INFLUENŢA SISTEMULUI DE LUCRARE ŞI A ROTAŢIEI

CULTURILOR ASUPRA SOLULUI ŞI A PRODUCŢIEI DE GRÂU

INFLUENCE OF SOIL TILLAGE SYSTEM AND CROP

ROTATION ON SOIL AND WHEAT PRODUCTION

Paula Ioana MORARU, Petru GUȘ, Teodor RUSU, Ileana BOGDAN,

Adrian Ioan POP and Mara Lucia ŞOPTEREAN

University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj – Napoca,

E-mail: moraru_paulaioana@yahoo.com

ABSTRACT
Soil tillage system influence the soil fertility features and determine
changes in field cultural stage, which impose technological difference for
wheat culture. Soil tillage systems modify first of all physical and chemical
features, and then the biological ones. Compared to the control variant -
reversible plough, the level of stability was higher at unconventional systems
with: 1.6-5.6% on 0-10 cm depth, 1.1-3.5% on 10-20 cm depth and with 5-
6% on 20-30 cm depth. Bulk density was identified with values which are
framed in the limits of the optimal ones of 1.18-1.34 g/cm3, appreciated as
average, for this type of soil. Water reserve of soil for the first 50 cm is
within 1329-1693 m3/ha, being dependent on the soil tillage system applied.
Conventional soil tillage system and unconventional systems, where soil
tillage is made with paraplow, chisel and rotary harrow, influence in a
different way production features and wheat crop production. Number of
plants is between 490 and 510 on m2. The highest thickness was registered at
plough variant, being of 510 plants/m², and the lowest values were registered
at the variants worked with rotary harrow with 490 plants/m² and chisel,
respectively paraplow with 500 plants/m². The production of wheat achieved
by using unconventional soil systems with chisel and paraplow are close to
the ones obtained in the classical system, being at the level of 97.8-98.2%
compared with the control variant, with reversible plough.
Keywords: soil tillage, crop rotation, wheat production
INTRODUCERE
Analizând evoluţia lucrǎrilor convenţionale ale solului în agriculturǎ,
constatǎm cǎ cel mai mare volum de muncǎ şi energie se consumǎ pentru
efectuarea lucrǎrilor de bazǎ şi pentru pregǎtirea patului germinativ (Rusu,
80
2001; Feiza et al., 2005; Jitareanu et al., 2006). Reuşita unei culturi pentru a
valorifica la maxim potenţialul productiv al solului, la care se adaugǎ
eforturile materiale şi energetice ale agricultorului, depinde în cea mai mare
mǎsurǎ de condiţiile optime de rǎsǎrire a plantelor – densitate stabilitǎ şi
epoca de semǎnat (Rusu et al., 2009; Moraru and Rusu, 2010). Acestui scop,
sistemele de lucrare a solului i-au acordat cea mai mare atenţie prin
adâncimea arǎturilor, calitatea acestora, reţinerea umiditǎţii solului în stratul
superficial, pregǎtirea patului germinativ prin numeroase lucrǎri, astfel ca
sǎmânţa sǎ beneficieze de aportul ascensiunii capilare a apei din straturile mai
adânci, totul pentru o rǎsǎrire mai uniformǎ. Pentru realizarea preciziei şi a
uniformitǎţii, maşinile de semǎnat au impus, la rândul lor, încorporarea cât
mai adâncǎ a resturilor vegetale ale culturii premergǎtoare, o mǎrunţire
exageratǎ a stratului de sol la nivelul patului germinativ, nivelarea şi tasarea
acestui volum în funcţie de parametri optimi de lucru ai maşinii.
Sistemele minime de lucrǎri se constituie ca o alternativǎ posibil de
practicat şi extins în Câmpia Transilvaniei, condiţionat de particularitǎţile
solului, ale climei şi structurii de culturi pe o perioadǎ limitatǎ, dar eficient
într-o alternanţǎ cu sistemul convenţional la intervale de 4 - 6 ani (Riley et al.,
2005, Romaneckas et al., 2009, Sarauskis et al., 2009). Sistemele minime de
lucrare a solului au ca şi caracteristicǎ principalǎ conservarea solului,
menţinerea unui raport corespunzǎtor a materiei organice din sol şi
îmbunǎtǎţirea activitǎţii microorganismelor (Sarauskis et al., 2009b, Ulrich et
al., 2006, Teixeira et al., 2010). Extensia sistemelor minime de lucrare a solului
are avantaje agrotehnice, organizatorice şi economice.

