Sunteți pe pagina 1din 7

1.

Proscomidia

- Este prima parte a Sf. Liturghii


- Singura Liturghie fără proscomidie este Liturghia Darurilor mai înainte sfințite
- Se săvârșește de regulă în timpul Utreniei, sau chiar înaintea ei
- Materii necesare: 5 prescuri, vin roșu, apă
- Din prima prescură se scoate Sf. Agneț (bucată de pâine de formă pătrată, care are
inscripționate inițialele IIS HS NI KA (Iisus Hristos biruitorul) și care
semnifică pe Mântuitorul
- Din a II a prescură se scoate o părticică de formă triunghiulară ce simbolizează pe
Maica Domnului
- Din a treia prescură se cot nouă părticele triunghiulare pentru cele 9 cete de sfinți
- Din a patra prescură se scot trei particele triunghiulare pentru ierarhul locului,
conducerea și armata țării și ctitorii vii, plus miride pentru cei vii
- Din a cincea prescură se scot miride pt morți

2. Anul bisericesc și împărțirea lui

- anul bisericesc începe la 1 septembrie si se încheie la 31 august


- se împarte în trei mari perioade: Perioada Triodului (de la duminica Vameșului și a
Fariseului și până la sâmbăta mare înainte de Paști – 10 săptămâni) perioada
Penticostarului (de la Paști și până la Pogorârea Duhului Sfânt – 8 săptămâni) și
perioada Octoihului ( de la Duminica Tuturor Sfinților și până la Duminica Vameșului
și a Fariseului)
- cuprinde: praznice împărătești (sărbători închinate Persoanelor Sf. Treimi si M.
Domnului), sărbători ale sfinților, posturi de o zi (miercurea și vinerea) și cele 4 mari
posturi de peste an (postul paștilor, postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, postul
Adormirii Maicii Domnului și postul Nașterii Domnului), zile de pomenire ale morților
(în general sâmbete, dar și zile de pomenire generală a morților ca moșii de vară,
toamnă, zile ale eroilor)

3. Materii și obiecte de cult necesare săvârșirii Sf. Liturghii


- Materii: apa (curate, proaspătă, de izvor)
Vinul ( roșu, de struguri, neoțetit)
Prescuri (5 prescuri, proaspete, dospite, bine coapte)
Lumânări (pentru sfeșnice)
Untdelemn (pentru candele)
- Obiecte: Sf. Antimis (bucată de pânză de formă dreptunghiulară, ce este pictată
cu scena punerii în mormânt a Mântuitorului, având in colțuri chipurile celor 4
evangheliști, cu un buzunărel pe spate în care sunt sfinte moaște, obiect fără de
care nu se poate săvârși Sf. Liturghie
Sf. Evanghelie, Apostol, Liturghier, potir, disc, steluță, acoperăminte pt sfinte
vase, toate veșmintele preoțești

1
4. Veșmintele arhierești

- stiharul- simbolizează veșmântul luminos al îngerului ce s-a arătat la mormânt


- mânecuțele- simbol al puterii slujitoare
-epitrahilul- jugul lui Hristos
- brâul – simbol al puerii slujitoare
- sacosul - simbolizează căința și umilința
- omoforul – simbolizează oaia cea pierdută și apoi aflată
- mitra – simbolizează coroana de spini
- bedernița – simbolizează sabia spirituală a cuvântului
- cârja- simbol al înțelepciunii

5. Posturile și zilele de pomenire a morților


- posturile rânduite de biserică sunt de două feluri: unele de mai multe zile și altele de o
singură zi
-posturi de o zi: miercurea(amintește de sfatul făcut pentru vinderea lui Iisus) și vinerea
(amintește de patimile și moartea Mântuitorului). Alte zile singure de post: Înălțarea Sf.
Cruci ( 14 sept), Tăierea capului Sf. Ioan Botexzătorul (29 aug) și ajunul Botezului ( 5
ian)
-posturi de mai multe zile: cele 4 mari posturi de peste an : postul paștilor ( 40 zile),
postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel ( de luni după Duminica Tuturor Sfinților și până
la 29 iunie, nu are perioadă fixă), postul Adormirii Maicii Domnului (1-15 aug) și postul
Nașterii Domnului ( 15 nov-25 dec, 40 de zile),
zile de pomenire ale morților (în general sâmbete, dar și zile de pomenire generală a
morților ca moșii de vară, toamnă, zile ale eroilor)

