Gonartroza

1
e
Gonartroza sau artroza genunchiului
g este o afectiune degenerativa
a
P cartilajului articular
ce consta in distrugerea progresiva a prezent pe
extremitatile osoase articulare: femur, tibie si rotula sau patela. In ultimii
ani acestei boli i s-a acordat o atentie deosebita si au fost elaborate o serie
de studii care au aratat ca artroza nu se rezuma doar la distrugerea
cartilajului hialin, ci afecteaza intreaga articulatie, inclusiv osul subcondral.
In tarile civilizate, gonartroza este considerata o problema nationala
pentru ca este una dintre cele mai frecvente afectiuni, iar aparitia ei
depinde de speranta de viata a pacientului, toti oamenii ind afectati mai
devreme sau mai tarziu, intr-o forma mai usoara sau mai agresiva.

Incidenta gonartrozei

!ste o boala cu un debut lent, in medie dupa varsta de "# de ani, cu

o evolutie progresiva, ireversibila, continua care duce in nal la anchiloza
$blocarea% articulatiei genunchiului, devieri de ax in special in genu varum,
insotite de dureri foarte mari. &desea este o boala caracteristica
persoanelor de varsta a doua si a treia,dar boala nu are neaparat legatura
cu varsta. Poate sa apara si la tineri, in urma unui traumatism foarte
puternic la nivelul articulatiei genunchiului: luxatii de genunchi, leziuni
capsulo-ligamentare$ruptura de menisc, ruptura ligamentelor incrucisate,
fracturi articulare de femur, tibie sau rotula, leziuni condrale
posttraumatice%.
Gonartroza este o problema de sanatate care apare la persoanele de
peste "' de ani, afectand aproximativ (#) * +') din persoanele cu varste
intre "#-# ani, si aproximativ ') din persoanele cu varste peste # ani.
Gonartroza este practic o uzura a cartilajului articular, al articulatiei, si
aceasta uzura poate debuta la orice varsta, in functie de anumiti factori
favorizanti: ereditari, sportul de performanta, obezitate, munca zica grea,
traumatisme, anomalii de ax congenitale sau dobandite.

Cauzele gonartrozei
oala poate debuta pe un genunchi anatomic normal, pe fondul
suprasolicitarii, sau pe un genunchi tarat de alte afectiuni colaterale sau
(
e
predispozante, supus unor traumatisme g minore. Factorii de risc pentru
a
gonartroza includ: P

* Obezitatea: este cel mai mare dusman/ al articlatiilor membrului

inferior. 0resterea stresul mecanic, a incarcarii, a fortelor care apar si se
dezvolta la acest nivel, sunt strans legate de artroza genunchiului, dar si
de coxartroza. -a dovedit ca un indice masa corporala $2I 3 bod4 mass
index% crescut predispune la imbatranirea prematura a articulatiei
genunchiului. 0resterea stersului mecanic nu este direct proportionala cu
cresterea in greutate. 5a o crestere a incarcarii cu (6+ fata de greutatea
ideala, fortele care trec prin articulatia genunchiului cresc de 1' ori.
* Varsta: inaintarea in varsta duce la scaderea proprietatilor
cartilajului articular, ulterior aparand leziuni in diferite grade de evolutie la
acest nivel, ceea ce duce la aparitia modicarilor radiologice precum
ingustarea spatiului articular, prezenta osteotilor, resorbtii osoase, leziuni
degenerative la nivelul ligamentelor intraarticulare $mai ales la nivelul
meniscului intern%.
* Traumatismele: pot distruge in mod direct cartilajul articular prin
aparitia leziunilor condrale, sau pot determina leziuni ligamentare
$menisc, 5I&, 5IP% care in timp vor determina aparitia gonartrozei, uneori
chiar daca sunt tratate corect sau nu. 7rice modicare anatomica la

nivelul articulatiei genunchiului va determina o crestere a coecientului de

frecare intraarticular, o uzura mai mare, si o afectare a cartilajului
articular.
* Diabetul zaharat.
* Tulburari hormonale.
* Tulburari sistemice: guta, hemocromatoza, tulburari metabolice.

