Sunteți pe pagina 1din 13
708 MATEMATICFINANCIARE 8.4, INVESTITIE CU COST CERT SI BENEFICII RISCATE, ASIGURATE 8.4.1, FORMULAREA PROBLEMEL S58 considorim un protect de levesttie ev costul | cert ga cirulfunctionare, depinadne de un sistem carecare de ‘actor, poate conduce la m variante sau stri le boneiciuulatoren cae ar putea f realzet. Incertnusines care carectorzea28 starea functions investieh, prin prema Incasdior pe care aceasta le aduce,Influenteazd in mod frese eeupra decizel de a Inveet cau nu intean asf do obiectv, datortariscuul de a nu fi aeaperta cha ‘Giete neceeare reals prolectulu! consigorat Unvori, dacs 0 a ssamanatoar,exleta anumite Informa toate 8 ricul exist iI acostcaz (odo investito mai fost roaizth alata, in condi reat sr putes ajuta la luaroa une! dect2, cu Adeseer! ined, pentru ciminuarearsculu!investiional_ gi dec al plerderlior 2 ar putea 58 apard, se pune problema asiguraritincaatiiior sau Deneticlilor Corespuneatoare functional investi, daca o astfel de problema are sens $i prozita interes pentru o societate de asigurar ‘8 presupunem eo astfel ce problems are sens s8 notam eu = 8, beneficial pe cae staroa i de functionare a investtel il realizeaz8 in perioada de timp Ia care se refer8 enaliza economies, = 1 =m: 1, varianta | de asigurare aplicata pentru aceeasi perioada, 1 =] = n+, fn cove Aoe1 inseomnd neasigurare 8, Benetcilrealizt in stares Ide functionare prin aplicsree asigurde | Vom note cu B=(Bi) matrices m x (n+) «benetcltor sau castle riacate sslgvate, puting fvorba de benefit brute (BP) sau nate (8), Idoea 8 aver lata de cate (8j")=( 2-1), coarece | este constant, considerares benetclor brute sau nets n aplcarea terior sau procadeelor decisionsla 22 vor # prezenate mal Jos nu are nel © influsfa saura dette optine Datla pe cara a raprezints matces benticior B pot cuprng nen abe Intcmtlonal dcisona ds ipl sau de forma tabla 81 De modul guros 9 rues in cara este detint gl const un este detabet informationl-deizonaldapinde foarte mult alogorea coe mai une varias ives ‘Mionae.nipotezs 8 ata do vaiante ext DECIZN FINANCIARE IN CONDITH RISCATE 2. Te a mae 1 en | 8y Be_| Bue | Procedeul recurgeri a asigutari are arept scop 0 “completare’ sau 0 ‘eorectare a bonefiilot care ar apare In anumte stal co funcionare a investi gl care nu ar acopertehtullia I de purere fn funeine a acest ‘Sumele supimentar ce se obtin pin asigurere implca acitareaapa-numitelor taxe sau prime de asigurare ale aror valor dapind do sume “componsatoare” sau tsigurate sliitate pracum si de rscu Impottiva civuia go In sigurares tind agadar 8 exeta stustll sau stiri de funcionare care 68 conduct le Incasari co ni acaperd cheltuille gi of trebule 88 recurgom la asigurrl ator Incerttucini unr ase! de suai, problema care se pune este de a decide dac’ ofa eau 0 asigurare sl care anumo cintre asigurdriatunct cénd exists mat multe verlente posibile de asigurare. 8.4.2. CRITERI DE DECIZIE [Avind de ales Tne a favesti asigurat eau nu gi eventual intro mai multe posibiltat de aelgurare, trabule feat in pralabll un mod de apreciore a efctsior {nel astel do sleger’ sau decal, Un ast! de mod de apreciere sau erterlu de deczie poate fi orcare cin cole prezentate mai jos sau chia atele. In mod aproapo fteso, cu nformatile pe care tabelul 8.4.1 e oer, epreciere ‘ava ba78 beneficil sau proftlrealizat sau reslizabl Incertuainea sau caracteru rlgcst sau alostor al stallor de functionare @ ivesttit conduc sla concept de benefic eau profit medi, fn poteza cuncasteri ‘sau posible de determinare a repartiior probabliste ale acestor str. MATEMATICI FINANCIARE 