Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INTRODUCERE…………………………………………………….…..……3
1. CLASIFICAREA MATERIALELOR LIANTE…………………………5
2. MATERIA PRIMA SI CARACTERISTICILE EI……………….……...7
2.1. Varul hidraulic
2.2. Producerea varului nestins
2.3. Obținerea varului
2.4. Utilizarea varului nestins
2.5. Avantajele varului
2.6. VARUL- un material natural cu aplicații in industria construcțiilor,
metalurgie, stabilizarea solurilor, chimie, agricultura, protecția mediului
2.7. Varul în industria construcțiilor
2.8Varul in industria metalurgică
2.9. Varul în aplicații privind protecția mediului și agricultura
2.10. Varul în aplicații privind protecția mediului și agricultura
3. SELECTAREA UTILAJULUI TEHNOLOGIC SI CARACTERISTICILE LUI -
CUPTORUL ROTATIV………………………………………………… 24
3.1 Sistemul depurificarede lagazele de arderedincuptorul rotativ
3.2. Sistemului de control
3.3. Termoreglare aechipamentelor
3.4. Coolerul (racitor)
3.5. Incălzire verticală
3.6. Echipamentde bază
3.7. Proces tehnologic
3.8. Materii primepentruproducția devar
3.9. Aplicatia cuptorului rotativ
3.10. Caracteristici
4. SECURITATEA ACTIVITATII VITALE………………………………...30
BIBLIOGRAFIE
2
INTRODUCERE
Industria liantilor. Este subramura de baza a industriei materialelor de constructie, ei
revenindu-i cel mai mare volum de producere si fiind cea mai râspândita. In prezent se cunosc
diverse tipuri de materiale liante. Dar in practica se utilizeaza doar o parte din acesti produsi.
Materialele liante se clasifica in doua grupe:
1. neorganice - numite si minerale din care fac parte: ciment Portland si tipurile lui, ipsos de
constructie, var;
2. organice - in care se inscriu : petrol, bitum.
Materialele liante sunt produse de origine minerala maruntite fin, care dupa amestecarea cu
apa formeaza o pasta plastica, prezentind capacitatea de a se intari, si care treptat se intareste si
trece intr-un material solid.
In procesul de intarire se deosebeste “priza” care se caracterizeaza prin inceput si sfirsit.
Inceputul prizei se considera momentul la care pasta se indeseaza si pierde viscozitatea (pentru
cimenturi timpul este de la 45min. – 3h,4h. Sfirsitul prizei se caracterizeaza prin trecerea pastei
in corp solid. Pentru cimenturi sfirsitul prizei este intre 6 – 10h. Dupa trecerea pastei in corp
solid se petrece intarirea liantului care se caracterizeaza prin 3 stadii:
1. Dezvoltarea
2. Coloidarea
3. Cristalizarea
Aceste produse se folosesc in cele mai multe cazuri in amestec cu apa si diferite adaosuri
minerale, constituite din granule si bucati de diferite dimensiuni. Liantii in amestec cu adaosuri
maruntite fin (nisip) dau mortare, in amestec cu adaosuri marunte si bucati mai mari se obtin
betoanele.
Utilizarea produselor liante in compozitie cu diferite adaosuri se face din cauza ca:
in primul rind, pretul materialelor liante este foarte inalt, si de aceea pentru a scadea din pretul
produselor sau constructiilor este necesar de a le obtine cu un consum minim de lianti. Pentru
fiecare tip de produs consumul de lianti se determina in conformitate cu necesitatile cerute,
rezistenta necesara constructiei vizate, fiabilitatea si durata de exploatare a constructiei in al
doilea rind, materialele liante in forma de pasta fara adausuri au un procent mai ridicat la
compactare si umflare atit in timpul intaririi, cit si la aparitia modificarilor diferitor fenomene
naturale (temperature, umeditate, presiune). Aceasta duce la aparitia fisurilor si distrugerea
rapida a constructiei.
Producerea materialelor liante prezinta un complex de activitati chimice si fizico-mecanice
asupra materialelor, obtinute intr-o oarecare succesivitate.