* Boli neuromusculare.
* Afectiuni congenitale: laxitati ligamentare, deviatii de ax $genu
varum, genu valgum, genu recurvatum%.
Gonartroza se poate impartii in doua forme: primitiva si
secundara. 8orma primara este cea mai frecventa dintre ele, si teoretic toti
oamenii ajung intr-un nal, in functie de speranta de viata, sa faca aceasta
boala. !ste legata in special de procesul de imbatranire si apare la
+
e
persoane mai in varsta, la care se asociaza
g si alti factori$ obezitatea,
a
diabetul%. Practic odata cu inaintarea inPvarsta, cartilajul articular isi pierde
propietatile si astfel apar leziuni, si ulterior gonartroza. 8orma secundara
este mai usor de explicat si inteles, indca se refera la boala degenerativa
a articulatiei genunchiului ce apare secundar unor factori predispozanti,
cel mai adesea un traumatism sau o anomalie congenitala de deviatie a
axului biomecanic al membrului pelvin, si apare la persoane relativ tinere.
Clasicarea
!xista " stadii se face pe baza examenului clinic, radiologic si a
examenului artroscopic:
• tadiul I* in care modicarile articulare sunt minime,
simptomatologia este caracterizata de redoarea care apare dupa un
moment de repaus $somn, stat la masa, in masina%, durere minima
sau moderata $ecare pacient percepe durerea in felul lui% si uneori
in9amatie locala cu edem si tumefactie, radiologic $radiograe,
2;% nu exista modicari, artroscopic exista semne ale degenerareii
cartilaginoasa $cartilaj moale, opac, posibil brilare na a acestuia%.
• tadiul II * simptomele sunt minime sau mai degraba moderate, cu
durere locala permanenta mai frecvent in compartimentul intern, de
intensitate medie, redoare articulara matinala importanta $pacientul
spune ca are nevoie de (-+ minute pentru a putea sa isi incalzeasca
articulatia%, semne de im9amatie locala cu edem, tumefactie $apar
periodic aceste semne in9amatorii%, radiologic apare ingustarea
spatiului articular, artroscopic apare brilarea cartilajului si
degenerare meniscala, de cele mai multe ori unicomparimental * in
zona interna.
• tadiul III * simptome moderate, cu durere permanenta moderata
intraarticulara, dar uneori se exacerbeaza, redoare matinala si dupa
repaus semnicativa $pacientul sustine ca are nevoie si de 1'

minute pentru a se mobiliza dupa un moment de repaus%, limitarea

mobilitatii articulare $9exia este limitata de durere dar si mecanic%,
cracmente osoase $zgomote articulare% la urcatul si coboratul
scarilor dar si la miscari simple de 9exie6extensie, radiologic *
 ingustarea spatiului articular, osteote la periferia articulatiei,
"
modicarea axului biomecanic e al membrului pelvin, artoscopic *
g
a
fragmentarea cartilajului articularPcu zone mai afecatete si zone mai
putin afectate, corpi liberi intraarticulari, osteotoza marginea
suprafetelor articulare, leziuni degenerative meniscale.
• tadiul I< * simptome severe, durere foarte mari in repaus, noaptea,
la schimbari de vreme, care nu il lasa pe pacient sa se odihneasca
$dupa o perioada simptomele nu mai raspund la administrarea de
antiin9amatoare orale sau locale, durerile ind insuportabile%,
deformare articulara in var sau valg, instabilitate articulara pacientii
ind nevoiti sa poarte baston sau carje pentru a se putea deplasa,
radiologic * spatiu articular redus, dezaliniere biomecanica, scleroza
osoasa in punctele de sprijin, osteofoza marginala, artroscopic *

lipsa cartilajului articular pe arii intinse.

