Sunteți pe pagina 1din 7

Instrumente şi aparatură de laborator 1

LUCRAREA NR. 1
INSTRUMENTE ŞI APARATURĂ DE
LABORATOR
instrumente şi aparate de măsurat: lungimi, volume, mase, temperaturi, forţe

Materialele de construcţii pot fi cercetate în două ipostaze:


 privind caracteristicile fizico-mecanice când se efectuează o determinare;
 privind constituenţii structurali, chimici, impurităţi etc., când se efectuează o
analiză.
Determinările şi analizele de laborator sunt rezultatul măsurării unor mărimi fizice,
pe baza cărora se determină prin calcul caracteristicile (constituenţii) căutate.
Pentru toate mărimile fizice se vor folosi unităţi de măsură din Sistemul Internaţional
SI (anexa 1, tab. 1); multiplii şi submultiplii acestora se pot folosi pentru înscrierea
rezultatelor în scopul uşurinţei în notare sau din acelaşi motiv în calculele matematice. În
unele cazuri extreme, determinate de cerinţele unor instalaţii existente din dotarea unor
laboratoare sau în cazul unor unităţi de măsură des folosite încă pe şantiere, se admite şi
un alt mod de exprimare în paralel cu cel impus de SI.
Pentru caracterizarea materialelor de construcţii se efectuează în mod obişnuit
următoarele determinări de mărimi fizice: lungimi, volume pentru materiale fără formă
(lichide, materiale granulare), masă, temperaturi şi forţe.
Modul de folosire a instrumentelor şi aparaturii de măsurat va fi prezentat
studenţilor în prima şedinţă de laborator sau pentru unicate în cadrul orelor care impun
folosirea lor.
Un instrument de măsurat va fi caracterizat prin capacitate maximă de măsurat
(numărul maxim de unităţi ce pot fi măsurate o dată) şi prin precizie de măsurare (valoarea
cea mai mică ce poate fi citită pe scala instrumentului).
Pentru o măsurare corectă, instrumentul de măsurat trebuie să aibă o capacitate
maximă de măsurare mai mare decât mărimea probabilă a caracteristicii ce se măsoară,
iar precizia de măsurare să permită aprecierea acesteia cu o eroare mai mică decât
10-3..10-5.

1.1. Determinări de lungimi


Instrumente şi aparatură de laborator 2

Lungimile permit să caracterizăm materialele de construcţii unitare (corpuri cu


formă geometrică regulată) cum ar fi: blocuri din beton, cărămizi, laminate etc. sau să
calculăm suprafeţele şi volumele acestora.
Unitatea de măsură pentru lungimi este metrul “m”; pentru uşurinţă se pot folosi
numai pe durata determinărilor subunităţile sale: centimetrul “cm” şi milimetrul “mm”.
Instrumentele cel mai des folosite pentru măsurarea lungimilor sunt:
 rigla, metrul şi ruleta (fig.1.1.) cu capacităţi de măsurare de la 0,2 la 20m şi
precizia de măsurat de 10-3m;

Fig. 1.1. Riglă, ruletă, metru


 comparatoare, instrumente ce permit măsurători ale variaţiilor de lungimi sub
acţiunea unor solicitări, variaţii de temperatură, deformaţii ca urmare a unor
reacţii chimice etc., cu capacităţi de măsurare de (0,01 şi 0,04) m şi precizie de
măsurare de 10-5 m (fig. 1.2.);

Fig. 1.2. Comparator


Instrumente şi aparatură de laborator 3

 şubler, instrument de precizie ce permite măsurări de lungimi exterioare şi


interioare ale corpurilor; au capacităţi de măsurare (0,2…0,8) m şi precizia de
măsurare 10-4 m (fig.1.3).

Fig. 1.3. Şubler

 micrometru, instrument de mare precizie, cu capacităţi de măsurare


-5
(0,03…0,10) şi precizia de măsurare 10 m (fig.1.4).