6. Treapta arhiereului
- este urmașul celor 12 apostoli
- este cea mai înaltă treaptă de slujire în biserica ortodoxă
-poate săvârși toate sfintele slujbe
-cele pe care le face exclusive arhiereul sunt: hirotonia, sfințirea Sfântului și Marelui Mir,
sfințirea Antimiselor, Sfințirea Bisericilor
-ca semn al deplinătății harice binecuvinteză cu ambele mâini
-pentru hirotonia unui episcop sunt necesari doi sau mai mulți episcopi
-are dreptul de a fi pomenit la slujbe în eparhia pe care o păstorește

7. Treapta preotului.
-preoții sunt urmași ai celor 70 de Ucenici
-pot săvârși toate sfintele slujbe, cu excepția celor săvârșite doar de arhiereu
-sunt reprezentanții episcopului în eparhie
-ca semn ca nu au deplinătatea puterii sacramentale ei binecuvintează doar cu o singură
mână

2
8. Treapta diaconului
- închipuiesc pe sfinții îngeri care slujesc necontenit în jurul tronului Dumnezeiesc
- rolul principal al diaconului este rostirea ecteniilor pe care le spune din naos, făcând
astfel legătura dintre credincioși și preot, dintre naos și altar
-diaconii nu pot sluji niciodată singuri
-în vechime ajutau la agape, la botezul adulților

9. Praznicele împărătești
-sunt sărbători închinate Persoanelor Sfintei Treimi și Maicii Domnului
-sunt de două feluri: cu dată fixă și cu dată schimbătoare
- cele cu dată fixă: Nașterea Maicii Domnului ( 8 sept), intrarea în Biserică a Maicii
Domnului (21 nov), Nașterea Domnului (25 dec), Botezul Domnului ( 6 ian),
Întâmpinarea Domnului (2 feb), Buna Vestire (25 martie), Schimbarea la Față (6 august),
Adormirea Maicii Domnului (15 august)
-cele cu dată schimbătoare (din cauza datei Paștilor): Duminica Floriilor, Învierea
Domnului, Înălțarea Domnului, Pogorârea Sf. Duh

10. Sf. Liturghie


-este cea mai importantă rânduială de slujbă din cadrul cultului creștin-ortodox, slujbă în
cadrul căreia are loc prefacerea darurilor de pâine și vin în Trupul și Sângele Domnului
- a fost înstituită la Cina cea de Taină
- În Biserica Ortodoxă se oficiază 3 Liturghii:
a) Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur, care se săvârșește cel mai des în cursul anului
bisericesc
b) liturghia Sf. vasile cel Mare (care se oficiază de 10 ori pe an)
c)Liturghia Darurilor mai înainte sfințite sau a Sf. Grigorie Dialogul, ce se oficiază doar
în zilele de rând din Postul Mare, cu excepția celor aliturgice
-are trei părți componente: Proscomidia, Liturghia catehumenilor, Liturghia
credincioșilor

11. Obiectele de cult. Simbolismul și întrebuințarea lor.


-Sf. Antimis (bucată de pânză de formă dreptunghiulară, ce este pictată cu scena punerii
în mormânt a Mântuitorului, având in colțuri chipurile celor 4 evangheliști, cu un
buzunărel pe spate în care sunt sfinte moaște, obiect fără de care nu se poate săvârși Sf.
Liturghie) aduce aminte de faptul că în vechime Sf. liturghie se săvârșea pe mormintele
martirilor
- potirul- paharul de la Cina cea de Taină cu care Mântuitorul a împărtășit pe Sf.
Apostoli
-Discul-simbolizează ieslea nașterii sau năsălia(acel pat pe care se cară morții)
-steluța-simbolizează steaua călăuzitoare a magilor
-copia- simbolizează sulița cu care a fost împuns în coastă Mântuitorul

3
-lingurița- simbolizează cleștele cu care îngerul din vedenia lui Isaia a luat un carbune
din foc și l-a atins de buzele profetului, ștergându-i păcatele
-acoperămintele pentru disc și potir simbolizează scutecele și giulgiurile cu care a fost
înfășurat Mântuitorul
Sf. Aer(este un acoperământ ce se așează peste Disc și Potir)-simbolizează bolta cerească
Alte obiecte: Sf. Chivot (bisericuța mică de pe Sf. Masă-se păstrează în ea împărtășania
pentru cei bolnavi), Litierul (vasul pentru litie), miruitorul, cristelnița(vasul în care se
botează copiii)