0.4.2.1, CRITERIUL MAXIMIN SAU PESIMIST (WALD) Propus de eétre Wald, acest criteriu fa in conéiderare céstigul minim corespunzator fiecdroi stiri de functionaro si aloge apoi actiunea sau varianta {6 asigurare care s8 conducd le cel mai mare dintre eagtgurile minim. Detiniie 8.4.1. Yom spune cf, in sensut lu Wels, ‘ereches stare-actune sau benetickvasigurare dos) este cea mal bun, dacs: Bo aay (ah ae 41 pein urmare 08 varlanta de asigur 2 A oste opting. Obsorvati. Se poate inémpia #8 avem decizi optima multipl, adios exist sal mult perechi (a jo) oar satisiae relia (8.4.1). Inacestea2, daca dorim coat ‘© singurd decizio, va trabul $8 apelam gila alte eiteri sau procedee de apreciere. ‘Acolagllucru trebule avt in vedere gl in cazul unor valor maximin apropate, pentru ‘8 desizia de investiie 8 fe at mal buns In gonoraleriteriul lui Wald este apreciat ea find procedeut decidentului prudent sau rlscofab (care so tema de ris) 2.4.2.2, CRITERIUL MAXIMAX SAU OPTIMIST (HURWICZ) ‘cost erty propus de Hurwicz aloge e8stigul maxim pont fiecare stare ‘de tunctionare st epol decizia sau actlunea de asigurare care sa conduca la cea mal mare dintre aceste valori maxime. Detinitla 8.8.2. vom spune cin sensu! tu! Hurwier, varlanta beneticlu-asigurere (io, Jo) este cea mal bund, dacs: Bo OER gates Oa) (42) ‘ica urmare 08 varianta de asigura ‘ip esto cea ma bund. ‘Observetie. Se poste Intémpla 8 avem optim multipu sith acest caz ¢! procedeul de alegers doar a unel singure decal optime trebule 58 alba In vedere 31 Alte riterl de evaluare in general se aprociaza c& procedeu! lui Hurwicz esto un eritoriu de docizie hrazardat sau al unui decidentearula Il place riscul sau care este reco DECIEN FINANCIARE IN CONDITH AISCATE._ 6.4.2.3, CRITERIUL REGRETULU! (SAVAGE) ropus do eae Savage, tari re a baz o anak efory une crane esc uw docze buns. Sb presupunem asl c& pent sates oe cronete, fr apet gurare | eronatd scare in rapert cu ces mal Dura, 4a a acizie de aeigmitsplercere mania. Aalizénd acest pores penvu foo conduce 4 0 anvgage aces sects ae aigurare care 68 conduct oe, star In Pa Serle maxime analizate, Cu alle cuits ae cout o minimizare¢ : Marton cauzate de aetuni ales in mod eronat ‘etn 8.4.3 Vor spune, in sensul lui Savage, © ‘oy este cuplu stare-asigurare cel mel Bun sau to decizia de asigurare A, este cea mai bunt, deck: 8, = mn max {max {Pi} ~ Pub Sify satanes telsnet (esa) rea une deca nice eazul nor decizit optime multiple Observate. Ale! trepulg t oe bazeze grin acest caz pe ale eriterl de apres ‘aad, CRITERIUL VEROSIMILITATH MAXIE oe data acessa se presupune cunoscutarepartia probable 2 stor do functionare $1 dec! a benoicior afore ar rt coneta tm consideraree stiri esti ma varosinile sau Cu G22 M35 nace etihcate go ronzare sl alegeresacelel acid asigurare care <8 ree eg cdqugul eau profit corespunzatoracestel stl Tpetile 84.4 Vom spune 8, tn sensu! verosiiti! mexie, ‘Gon mai bund sau c& ‘arlanta beneficiu-asigurare (lo Jo) tjeczia de asigurare A, este cea mai bunk deck: Buy mex, (8 1A, max {ah } (4s) “Gover, Go aceasta dat va trebui ab le consierate a ale roses be eer Sasi deci optima mall. Fama sub comme! MeN Se areca te ent lt probalital maxim, precum # 4600819 ee situa I ears nat maximo esto apropiatd de urmatoares Sey Wet e vate Ei ea cand grad Ge vorosmiiate a wor seat valor acPe siesta eA IE MATEMATICI FINANCIARE 5.4.2.6, CRITERIUL PROFITULUI MEDIU (BAYES) ‘est ertoru este utlizat de eatre metodale bayesian gi ee bazee28 pe pin ciplul valor media une variable sleatoare Daca (pi) este repartitia probabilist® a stérilor de functionars