3
La momentul actual materialele liante se utilizeaza pe larg la producerea tencuelilor si
mortarelor de zidarie. Sunt destinate legarii materialelor granulare (agregatelor) pentru a forma
conglomerate artificiale (betoane si mortare).
Scurt istoric despre producerea si dezvoltarea liantilor minerali
Primul material liant care a fost folosit inca din antichitate de catre om a fost argila nearsa. Acest
material se utilizeaza si in present pentru executarea celor mai simple cladiri, cind pentru
constructia data nu este prevazuta o rezistenta inalta. Din 2500-3000 ani pina la e.n. au fost
gasite diverse metode de obtinere a materialelor liante, in primul rind a ipsosului si varului.
Ipsosul de constructie se folosea la constructia piramidelor in Egipt. Cu timpul s-au invatat sa
atribuie proprietati hidraulice mortarelor de var cu ajutorul adaosurilor, cum ar fi argila arsa si
diverse tipuri de minerale vulcanice (tuf, praf in forma maruntica). Asemenea mortare se utilizau
in constructiile hidrotehnice.
4
1. CLASIFICAREA MATERIALELOR LIANTE
Toate materialele liante de constructie in dependenta de priza de intarire si durata contra actiunii
diferitor factori a mediului ambiant, se impart in trei categorii : aeriene, hidraulice si acide.
Lianti aerieni se caracterizeaza prin posibilitatea amestecarii cu apa intarirea si rezistenta
durabila in mediul inconjurator. In conditii umede si apa isi micsoreaza rezistenta.
Prin umezirea permanenta a betonului semifrabicat si a constructiilor bazate pe materiale liante
aeriene comparativ isi pierd repede rezistenta si se distrug. Din aceasta grupa fac parte lianti de
gips, ipsos de constuctie, sticla solubila, si de asemenea varul aerian.
Lianti hidraulici se deosebesc prin aceea ca dupa amestecarea cu apa au capacitatea de a se
intari si a pastra rezistenta atit in mediul aerian cit si in mediul acvatic,dupa intarire prezinta
durabilitate la actiunea apei. Liantii hidraulici primesc in producere diverse forme si constructii,
de asemenea si la executarea cladirilor destinate exploatarii in conditii aeriene si acvatice. Din
aceasta grupa fac parte materiale liante, care la rindul lor pot fi impartite in citeva subgrupe.
Din prima subgrupa fac parte liantii hidraulici care contin sau nu contin mai mult de 10 – 20%
de adaosuri active. Din aceasta subgrupa face parte :
1. Cimentul Portland fara adaosuri, cimentul Portland cu adaosuri minerale, ciment Portland
rezistent la sulfati cu si fara adaosuri, ciment Portland alb ;
2. Ciment aluminos;
3. Romancimet ;
4. Var hidraulic.
Din a doua subgrupa fac parte liantii hidraulici amestecati, obtinuti prin amestecarea liantilor
curati, de asemenea liantilor separati sau amestecurile lor cu adaosuri minerale active, adaugate
in cantitate de 10 – 20%. Principalii lianti ai acestei subgrupe :
1.Ciment Portland Puzzolanic, ciment pentru mortare de zidarie ;
2.Ciment puzzolanic cu var
3.Ciment dilatat
4.Ciment cu zgura
La liantii acizi se refera liantii, care prezinta un amestec maruntit de nisip de cuart dizolvat
in mortar plastic de silicat Na si K. Acesti lianti dupa inceputul prizei in mediul aierian pot o
vreme indelungata sa se opuna activitatilor acizilor organici si neorganici agresivi. Impreuna cu
materialele liante aieriene si hidraulice intr-o grupa aparte se evidentiaza lianti cu autoclava de
priza. Unii lianti se intaresc mai efectiv la prelucrarea hidrotermica la o presiune de 0.8 – 1.5
MPa. La ei se refera var cuartos, zgura de var, care nu sunt capabile sa se intareasca repede la
temperature de 20 – 950 C. Pentru producerae materialelor liante servesc diverse tipuri si unele
5
produse secundare a ramurilor industriale ( metelurgia, energetica, chimica s.a). Astfel pentru
producerea liantelor de ipsos se utilizeaza diferite tipuri de ipsos, care contine un principiu ipsos
CaSO4 · 2H2O.
