Sunteți pe pagina 1din 11

01/11/2017

Caracteristici pentru proiectare

Micromecanica - se studiază caracteristicile mecanice


ale materialelor compozite, pe baza proprietăților
individuale ale fazelor și interacțiunea acestora,
considerând compozitul un material eterogen
C
A

Fazele sistemului compozit:


A – faza continuă - matricea;
B – faza dispersă – armătura;
C – interfața

Axele principale ale lamelei unidirecționale

1
01/11/2017

Lamela este unitatea de bază în analiza structurilor compozite şi reprezintă un aranjament


elementar de fibre (unidirecţionale, ţesătură bidirecțională, mat) înglobate într-o matrice
suport

Lamela compozită cu diverse tipuri de ranforsare:


unidirecțională; bidirecțională; aleatorie

Constituentele lamelei
compozite unidirecțională:

fibră; matrice; lamela compozită

2
01/11/2017

3
01/11/2017

FIGURE 1. SEM image of : a) the p -aramid/PVB fabric composite (scale bar 10 μm); b) the p -aramid/PVB fabric composite with the 30 wt.%
AMEO silane modified silica nanoparticles (scale bar 10 μm); c) the modified silica nanoparticles on the aramid fabric (scale bar 200 nm); d)
the modified silica nanoparticles that entered aramid fibers of the fabric (scale bar 2 μm).

4
01/11/2017

Comportarea elastică a lamelei unidirecționale


Comportarea elastică în planul lamelei unidirecţionale poate fi
caracterizată prin constantele elastice de bază:

- modulul de elasticitate longitudinal, EL  E1


- modulul de elasticitate transversal, ET  E2
- modulul de elasticitate la forfecare, GLT  G12
- coeficientul lui Poisson, LT  12

Modulii de elasticitate
corespunzători axelor lamelei
ortotrope

Comportarea
Ipoteze elastică
adoptate pentrua determinarea
lamelei unidirecționale
proprietăţilor elastice ale
lamelei compozite
Matrice: Fibre:
- omogenă, - omogene,
- izotropă, - izotrope (sticlă) sau ortotrope (carbon, aramidice)
- comportare elastică - comportare elastică
- paralele între ele și echidistante

Compozit:
- aderență perfectă între fibre și matrice, c = f = m
- încărcările sunt aplicate paralel sau normal pe
direcția fibrelor
- tensiunile riziduale se neglijează
- comportare elastică până la cedare
Nu există defecte în:
- fire;
- matrice;
- la interfaţa dintre fire şi matrice.

5
01/11/2017

Modulul de elasticitate longitudinal EL (E1)

Modulul de elasticitate longitudinal EL (E1)

Fibre izotrope și ortotrope:


a - fibră izotropă (Eft = Efl);
b - fibră ortotropă (Eft ≠ Efl)

Modelul conduce la o relație bazată pe


regula amestecurilor, iar graficul de variație a
modulului de elasticitate EL în raport cu
fracțiunea volumetrică de fibră este liniar.

Modelul paralel al compozitului •pentru fibre izotrope (Ef=Efl=Eft)


EL  E1  Ef Vf  EmVm EL  Ef Vf  Em(1 Vf )
unidirecţional solicitat longitudinal:
lamela compozită; modelul paralel, •pentru fibre ortotrope (Efl ≠Eft)
EL  E1  Efl Vf  EmVm EL  Efl Vf  Em(1 Vf )

6
01/11/2017

Variaţia modulului de elasticitate longitudinal EL (E1)

în raport cu fracţiunea volumetrică de în raport cu fracţiunea volumetrică de


armare armare și modulul de elasticitate al fibrei Ef

Modulul de elasticitate transversal ET (E2)

Utilizând modelul serie se obține o relație de


calcul bazată pe regula inversă a amestecurilor:

• pentru fibre izotrope (Ef = Efl = Eft)