sau @ ber ictior (p= 0, Spy = 1), atunot eagtigu, Benotcil sau prottl mia corespuneito atuni sau deca de asiguraro A, nott eu C(A), Gate cla ca) = 2 8, Veiga as) Detintia 8.4.8. Daca repartle Deneeior este cunoseutt ature vom spune, In sensu proftutul madly, 8 decizia do asigurare A,este optims deck aceasta conduce: 1a un beneticiu modu maxim ade Craig) = max {CAD | 48) Observatc. Cel mal adosoa repaia nu este cunosouta, Atune! se spune oa sistemul decizional este in echilibru sau intr-o situatle de inditerenta Secizionals daca exlotd repariia (pi) sus-mentionala astfel inost 28 aibs toc relate GA) = CA), 1sis0 (ean 2 So, = 1 constitule un sistem de Relate (8.4.7) impround cu eat (0-1) ecuati nize cu m varabie pr (0,1) Sistemul poate evea solutle unice (situatic de echitibry unic), solute heaeterminata (oinfintate ce solu sau situafi de eehillou) sau poate fl incom patil (eu exieta etuatie de echilibra in rapor cu punctu do echibru se poste analiza sistomul de deci functie 42 valle profil mediy, in baza relatil (2.48) Daca nu exist punct de scorn gonerl, analiza siatemlu de decizil este Incomods. Trebule ute n vedere gi alt ert sau Considorafiide aprevere Observaie. Adeseori, doterminaresrepartie (ps9 face pe baza uncr obser vali diverse gia experonfelanterioare pe care o au laviol dk formulele de calcu ‘ale probably date de detatie ciasica a DDECIZH FINANGIARE IN CONDITH RISCATE m Tn acest caz se olosesc aga-numitele probabiltati subieotve, Uiiizares unor informattaptonce desteguréri procesulsstodiat este una din caracterstit emer Gabilo ale metodelorbayesiens, 9.4.2.6. CRITERIUL REPARTITIEI UNIFORME (LAPLACE) In cazu n care nu exists nici latormatio cu privie Ia reparthie probablist a stare benefit nel un motv eso stare 8 fe mal probablé decd aa, conform tell tut Caplace pentru astfel de fenomene, se considerd c8 aceste stiri sunt xaeiiprabsbite sau uniform ropartizate, coea co In teoria informatie! corespurde aon aera suaxme. Adeseor! se mal spune gi piacipiul au eriteru aun insu cient al ui Lay 1 5 1 m copa of liplicd faptul 8 proftul ‘Avorn pin uemar® sedis al actinl este 48) Detinitia 6.4.6 In sanaulrepariieluniforme, decieia de esigura cad So (49) ‘observatie, Cum m este constant, rlaia (8.4.9) poate fl folosi si fare ran cum find ear mal comoda 0.4.2.7. CRITERIUL INFORMATIE! SIMPLE MAXIME (JAYNES) presupuntnd e& nu se cunoaste roparitiastailor (9), exthidem crite Laplace folovingprinelpiul informatiel maxime a lui Jaynes gi conform e&rvia se se Gren reparitie'a strllor(Benetciin) aces repartiie caro maximizeazs antitatea de informatie simpld sau entropia Shannon: HG, sPps--srP) > = DIP, (eat0 cuconaiap, = 0, 5 p, = 1, procum # cu alts eventual condi suplimentare. me. MATEMATIONFINANCIARE ‘Daca se impune doar condita de repa = 0, Sp, = 1, atune problema: mpan=-Samns Sass ase | asin fare ca solute optima repartia unlforma 91 dam posto oriteriul lui Lapla Presupuning oa se mai d8 g1 0 condiie suplimentara de medie a benelelior de Son Oy. tts me (oare) ou fat 9 (i) 91 Bay date atunel problemas mean=-Sanns Ean Sanna opze)eun are solujia optima (vez! a paragraful 8.4) m ,otsism (ears) am unde f este solujia ured eevatiek: Sami = aun Observatie. Odata determinala repartia (p) se poste proceds ca in cazul ntritor verosimiltati maxime sau al proftull medi 4.4.2.8, CRITERIUL INFORMATIE! PONDERATE MAXIME (GUIASU) Extinznd otitorul precedent se considers acum cantitatea ge informatie ponderatB corespunzatoare ststitor (benefiiiler, entropla ponderats find intro {usd de Silviu Guiagu ¢ avand expresia GO, oPee eee Pyith es ity) =— Sy mtn» I> 