Producerea liantilor magnezieni se bazeaza pe utilizarea magnezitelor naturale MgCO3 si
dolomite MgCO3 · CaCO 3. Varietatile carbonatice in forma de var, creta, dolomite constituie
temelia obtinerii varului hidraulic si aerian, de asemenea si a roman cimentului. La producerea
materialelor liante pe larg se folosesc produsele secundare provenite din diferite domenii ale
industrii, ca zgura metalurgica, zgura si cenusa de la arderea a diferitor produse combustibile,
zgura de la producerea fosforului pe cale electrotermica.
Toate aceste produse dupa proprietatile chimice sunt apropiate diferitor lianti inclusive a
cimentului Portland,si poseda o anumita rezerva chimica si energie termica, primita in timpul
prelucrarii termice.Aceasta determina inalta eficacitate tehnico - economica a utilizarii
semifabricatelor in ramura de producere materialelor liante. In materiale liante, in mortare si
amestecuri de betoane pentru regularea, imbunatatirea sau atribuirea unor proprietati speciale in
cele mai multa cazuri se introduce diferite adaosuri. Ele actioneaza la procesele chimice si fizico
- chimice de intarirea a liantelor si betoanelor, deseori piatra de ciment schimbindu-si
microstructura in drectia dorita. Asemenea adaosuri se numesc modificatori.
6
2.MATERIA PRIMA SI CARACTERISTICILE EI
2.1 Varul hidraulic, varul nehidraulic, varul gras, varul stins,etc.
Varul hidraulic se obtine prin arderea calcarelor marnoase ( cu argila , 6-20 %) , la temperaturi
mari , peste 1000 °C .
7
Utilizarile varului gras :
a) Var gras : - mortare pentru zidarie si tencuieli , ca liant unic sau mixt ( ipsos – var , ciment
– var ) ;
b) Pigment alb in vopsele de apa ( zugraveli ) ;stabilizarea ternuri argiloase ;
c) Var stins praf : -tencuieli , zugraveli decorative ;filer –in produse pe baza de bitum .
d) Var nestins macinat : - fabricarea BCA mortare , tencuieli , puse in lucru pe timp de iarna (
friguros ) .
Varul bulgari in contact cu umiditatea si CO2 , din atmosfera se autodistruge ( se hidrateaza ) se
transforma in pulbere fara proprietati liante. De aceea transportul , depozitarea se face in conditii
ferite de umezeala .
Carbonarea Carbonatul
+CO2 si – de calciu
H2O Piatra de
var,CaCO3
Mortarul de Arderea
var pietrei de var
+T – CO2
Prepararea Oxidul de
mortarului calciu
CaO(varul
bulgari)
nestins)
Hidroxidul Stingerea
de calciu varului
varul pasta +H2O
La întărirea varului gras utilizat la prepararea mortarelor au loc două procese distincte: un proces
fizic şi un proces chimic.
10
Procesul fizic constă din pierderea apei din pasta de var fie prin evaporare, fie prin absorbţia ei
de către materialul poros al suportului pe care se aplică mortarul (tencuială sau zidărie). Prin
pierderea apei, nucleele de Ca(OH)2 se apropie unele de altele formând o reţea compactă şi
rezistentă, fenomen care determină contracţia mortarului concomitent cu creşterea porozităţii
(deoarece varul pastă nu se poate contracta în aceaşi măsura cu apa care se elimină). Procesul de
întărire prin evaporarea apei sau absorbţia ei de catre suportul pe care se aplică mortarul este de
scurtă durată, având ca efect o rapidă mărire a consistenţei mortarului după aplicare.
Procesul chimic de întărire este de lungă durată şi se desfăşoară după următoarea reacţie
chimică: Ca(OH)2 + CO2 → CaCO3 + H2O.