Simptomatologia
Gonartroza este o boala cu debut insidios, lent, avand o perioada de
debut cuprinsa intre cateva luni si +-# ani. imptomul principal este
durerea la nivelul genunchiului, cu caracter profund si care apare la
mobilizarea articulatiei dupa o perioada de repaus. =urerea este moderata
la inceput, pe timpul zilei si raspunde la tratamente cu antiin9amatoare si
antialgice. =e asemenea pot aparea crepitatii si impotenta functionala. In
stadiile avansate poate sa apara instabilitate la nivelul genunchilor,
devierea axului biomecanic, iar durerea devine invalidanta, fara sa mai
raspunda la antiin9amatoare. &lte simptome si semne pot  tumefactia
genunchilor, spasme musculare periarticulare. 2obilitatea articulara este
pierduta, pacientul ind condamnat sa ramana in casa, si sa se deplaseze
pe distante scurte cu pasi mici.
Examinari paraclinice.
=aca la examenul clinic medicul constata ca pacientul are semne de
gonartroza, atunci il indruma pe pacient sa efectueze o radiograe, astfel
radiograa este investigatia de electie pentru diagnosticarea gonartrozei
in stadii avansate, iar 2;-ul in stadii incipiente $I-II%. Putem evidentia pe
radiograe: ingustarea spatiului articular $mai frecvent in compartimentul
intern al genunchiului in stadiile incipiente si moderate, iar ulterior global
#
e
in stadiul I<%, osteote marginale si posterioare,
g resorbtii osoase in zonele
a
portante ale articulatiei reprezentate Pde chiste osoase, devierea axului
biomecanic al membrului cu genu valgum sau genu varum, scleroza
osoase.
2odicarile sunt diferite si depind in mod direct de repartitia fortelor
intrarticulare, astfel in zonele portante unde stresul este mai mare se
evidentiaza reducerea mai accentuata a spatiului articular, scleroza si
chiste. In afara zonelor de incarcare * la marginile articulatiei * apar
depuneri anormale de tesut osos numitiosteoti. e poate observa mai
frecvent scaderea spatiului articular in nivelul compartimentului
femurotibial medial, desi compartimentul femurotibial lateral si
patelofemural sunt si ele afectate. &ceste modicari asimetrice la nivelul
compartimentului medial6lateral pot rezulta in deformarea in varus
respectiv valgus. Pierderea axului biomecanic al membrului va inrautati si
mai mult situatia si va creste presiunea in compartimentul respectiv.
 ,
e
g
a
P

Evolutia si prognosticul
oala are un caracter lent progresiv si ireversibil, determinand in
nal, dupa 1#-(' de ani de la debut, anchilozarea articulatiei genunchiului
si deformari semnicative ale axului biomecanic al membrului. !volutia
este lenta, ducand si la deformarea bazinului, scurtarea membrului