MATERIAL ȘI METODA
Pentru a urmǎri influenţa lucrǎrilor neconvenţionale ale solului şi a
rotaţiei culturilor asupra solului şi producţiei de grâu, a fost organizatǎ o
experienţǎ bifactorialǎ, pe un faeoziom argic, în localitatea Frata din judeţul
Cluj. Câmpul experimental a fost constituit dintr-o experienţă bifactorială de
tipul A x B – R (4 x 3 – 3), amplasată după metoda parcelelor subdivizate, în
trei repetiţii. Solul este specific zonei cercetate, iar terenul prezintă
caracteristici tehnologice şi pedologice uniforme.
Factorii experimentali au fost urmǎtorii:
Factorul A – Sistemul de lucrare a solului:
a1 – plug reversibil (22-25 cm) + disc 2x (8 cm)
a2 – grapă rotativă (10-12 cm) (2x)
a3 – cizel (18-22 cm) + grapă rotativă (8-10 cm)
a4 – paraplow (18-22 cm) + grapă rotativă (8-10 cm)
81
 Factorul B – Planta cultivatǎ (rotaţia culturilor)
b1 – soia
b2 – grâu
b3 – porumb
Suprafaţa experienţei a fost de 3360 m2, împărţită în parcele mari, în
suprafaţă de 840 m2, pe care s-au aplicat lucrările solului (aceleaşi în fiecare
an). Peste parcelele mari, lucrate în acelaşi sistem au fost suprapuse culturile,
rezultând parcelele experimentale mici, în suprafaţă de 280 m2. Fiecare
variantă este reprezentată în câmpul experimental de 3 repetiţii. Sunt
respectate cerinţele de tehnică experimentală pentru amplasarea experienţelor
bifactoriale, executarea lucrărilor şi prelucrarea datelor.

REZULTATE ȘI DISCUȚII

Sistemul de lucrare a solului, prin acţiunea directă şi efectele

indirecte, influenţează însuşirile de fertilitate ale faeoziomului argic şi
determină modificări ale stării culturale a terenului, care impun diferenţieri
tehnologice pentru cultura de grâu. Sistemele de lucrare a solului modifică în
primul rând însuşirile fizice şi chimice, iar apoi pe cele biologice şi
fitosanitare. Sistemul convenţional de lucrare a solului şi sistemele
neconvenţionale, unde lucrarea solului se face cu paraplow, cizel şi grapă
rotativă, influenţează diferit însuşirile de productivitate şi producţia la cultura
de grâu.
Efectele sistemelor neconvenţionale de lucrare asupra solului şi
producţiei la cultura de grâu sunt puse în evidenţǎ prin rezultatele
cercetǎrilor, dupǎ cum urmeazǎ:
Structura solului analizată sub aspectul hidrostabilităţii agregatelor
structurale, la finele celui de al 3-lea an de experimentare, se încadrează într-
un domeniu de variaţie de 72,4-81,0% macroagregate hidrostabile (tabelul
1). Faţă de varianta martor - plug reversibil + disc-2x gradul de stabilitate a
fost mai mare la sistemele neconvenţionale cu: 1,6-5,6% pe adâncimea 0-10
cm, 1,1-3,5% pe adâncimea 10-20 cm şi cu 5-6% pe adâncimea 20-30 cm.
Încorporarea tuturor resturilor vegetale în sol, la adâncimea de 20 – 25 cm,
în cazul terenului arat şi în cantitate de 50 – 60% în cazul variantelor lucrate
cu grapa rotativǎ, cizel şi paraplow şi la adâncime, de regulǎ micǎ sau doar
pe urmele pieselor active de la cizel şi paraplow determinǎ diferenţieri în
modificarea calitǎţii structurii. În cadrul asolamentului, grâul de toamnă a
avut cea mai bună influenţă asupra stabilităţii hidrice a structurii solului,
82
astfel gradul de hidrostabilitate are cele mai mari valori din cadrul experienţei
(până la 83,5%), în special la adâncimea de 10-30 cm, prin aplicarea
sistemelor neconvenţionale de lucrarea a solului. Aceastǎ constatare
motiveazǎ în plus includerea grâului în rotaţii, chiar şi atunci când se folosesc
sistemele neconvenţionale de lucrare a solului.
Densitatea aparentă a fost identificatǎ cu valori care se încadreazǎ în
limitele celor optime de 1,18-1,34 g/cm3 (apreciate ca mijlocii) pentru acest
tip de sol. Există totuşi unele diferenţieri, în toţi anii de experimentare,
respectiv la toate cele trei culturi, o afânare mai bună pe adâncimea 0-20 cm
(stratul arabil) la varianta lucrata anual cu plugul (D.a.= 1,13-1,23 g/cm3) şi
valori de 1,18-1,38 g/cm3 la variantele lucrate după sistemul neconvenţional.
Sub această adâncime solul rămâne slab tasat, valorile fiind mijlocii la
varianta lucrată convenţional (D.a.= 1,40-1,47 g/cm3) şi valori de 1,39-1,46
g/cm3 la variantele lucrate după sistemul neconvenţional. Pe profilul solului
lucrat convenţional se evidenţiază astfel o stratificare din punctul de vedere al
stării de aşezare, prin existenţa stratului arabil mai afânat (prin lucrări
energice) şi sol mai compact în subarabil.