EftEm EftEm
ET  ET 
Em Vf  Eft Vm Em Vf  Eft (1  Vf )

• pentru fibre ortotrope (Efl ≠Eft)


EftEm EftEm
ET  ET 
Em Vf  Eft Vm Em Vf  Eft (1  Vf )

Eft este modulul de elasticitate transversal


Modelul serie al unui compozit al fibrelor.
unidirecţional

7
01/11/2017

Modulul de elasticitate transversal ET (E2)

Variaţia modulului de elasticitate transversal ET în raport cu


fracţiunea volumetrică de armare pentru cazul fibrelor izotrope

8
01/11/2017

Ecuațiile Halpin-Tsai

1  1 1 Vf
ET  Em
1  1 Vf

1 
Ef Em   1
Ef Em   1

curbele de variație ale lui ET stabilite prin regula inversă a amestecurilor și


ecuațiile Halpin-Tsai

- Ef = Eft , ținând seama de natura acestor materiale.


- 1 - factorul de eficiență al armării pentru încărcarea transversală,
• depinde de geometria fibrei, rețeaua de dispunere a fibrelor şi de condiţiile de încărcare;
• în cazurile uzuale de secţiuni circulare ale fibrelor, se 1 = 2.

Modulul de elasticitate la forfecare în planul lamelei GLT


Pentru evaluarea modulului de elasticitate la forfecare
1 V V
GLT (G12) în planul lamelei compozite se folosește un  f  m
GLT Gf Gm
model serie, supus unei tensiuni tangențiale uniforme
Gf Gm
GLT 
Gm Vf  Gf (1  Vf )

• Gf este modulul de elasticitate


la forfecare al fibrelor;
• Gm este modulul de elasticitate
la forfecare al matricei.

Ef Em
Gf  , Gm 
2(1   f ) 2(1  m )

modelul deformaţia din forfecare pentru • υm, υf , reprezintă


compozitului constituenţi şi pentru modelul coeficienții lui Poisson
unidirecţional în ansamblu pentru fibră, respectiv
matrice.

Modelul serie sub tensiune uniformă de forfecare

9
01/11/2017

Ecuațiile Halpin – Tsai


1  2 2 Vf
GLT  Gm  Gf Gm   1 iar 2 = 1 este factorul de eficienţă al
1  2 Vf 2 
 Gf Gm   2 armării pentru forfecarea în planul (L, T).

Variația modulului de elasticitate la forfecare, GLT ,

în raport cu fracțiunea volumetrică de fibră calculat cu relația Halpin-Tsai pentru diverse


rapoarte Gf /Gm

Coeficienţii lui Poisson

deformatia specifica liniara transversala



deformatia specifica liniara longitudinala

Modelul compozitului unidirecţional pentru


calculul coeficientului Poisson, νLT

Primul coeficient Poisson (νLT) stabilește relația dintre tensiunea longitudinală (σL) și
deformaţia specifică liniară transversală (εT) fiind cunoscut sub numele de coeficientul
Poisson principal:
T unde
LT   L  0, T  0, LT  0
L L este deformaţia specifică longitudinală

Cel de-al doilea coeficient, denumit coeficientul Poisson secundar (νTL) stabileşte relaţia
dintre tensiunea transversală (σT) și deformaţia specifică liniară longitudinală (εL):
L
TL   T  0, L  0, LT  0
T

10
01/11/2017

Coeficienţii lui Poisson

modelul folosit la
determinarea lui νLT

Deformaţia transversală totală a compozitului (c) este egală


cu suma deformaţiilor transversale ale constituenţilor, f şi m. (εcL=εfL=εmL)

c   f  m ;

f   f T lf ; m   m T lm ; c   c T lc

LT  f Vf  mVm

E f Em /( EmV f  E f Vm )
 TL  [ f V f  mVm ]
E f V f  EmVm

Variaţia coeficienților Poisson νLT și νTL în raport cu


fracţiunea volumetrică de fibră (νm > νf)

11