afectat, in9amatii la nivelul coloanei lombare, suprasolicitarea celorlalte

articulatii, atitudine vicioasa in genu valgum sau genu varum, simptome
care duc la invalidarea pacientului prin scadearea perimetrului de mers,
imposibilitatea de a se incalta, de a se imbraca, de a se spala, iar in nal
boala determina imobilizarea individului la pat.Gonartroza are un caracter
invalidant, de unde >i prognosticul rezervat. Pacientul ajunge sa e
imobilizat la pat, cu atat mai mult cu cat boala este bilaterala. ;oi sfatuim
pacientii sa e receptivi la tratamentele existente in prezent, sa e
pozitivi, optimisti si sa inteleaga ca existe metode de tratament
performante care le pot oferi o viata normala, buna, fara dureri, dar cu
anumite reguli si restrictii.
Tratamentul gonartrozei:
- este de " feluri, si se aplica in functie de stadiul bolii.
* tratament de recuperare (balneo-zio-terapie, care consta in
zioterapie, ?inetoterapie si educarea pacientului. !ste
recomandat stadiilor incipiente de gonartroza.
@inetoterapia consta din exercitii zice menite sa tonice
musculatura $in special muschiul cvadriceps% si sa imbunatateasca
mobilitatea genunchiului: exercitii de aerobic, bicicleta, innot*hidroterapie,
si in general exercitii care nu supun genunchii la incarcare
suplimentara. !ducarea pacientului este o componenta importanta a
tratamentului gonartrozei * in special modicarea stilului de viata, si
A
e
anume implementarea unui program de g exercitii zice zilnice si scaderea
a
P
in greutate acolo unde este nevoie. educerea greutatii corporale catre
limitele normale, prin exercitii zice sau diete $impuse de un cadru
medical%, va duce la scaderea stresului asupra genunchilor, diminuarea
simptomatologiei dar si incetinirea modicarilor patologice la nivelul
cartilajului articular. Bermoterapia este un alt tratament care amelioreaza
uneori simptomele bolii. 8izioterapia are un rol important in ameliorarea
simptomelor produse de gonartroza, dar odata cu progresia bolii efectele
acestui tratament scad. Pacientii trebuie sa inteleaga ca zio- si
?inetoterapia nu vindeca boala, doar o amelioreaza.
* terapia farmacologic! $generala si locala in cazul persoanelor
slabe cu antiin9amatoare, antialgice, decontracturante musculare%:
consta in antiin9amatoare locale $unguent sau gel%, cu aplicare locala fara
a masa zona dureroasa, ind recomandate doar persoanelor
normoponderale. In cazul in care simptomatologia persista, sau daca
durerile se accentueaza, se recomanda folosirea perioadica a
antiin9amatoarelor nesteroidiene $&I;% neselective sau selective.
Bratamentul poate  completat cu un decontracturant muscular
$24docalm%. &ceste medicamente se administreaza asociat, in cure de A-
1' zile, ulterior se ia o pauza (-+ saptamani, urmand a  reluata

administrarea lor. In plus exista si suplimente alimentare pe baza de acid

hialuronic, care administrate timp indelungat $+-luni%, pot ameliora
simptomele in stadiile incipiente sau moderate ale bolii. ;oi va
recomandam sa folositi 4notabs, combinatie unica de glucozamina
$sulfat%, condroitin sulfat si un complex de vitamine si minerale. &ceste
tablete contin:

Glucozamina $sulfat%: #'' mg6tb.

0ondroitin sulfat : 1A# mg6tb.
0alciu : 1'' mg6tb
<itamina =: ',C# Dg6tb.
<itamina 0: ++,# mg6tb.
C
e
2angan: 1 mg6tb. g
a
E(F1 tablete lmate6zi $doza zilnica P
de glucozamina este de 1.''' mg%-
minim + luni6an
7 alta clasa de medicamente sunt produsele vascoelastice injectabile pe
baza de acid h4aluronic. &cest tratament consta in +-# injectii
intraarticulare $1 injectie pe saptamana%. &cidul h4aluronic este o
substanta ce se gaseste in mod normal in articulatie si are rol lubreant. In
gonartroza cantitatea de acid h4aluronic prezenta in articulatie este
scazuta, adesea insucienta pentru a-si exercita rolul. &cest tratament
scade coecientul de frecare la nivelul articulatiei, scade durerile,
imbunatateste mobilitatea si proprietatile cartilajului articular.
In toate stadiile afectiunii sunt foarte utile inltratiile cu solutii vasco-
elastice, sau cu plasma imbogatita cu trombocite si factori de
regenerare, care au rolul de a lubrea articulatia, de a imbunatatii
propietatile carticajului articular. Bratamentul consta in + injectii efectuate
la interval de A zile in cazul solutiilor vascoelastice, sau la ( luni in caz de
PP. !le se fac direct in articulatie, nu dor, procedura ind extrem de
simpla. In ziua tratamentului pacientul nu are nici o restrictie. ;oi va
recomandam ca solutii vascoelastice: 4nocrom forte.