12. Cărțile de slujbă

Sunt de două feluri: cu cuprins extras din Sf. Scriptură, și cu cuprins alcătuit de
biserică
-cele cu extras din Sf. Scriptură: Sf. Evanghelie (cuprinde pericopele evanghelice ce se
citesc în fiecare zi la utrenie si liturghie), Apostolul (cuprinde pericope ce se citesc la Sf
liturghie din toate cărțile N.T , cu excepția celor patru evanghelii și a Apocalipsei),
Psaltirea (cuprinde cei 150 de psalmi împărțiți în 20 de catisme
-cele cu cuprins alcătuit de biserică:
a)Liturghierul (cuprinde rânduiala celor 3 liturghii și a altor servicii divine-pentru preot)
b)Molitfelnic (cuprinde rânduiala tuturor tainelor și ierurgiilor0
c)Aghiazmatar (extras din Molitfelnic, cuprinde rânduiala tainelor și ierurgiilor săvârșite
mai des)
d)Penticostar(cuprinde rânduiala Vecerniei, Utreniei și Sf. Liturghii de la Duminica
Paștilor până la Pogorârea Sf. Duh)
e)Triod (cuprinde rânduiala Vecerniei, Utreniei și Sf. Liturghii de la Duminica
Vameșului și a Fariseului și până în sâmbăta Paștilor.)
f) Octoihul Mare (cuprinde rânduiala Vecerniei, Utreniei și Sf. Liturghii de la Pogorârea
Sf. Duh până la Duminica Vameșului și a Fariseului)
g)Octoihul mic sau catavasierul (extras din Octoihul Mare)
h) Minei – sunt în număr de 12, câte unul pt fiecare lună, cuprinde rânduiala serviciilor
divine pentru fiecare zi din an
i) Panihida- cuprinde rânduiala tuturor slujbelor funebre
j) Tipicul bisericesc
k) Acatistier- cuprinde acatistele sfinților
l) Ceaslov – cuprinde rânduiala tuturor celor 7 laude bisericești zilnice
Alte cărti cu cuprins alcătuit de biserică: Prohodul, vecernierul, utrenierul, CSL-ul, slujba
învierii, te-deum-ul etc.

13. Cele 7 laude bisericești


- sunt slujbele zilnice ce se săvârșesc în cadrul cultului creștin orthodox
- ele sunt: Vecernia (slujba de seară), Pavecernița (slujba de după cină), Miezonoptica
(slujba de la miezul nopții), Utrenia și ceasul I (slujba de dimineață), ceasul III, ceasul VI
și ceasul IX

4
Ele se impart în două categorii:
-Laudele mari: Vecernia și Utrenia
-Laudele mici: pavecernița, miezonoptica și ceasurile.
-ele se mai săvârșesc în totalitate doar la mânăstiri și catedrale, în rest săvârșindu-se doar
laudele mari, adica Vecernia seara și Utrenia dimineața, înainte de liturghie

14. Veșmintele preoțești (simbolistică)


- stihar – simbolizează veșmântul luminos al îngerului ce s-a arătat la mormânt
- mânecuțe- symbol al puterii slujitoare
-epitrahil- jugul lui Hristos
- brâu- symbol al puterii slujitoare, mai amintește și de ștergarul cu care s-a încins
Mântuitorul atunci când a spălat picioarele ucenicilor
Felonul- simbolizează hlamida roșie cu care a fost îmbrăcat Mântuitorul înaintea lui Pilat

15. Veșmintele diaconești (simbolistică)


- diaconul este cea mai mica treaptă din ierarhia bisericească
- diaconatul a fost instituit la inceput pentru a ajuta la mesele frățești (agape)
-în afară de mesele frățești ei aveau în grijă și pe catehumeni, și ajutau la botezul adulților
Veșminte și simbolistică.
-stihar- simbolizează veșmântul luminous ai îngerului ce s-a arătat la mormânt
-mânecuțe-simbol al puterii slujitoare
-orarul- simbolizează aripile îngerești

16. Biserica – împărțire – obiecte care se găsesc în altar


- biserica este împărțită în trei părți: pronaos, naos, și altar.
-altarul este partea cea mai importantă a bisericii, fiind locul unde intră doar preoții,
pentru a oficia sfintele slujbe
-in altar găsim în partea stângă proscomidiarul (locul unde se oficiază proscomidia)
- tot in altar se află și Sf. Masă
Obiecte din altar: Sf. Evanghelie, Sf. Antimis, Sf. Chivot, Sf. Cruce, Discul, potirul,
steluța, acoperămintele sfintelor vase, candele și sfeșnice după rânduială, copia, lingurița
-altarul este separat de naos printr-un perete de lemn sau de zid, numit catapeteasmă

17. Biserica – împărțire – obiecte care se găsesc în naos


-Biserica este impărțită în 3 părți: pronaos, naos și altar
- naosul este partea din mijloc a bisericii, și locul unde credincioșii asistă împreună la
slujbe, locul de unde diaconul rostește ecteniile, și este despărțit de altar printr-un perete
de lemn sau zid, numit catapeteasmă
-în naos găsim următoarele obiecte: strănile credincioșilor și strana cântărețului,
tetrapodul cu icoana Maicii Domnului, tetrapodul cu icoana Învierii, policandrul, scaunul
arhieresc, două sfeșnice cu 3 lumini, tetrapodul pentru evanghelie