Tabelul 1
Evoluţia gradului de hidrostabilitate a structurii solului la faeoziomul argic
în funcţie de sistemul de lucrare
Evolution of the hydro stability soil structure at luvic phaeozem
depending on the tillage system

Variantă Adăncime Plug Grapă Cizel+ grapă Paraplow

- cm - reversibil rotativă rotativă +
+ disc-2x grapă
rotativă
Gradul de hidrostabilitate %

Anul – 0-10 68,2 69,4 69,6 69,0

I: Soia 10-20 70,2 79,2 79,0 79,5
20-30 71,6 78,5 79,4 79,6
Anul – 0-10 73,8 76,8 77,4 77,4
II: Grâu 10-20 74,4 80,4 80,6 80,6
20-30 75,5 83,5 81,5 82,4
Anul – 0-10 72,4 78,0 77,5 74,0
III: 10-20 76,0 79,5 78,0 77,1
Porumb 20-30 73,5 79,5 79,2 78,5

83
 Porozitatea totală, gradul de tasare şi rezistenţa la penetrare, la
sistemele neconvenţionale de lucrare cu grapǎ rotativǎ, cizel şi paraplow sunt
adecvate pentru cultivarea grâului de toamnǎ. De asemenea, pe ansamblul
rotaţiei soia-grâu-porumb, evoluţia gradului de tasare şi rezistenţei la
penetrare se menţine în limite normale.
Porozitatea faeoziomului argic raportată la textura luto-argiloasă şi
la conţinutul de argilă de cca. 43,5%, în toate variantele, atât lucrate
convenţional cât şi după sistemul neconvenţional, se menţine la valori egale
sau peste limita minimă, respectiv pe adâncimea 0-10 cm, valori de 55-57%
la varianta lucrată convenţional şi valori de 50-55% la variantele lucrate după
sistemul minim. Pe adâncimea 10-20 cm valorile sunt cuprinse între 53-55%
la variantele lucrate convenţional şi 48-50% la variantele cu sisteme minime.
Valorile cele mai mari au fost înregistrate în primii 10 cm, de 56-57% la
varianta lucrată convenţional.
Gradul de tasare confirmǎ menţinerea stării de afânare a solului într-
un interval corespunzător în toate variantele. Valorile determinate pe
adâncimea 0-20 cm caracterizeazǎ un sol slab tasat (7,7%) – moderat afânat
(-9,6%). Determinările efectuate confirmă starea moderată de afânare a
solului din varianta lucrată convenţional. Valorile sunt de la -1,9% până la –
9,6% pe adâncimea de 0-20 cm. De menţionat că la toate variantele lucrate
neconvenţional, până la adâncimea de 30 cm, gradul de tasare este sub 9,6%,
încadrându-se la valori mijlocii specifice faeoziomului argic.
Rezistenţa solului la penetrare este influenţată semnificativ, pe
adâncimea 0-10 cm, la utilizarea grapei rotative, unde indiferent de lucrarea
de bază, valorile înregistrate sunt foarte apropiate. Sistemul de lucrare,
indiferent de culturǎ, a influenţat rezistenţa la penetrare pânǎ la adâncimea
maximǎ de 40 cm, peste care valorile rǎmân cele iniţiale în toate sistemele de
lucrare, cu limite cuprinse între 2082 şi 3244 kpa la cultura de soia, 2115 –
3581 kpa la cultura de grâu şi 2341 – 2540 kpa la cultura de porumb (tabelul
2). În ceea ce priveşte sistemele de lucrare neconvenţionale la cultura de
grâu, pe adâncimea 0 – 10 cm, în variantele lucrate cu cizel şi paraplow,
chiar dacǎ valorile rezistenţei la penetrare sunt sensibil mai mari comparativ
cu varianta clasicǎ, la adâncimea de 10 – 20 cm, valorile sunt practic egale cu
varianta clasicǎ.
Umiditatea solului este cuprinsă între 18,1-27,15%g cu valorile în
general, mai mici la suprafaţa solului, care cresc spre adâncime şi descresc
apoi spre 50 cm. Rezerva de apă a solului pentru primii 50 cm este cuprinsă
între 1329-1693 m3/ha, fiind dependentă de sistemul de lucrare aplicat
(tabelul 3).
84
 Tabelul 2
Evoluţia rezistenţei la penetrare a faeoziomului argic în funcţie de sistemul
de lucrare şi rotaţia culturilor
The evolution of resistance to penetration for luvic phaeozem depending
on the tillage system and crop rotation

Variantă Adăncime Plug Grapă Cizel+ Paraplow +

- cm - reversibil rotativă grapă grapă
+ disc-2x rotativă rotativă
Rezistenţa la penetrare kPa
Anul – I: 0-10 867 1041 1017 1175
Soia 10-20 1041 1388 2108 1572
20-30 1883 1935 2040 1981
30-40 2388 2082 2816 3003
40-50 2429 2947 3216 3244
Anul – II: 0-10 1193 1281 1561 1735
Grâu 10-20 1376 1879 1388 1776
20-30 2542 2067 1561 2082
30-40 2781 3581 2115 3470
40-50 2970 3325 2776 3123
Anul – 0-10 1621 1471 1342 1573
III: 10-20 1772 2036 1831 1873
Porumb 20-30 2121 2031 1933 2081
30-40 2373 2341 2341 2471
40-50 2521 2540 2417 2532