In stadiile foarte avansate, pentru a scadea durerile si a creste mobilitatea

articulara se efectueaza inltratii cu un corticosteroid de ultima
generatie. Procedura este simpla, nedureroasa, iar efectele dureaza cateva
luni, in functie de particularitatea cazului.

n pas important in tratamentul stadiilor incipiente sau moderate, sau in

leziune de cartilaj articular gradul I<, dar limitate, este terapia cu celule
STEM. Pentru a benecia sau a initia acest tratament, pacientul are
nevoie de o investigatie 2;, pentru a vedea daca exista leziuni asociate
sau nu: leziuni de menisc, de ligamente incrucisate, anomalii femuro-
patelare, sau radiograi de ax ale membrului afectat pentru a vedea daca
exista anomalii ale axului mecanic sau anatomic ale membrului. In situatia
in care exista aceste probleme, ele trebuie rezolvate concomitent sau
H
initial fata de tratamentul regenerativ.e
g
a
In & tratamentul se foloseste de ccaP( decenii, iar succesul terapiei ne
da sperante ca va deveni cat de curand cel mai important pas in ortopedia
moderna, care inseamna tratamente chirurgicale miniinvazive, terapii
regenerative si recuperare rapida. Bratamentul este simplu, si dr. &ndrei
ogdan il efectueaza in decurs de o ora. 0onsta in recoltarea din mijlocul
osului printr-o injectie a maduvei osoase, practic 'ml de sange ce
contine printre altele si celulele B!2. lterior sangele este centrifugat in
vederea separarii celulelor B!2 $-Cml%, care sunt injectate intraarticular.
eneciile terapiei apar dupa (-" saptamani.Pentru mai multe informatii,
ma rugam sa continuati lectura aici 
* tratamentul chirurgical: in stadiile avansate ale bolii, devine tratamentul
de electie. In istorie au fost elaborate si folosite mai multe tipuri de tehnici
chirurgicale, initial cu rezultate extrem de slabe, dar in timp evolutia a fost
remarcabila, astfel ca in prezent putem spune ca tehnicile chirurgicale pot
oferi pacientilor o viata normala. In prezent se folosesc urmatoarele tehnici
chirurgicale:
steotomia de tibie este o procedura chirurgicala indicata in special
pacientilor tineri, ce sufera de artroza dobandita in urma unui traumatism
la nivelul genunchiului $fractura% ce s-a vindecat vicios, adica intr-o pozitie

anormala. !a este indicata si in stadiile mai avansate de artroza, la

persoanele de varsta a doua si a treia, care dobandesc datorita artrozei,
un genu varum, astfel stresul si durerile accentuandu-se la nivelul
compartimentului intern al genunchiului. olul osteotomiei este de a alinia
capetele osoase, de a reda articulatiei forma anatomica si practic de a
scadea stresul de la nivelul compartimentului intern al genunchiului $cel
mai frecvent afectat de artroza%. &cesta nu este un tratament denitiv,
pacientul avand indicatie pentru operatii ulterioare.
Pla4er video
!escarc" #ier
Tratamentul artroscopic: &rtroscopia este o metoda minim invaziva,
prin care se introduce o camera de luat vederi si anumite instrumente in
articulatia genunchiului prin intermediul a ( incizii de aprox '.#-1cm.
'
1
&rtroscopia este destinata in special gonartrozei de stadiu II-III si poate
e
g bolii si planicarea tratamentului
avea rol diagnostic * pentru stadializarea
a
P
ce va  urmat, poate avea rol preventiv * la persoanele diagnosticate
timpuriu si la care nu s-au instalat inca semnele radiologice de gonartoza,
poate trata leziuni ale meniscurilor sau ligamentelor genunchiului ce pot
duce ulterior la aparitia gonartrozei. &rtroscopia poate avea si rol
terapeutic prin tehnici speciale destinate leziunilor cartilajului articular:
lavaj articular $tratament paleativ%, debridare * extragerea fragmentelor
libere de cartilaj din articulatie si curatarea suprafetelor articulare, tehnica
microfracturilor, mozaicoplastia, autogrefa condrocitara. &rtroscopia este
o metoda care atenueaza cu +'-"') simptomele artrozei si ofera
pacientilor cativa ani mai buni pana la protezare.