Acest proces este carbonatarea hidroxidului de calciu Ca(OH)2 prin absorbţia de bioxid de
carbon CO2 atmosferic, din această reacţie chimică rezultând carbonatul de calciu CaCO3 şi apa
H2O. De regulă carbonatarea este precedată de procesul fizic de întărire a varului, ea neputând
avea loc în absenţa porilor din mortar care rezultă prin eliminarea apei din pasta de var şi care
permit accesul bioxidului de carbon în profunzimea masei mortarului.
Procesul de carbonatare a pastei de var conferă mortarelor de var rezistenţe mecanice sporite şi o
stabilitate mai mare la acţiunea apei. Sporul (randamentul în pastă):de fiecare 5kg de var ars (var
bulgări) se cer următoarele sporuri medii:
la varul alb……………………….11 l pastă de var
la varul dolomitic……………… 11 l pastă de var
Constanţa volumului:
Fiecare var stins complet şi corect nu-şi schimbă volumul prin întărire la aer. Varurile care se
întăresc sub apă să nu îşi schimbe volumul prin această întărire.
Varurile care din cauza unui prea mic conţinut (până la 10%) de substanţă care formează silicaţi
se întăresc numai la aer, prezintă următoarele avantaje: se sting uşor, sunt spornice şi dau un
mortar maleabil.
Celelalte varuri, care se întăresc atât la aer cât şi în apă (varurile hidraulice), se sting mai greu la
o capacitate mai mare de întărire şi un spor şi o maleabilitate mai mică, aşa încât faţă de avantaje
– rezistenţă mecanică mai mare;
- capacitatea ca după o scurtă întărire la aer să rămână neatacat şi sub apă,
- continua să se întărească, avem dezavantajul că dau mortaruri “mai scurte”.
Stingerea uscată: se adaugă varului doar atâta apă încât produsul final să formeze o pulbere
uscată.
Varul sfărâmat de mărimea pumnului, aşezat în coşuri cu ochiuri mai rare, se introduce în apă
până ce bulele de aer nu se mai ridică. Apoi se aşează varul în grămezi de 1 m înălţime şi se
acoperă cu nisip. După o depozitare de 2 zile, el e stins suficient pentru lucrări de zidărie. Pentru
11
tencuieli trebuie să stea cel puţin 8 zile; pe urmă trebuie cernut prin ciururi cu cca. 400
ochiuri/cm2. Varul stins se amestecă bine cu nisip, fără adaos de apă, după care se lucrează bine
cu apa.
Varul a fost folosit inca din antichitate – romanii au observat ca daca amesteca varul pur
cu cenusa vulcanica recenta, bogata in siliciu si aluminiu, obtin un liant hidraulic foarte bun. In
jurul secolului 18 se observa ca unele varietati de var mai slabe care provin din calcar impur
rezista mai bine la intemperii. Aplicaţii în domeniul conservării şi restaurării:
Istoria folosirii mortarelor de var este veche de cateva milenii, timp în care au fost
dezvoltate mii de retete şi amestecuri cu proprietăţi extrem de diferite pentru acoperirea oricărei
situaţii de punere în operă.Tratatul De Architectura al lui Vitruvius Pollio, arhitect şi inginer
roman, scris probabil înainte de 27 î. Chr. menţionează că varul se obţine “prin arderea pietrei de
calcar sau a silicei”, şi recomandă un proces de ardere care să reducă greutatea iniţială a
încărcăturii cuptorului cu o treime. Varul se va păstra bulgări (calx viva), mai rar hidratat şi
transformat în praf (calx extincta), şi frecvent stins până la starea de pastă (calx macerata). Varul
obţinut din piatră densă era destinat lucrărilor de zidărie, iar cel provenit din piatră poroasă
tencuielilor. Reţetele vitruviene pentru prepararea mortarului depind de calitatea nisipurilor.
