Sunteți pe pagina 1din 9

Protecția

mediului și Ecologie

I.M.I.T, Anul II

Grupa 623

Romanescu Maria
Agricultura Ecologica

,,Agricultură ecologică”, termen protejat şi atribuit de U.E României


pentru definirea acestui sistem de agricultură este similar cu termenii
,,agricultură organică” sau ,,agricultură biologică” utilizaţi în alte state membre.
Rolul sistemului de agricultură ecologică este de a produce hrană mai curată, mai
potrivită metabolismului uman, în deplină corelaţie cu conservarea şi dezvoltarea
mediului. Unul dintre principalele scopuri ale agriculturii ecologice este
producerea de produse agricole şi alimentare proaspete şi autentice, prin
procese create să respecte natura şi sistemele acesteia. In etapa de producţie la
fermă se interzice utilizarea organismelor modificate genetic (OMG-uri şi
derivatele acestora) a fertilizanţilor şi pesticidelor de sinteză, a stimulatorilor
şi regulatorilor de creştere, hormonilor, antibioticelor.
În etapa de procesare a alimentelor se restricţionează folosirea aditivilor, a
substanţelor complementare şi a substanţelor chimice de sinteză folosite la
prepararea alimentelor ecologice. Agricultura ecologică are o contribuţie majoră
la dezvoltarea durabilă, la creşterea activităţilor economice cu o importantă
valoare adăugată şi la sporirea interesului pentru spaţiul rural.
Obiectivele, principiile şi normele aplicabile producţiei ecologice sunt
cuprinse în legislaţia comunitară şi naţională din acest domeniu. Prevederile
privind etichetarea produselor obţinute din agricultura ecologică, stabilite în
Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producţia ecologică şi
etichetarea produselor ecologice şi în Regulamentul (CE) nr. 889/2008 al
Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007
sunt foarte precise şi au în vedere oferirea încrederii depline a consumatorilor în
produsele ecologice, ca produse obţinute şi certificate în conformitate cu reguli
stricte de producţie, procesare, inspecţie şi certificare.
În România, controlul şi certificarea produselor ecologice este asigurată în
prezent de organisme de inspecţie şi certificare private. Acestea sunt
aprobate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe baza criteriilor de
independenţă, imparţialitate şi competenţă stabilite în Ordinul nr. 181/2012.
Stiati că...

Agricultura ecologica reprezintă prioritatea anului 2015


și beneficiază de fonduri europene nerambursabile de aproximativ 200 de
milioane de euro , a declarat ministrul agriculturii, Daniel Constantin.
„Agricultura ecologica este prioritatea anului 2015, pentru că văd care este
trendul în agricultura. Pe de o parte, majoritatea fermierilor vrea să treacă la
agricultura ecologica. Pe de altă parte, consumatorul și-a schimbat opțiunile.
Chiar dacă sunt produse ceva mai scumpe, și consumatorii din România se
orientează către produse obținute (în sistem ecologic, n.r.), aceasta nu
înseamnă că celelalte ar avea ceva, dar și pentru că se propagă și acest mesaj
că sunt mult mai sănătoase”, a declarat ministrul agriculturii, Daniel
Constantin, la emisiunea Viața Satului.
Sectorul producției ecologice beneficiază de fonduri europene nerambursabile
de aproximativ 200 de milioane de euro, disponibile printr-o măsură dedicată
din noul Program Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020.