0 | (ease) Lunde numsrete (ut) reprezita uta sau ponderte eantiatilor de inormatie (I) ‘sau ale probablitsiler pi i doc implict so starlor(oeneiciler)corespunzstowre ‘Oborvatie. (in cazui pentculat in care uy = Uz = +. = tim =, reg8eim elton db dooeie precedent. ‘DECI FINANCIARE IV CONDITH ISCATE ns Daca se impune doar conatia de repertiie 5 p, = +, = O.atune! problems jogo =- Syn, Sa- sree (ain ‘are a solute rari peek, tstsm e419 unde este gluta unica a ecuayet: 5 0 = 1 (orl paragratu 8.3.4) Dbsecvatie. Oact tn pus a impure so conde de mest (84.12), tun problem (e416) extn cu aneast conc are sol: pee. tstam, | feat (oars) in caro (af) este solujia unica a Setemul 3 2 Sew <1 Be (0420) Dbservatie. Cain precedent model, cunousterea repati (p) poste conduce la aplceesorerilorverosilsai maxim sau prot med 8.4.3. APLICATH $1 COMENTARII ‘Exemplu. Sa presupunem mii ct un anu club de ol dorest sa organizeze unmedi temationd pnt care chelulell logte de aducerea une chipe sine aeriic8 [e Jona de 10.000 urn, Din experena orgenizatoric pe care o are, lubul apreciaza cl ‘Jaca vat timp nsrt nasi seri le sua c 200000 um, iar acd va posi numa toes 0 ere, casa oe face ca ciferena do 120 000 pens plata ecipel inva x8 fe was ratt discngure cub Aezutatl nd ote toomal bun dc, spre exer, cubutare Srefuae Branca precard Se ate atu! In vedere heres une asigul pentru imp di Sida vote "60.000 um, cortra unei prime de asigurare de 40000 um Maticea Pexttior rae este dats de tabell 84.2 se carl lament se caeueazA Ovo regu: ri. In aveste condi urmtoarele calle, 1 08, coneret, tn m™ werenanerrnawcane | 160 000 = 200 000 + 0-40 000 | [ssenuend Tene] as : tae a, er | { Pale wsoooo | ato | Conform criterilor de mai sus procizat dacd trebui lata sau nu o asiguraro, Rezolvare, Si apllcam pe rnd criterite mensional, (C1. Conform exterviut iui Wald aver | => max{,.,8,} = 8, = 160000 fro B44 B,g} = 8, = 180000 mine, 855} = Byy = 20000 Prin rmare, deeizia ces mai bund ar ti luarea une! asigurar, mal alos daca acest lub ust bine fingnelar sau esta char ameninyat de falinoet 2. Conform eriteriulu tui Hurwiez avem ‘max{8,, 8,2} = 200000 = 8, S max(a,,.8,,} = 8, = 200000 | {i max{B,,,8,,} = 140000 ~ B,, i (ca urmare decizia cea m h place seul bund este neasigurarea, mel alee decd decidentlu (C3, Contorm eritarui lui Savage avem 0 000 JS} [max {Bay » Bae | (20000;0)~ mex {8,,~ 8, } By) = (0; 120000) » max 8,5 ~ 8) = 20 000 F Rezuitéc& min{40000 120000} = B12) = 40000 ice! ma bine or 1188 $0 ace asigurareo. | DECI FINANCIARE IN CONDITH RISCATE ns ‘C4. Conform eriterutul vrosimiltt mame, aca (py, 2) este repatia sae om tune: 2) daca p1>p, se alege neasigurarea; 1) daca psp, se alegessigurares; ©) dacs prepa nu se poate lua o deczle in baza acestul ctr, (C5, Conform eriterull ti Bayes aver {G(As)= 180 000% +140 000 (1 =p) = 20.000 p + 140 000, (te) =200 000 p +20 000 5 (1~ p) =180 000 + 20 000 ludnd scum ps =p §i pa 1p, 0 p <1 Conditia do echiibru (As) =C(A2) implica ecuatix 160000 p: 20009 eu souaiap = 3 deducom urine; 2) acho

G(s) si dectaoptin et sigue ») dues p = 9/4 atunc Cs) =C(a) si oricare decal est In fl do bunt ©) da 3/4