Permeabilitatea pentru apă a solului este diferită de la o parcelǎ la

alta în funcţie de sistemul de lucrare şi culturǎ. În varianta lucrată cu
paraplow + grapă rotativă şi cizel + grapă rotativă permeabilitatea este
maximǎ, cantitatea de apǎ infiltratǎ, l/mp/minut a fost de 8,55, respectiv 8,88.
La varianta martor lucratǎ cu plug reversibil + disc-2x, cantitatea de apă
infiltrată a fost de 7,15 l/m2/minut. Cea mai scăzută valoare (6,22 l/m2/minut)
a fost înregistrată la varianta grapă rotativă. Acest lucru arată o mai bună
continuitate pe verticală a porozităţii solului, în partea superioară a profilului
de sol, atunci când afânarea se face fără întoarcerea brazdei. Filtraţia sporitǎ
duce pe de o parte la o mai bună pătrundere a apei în sol şi o circulaţie mai
bună a aerului, iar pe de altă parte, poate fi o cale de creştere a evaporării
apei la suprafaţa solului dacă nu este protejat de un strat de mulci.

85
 Conţinutul de humus al solului înregistrează, prin aplicarea
sistemelor neconvenţionale de lucrare a solului, o tendinţă de creştere.
Aceasta se datorează pe de o parte, cantităţilor mai mari de resturi vegetale
(minim 30%) în diferite stadii de descompunere, rămase la suprafaţa solului şi
în primii 10-20 cm, iar pe de altă parte echilibrării raportului dintre
mineralizare / humificare, realizat printr-un regim fizic, termic şi biologic
specific. Determinarea humusului, după 3 ani, înregistrează o tendinţă de
creştere prin aplicarea sistemelor neconvenţionale. Valorile înregistrate au
fost de 4,93% la varianta lucrată cu plug şi 4,93-4,95% la variantele lucrate
după sistemul neconvenţional.
Tabelul 3
Rezerva de apã (R.a., m3/ha, 0-50 cm) a faeoziomului argic în funcţie
de sistemul de lucrare şi cultura din asolament
Water reserve (R.a., m3/ha, 0-50 cm) for luvic phaeozem depending
on the soil tillage system and rotation culture

Variantă Adânci- Anul – I: Soia Anul – II: Grâu Anul – III: Porumb
mea I II III I II III I II III
cm
Plug
reversibil 0-50 1.449 1.624 1.508 1.369 1.505 1.335 1.506 1.538 1.359
+ disc-2x
Grapă
0-50
rotativă 1.566 1.686 1.566 1.553 1.509 1.432 1.522 1.494 1.456
Cizel+
grapă 0-50 1.546 1.621 1.556 1.521 1.329 1.484 1.509 1.434 1.385
rotativă
Paraplow
+grapă 0-50 1.553 1.693 1.593 1.452 1.386 1.430 1.515 1.485 1.376
rotativă
I – Semănat 1-5 mai; II – Vegetaţie 25-30 mai; III – Recoltare 25-30 august.

Conţinutul solului în fosfor şi potasiu mobil se modifică în mod

semnificativ sub influenţa sistemului de lucrare a solului, în cadrul rotaţiei de
3 ani, în sensul că fertilizanţii administraţi sunt localizaţi la adâncimi diferite.
Astfel, lucrarea cu grapa rotativă localizează cantităţi mari de fosfor mobil în
primii 10 cm de sol lucrat, iar paraplow şi cizelul fac acelaşi lucru, cu
menţiunea că fosforul ajunge în cantităţi practic egale cu lucrarea clasică cu
plugul, la adâncimea de 10-20 cm. Intensitatea aeraţiei şi desimea mai mare a
plantelor motivează conţinuturile mai mici de fosfor mobil în varianta lucrată
cu plugul reversibil.

