Sunteți pe pagina 1din 4

Argentina

Argentina este o republica federala ce se invecineaza la nord cu Bolivia si Paraguay, la est cu


Brazilia, Uruguay si Oceanul Atlantic, la sud cu Oceanul Atlantic si Chile, iar la vest cu Chile.
Cea mai mare parte din sudul Americii de Sud este ocupara de Argentina, tara ce are forma
unui triunghi cu baza la nord si varful la Punta Dungeness, extremitatea sudica a
continentului.

Lungimea teritoriului, de la nord la sud, este de aproximativ 3330 km iar latimea maxima este
de aproximativ 1384 km. Argentina include si Tara de Foc, care cuprinde jumatatea estica a
Insulei Mari a Tarii de Foc si numeroase insule vecine (ca de exemplu Isla de los Estados.
Suprafata tarii este de 2 780 400 km2. Argentina este ca marime a doua tara sud-americana
(dupa Brazilia). Impreuna cu Insulele Falkland si celelalte insule din sudul Atlanticului are o
suprafata totala de 2 808 602 400 km2. Coastele argentiniene au o lungime de 4990 km.

Capitala Argentinei este la Buenos Aires, cel mai mare oras argentinian.

Istoria Argentinei

Argentina a fost putin populata inainte de sosirea exploratorilor spanioli. Existau cateva
triburi nomade care se ocupau in special cu agricultura.

In februarie 1516, navigatorul spaniol Juan Diaz de Solis, cautand un traseu spre Indiile de
est, a acostat in estuarul Rio de la Plata si a revendicat noile teritorii in numele Spaniei.

In 1526, un navigator italian, Sebastian Cabot, a oprit in estuar in cautare de provizii si apoi a
urcat in sus pe raul Parana pana aproape de actualul oras Rosario. Aici au construit un fort si
apoi au continuat drumul pe rau pana in Paraguayul actual. Cabot a ramas patru ani si a gasit
importante cantitati de argint. Sistemul hidrografic a fost denumit River de la Plata (raul
argintului).

Colonizarea regiunii a fost inceputa in 1535 de soldatul spaniol Pedro de Mendoza. In


februarie 1536, Mendoza, care fusese numit guvernator militar al intregului tinut de la sudul
lui Rio de la Plata, a pus piatra de temelie a orasului Buenos Aires. El a incercat sa cuceresca
noi teritorii dar nu a reusit din cauza lipsei alimentelor si a impotrivirii triburilor bastinase.
Cinci mai tarziu a fost nevoit sa paraseasca Buenos Aires.

In 1537, Domingo Martinez de Irala, unul dintre locotenentii lui Mendoza, a fondat Asuncion
(capitala actuala a Paraguayului) care a fost prima asezare permanenta din regiunea La Plata.
De la aceasta baza, spaniolii au cucerit treptat teritoriile dintre raurile Parana si Paraguay.
Santiago del Estero, prima asezare permanenta din argentina, a fost construita in 1553 de
spaniolii veniti din Peru. Santa Fe a fost fondata in 1573 iar in 1580 se reia constructia
orasului Buenos Aires.

In 1620, intreaga regiune La Plata a fost subordonata viceregelui din Peru pentru administrare.
Din cauza politicii comerciale restrictive colonizarea regiunii La Plata a fost incetinita in
urmatorii o suta de ani. In 1776 teritoriile ocupate in prezent de Argentina, Bolivia, Paraguay
si Uruguay s-au separat de Peru si s-a constituit Viceregatul Rio de la Plata. In iunie 1806,
Buenos Aires a fost atacat de flota britanica sub comanda amiralului Riggs Popham.
Viceregele nu s-a impotrivit acestui atac neautorizat de guvernul englez si orasul a fost ocupat
de britanici. Ei au fost insa alungati de cetatenii orasului in luna august.

In 1807 englezii au atacat din nou Buenos Aires-ul dar au fost respinsi de locuitori. Acest
lucru a avut o importanta deosebita deoarece colonistii spanioli au capatat incredere in fortele
lor si s-au implicat in luptele pentru cucerirea independentei. Miscarea revolutionara in La
Plata a capatat amploare in perioada detronarii regelui Ferdinand al VII-lea al Spaniei de catre
Napoleon. Locuitorii din Buenos Aires au refuzat sa-l recunoasca pe Joseph Bonaparte, care
fusese instalat pe tronul Spaniei. Pe 25 mai 1810, ei au alungat guvernul viceregal si au
instalat un consiliu guvernamental provizoriu in numele lui Ferdinand al VII-lea.