Amestecurile presupun trei părţi nisip de carieră la una de var, respectiv două părţi nisip de râu la
una de var. Mortarul cu nisip de râu era mult îmbunătăţit prin adăugarea, în proporţie de o
treime, a unei cantităţi de ţiglă pisată şi cernută. Varul este un material de construcţie tradiţional
întâlnit la toate construcţiile cu valoare istorică exceptând construcţii vernaculare din lemn sau
pământ. Avantajele sale trebuiesc încadrate din prisma contextului constructiv în care este
12
utilizat, iar înlocuirea sa cu materiale moderne trebuie făcută doar în cazuri bine fundamentate
prin cercetare. Redescoperirea tehnologiilor tradiţionale de construcţie nu are doar valenţe
romantice sau de amintire, cieste un prilej de evaluare şi apreciere obiectivă a calităţilor
materialelor de construcţie, precum şi a utilizării lor judicioase într-un context dat, în combinaţie
cu alte materiale de construcţie. Varurile hidraulice. Lianţi hidraulici unitari neclincherizaţi.
Varurile hidraulice se obţin prin arderea calcarelor cu conţinut variabil de argilă la o temperatură
inferioară temperaturii de clincherizare. În funcţie de conţinutul de argilă din materia primă şi
modulul hidraulic* se obţin citeva tipuri de varuri hidraulice .
- Varurile slab hidraulice se utilizează în special pentru mortare şi tencuieli în medii umede.
- Varurile medii şi total hidraulice fiind rezistente la acţiunea apei se utilizează la executarea
fundaţiilor clădirilor slab solicitate, a blocurilor de zidărie cu zgură pentru pereţi exteriori, a
betoanelor de pantă şi egalizare, a mortarelor pentru zidărie. În perioada întăririi varurile
hidraulice vor fi protejate împotriva apei, deoarece apa ar produce dizolvarea surplusului de
Ca(OH)2, aceasta determinând scăderea rezistenţelor mecanice.
13
Varul e obtinut din calcar din cariere subterane si in primul rand se obtine un var nestins
– CaO, care in combinatie cu apa da varul stins – Ca(OH)2. Dupa felul de calcar utilizat, dupa
coacere avem doua feluri de var natural : var aerian sau gras CL (Calcium Lime) ce provine
dintr-un calcar pur si var hidraulic sau slab NHL (Natural Hydraulic Lime), ce provine dintr-un
calcar argilos.
Varul aerian, stins si nestins, e folosit la noi pentru vopsirea peretilor si pentru
dezinfectare. Putini stiu ca varul poate fi folosit si la tencuieli! Varul hidraulic lasa peretii sa
respire foarte bine si e ideal pentru tencuirea peretilor de vaiuga sau a locurilor umede cum sunt
pivnitele, subsolurile, peretii subterani. Putem chiar sa facem fundatii, pavaj, intr-un cuvant
poate fi folosit in toate locurile unde este umiditate sau unde circulatia aerului e impiedicata. In
plus varul este un bun izolant fonic cat si termic, dar performantele sale pot fi ameliorate
amestecand in mortarul de var bucati de in sau canepa. Producera chimică presupune un
ansamblu de componente ,printre care: produsul, materia primă,condiţiile producerii,aparate
tehnologice. Obţinerea substanţelor în industrie se numeşte producere chimică.
Varul nestins CaO este o substanţă solidă,greu fuzibilă, de culoare albă. Se obţine la
descompunerea termică a calcarului. Un astfel de proces se numeşte: prăjirea călcarului.
14
Ca materie primă servesc calcarul sau creta, iar în calitate de combustibil gazul natural şi cocsul.
Uzina din Vatra funcţionează pe baza de gaze naturale , iar cuptoarele de pe lîngă fabricile de
zahăr-pe baza de cocs. Căldura degajează în urma reacţiilor de ardere:
CH4+2O2 = CO2 + 2H2O + QC + O2 = CO2 + Q
este folosită la descompunerea reacţiilor de ardere. Materia primă, după mărunţire şi calibrare
,este amestecată cu cocs (sau fără el) şi încarcă în cuptor prin partea de sus. Tot aici sînt montate
şi hotelele de captare a dioxidului de carbon. Prin partea de jos a cuptorului este descărcat varul
nestins şi concomitent se asigură un flux de calcar care decurge în partea de mijloc a cuptorului,
unde se dezvoltă o temperatură necesara pentru arderea combustibilului.
Procesul de producere este continuu: de sus se mişcă calcarul rece, Iar în contracurent-gazul
fierbinte. Are loc schimbul de căldură, în care materia primă se declanşează,ia gazul se raceşte.
