Numele proprii care apar în Evanghelia după Ioan

Andrei – Άνδρέας (Andreas): virilitate; bărbat - (1, 40)

Anna – Άννας (Annas): favoare - (18, 13)
Arimateea – Άριμαθαία (Arimathea): înălţime – forma greacă a ebraicului Ramah (19, 38)
Avraam – Άβραάμ (Avraam): tată înalt; părinte nobil - (8, 33ş)

Baraba – Βαραββας (Varavvas): feciorul tatei - (18, 40)

Betania – Βηθανία (Vithania): casa celui întristat; casa curmalelor - (1, 28)
Betezda – Βηθεσδά (Vithesda): casa îndurării - (5, 2)
Betleem – Βηθλεέμ (Vithleem): casa pâinii - (7, 42)
Betsaida – Βηθσαιδά (Vithseda): casa pescuitului - (1, 44)

Caiafa – Καιάφας (Keafas): pietrar - (11, 49)

Cana – Κανα (Kana): ţinutul trandafirilor - (2, 1)
Capernaum – Καφαρναούμ (Kafarnaum): satul odihnei - (2, 12)
Chefa – Κηφας (Kifas): stâncă; piatră - (1, 42)
Cleopa – Κλεοπας (Kleopas): renumit - (19, 25)

D
David – Δαυίδ (David): cel preaiubit - (7, 42)

Efraim – Έφράϊμ (Efrem): rodire; fecund - (11, 54)

Enon – Αινών (Enon): izvoare - (3, 23)

Filip – Φίλιππος (Filippos): iubitor de cai - (1, 43)

Gabbata – Γαββαθα (Gavvatha): ridicătură - (19, 13)

Galileea – Γαλιλαία (Galilea): cerc; regiune - (1, 43)
Golgota – Γολγοθά (Golgotha): craniu - (19, 17)

Hristos – Χριστός (Hristos): unsul; cel uns - (1, 17)

Iacob – Ίακωβ (Iakov): cel ce ţine de călcâi; El ocroteşte - (4, 5)

Ierusalim – Ίερουσαλήμ (Ierusalim): cetatea păcii; fundamentul păcii - (1, 19)
Iisus – Ίησους (Iisus): mântuitor; Domnul este mântuire - (1, 17)
Ilie – Ήλίας (Ilias): Dumnezeul meu este Domnul - (1, 21)
Ioan – Ίωάννης (Ioannis): Domnul S-a îndurat - (1, 6)
Iona – Ίωνας (Ionas): porumbel - (1, 42)
Iordan – Ίορδάνης (Iordanis): cel care coboară - (1, 28)
Iosif – Ίωσήφ (Iosif): El să adauge - (1, 45)
Isaia – Ήσαίας (Iseas): Domnul mântuieşte - (1, 23)
Iscariot – Ίσκαριώθ (Iskarioth): bărbat din Kerioth; omul curţii - (6, 71)
Israel – Ίσραήλ (Israil): cel ce luptă cu Dumnezeu; mintea văzătoare de Dumnezeu - (1, 31)
Iuda – Ίούδας (Iudas): lăudat să fie Domnul - (6, 71)

Lazăr – Λάζαρος (Lazaros): Dumnezeu a ajutat - (11, 1)

M

Magdala – Μαγδαλά (Magdala): turn - (19, 25)

Malhus – Μάλχος (Malhos): rege - (18, 10)
Maria – Μαρία (Maria): amărăciune - (11, 1)
Marta – Μάρθα (Martha): doamnă; stăpână - (11, 1)
Moise – Μωσης (Mosis): fiu, scos din apă - (1, 17)

Natanael – Ναθαναήλ (Nathanail): Dumnezeu a dat - (1, 45)

Nazaret – Ναζαρέτ (Nazaret): lăstar - (1, 45)
Nicodim – Νικόδημος (Nikodimos): biruitorul poporului - (3, 1)

Petru – Πέτρος (Petros): piatră; stâncă - (1, 40)

Pilat – Πιλάτος (Pilatos): înarmat cu suliţă - (18, 29)

Salim – Σαλίμ (Salim): vulpi; pace - (3, 23)

Samaria – Σαμάρεια (Samaria): vegherea lui Iahve - (4, 4)
Sihar – Συχάρ (Sihar): ungere - (4, 5)
Siloam – Σιλωάμ (Siloam): trimis; curgerea apei - (9, 7)
Simon – Σίμων (Simon): cel ce aude - (1, 40)
Sion – Σιών (Sion): stâncă - (12, 15)
Solomon – Σαλωμών (Salomon): omul păcii - (10, 23)

Tiberiada – Τιβεριάς (Tiverias): oraşul lui Tiberiu; numele Tiberiu provine de la Tibru, nume al cărui sens nu
mai e cunoscut - (6, 1)
Toma – Θωμας (Thomas): geamăn - (11, 16)