In scurt timp relatiile cu reprezentantii regelui au fost rupte si s-a inceput campania de
cucerire a independentei. Partea eliberata de sub armatele regale a fost impartita in 14
provincii in 1813. In 1814, conducatorul militar Jose de San Martin a preluat comanda
armatei nordului si mai tarziu a dat lovituri decisive legilor spaniole in Chile si Peru.

In martie 1816 reprezentantii diferitelor provincii s-au reunit la Tucuman. Pe 9 iulie ei au


proclamat independenta fata de Spania si au declarat formarea Provinciilor Unite din America
de Sud. Unii dintre delegati sustineau ideea crearii unei monarhii constitutionale altii a unui
sistem federal guvernamental. Neintelegerile dintre cele doua factiuni au culminat cu razboiul
civil din 1819. Pacea s-a instalat in 1820 dar problema a ramas nerezolvata.

In 1829 generalul Juan Manuel de Rosas a fost ales guvernator al provinciei Buenos Aires.
Sustinator al federalismului, generalul si-a extins autoritatea si in celelalte Provincii Unite
care se vor denumi apoi Confederatia argentiniana. Regimul dictatorial al lui Rosas a fost
rasturnat in 1852 de un grup revolutionar condus de genralul Justo Urquiza. In 1853 a fost
adoptata constitutia federala si Urquiza a devenit primul presedinte al Republicii Argentina.
Provincia Buenos Aires a refuzat sa adopte noua constitutie si si-a proclamat independenta in
1854. S-a declansat un razboi intre cele doua state in 1859, dar Republica Argentina a invins
si in octombrie 1859 Buenos Aires a aderat la federatie. In mai 1862, Buenos Aires-ul a fost
desemnat capitala republicii. Intre 1865 si 1902 Argentina a participat la numeroase razboaie
cu vecinii sai (Paraguay, Chile, Brazilia) pentru stabilirea granitelor

In primul deceniu al secolului XX, Argentina a devenit una dintre marile puteri din America
de Sud, facand progrese economice si sociale remarcabile. In primul razboi mondial a ramas
neutra dar a avut un rol important an aprovizionarea cu alimente a aliatilor. Criza economica
din 1929 a avut repercusiuni serioase in Argentina. Dupa 1936 miscarile cu caracter fascist
capata amploare. In ianuarie 1942, la Conferinta Pan-Americana pentru aparare de la Rio de
Janeiro, Argentina si Chile au fost singurele tari care au refuzat sa rupa relatii cu puterile Axei.

Relatiile cu Japonia si Germania au fost rupte de abia in ianuarie 1944. In perspectiva


razboiului iminent cu Germania, o hunta militara autointitulata „Colonei” il destituie pe
presedintele Pedro Ramirez in 24 februarie 1944. Conducatorul huntei era colonelul Juan
Domingo Peron. In ciuda manifestarilor de simpatie cu aliatii, guvernul continua sa ofere
adapost agentilor germani.

In iulie 1944 SUA acuza Argentina ca ajuta puterile axei. De abia pe 27 martie 1945, tara
declara razboi Germaniei si Japoniei. Argentina devine, in lunile urmatoare, membra a
Natiunilor Unite cu ajutorul SUA. Dupa 1946 in Argentina au avut loc numeroase framantari
sociale din cauza dictaturilor militare care s-au succedat la conducerea tarii si care au incercat
sa oprime miscarile democratice din tara.

Relieful

Argentina cuprinde o diversitate de forme de relief: munti, podisuri si campii. Granita de vest
traverseaza Anzii, cel mai mare lant muntos din America de Sud. Anzii patagonieni care
formeaza granita naturala dintre Argentina si Chile, au inaltimi pana la 3600 m. In partea de
nord, la granita cu Bolivia, Anzii Cordilieri au numeroase varfuri cu inaltimi de pana la 6400
m. Cel mai inalt varf este Aconcagua (6960 m). In centrul Argentinei se gaseste lantul muntos
Sierra de Córdoba cu cel mai inalt varf Champaqui (2880m). La est de lantul Anzilor se
gasesc suprafete aproape plane ale caror inaltimi variaza treptat de la 600 m pana la nivelul
marii. In nord se intinde campia denumita Gran Chaco. Pampasul, campia lipsita de copaci,
este cea mai productiva zona agricola a tarii, intinzandu-se pe aproximativ 1600 km in sudul
lui Gran Chaco. In Patagonia, in sudul Pampasului, terenul este arid, de tip stepa.