Practicile specifice agriculturii ecologice cuprind:


 Interzicerea folosirii pesticidelor sintetice chimice şi a îngrăşămintelor chimice,
a antibioticelor pentru animale, a aditivilor alimentari şi a altor substanţe
complementare folosite pentru prelucrarea produselor agricole;
 Interzicerea folosirii organismelor modificate genetic;
 Valorificarea resurselor existente la faţa locului, ca de pildă folosirea ca
fertilizator a gunoiului provenit de la animale şi a furajelor produse la fermă
 Alegerea unor specii de plante şi rase de animale rezistente la boli şi dăunători,
adaptate condiţiilor locale ;
 Creşterea animalelor în libertate, adăposturi deschise şi hrănirea acestora cu
furaje ecologice
 Folosirea unor practici de creştere a animalelor adaptate fiecărei raseşi specii în
parte ;
 Rotaţia culturilor ca premisă a folosirii eficiente a resurselor fermei;
Respectarea regulilor şi a principiilor agriculturii ecologice, reglementate
prin legislaţia naţională şi comunitară,respectiv controlul întregului lanţ se face
de organisme de inspecţie şi certificare, înfiinţate în acest scop şi care
eliberează certificatul de produs ecologic.
Trecerea de la agricultura convenţională la cea ecologică nu se face brusc, ci prin
parcurgerea unei perioade tranzitie, numită ,,perioadă de conversie”, perioada pe
care fermierii o au la dispoziţie pentru a dapta managementul fermei la regulile
de producţie ecologică.
Durata perioadei de conversie în producţia vegetală, animalieră şi apicultură este
de:
* 2 ani pentru culturile de câmp anuale;
* 3 ani pentru culturile perene şi plantaţii;
* 2 ani pentru pajişti şi culturi furajere;
* 12 luni pentru animalele de carne;
* 6 luni pentru rumegătoare mici şi porci;
* 6 luni pentru animale de lapte;
* 10 săptămâni pentru păsări pentru producţia de carne, cumpărate la vârsta
de 3 zile;
* 6 săptămâni pentru păsări pentru producţia de ouă;
* 1 an pentru albine, dacă familia a fost cumpărată din stupine convenţionale.

Agricultura ecologică a devenit oficial o ocupație. Suprafețele au crescut


de 4 ori în ultimii ani. Recent introdusă în Codul Ocupațiilor din România, meseria
de “operator în ferme ecologice mixte” poate fi practicată cu acte în regula,
după urmarea unui curs de perfecționare.
Agricultura ecologică a înregistrat în ultimii cinci ani o creștere atât la nivelul
producției și suprafețelor, cât și în ceea ce privește numarul de operatori.
Suprafețele cultivate în sistem ecologic au crescut de patru ori in ultimii ani,
ajungând anul trecut la 450.000 de hectare. Exporturile României de produse
ecologice s-au triplat in 2013, depașind 200 milioane de euro, iar numărul de
operatori a crescut de la 2000 in 2008 la 16.000 in 2013.
Ministerul Agriculturii a pus la dispoziția fermierilor, anul trecut, 50 de
milioane de euro, pentru inființarea a 1.000 de ferme familiale. Statul a finanțat
proiecte din sectorul vegetal, horticol si zootehnic. In ceea ce privește
zootehnia, sprijinul este destinat celor care au 3-4 vaci si vor sa se extinda la
15-20 de animale.
În prezent, la nivel național, sunt 800.000 de fermieri care au între 1 si 5
hectare de teren si 11.000 de fermieri care primesc jumatate din fondurile pe
care țara le are la dispoziție pentru ca aceștia din urma gestioneaza jumatate din
suprafața agricolă a României.
Agricultura din România reprezintă o afacere de circa 20 de miliarde de euro pe
an, a carei evoluție este dictată in mare parte de conditiile meteo. Această piața
contribuie cu 6,5-7% la Produsul Intern Brut.
Recunoscand dificultatile cu care se confrunta producatorii, Comisia
Europeana a anuntat luni, 7 septembrie, un pachet cuprinzator de sprijin, in
valoare de 500 de milioane EUR. Interventia se concentreaza pe trei aspecte:
abordarea dificultatilor cu care se confrunta agricultorii in ceea ce priveste
fluxul de numerar, stabilizarea pietelor si ameliorarea functionarii lantului de
aprovizionare.