Fig. 1.4. Micrometru

1.2. Determinări de volume

Pentru aprecierea volumelor unor materialelor fără formă proprie (lichide, materiale
granulare, materiale pulverulente etc.) se folosesc:
 vase etalon din metal sau din sticlă (fig.1.5 şi fig.1.6) de volum cunoscut care
permit măsurarea aceluiaşi volum de fiecare dată.
Instrumente şi aparatură de laborator 4

Fig. 1.5. Vas etalon din metal Fig. 1.6. Vase etalonate din sticlă

 cilindri gradaţi, vase din sticlă de formă cilindrică de diferite volume (10…2000)
cm3 ce au înscris pe o generatoare repere marcate prin linii pentru citirea
volumelor; au precizia de măsurare 10-2 din capacitate (fig. 1.7)

Fig.1.7 Cilindru gradat Fig.1.8 Pipete

 pipete cu volum fix sau variabil ( fig. 1.8 ), cilindri gradaţi fără fund ; se folosesc la
măsurarea unor volume variabile de lichid necesare în timpul unor determinări ;
Instrumente şi aparatură de laborator 5

 biurete, pipete de mare precizie (10-6 m3 ) şi fixate pe un stativ

Fig.1.9. Biurete

Volumul se exprimă în m3 şi în timpul măsurătorilor şi calculelor în dm 3 (l), cm3 (ml)


şi mm3.

1.3. Determinări de masă

Unitatea de măsură în SI pentru masă este kg, în timpul determinărilor şi pentru


uşurinţa calculelor se poate folosi şi în g.
Aparatele de măsură cel mai des folosite în laborator sunt :
 balanţa tehnică (fig. 1.10 ) alcătuită din două platane agăţate de capetele unor
pârghii cu braţe egale; cântărirea se face prin comparaţie cu unităţi etalonate din
trusa cu greutăţi; întotdeauna unităţile etalonate se aşază pe platanul din
stânga; capacităţile de măsurare ale balanţelor tehnice sunt: 0,100 kg; 0,250 kg;
0,500 kg; 1,000 kg; 5,000 kg şi 10,000 kg; precizia de cântărire este de 10-5 kg.

Fig. 1.10. Balanţă tehnică


Instrumente şi aparatură de laborator 6

 cântare cu cadran (fig. 1.11) alcătuite din două platane, un sistem de pârghii şi
greutăţi interioare ce permit citirea subunităţilor de kilogram pe un cadran;
pentru mase mai mari de 1 kg se folosesc şi unităţile etalonate din trusele de
greutăţi multiplu de kilogram (1,2 şi 5) kg; capacitatea de măsurare este de 10
kg iar precizia de măsurare 0,001, respectiv 0,005 kg.

 bascule (fig 1.12), alcătuite pe principiul cântarelor cu cadran dar cu un singur


platan; capacităţile de măsurare sunt de 50 şi 100 kg, iar precizia de măsurare
0,05, respectiv 0,1 kg.

Fig. 1.11. Balanţă cu cadran Fig. 1.12. Basculă

1.4. Măsurarea temperaturilor.

Unitatea de măsură pentru temperaturi în SI este Kelvinul (K), în lucrările curente


utilizîndu-se şi gradul Celsius (OC). Pentru măsurarea temperaturilor (notate O) se
folosesc termometre cu mercur şi alcool.
La folosirea termometrelor trebuie să se ţină seama întotdeauna da condiţia ca
rezervorul cu mercur sau alcool să fie cuprins în întregime în mediul pentru care se
măsoară temperatura.

1.5. Măsurarea forţelor.

Unitatea de măsură în SI este newtonul (N); pentru că majoritatea utilajelor folosite


în lucrările curente sunt etalonate în kilograme forţă (kgf) se acceptă în aceste cazuri
pentru exprimarea rezultatelor folosirea ca unitate de măsură kilogramul forţă (1kgf = 1
daN).
Utilajele şi instalaţiile ce produc şi măsoară forţe sunt prevăzute cu o scală de
redare a valorii acestora la un moment dat. Precizia de măsurare este 10 -3 din forţa totală
citită.
Instrumente şi aparatură de laborator 7

ANEXA I

UNITĂŢI DE MĂSURĂ

Mărimea Denumire Simbol Expresia în unităţi SI


I. Unităţi fundamentale
 lungime metru m
 masă kilogram kg
 timp secundă s
 intensitatea curentului electric amper A
 temperatură kelvin K
 cantitatea de substanţă mol mol
II. Unităţi derivate
 arie metru pătrat m2
 volum metru cub m3
 densitate kilogram pe metru cub kg/m3
 frecvenţă hertz Hz s-1
 forţă newton N m kg s-2
 presiune pascal Pa N/m2(m-1 kg s-2)
 energie, cantitate de căldură joule J m2 kg s-2
 putere watt W m2 kg s-3
 cantitate de electricitate coulomb C JA
 rezistenţă electrică ohm  V/A
O
 temperatură grade Celsius C 273,05 – T
 activitatea unui radionuclid bequerel Bq s-1
 conductivitate termică watt pe metru kelvin  w m-1 K-1
 capacitate termică joule pe kilogram J/kg m2 kg s-2 K-1