Cie)» 110000 gel mai in 7. Conform eieiuiul informatie simple maxim, ‘dacs Impune condia 200 000p+ +20 000p2 = 140 000 (acid proftul med ‘az de neasigurare sa ie egal cu suma ce ebule plat) stunc vor gsi repartia, cptims ps 113. In baza criteriulul verosimiititil iaxime pentru aceasth reparttie este preferabild neasigurarea iar po baza evterulutprotitulul mediu ar trebul al asigurares. fl luarea une asigurti. C8. Conform criteriutu informatie! ponderate maxime, resupunénd, spre exemplu, 8 u1=1 gl ua=S, daca nu mal aciugém condi ‘suplimentare atunc! gésim pi=0,76 si p2 =0,24. Aplicdnd eriteril verosimlitatit ‘maxime se recomands nessigurarea lar pentru etiterul profitulul mediu 36 recomands asigurarea, Exemplu. 8 ralusm exemplul de ml aus in caro se consberd si 0 stere Intermediaré de timp noros care mcasarle gunt de 100 000 vm. So au fh vedere 9 asigurare As pentru timp noros Ia valoare de 89009 ts m,contra unl prime de 10 000, S10 asigurare pentru ploaie Aen valoare de 160.000 um. contra primel de 40 000 lum, asifel ca matricea tenefellor este dat de tabelul 64, benefil calculable ‘dupa regule mertionata mal sus al anu: ‘ential brutal Incaserea ‘sume Prima stird |= corespunzttoare + asigurats —— ge asigurare St pent st Invariants ps, deoarace ar etul #8 slogam nesses dune Pea ‘ouarea Ay cuppa, 6a alo stun de acest gen sau c vale apropate se ur ce ‘robe cae al mart 165. Conform eriterilui us Bayes avem (As) 190 o00p +140 o00p2 + 10 000 Clas) =160 o00p: + 60 oo0pa + 140 ooops (As) =200000ps +100 o00p2 +20 ooops § munind conde de echliory C(As) = C(Aa) = C(as)precum sl po aceea de ‘epattie ps +pe+ps = 1, obtinem infna sistent 30, +59, ~ 197, = 0 B'- apre ns bt mt ot tiled prazt: pam exe, pentru care avem proftul meee tbs) =the) =C (As) =195 00 wm, cz ce ndterentsdetioat Penratorvenste ($5.44) rete (©¢,).C,),)) (1) 0195000 $4 urmare pute, dea aa cz, 8 ecurpea a nde sever Astle sre early, dat (o.5003)= (E.1.4) ancl jon pomans wean {40s = (120120 Go;38 0 gs prt ne © Contrm ere Lape, 22020, cant ona cna 22202, Im acest caz, pentru e& (Ay) ecomand 0 asigurare Aa. ne MATEMATIC! FNANCIARE. “Gr. Conform erterull informatie simple maxim, «aca, spte exemplu, «9 inpune condiia de profit mash "B00 c00pr 1 100 000p2 + 20 000p3 = +40 000 runei ecuatia, (8.4.18) devine (22% = 2e%7=6 gf are solutia unica aproximaty stun ace = a8. Deducem prin urmare In baza claie (.4.14) c8 pr= 0,17: cettap sl pa0.84.Aplicané spol metoda verosimilsll maxime, observ cB Boge recomanda @ asigurare Ao. ‘Ga. Conform estrus ntormatiel maxime pondere 8 presupunem acum, spre exomplu, 8 ui= t, ua gus 10 “Sento tltl (418) averimedat r= 0% pz~e"* apa eg curfetexdeauna gs epee pos 1dducem pnreoWeaproximaive c epara optind est pr=0.0178 Feral apsco00, apc acu errilverosimiliatii maxime deducem cS Fecomands 0 ssiguare As ‘czompl, Si exirdem pun excrpl al doles, itieducénd o asigurare As “orice see pemvbrio stajo do emo ata decd scare, valare do 250000 um. contra nek i to um Hatieea bono este data acum de tabell 8.4.4, care sa determina are Scouurlenpiste ma su 5 problema pust este aceon leper! une deck ‘optim do asigurare abel 844 Seas soon | ieoeao | wso0es | 200000 _| Neos ‘acon | _ 60000 | —200n0 | s00 000 | Posie “10000 | 140000 | 200000 | 20000 Cctorle de mat sus pot feplcate sl acum anlog exampl al dolla, june nsjrtton eazuror a conclu une sir As. erflondm ns tpl o& panty acest ne et sla de mcteror(a decsioala spactiata de eter 84.25. dvoarece cn eat chestlne este ncompatb. [ntucte de diverse repartisle stor ver saesun darts decal de asilrere cum mentcnam ein axel a doles dar fr a ven four orepartie de eer CObeorvatie. So remarc fptl cl pentru una gi aceaas problema decizia optim epinge na mune de ates problomel isi de ciel fost coca ce apare ca natural seen mins, Dieuttes decisional const in nepitnta lege sgure a clul tai bun dite itt rotoent do concizi care se ajunge sau de deczia care sa prnaptewrea und cau ita dare orertte detonate enumerate mal sus, tebule eu neces ‘Srloerae a esgurrl in foarte mute activt lsat