86
 Reacţia solului şi gradul de saturaţie în baze rămân practic
neschimbate indiferent de modul cum a fost lucrat solul. Se constată totuşi la
sistemele neconvenţionale o tendinţǎ de scădere a pH-lui şi acidifierea
solului, ca urmare a creşterii acidităţii hidrolitice şi scăderii sumei bazelor.
Tendinţa de modificare a pH-lui este justificată prin stratificarea fosforului la
suprafaţa solului, dar şi prin intensificarea activităţii biologice, inclusiv a
ciupercilor.
Bonitarea lucrărilor de bază ale solului conduce la înregistrarea a
94 puncte de bonitare pentru varianta cu plug şi 82 puncte de bonitare la
cizel şi paraplow (figura 1). Pe baza acestor punctaje realizate, lucrările sunt
considerate de bună calitate pentru cultura de grâu, în toate variantele.
Numărul bulgărilor cu dimensiunea de 10 –15 cm reprezintă 15-20 / m2 la
varianta cu plug şi peste 20 /m2 la variantele lucrate cu cizel şi paraplow.
Greşurile sunt absente la varianta lucratǎ cu plug şi reprezintă cca. 0,5% la
variantele cu paraplow şi cizel.
Bonitarea lucrărilor de pregătire a patului germinativ s-au executat
la o umiditate optimă, obţinându-se următoarele puncte de bonitare: 84
puncte la varianta plug + disc 2x şi la varianta lucrată cu grapă rotativă, 94
puncte la variantele cizel + gr.rotativă şi paraplow + gr. rotativă. Adâncimea
de lucru este respectată în toate variantele cu o abatere medie de ±1 cm faţă
de cerinţele agrotehnice, cu excepţia variantei plug reversibil + disc 2x şi
grapă rotativă, cu abateri de ±2 cm. Bulgării cu diametrul peste 5 cm lipsesc.
Distrugerea buruienilor este adecvată în toate variantele.
Prin bonitarea lucrării de semănat se obţin următoarele punctaje:
86 puncte la varianta grapă rotativă, 92 puncte la varianta cizel + grapă
rotativă, 92 puncte la varianta paraplow + grapă rotativă, 96 puncte la
varianta plug reversibil + disc 2x. Cantitatea de sămânţă la hectar prezintǎ o
abatere de ±3-5% faţă de norma stabilită. Distanţa între rânduri şi direcţia
rândurilor este corespunzătoare în toate variantele. Adâncimea de
încorporare este cea prescrisă în variantele plug + disc 2x, cizel + grapă
rotativă, paraplow + grapă rotativă şi cu o abatere de ±1 cm în varianta grapă
rotativă. Prezenţa greşurilor este constatată în toate variantele lucrate după
sistemul neconvenţional, pe suprafeţe reprezentând 0,3-0,5% şi se datorează
prezenţei resturilor vegetale.
Rotaţia culturilor în corelaţie cu sistemul de lucrare a solului are
efecte diferite asupra stării culturale a solului.
În rotaţia de 4 ani gradul de tasare - afânare a solului, exprimat prin
valorile densitǎţii aparente determinate la începutul rotaţiei (2004) şi dupǎ
recoltarea grâului de toamnǎ (2007), în aceleaşi puncte confirmǎ existenţa
87
unei tendinţe de evoluţie a gradului de tasare a solului, în funcţie de sistemul
de lucrare a solului şi adâncimea de recoltare a probei. Lucrarea solului în alt
sistem decât cel clasic, cu arǎturǎ, conduce la o uşoarǎ creştere a densitǎţii
aparente pe adâncimea de 10-20 cm, cu valori cuprinse între 0,03-0,07
g/cm3, dar fǎrǎ a depǎşi 1,32 g/cm3. Pe adâncimea 0-10 cm, dupǎ 4 ani de
cultivare, solul este mai tasat în variantele lucrate cu cizel şi paraplow şi se
menţine în starea iniţialǎ la variantele în care s-a arat, respectiv s-a lucrat cu
grapa rotativǎ.

92 Paraplow + gr.rotativa
100 92 Cizel +gr.rotativa
90
j 86 Grapa rotativa
a
t 80
c 70
n 96Plug + disc
u 60
p
Lucrarea de
semanat

Figura 1.Calitatea lucrărilor de bază şi de pregătire a patului germinativ în funcţie

de sistemul de lucrare a solului /The quality of main soil tillage and germination
bed depending on the soil tillage system

94

94 82
82
92
100 94 Paraplow + gr.rotativa
84
90 Cizel +gr.rotativa
punctaj

80 Grapa rotativa
0
70
Plug + disc
60
pregat irea pat ului lucrarea de baza
germinat iv

Figura 2. Calitatea semănatului în funcţie de sistemul de lucrare a solului / The