Ajungînd în zona de prăjire, calcarul se descompune. Varul nestins solid, înfierbintat, se
deplasează în jos, trecînd prin curentul de aer rece ce urcă în sus. Are loc şi aici schimbul de
căldură: varul nestins se răceşte, iar aerul se încălzeşte. Astfel, calcarul şi aerul reuşesc să se
înfierbinte pînă ajunge în zona de prăjire (zona de mijloc). Varul nestins este descărcat prin
partea de jos direct pe transportor şi dus la depozit, iar dioxidul de carbon este purificat şi
încărcat în butelii sub presiune.
Principiile ştiinţifice ale producerii varului nestins: continuitatea procesului, mărunţirea
,contra- curentul,schimbul de căldură, mecanizarea şi electrificarea.
Oxidul de calciu (varul nestins, varul ars) se prezintă sub formă de pulbere de culoare
albă, care cu apa reacționează energic, efervescent cu degajare de căldură formându-se hidroxid
de calciu(varul stins).CaO + H2O --> Ca(OH)2.
Varul este oxidul de calciu, obținut prin arderea în cuptoare a pietrei de calcar. Procesul
tehnologic presupune că, ulterior exploatării calcarului din cariere și parcurgerea etapelor de
marunțire și sortare, piatra de var să fie transportată la instalatiile de depozitare și alimentare a
cuptoarelor.
Prin ardere la temperaturi ridicate, calcarul iși schimbă structura fizico-chimică, în
cuptor formindu-se varul nestins. Acestă poartă denumirea de varul bulgariși este utilizat in
constructii sau siderurgie. Acesta poate fi granulat pentru obtinerea varului măcinatși mai apoi,
prin parcurgerea procesului de hidratare, se obtine varul hidratat.
In succesiunea operațiilor de ardere, măcinare și hidratare se actionează specific pentru
imbunatatirea calitătii si asigurarea caracteristicilor tehnice specifice fiecărui sortiment.
15
2.3. Obținerea varului
Oxidul de calciu se obține prin tratarea termică (arderea) la 800 °C a calcarului (carbonat de
calciu) cu eliberare de dioxid de carbon:CaCO3 --> CaO + CO2.
Acest proces are o serie de trepte de stingere cu apă a varului calcinat după durata timpului
de contact cu apa:
Varul calcinat și cel stins este caustic, având o reacție puternic alcalină (valoare pH 12–13),
astfel că se impune evitarea contactului cu pielea și cu ochii.
16
2.5. Avantajele varului
In primul rand, lasa casa sa respire – deci nu mai exista probleme de umezeala. De fapt
varul capteaza umiditatea si apoi o elibereaza sub forma de vapori. Cum incalzirea unei case
unde nu este umiditate e mult mai usoara, utilizand varul facem si economie de energie.
Stim, evident ca varul protejeaza peretii de intemperii si ca e un bun dezinfectant. In plus, e o
substanta rezistenta ce datorita supletii si elasticitatii sale tolereaza miscarile cladirilor. E usor de
inlocuit – calitate esentiala, mai ales in restaurarea unei cladiri mai vechi.
Varul e coroziv, se recomanda utilizarea manusilor si a mastilor pentru protejarea cailor
aeriene.
Varul este singurul material care vine in industria construcțiilor cu o vechime de peste
7500 de ani, și căruia istoria i-a oferit poziția de lider de necontestat in tradiția folosirii lui. In
urma proceselor tehnologice de stingere sau hidratare, realizate la nivel industrial cu abur, și
macinarea pina la granulația stabilita conform standardelor, varul hidratat este utilizat în
industria construcțiilor în producerea de mortare uscate și umede.
Varul rezultat în urma procesului de ardere a calcarului este cunoscut sub denumirea de var
industrial. Aplicațiile acestuia în industria metalurgică sunt datorate proprietății varului de a
purifica metalul topit. Se foloseste in dozaje precise date de natura aliajului.