5
18. Pictura bisericească
- biserica nu se pictează la intâmplare, ci după anumite reguli, pe care le găsim în anumite
manual numite “Erminii de zugrăvie”
-fiecare parte a bisericii s pictează cu scene biblice sau chipuri de sfinți, după cum
urmează:
-in altar, pe boltă găsim pictat cchipul Maicii Domnului cu brațele deschise, iar pe pereții
altarului sunt pictate chipuri de sfinți care au fost și slujitori, în principal chipurile celor
trei sfinți autori de liturghii (Ioan Gură de Aur, Vasile cel Mare, Grigorie Dialogul) și a
sfinților care au fost diaconi (Lavrentie și Ștefan)
- in naos găsim pictate scene din viața Mântitorului ca: Nașterea Domnului, Învierea,
precum și chipuri de sfinți de toate categoriile (mucenici, cuvioși, împărați) și sărbători
mari ale ortodoxiei (Intrarea în Ierusalim, schimbarea la față)
-în pronaos sunt zugrăvite chipurile acelora care se luptă să câștige mântuirea. Ctitori,
voievozi, cuvioși și cuvioase, precum și scene instructive și educative
-pictura de pe suprafața exterioară a bisericilor, când există, va înfățișa pe cei care au
dorit, dar nu le-a fost dat să facă parte din biserica creștină: patriarhii și proorocii
Vechiului Testament, filosofi din lumea veche, care prin înțelepciunea dăruită lor de
Dumnezeu au întrezărit venirea Mântuitorului în lume

19. Slujbele din săptămâna Patimilor


- in tipicul bisericesc, săptămâna patimilor, cunoscută în popor și ca săptămâna mare, are
un program tipiconal deosebit, datorită faptelor care s-au petrecut în trecut în viața
Mântuitorului
-ea debutează din duminica Floriilor, seara, când încep deniile, acele utrenii cu rânduială
specială, care se incheie vineri seara cu denia Prohodului Domnului.
- două dintre denii au un caracter mai special, și anume Denia celor 12 evanghelii de joi
seara, în cadrul căreia are loc scoaterea Sf. Cruci în mijlocul Bisericii, și denia
Prohodului, de vineri seara
- o altă slujbă din tipicul săptămânii Patimilor, este Liturghia de joi dimineața, în cadrul
căreia are loc scoaterea Sfântului Agneț din care se va face împărtășania pentru tot anul,
agneț ce va fi uscat și sfărâmat marți, a treia zi de paști, și care se va păstra în Sf. Chivot
(bisericuța aceea mica) de pe Sfânta Masă. Sfânta Liturghie ce se oficiază în această zi
este cea a Sf. Vasile unită cu vecernia.
- tot joi dimineața, la catedrala patriarhală are loc și sfințirea Sfântului și Marelui Mir,
care se folosește la Botezul credincioșilor, sfințirea bisericilor și a antimiselor
- alături de acestea, mai avem slujba vecerniei, care se oficiază vineri la prânz, și în
care se scoate Sf. Epitaf (bucată mare de pânză pictată cu scena punerii în mormânt) și se
așează pe o masă în mijlocul bisericii

6
20. Slujbele din prima săptămână a postului mare
- în prima săptămână a postului mare, tipicul obișnuit se schimbă cu rânduieli de slujbă ce
se săvârșesc efectiv doar în această perioadă
- astfel, liturghia Sf. Ioan Gură de Aur care se oficia zinic, se înlocuiește cu cea a
Darurilor mai înainte sfințite, ce se va săvârși în tot postul, cu exceptia zilelor aliturgice
(în care nu se face liturghie)
- se numește a darurilor mai înainte sfințite, deoarece agnețul care se folosește șa aceasta
s-a sfințit în cadrul unei alte liturghii, săvârșite în duminica de dinaintea săptămânii
respective
-tot în această săptămână debutează și prima dintre cele 5 liturghii ale Sf. Vasile, care
se oficiază în primele 5 duminici din postul mare
- în această săptămână, are loc, luni, marți și miercuri seara, canonul Sf. Andrei
Criteanul, care se oficiază în cadrul slujbei pavecerniței mari, o altă slujbă caracteristică
postului mare
- tot incepând din această săptămână începe și rostirea rugăciunii Sf. Efrem Sirul,
“Doamne și stăpânul vieții mele”, rugăciune ce o vom găsi introdusă în toate cele 7
laude bisericești zilnice (vecernia, pavecernița, miezonoptica, utrenia și ceasul I, ceasul
III, ceasul VI, ceasul IX)