quality of sowing depending on soil tillage system
88
 Rotaţia de trei ani porumb-soia grâu este mai labilǎ comparativ cu
rotaţia de patru ani, evidenţiind o mai mare influenţǎ a sistemului de lucrare a
solului asupra modificǎrii gradului de tasare. În variantele neconvenţionale se
menţin aceleaşi tendinţe de evoluţie a densitǎţii aparente ca şi la rotaţia de
patru ani, în sensul de creştere a tasǎrii solului la suprafaţǎ şi afânare în
profunzime, în zona 25-35 cm.
În monocultura de grâu (2004 şi 2005), gradul de tasare a solului
creşte, indiferent de sistemul de lucrare si adâncimea la care ne referim (0-10,
10-20, 20-30 cm). Explicaţia constǎ în lipsa leguminoasei şi a plantei
praşitoare din rotaţie. Modificarea densitǎţii aparente are valori diferite de la
un an la altul, cu limite mici de variaţie, fiind evidentǎ tasarea la varianta
lucratǎ cu grapa rotativǎ.
La cultura de grâu, sistemul de lucrare are influenţă directă şi
indirectă asupra germinsţiei seminţelor, răsărirea grâului şi în final asupra
producţiei. Urmãrind efectul lucrărilor solului, se constată diferenţieri în ceea
ce priveşte dezvoltarea plantelor şi a desimii. Astfel, numărul de plante este
cuprins între 490 şi 510 pe m2. Cea mai mare desime a fost înregistrată la
varianta arată, fiind de 510 plante/m², iar cele mai mici valori au fost
înregistrate la variantele lucrate cu grapă rotativã cu 490 plante/m² şi cizel,
respectiv paraplow cu 500 plante/m². Înfrăţirea la plantele de grâu se
corelează şi cu lucrarea solului. Astfel, numãrul de plante cu un frate este
maxim în varianta lucrată cu gr. Rotativã, de 372 plante/m² şi minim în
varianta lucrată cu plug reversibil + disc (2x) de 357 plante/m², în celelalte
variante se înregistreazã valori intermediare. Referitor la numãrul de plante
cu doi fraţi se constatã cã acesta este mai mare în varianta arată, la care se
înregistrează un plus de 10-15 plante/m², comparativ cu celelalte variante.
Procentul de plante înfrãţite este cuprins între 76-80%, maxim fiind în
varianta grapă rotativã şi minim în varianta plug reversibil + disc (2x). Se
remarcã, în acelaşi timp, un procent de plante înfrãţite de 77% la variantele
lucrate cu cizel şi paraplow.
Gradul de îmburuienare la cultura de grâu (figura 3) este influenţat
de sistemul de lucrare a solului încă din faza de răsărire şi până la recoltarea
acesteia.
La rǎsǎrirea culturii numǎrul total de buruieni este de 31,8
buruieni/m2 la varianta cu plug + disc şi între 31,6-34,7 buruieni/m2 la
variantele neconvenţionale. Se constatǎ un numǎr mai mare de buruieni
dicotiledonate perene la variantele lucrate neconvenţional (între 1,2-1,6
buruieni/m2) comparativ cu varianta plug + disc (0,9 buruieni /m2).
89
 La recoltarea culturii numărul de buruieni este cu 8,2-50,6% mai
mare la variantele lucrate după sistemul neconvenţional, comparativ cu
sistemul clasic de lucrare a solului. Se constată o reducere a procentului de
dicotiledonate anuale de la 85,9% la varianta cu plug la 71,5-78,9% la
variantele lucrate după sistemele neconvenţionale şi o creştere a
dicotiledonatelor perene (de 7,9% la 8,4-13,8%) şi a monocotiledonatelor
(de la 6,2 la 11,6-20%).
Modificarea compoziţiei floristice a îmburuienǎrii indicǎ
oportunitatea schimbǎrii strategiilor de combatere a buruienilor din cultura
grâului de toamnǎ în variantele de lucrare a solului prin sisteme
neconvenţionale. Creşterea ponderii buruienilor dicotiledonate perene cu 59
% (de la 7,9 % la 13,8 %) obliga la cultivarea grâului în rotaţie cu prǎşitoare
şi leguminoase, completat cu folosirea metodelor integrate de utilizare a
erbicidelor specifice, atât la planta premergǎtoare cât şi la cultura de grâu.
Prezenţa monocotiledonatelor în proporţie de 11,6% pânǎ la 20,0%
completeazǎ necesitatea diferenţierii strategiilor de combatere şi corelare,
atât cu gradul de îmburuienare, cât şi cu felul buruienilor, inclusiv caracterul
anual ori peren al acestora.

150
130
110
90
70
50
30
10
-10
Buruieni % nr. buruieni/mp
plug 100 24,1
gr.rot. 150,6 36,3
cizel 126,5 30,5
paraplow 108,2 26,1

Figura 3. Îmburuienarea culturii de grâu în funcţie de sistemul de lucrare /

Wheat crop weeding level depending on soil tillage system

90
 Gradul de atac produs de principalele boli la cultura de grâu este
diferit în funcţie de sistemul de lucrare a solului. Diferenţe au fost identificate
atât în ceea ce priveşte numǎrul de specii,cât şi intensitatea gradului de atac.
În toate variantele la cultura de grâu a fost identificat atac de
Fusarium spp. Şi Erysiphe graminis. Specia Puccinia a fost identificatǎ ca
atac numai în varianta în care solul a fost lucrat cu grapa rotativǎ.
Gradul de atac minim de 1,2 – 1,7 % a fost identificat în varianta cu
arǎturǎ, iar gradul maxim de atac de 5,1 – 19,1 % în varianta lucratǎ cu
grapǎ rotativǎ. La variantele lucrate cu cizel şi paraplow intensitatea atacului
a fost medie, mai mare decât la varianta convenţionalǎ si mai micǎ decât la
varianta lucratǎ cu grapǎ rotativǎ. Valorile de atac asupra culturii de grâu se
încadreazǎ între limite de 4,1 – 12,2 % în varianta lucratǎ cu cizel, respectiv
4,9 – 11,1 în varianta cu paraplow.
Producţiile de grâu realizate prin folosirea sistemelor
neconvenţionale de lucrare a solului cu cizel şi paraplow sunt apropiate de
cele obţinute prin sistemul clasic, situându-se la nivelul de 97,8-98,2%
(tabelul 4), comparativ cu martorul, lucrat cu plugul reversibil. Diferenţele
faţă de martor sunt nesemnificative. Diferenţa de producţie este semnificativ
negativǎ în varianta lucratǎ cu grapǎ rotativǎ.
Tabelul 4
Influenţa sistemului de lucrare a solului asupra producţiei de grâu
The influence of soil tillage system upon wheat production