19
2.9. Stabilizarea solului cu var
Varul tratează, în diversele sale forme, apele reziduale industrial (prin reglarea ph-ului
acestora și prin proprietățile care ajuta la precipitarea metalelor grele), ajutind astfel
natura să- și refacă echilibrul în urma intervenției umane.
20
Varul purifică apa în stațiile de tratare înainte de a fi furnizată retelelor urbane,
valorificînd de asemenea ph-ului varului și proprietătile sale antiseptice. Varul este un
bun dezinfectant și usureaza, astfel, integrarea naturii în viața comunitații.
Varul reduce aciditatea solului. Puși în fața unor mari incercări odata cu expansiunea
speciei umane, agricultorii devin tot mai dependent de terenurile arabile. Suprafețele
arabile, trebuie sa crească anual. Din pacate acest lucru duce la despăduriri masive și deci
la dezechilibre intre ecosisteme. O alternativă viabilă este tratarea solurilor acide, soluri
21
care de altfel nu pot furniza nici un beneficiu. Bineințeles tratarea acestor soluri se face
cu var stins în combinație cu calcar măcinat, produs ce modifica ph-ul solului,
neutralizînd aciditatea si redind astfel terenul circuitului agriculturii.
Tabelul 1.
22
Se livrează însăcuit în saci de 40kg, 25 kg, 5kg, 4kg paletizat si infoliat. Greutatea unui palet este
de 1250 kg. Se poate livra si vrac.
Var pentru construcții calcic nestins CL 80-Q dp conform SR EN 459-1/2003 sau var
măcinat pentru beton celular autoclavizat conform SR 9310/2000.
Tabelul 2.
23
3. SELECTAREA UTILAJULUI TEHNOLOGIC SI
CARACTERISTICILE LUI “CUPTORUL ROTATIV”
Cuptorul rotativ: se foloseste un racitor si un incalzitor pe verticală, forma conică a cozii si
capului cuptorului. Coada și capul cuptorului folosesc frunze de construcții-ermetic echipamente.
Cuptorul rotativ poate produce var de înaltă calitate,cu materialul de la roci calcaroase ,carbonate
și moi(creta, tuf, calcar) în formă de bucăți mici.
Încălzirea constă într-o serie de camere individuale. În fiecare forma de evacuare din camera
de căldură, cantitatea de gaz și materialul poate fi ajustată individual pentru a asigurarea lizarea
unui procent ridicat de transfer de căldură. Parametri de transfer de căldură în întregime
controlată de un sistem electronic de PLC, ideal combinat cu cuptor, permițându-vă pentru a
crește productivitatea, a reduce costurile de energie, îmbunătățirea calității produselor. Camera
de încălzireeste complet independent. Fluxurile de ardere a materii prime din fiecare celulă pot fi
controlate individual, în acest sens, este posibil să se realizeze echilibrul termic în fiecare
camera.
Schema tehnologica de obtinere a varului
25
3.4. Coolerul (racitor)
Coolerul (racitor) constă dintr-oserie decamere. Fiecare camera este format dintr-un
injector de aer de răcire, care oferă în reacție maxima de transfer de căldură între aer și
materialul. Parametrii termice sunt controlate de sistemul electronic de răcire PLC. Împărțit în
mai multe zone de răcire, astfel se inregistreaza viteza uniformă de răcire a aerului în sectia de
racire al coolerului. In interior esteinstalat o rețea, care reduce gradul de deteriorare.
Figura21.Racirea materialului
26
3.5. Incălzire verticală
Incalzirea verticala este o încălzire independentă pentru cuptorul rotativ. Varul este
încălzit la o temperatură ridicată. Sistemele de încălzire verticale pot rezista la temperaturi mari
de evacuare.Materialul se încălzește complet, dar nu este descompus, astfel încât în comparație
cu alte forme de cuptoare rotative, consumul de căldură în cuptor este redus, consumul de
căldură mai mică de 5016kJ/kg de var.
Figura 22.
Cuptorul rotativ pentru var este utilizat pe scară largă în industria de construcții,
metalurgie, produse chimice.
Cuptorul rotativ ofera:
1.Calitate înaltă aprodusului obtinut;
2.Productivitate maxima;
3.Simplitateade proiectare, operații de stabilitate;
4.Ușurințareglariiprocesului de fabricație.