In ceea ce priveste sprijinirea fermierilor confruntati cu dificultati legate de


fluxul de numerar pe termen scurt, masurile prevad:

Ajutoare specifice

Cea mai mare parte a acestui pachet de masuri va fi pusa la dispozitia tuturor
statelor membre sub forma de pachete financiare pentru sprijinirea sectorului
produselor lactate. Comisia lucreaza in prezent la un pachet de ajutoare
specifice pentru toate statele membre, acordand o atentie speciala celor care au
fost afectate cel mai mult de evolutiile pietei. In scurt timp, Comisia va termina
de elaborat metoda de repartizare care se va aplica acestor pachete financiare
nationale.
Devansarea platilor directe

Statele membre pot plati pana la 50 % din pachetul lor financiar de plati directe
incepand de la 16 octombrie, cu conditia sa fi fost efectuate controalele
necesare. (Desi, in mod normal, data cea mai apropiata este 1 decembrie, normele
existente ofera deja acest gen de flexibilitate) Comisia va propune acum
majorarea acestui procent la 70 %; proiectul de lege este in curs de pregatire.

Devansarea anumitor plati pentru dezvoltare rurala

Statele membre pot plati deja, in avans, incepand cu data de 16 octombrie, pana
la 75 % din platile pe suprafata sau pe numar de animale prevazute in cadrul
dezvoltarii rurale (de exemplu, platile pentru agromediu, agricultura ecologica,
zonele cu constrangeri naturale, bunastarea animalelor). Comisia va propune acum
majorarea acestui procent la 85 %.

Masuri privind ajutoarele de stat

Exista, de asemenea, o serie de instrumente care pot fi mobilizate la nivel


national. Statele membre au posibilitatea de a asigura finantare la nivel national
in cadrul normelor de minimis (sub 15 000 EUR pentru productia agricola primara
sau 200 000 EUR pentru activitati de comercializare si de prelucrare pentru o
perioada de 3 ani). Statele membre pot utiliza ajutoare de stat chiar si in afara
programelor de dezvoltare rurala, de exemplu, ajutoare pentru investitii, pentru
angajamente de agromediu, de combatere a schimbarilor climatice sau in materie
de bunastare a animalelor, pentru agricultura ecologica sau pentru participarea la
sisteme de calitate etc. In anumite conditii, se pot acorda ajutoare de stat si
pentru campanii de promovare sau pentru inchiderea capacitatilor de productie
si, in conditii stricte, pentru salvarea si restructurarea intreprinderilor aflate in
dificultati financiare grave etc.
Ferma ecologica