Sistemul de lucrare Producţia de grâu Diferenţa Semnificaţia

kg/ha % ± diferenţelor
Plug reversibil + 4263 100 Mt. Mt.
disc 2x
0
Grapă rotativă 4150 97,3 - 113
Cizel + grapă 4189 98,2 - 74 -
rotativă
Paraplow + grapă 4170 97,8 - 93 -
rotativă
DL (p 5%) = 108 kg/ha
DL (p 1%) = 164 kg/ha
DL (p 0,1%) = 263 kg/ha

Consumul de combustibil pentru realizarea culturii de grâu se

reduce la înlocuirea sistemului clasic de lucrare a solului cu lucrarea solului
cu paraplow, cizel şi grapă rotativă la 64,1-91,4% din consumul înregistrat în
91
sistemul clasic cu arǎturǎ. Determinările efectuate confirmǎ un consum de
motorină de 14,44 l/tonă la varianta martor, consum care se reduce la 9,52-
13,51 l/tonă la variantele lucrate după sistemul neconvenţional.
Eficienţa economică este diferită în funcţie de sistemul de lucrare a
solului. Producţiile obţinute la grâu au fost cuprinse între 4150 - 4263 kg/ha,
iar prin valorificarea acestora s-au obţinut între 2075 – 2131,5 lei/ha.
Valoarea cea mai mare a producţiei, fǎrǎ a ţine seama de cheltuielile fǎcute, a
fost realizatǎ la varianta lucrată cu plugul, urmatǎ de variantele lucrate cu
paraplow şi cizel, iar cea mai micǎ a fost realizatǎ la lucrarea cu grapă
rotativă. Cheltuielile totale sunt influenţate de lucrările solului, acestea având
valori medii cuprinse între 1400,26 – 1542,3 lei/ha, valoarea maximǎ fiind în
sistemul clasic cu arǎturǎ şi minimǎ în sistemul în care s-a lucrat cu grapa
rotativǎ. Calculând profitul la unitatea de suprafaţǎ (VPP-CT) a rezultat
faptul cǎ în sistemul clasic se înregistreazǎ spor de 2,4 pânǎ la 7,7 % în
sistemul neconvenţional, lucrare cu cizel şi paraplow şi pânǎ la 14,9 % în
cazul variantei lucrate cu grapa rotativǎ. Chiar dacǎ profitul este mare, acest
sistem de lucrare este nesigur, fiind condiţionat de mersul vremii, în principal
de cantitatea totalǎ a precipitaţiilor şi distribuţia acestora în cursul perioadei
de vegetaţie. Datele obţinute de cǎtre noi confirmǎ cǎ nu este suficientǎ
aprecierea numai dupǎ vivelul producţiei, fiind necesar raportarea şi la
cheltuielile fǎcute pentru realizarea acesteia.
Eficienţa energetică la cultura grâu de toamnã (figura 4), prin
aplicarea sistemului neconvenţional de lucrare a solului, consumurile
energetice se reduc cu 2,0-2,5%.
Factorul eficienţei energetice, în comparaţie cu martorul, la
variantele lucrate cu cizel şi paraplow este de 99,27-99,95% şi 100,04 la
varianta lucratǎ cu grapă rotativă Randamentul energetic aratã cã la 1 MJ/ha
consumat rezultã o cantitate mai mare de energie atunci cãnd solul se
lucreazã cu grapa rotativã, adicã 5,73 MJ/ha, urmat de randamentul
înregistrat la varianta paraplow + grapã rotativã, 5,71 MJ/ha, respectiv 5,53
MJ/ha la varianta lucratǎ cu cizel. Raportul energetic are valoarea cea mai
bună la varianta lucrată cu plug reversibil + disc şi grapã rotativã (0,17),
urmată de variantele lucrate cu cizel + grapã rotativã şi paraplow + grapă
rotativă (0,18).