28
unui angrenaj și unelte în aer liber. Taxa de uscat servește cabluri de alimentare mecanice și taxa
sub formă de pastă - în vrac sau prin duza. Carburant (10-30% din greutatea taxa) este introdus
prin intermediul arzătorului, plasat încapul cuptorului. Descarcă aici produsul finit, regizat în
frigider. Gazele de la cuptor se curăță de praf în sistemul de curățare.Pentru a îmbunătăți
transferul de căldură în schimbătorul de aparat cuptor de căldură încorporează lame, rafturi, lanț
perdele, echipamente, etc
Interiorul cuptorului este căptușit cu cărămidă refractară. Corpul cuptorului se bazează pe
role bandaje. Cuptorul rotește unitate situată aproximativ în mijlocul corpului cuptorului, se
transmite prin roata carcasa.
Principiul de funcționare:
Cuptoare rotative se disting: pe principiul schimbului de caldura - cu un contor de gaze și
o paralelă de curent și materiale - materiale directe, energie termică indirectă (prin peretele
retortă).
Prin denumirea VP hrana cuptor de sinterizare în producția de alumină, producția de
clincher de ciment, oxidare, reducere, de clorurare prăjire, calcinare, hidroxid de aluminiu,
carbon, carbonați, sulfați, etc, materiale hidratat, recuperarea de zinc și plumb (Waelz cuptor) ,
primirea de fier sau de metale neferoase din minereuri lor, prin reducerea directă în faza solida
(cuptor bloomery) de ardere materiale refractare prime, etc. Cuptorul rotativ de ardere prin
procedeul de ciment umed funcționează pe principiul de contracurent si a fluxului de gaze în
mișcare unul față de celălalt.Materialul este alimentat la sfârșitul rece a cuptorului și a gazelor
fierbinți de la sfârșitul fierbinte de descărcare a cuptorului. Pregătit de nămol umed, în medie,
35-45% este pompat în alimentatorul de dozare si alimentare cuptor. Alimentatorul de nămol pe
țeava de evacuare intră în partea de boot a cuptorului.Particulele mari de praf sau gaze din cuptor
în camera de praf, precipitat, și mai mici destinate pentru refacerea finală a electrofiltru. Uneori,
pentru curățarea de praf de o mai bună între aparatul foto și acumulatorul instalat suplimentare
cicloane electrostatice centrifuge. timpului de ardere a clincher aproximativ 2 ore.
Pentru mișcarea de praf și de debitul de gaz este setat la un exhaustor puternic prin care gazele
de evacuare, prin stiva la atmosferă. Praful prins în electrofiltru, un tub pneumatic este alimentat
la un cuptor cu un lanț lateral a voalului.De răcire are loc în clincher cooler grătar, oferă camere
cu aer rece. Deoarece cantitatea de aer care intră în sumă de răcire prevyshet clincher de aer
necesar arderii, atunci o parte din aerul din frigider este eliberat în atmosferă după pre-tratament
in dispozitiv pyleulavnivayuschem.
29
3.10. Caracteristici
Cuptor rotativ constă dintr-o carcasă, un cablu, un dispozitiv de sprijin, n dispozitiv cu
role de presiune, un dispozitiv de închidere de la sfârșitul cuptorului, cuptoare portabile și capul
camerei de ardere, etc
În partea de sus a cuptorului există ecran industriale, care ajută la controlul cuptor, în
scopul de a crește, gradul de automate. Imitații de fosfor permite utilizatorului să vadă procesul.
În plus, un sistem de scanare cu infraroșu este folosit în zona de calcinare, pentru a reflecta în
mod direct de tragere în calculator.
Aceste tehnologii fac operațiunile restante ușoare în funcțiune. Comparativ cu alte echipamente
de exploatare rata de viteză și producția au crescut cu 5-10%, în timp ce, sarcina de căldură este
redus cu 15%.
4. SECURITATEA ACTIVITATII VITALE
30
BIBLIOGRAFIE
3. www.greatwall-mill.com
4. www.constructor.md/
31