Ferma ecologica Topa este un model de afacere care respecta toate


rigorile agriculturii bio si, pe deasupra, reuseste, an de an, sa se transforme intr-
o adevarata scoala de ucenicie pentru agricultorii care vor sa renunte la
chimicale.
Sotii Cismas, Dan si Tincuta, administreaza o ferma ecologica in satul Topa, la
opt kilometri de Sighisoara, in judetul Mures. Toata afacerea agricola se intinde
pe 45 de hectare certificate in totalitate bio si pe care se cultiva de la plante
medicinale si trandafiri pentru dulceata, pana la legume si fructe. De-a lungul
anilor, cei doi soti au devenit o adevarata sursa de inspiratie pentru cei care vor
inceapa o ferma ecologica, iar anual, tineri din tara si din strainatate le treg
pragul pentru a face ”practica” la Ferma Topa.
Cu un proiect care creste frumos, Dan si Tincuta au ramas la fel de modesti si cu
greu ii convingi sa vorbeasca despre rezultatele muncii lor, o munca deloc usoara,
dar care a devenit si modul lor de viata.
Pana in anul 2009 ferma Topa a fost administrata de o fundatie din
Germania care o infiintase in anul 2005. Ferma a luat nastere in scopuri didactice
si mai putin ca o afacere.
Tanara fermiera isi aminteste ca, la inceput, atat ea cat si sotul ei erau simpli
oameni care lucrau la Ferma Topa, si nici prin cap nu le trecea ca intr-o zi vor
deveni chiar administratori.
Dan este de profesie mecanic iar Tincuta bucatareasa, meserie ce o ajuta de
fiecare data sa isi rasfete musafirii popositi la ferma cu tot felul de bunatati de
prin partea locului.
In ferma, muncile sunt facute de toata familia. Li se mai adauga ajutorul unui
tractorist pentru treburile campului si inca trei persoane responsabile cu
ingrijirea celor vaci 20 din rasa Baltata Romaneasca.
Intre produsele Fermei Topa, cea mai cunoscuta este dulceata lor de
trandafiri ecologici, o delicatesa de care insusi Printul Charles al Marii Britanii s-
a aratat incantat. Borcanul de 200 ml costa doar 8 lei, pret pe car sotii Cismas l-
au pastrat inca din 2009, cand au preluat ferma. Au pastrat si modul simplu de
preparare, iar o parte din petalele de trandafir sunt deshidratate in uscatoarele
solare de la ferma si sunt ambalate pentru ceaiuri ce se vand 3 lei punguta.
Acum, la ferma Topa se mai cultiva trandafiri pe un hectar din cele 45, doar soiul
Rosa Damascena adus din Bulgaria.
La Ferma Topa se cultiva si plante medicinale, precum galbenelele, menta,
lamaita si salvia, dar cea mai noua cultura este cea de ciubotica-cucului, plantata
anul acesta pe 50 de ari. Recolta poate fi culeasa de abia peste trei ani atunci
cand vor avea primele flori. Tot o noutate este anul acesta faina bio, din grau
ecologic, care s-a epuizat deja si s-a vandut foarte bine la 4,5 lei kilogramul.

Agricultura ecologică are un potenţial uriaş în România, mai ales că


fondurile alocate pentru perioada 2015-2020 depăşesc 230 de milioane de
euro. Dacă ar fi să facem o comparaţie între fondurile pentru agricultura
ecologică din programarea 2007-2013 şi cea din 2014-2020, se observă o
creştere importantă. Astfel, pentru culturile agricole pe terenuri arabile se
acordau 162 de euro/ ha până în 2013, iar pentru următoarea perioadă se
acordă cel puţin 293 de euro/ha. Cuantumul pentru legume în 2014-2020
porneşte de la 431 de euro/ha, faţă de 335 de euro/ha cât se acorda până în
2013. În cazul livezilor, sprijinul era de 393 de euro până în 2013 şi a crescut
la 620 de euro. Cuantumul alocat viilor poate depăşi 479 de euro/ha, faţă de
393 de euro în cadrul Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală 2013.

Pentru plantele medicinale sau cele aromatice, sprijinul acordat a fost de 270
de euro, faţă de 350 de euro în sesiunea 2014-2020.
Bibliografie :
 http://www.madr.ro/agricultura-ecologica.html
 http://www.stiriagricole.ro/trecerea-la-agricultura-ecologica-
prioritatea-anului-2015-fonduri-europene-nerambursabile-de-
aproximativ-200-de-milioane-de-euro-19254.html
 http://www.wall-street.ro/articol/Agricultura/165214/agricultura-
ecologica-a-devenit-oficial-o-ocupatie-suprafetele-au-crescut-de-4-ori-
in-ultimii-
ani.html?gclid=Cj0KEQjwqZKxBRDBkNmLt9DejNgBEiQAq8XWPkPkgrv
btbgC0dGBrIjiob8x0KjZLvYdDsU80dXQjxsaAoNc8P8HAQ
 http://www.gazetadeagricultura.info/afaceri-agricole/subventii-
agricultura/627-plati-apia/17784-platile-catre-fermieri-se-pot-realiza-
incepand-cu-16-octombrie.html
 http://www.ecomagazin.ro/lectia-de-agricultura-ecologica-de-la-topa-
doi-soti-reusesc-sa-administreze-cu-succes-o-ferma-bio-gandita-ca-
afara/
 http://www.evz.ro/agricultura-ecologica-prinde-radacini-si-la-noi.html