92
 114.9
profitul %
115 Eficienta energetica %

110 107.7

105 102.4
100100 100.04 99.95
99.27
100

95

90
Plug Gr. Rot. Cizel paraplow

Figura 4. Influenţa sistemului de lucrare asupra profitului şi eficienţei

energetice, la grâul de toamnǎ / The influence of soil tillage system upon the
profit and energetic efficiency, at autumn wheat

CONCLUZII

Sistemul de lucrare a solului, prin acţiunea directă şi efectele

indirecte, influenţează însuşirile de fertilitate ale faeoziomului argic şi
determină modificări ale stării culturale a terenului, care impun diferenţieri
tehnologice pentru cultura de grâu. Sistemele de lucrare a solului modifică în
primul rând însuşirile fizice, biologice şi apoi pe cele chimice şi fitosanitare.
Sistemul neconvenţional de lucrare a solului cu paraplow, cizel şi
grapă rotativă, influenţează diferit dezvoltarea însuşirilor de productivitate şi
producţia de grâu. Influenţa sistemului de lucrare se constată, în primul rând,
în gradul de îmburuienare a culturii, iar apoi asupra dezvoltării elementelor
de productivitate şi a producţiilor. Producţiile obţinute prin aplicarea
sistemelor neconvenţionale de lucrare a solului sunt apropiate de cele
obţinute prin sistemul clasic de lucrare pentru cultura de grâu, reprezentând
97,8-98,2% în cazul lucrǎrii cu paraplow şi cizel, comparativ cu martorul,
lucrat cu plugul reversibil.

93
 Acknowledgement: This work was supported by CNCSIS-
UEFISCSU, project number PN II-RU 273/2010.

BIBLIOGRAFIE

1. Feiza, V., I. Deveikyte and Simanskaite, D. 2005. Soil physical and

agrochemical properties changes, weediness and yield of crops in long-term
tillage experiment in Lithuania. Scientific publication, vol. 48, Agronomy,
USAMV Iasi.
2. Jitareanu, G., C. Ailincai and Bucur, D. 2006. Influence of Tillage Systems
on Soil Phsical and Chemical Caracteristics and Yield in Soybean and
Maize Grown in the Moldavian Plain (North – Eastern Romania). In Soil
Management for Sustainability, pag. 370-379.
3. Moraru, P. I. and Rusu, T. 2010. Soil tillage conservation and its effect on
soil organic matter, water management and carbon sequestration. Journal of
Food, Agriculture & Environment, vol. 8(3-4/2010), pag. 309-312,
http://www.world-food.net/scientficjournal/2010/issue3/
4. Riley, H.C.F., Bleken, M.A, Abrahamsen, S., Bergjord, A.K. and Bakken,
A.K., 2005. Effects of alternative tillage systems on soil quality and yield of
spring cereals on silty clay loam and sandy loam soils in the cool, wet
climate of central Norway. Soil and Tillage Research, volume 80, Issues 1-
2, pag. 79-93.
5. Romaneckas, K., V. Pilipavičius, E. Šarauskis and Sakalauskas A. 2009.
Effect of sowing depth on emergence and crop establishment of sugar beet
(Beta vulgaris L.). Journal of Food, Agriculture & Environment, Vol. 7 (2),
pag. 571-575.
6. Rusu, T. 2001. The influence of Minimum Soil Tillage upon the soil, yield
and efficiency. PhD Thesis, University of Agricultural Sciences and
Veterinary Medicine of Cluj-Napoca.
7. Rusu, T., P. Gus, I. Bogdan, P. I. Moraru, A. I. Pop, D. Clapa, I. M. Doru,
I. Oroian and Pop, L.I. 2009. Implications of Minimum Tillage Systems on
Sustainability of Agricultural Production and Soil Conservation. Journal of
Food, Agriculture & Environment, vol. 7(2/2009), pag. 335-338,
http://www.world-
food.net/scientficjournal/2009/issue2/pdf/agriculture/a9.pdf
8. Sarauskis, E., K. Romaneckas and Buragiene, S. 2009a. Impact of
conventional and sustainable soil tillage and sowing technologies on
physical-mechanical soil properties. Environmental Res, Engineer
Management 49(3), pag. 36-43.
9. Sarauskis, E., E. Vaiciukevicius, K. Romaneckas, A. Sakalauskas and
Baranauskaite, R. 2009b. Economic and energetic evaluation of sustainable

94
 tillage and cereal sowing technologies in Lithuania. Rural Development
4(1), pag. 280-285.
10. Teixeira, L.G., A. Lopes and La Scala, N. 2010. Temporal variability of
soil CO2 emission after conventional and reduced tillage described by an
exponential decay in time model. Eng. Agric. Vol. 30.no 2. Saboticabal
Mar./Apr. 2010.
11. Ulrich, S., B. Hofmann, S.Tischer and Christen, O. 2006. Influence of
Tillage on Soil Quality in a Long Term Trial in Germany. In Soil
Management for Sustainability, pag. 110-116.
12. PoliFact, 2002. ANOVA and Duncan's test pc program for variant analyses
made for completely randomized polifactorial experiences. USAMV Cluj-
Napoca.
13. SRTS, 2003. Romanian System of Soil Taxonomy. Ed. Estfalia, Bucharest,
pag. 182.

95