$rtroplastiaeste tratamentul chirurgical prin care se inlocuieste

articulatia genunchiului cu o proteza $o articulatie articiala%. &rtroplastia
de genunchi poate  unicompartimentala sau totala. Indicatiile pentru
proteza unicompartimentala sunt ca procesul degenerativ sa afecteze doar
unul din compartimentele genunchiului $medial, lateral, patelofemural% si
ambele ligamente incrucisate sa e intacte. &rtroplastia totala de
genunchi este indicata in stadiile avansate de gonartroza $stadiul I<%, cand
celelalte tratamente nu mai fac fata in ameliorarea simptomatologiei *

durerea si impotenta functionala afectand sever viata.

 1
1
e
g
a
P

Postoperator urmeaza o perioada de imobilizare la pat de +-# zile,ulterior

pacientul incepe ?inetoterapia prin contractii izometrice ale musculaturii
coapsei, prin recanstigarea 9exiei si exensiei. 5a 1" zile postoperator se
suprima rele de sutura, iar pacientul incepe mobilizarea cu spijin partial
in cadru metalic pana la "# de zile.
 (
1
e
g
a
P

%nul dintre cei mai importanti parametrii in tratamentul acestei

afectiuni este repreze ntat de recuperarea medicala. &acientul
trebuie sa urmeze programe complexe de zio'( )inetoterapie( sub
indrumarea unei ec*ipe medicale supraspecializate. !r. $ndrei
Ioan +ogdan va recomanda clinica Centro)inetic( un centru de
referinta in recuperarea medicala a pacientilor. Toata activitatea
medicala este supraveg*eta la Centro)inetic de ec*ipa dlui doctor(
formata din medici ortopezi( de recuperare( zio)inetoterapeuti si
maseori ultraspecializati. &entru mai multe informatii si
programari( sunati la numarul: ,-,/01 sau accesati site'
ul: 222.centro)inetic.ro
Care sunt pasii care trebuie urmati de un pacient cu gonartroza?

1. pacientul trebuie sa se informeze despre boala lui si sa inteleaga ca

singurul tratament curativ care ii ofera o viata normala este protezarea
articulatiei afectate.
(. sa isi aleaga un medic curant care il poate trata, prin oricare dintre
metodele descrise anterior
+. daca tratamentul indicat este protezarea articulatiei, sa efectueze
investigatiile necesare pregatirii interventiei chirurgicale:
radiograi60B62; in functie de particularitatea cazului, urocultura,

consult stomatologic, cardiologic in functie de varsta, analize de sange.

". sa stabileasca impreuna cu medicul curant tipul de proteza necesar,
aceasta ind diferita de la caz la caz. In general costul protezelor variaza
intre 1''' si +'''euro, dar exista si program national de protezare, prin
care protezele sunt oferite gratuit pacientilor. =ar &B!;BI!: aceste proteze
+
sunt in general de calitate inferioara si 1
au o durata de viata mai mica, ind
e
destinate mai mult g persoanelor varstnice
a
P
#. sa inteleaga riscurile protezarii: infectia intraspitaliceasca si tromboza
venoasa. &ceste doua complicatii sunt in prezent rare, in marea majoritate
a spitalelor si incidenta lor depinde de gradul de curatenie din spital si de
modul in care se respecta protocoalele de aseptie din sala de operatii si de
ingrijire ale pacientilor. In cadrul spitalului anador, din (''H, nu a existat
nici un caz de infectie intraspitaliceasca in cadrul sectiei de ortopedie, la
pacientii operati pentru protezarea articulatiilor.
. sa inteleaga ca perioada de recuperare este scurta, si depinde de varsta
pacientului, tipul de interventie, complianta pacientului, starea generala
preoperatorie, greutate, afectiuni colaterale. In medie dureaza intre 1 si +
luni * vezi protocolul de recuperare