Hidrografia

Cel mai mare rau al Argentinei este Parana, care o traverseaza din nord spre portiunea centrala
a tarii. Alte rauri sunt: Uruguayul, care formeaza pe o portiune granita cu statul Uruguay,
Paraguayul, cel mai mare afluent al Paranei, Rio Colorado, Rio Salado si Rio Negro. Rio de la
Plata este estuarul format la confluenta dintre raurile Parana si Uruguayul. Pe raul Iguaco,
afluent al Paranei, se afla cascada Iguaco o atractie turisitica. In Anzii Patagonieni se gasesc
numeroase lacuri de munte, cel mai renumit fiind lacul alpin Bariloche, in apropierea caruia s-
a construit statiunea turistica San Carlos de Bariloche.

Clima

Clima este de tip temperat in cea mai mare parte a tarii exceptand o zona mica in partea de
nord unde este de tip tropical si in Gran Chaco unde este de tip subtropical. In zonele
muntoase temperaturile sunt mai scazute. Precipitatiile variaza datorita regiun
lor diferite. In nord ploile sunt abundente in timp ce in sud climatul este arid.

Fauna si flora

Vegetatia si fauna difera de la o regiune la alta. In zona de nord fauna si flora sunt de tip
tropical: maimute, jaguari, pume, tapiri, papagali, flamingo, palmieri, liane, jacaranda etc. In
Pampas se pot intalni in special ierburi sau arbori rezistenti la seceta ca eucaliptul, sicamorul,
acacia si animale ca vulpi, pisici salbatice, caprioare, antilope, vulturi etc. In Patagonia
vegetatia consta in special din tufisuri, ierburi, muschi. In zonele muntoase din Anzi se gasesc
conifere ca de exemplu pinul, chiparosul, cedrul si animale ca lama, alpacaua, condorii. In
zonele aride cresc cactusi. In lacuri si rauri se gasesc cantitati mari de peste.

Economia

Economia bargentiniana se bazeaza in primul rand pe agricultura, dar in ultimele decenii s-a
dezvoltat mult industria extractiva (datorita zacamintelor de carbune si petrol) si industria
manufacturiera (prelucrarea produselor petroliere, textila, chimica, alimentara). Exportul
Argentinei se bazeaza pe produsele agricole (carne, cereale, lana). Importurile constau in
echipamente tehnologice, chimicale, metale, lubrifianti.

Populatia

Populatia Argentinei era in 2001 de aproximativ 37.384.816 persoane cu o densitate medie de


13 persoane/km2. Aproximativ 85% din populatie este de origine europeana. O mica parte a
populatiei este metisa. Datorita imigrarii masive, intre anii 1850-1940 au sosit in Argentina
aproximativ 6.608.000 de imigranti spanioli, italieni dar si francezi, englezi, germani sau rusi.
89% din populatie traieste in zone urbane. Limba oficiala este spaniola. Deasemenea se
vorbesc italiana si engleza. 90% din populatie este de religie catolica. Prin lege, presedintele
si vicepresedintele trebuie sa fie de religie catolica. Moneda nationala este peso (1 peso=100
centavos).

Organizarea administrativa si politica

Argentina este formata din 23 de provincii, un district federal care cuprinde zona orasului
Buenos Aires si cateva suburbii, un sector argentinian in Antartica si cateva insule in Oceanul
Atlantic. Cel mai mare oras este capitala Buenos Aires cu o populatie de aproximativ de
12.000.000 locuitori. Alte orase importante sunt Cordoba, La Plata, Mar de Plata, orasul-port
Rosario si Mendoza, un important centru agricol. Conform Constitutiei din 1853, Argentina
este o republica federala condusa de un presedinte asistat de un consiliu de ministri. Puterea
legislativa este formata de un congres national constituit din Senat si Camera Deputatilor.