ANEXA A

PROGRAMA ACTIVITĂŢILOR „EDUCAŢIA VIITORILOR PĂRINŢI”

Denumire opţional: Educaţia viitorilor părinţi

Tipul: opţional ca disciplină nouă
Clasa: grupă mixtă (clasa a V-a –clasa a XI-a)
Durata: două semestre
Numar ore : 1 oră pe săptămână
Profesor:
Unitatea:
An şcolar:

ARGUMENT:

1- A fi părinte este o provocare complexă, o misiune nobilă, care necesită, pe lângă o pregătire anterioară în acest
scop, voinţă, dăruire, entuziasm, dragoste, înţelegere, muncă şi învăţare permanentă;
2- Propunerea unei discipline opţionale care să fie studiată în cadrul curriculum-ului la decizia şcolii, beneficiind de
1 oră / saptămână se bazează pe următoarele condiţii:
 Necesitatea pregătirii tinerilor adolescenţi pentru viitoarele roluri sociale de părinţi şi a implicaţiilor
acestora asupra vieţii şi a celorlalţi.
 Importanţa coştientizării de către tineri a responsabilităţilor specifice părinţilor şi a implicaţilor acestora
asupra vieţii lor şi a celorlalţi.
 Existenţa unor dificultăţi de adaptare a familiei la dinamica realităţii social-contemporane.
 Absenţa altor forme de educaţie pentru rolurile parentale în sistemul de educaţie formală.

COMPETENŢE CADRU:

1. Explicarea şi interpretarea rolurilor şi a responsabilităţilor părinţilor din diferite perspective:legislativă, istorică,

socială, economică, culturală şi civică.
2. Conştientizarea şi interpretarea rolurilor parentale şi implicarea acestora în viaţa de zi cu zi.
3. Realizarea şi valorificarea corelaţiilor interdisciplinare , în vederea înţelegerii unitare a vieţii de familie şi a
dezvoltării şi educaţiei copiilor.

CRT CONŢINUTURI COMPETENŢE DE REFERINŢĂ

1- definirea familiei ca instituţie socială;
2- caracterizarea familiei din punct de vedere istoric şi cultural;
3- analiza tipurilor de familie şi caracterizarea acestora din punct de vedere
Familia-definiţii,
1. al educaţiei şi dezvoltarea copiilor;
funcţii şi tipuri
4- explicarea principalelor funcţii ale familiei;
5- identificarea prejudecăţilor privind familia,mai ales a celor de gen,care
stau la baza mentalităţii patriarhale.
1- identificarea principalelor documente legislative naţionale şi
internaţionale referitoare la copil şi familie;
Legislaţia familiei şi a
2. 2- analiza principalelor prevederi legislative referitoare la copil şi la
copilului
familie;identificarea normelor legale,care asigură şi apară drepturile fiecărui
membru al familiei.
1- diferenţierea semnificaţilor conceptelor sex-gen;
2- identificarea formelor de manifestare a genului în cadrul relatiei de
familie;
Dimensiunea de gen a 3- compararea din perspectiva de gen a diferitelor tipuri de familie;
3.
familiei 4- evaluarea efectelor educative de gen în familie asupra comportamentului
şi opţiunilor de mai târziu ale adolescenţilor;
5- explicarea mecanismelor prin care se transmit stereotipurile şi
prejudecăţile de gen.
1- conştientizarea importanţei deciziei de a deveni părinte;
A deveni părinte-un 2- identificarea condiţiilor de bază pentru întemeierea unei familii;
4.
risc sau o dorinţă 3- analizarea rolurilor specifice momentelor sarcinii din perspectiva ambilor
părinţi.
5. Îngrijirea si creşterea 1- constientizarea roluului primordial pe care îl are creşterea şi îngrijirea

44
 corespunzătoare a copilului sugar şi a copilului mic pentru dezvoltarea
psihosomatică normală;
copilului 2- identificarea riscurilor pe care le comportă alimentaţia şi îngrijirea
de la 0 la 7-8 ani necorespunzătoare;
3- proiectarea unui parcurs de dezvoltare pentru o perioadă determinată din
viaţa copilului mic.
1- identificarea principiilor de bază pentru crearea contextului de ănvăţare
specifice copilului mic;
6. Învăţarea la copilul mic 2- determinarea rolurilor specifice a părinţilor în construirea de situaţii de
stimulare a învăţării;
3- crearea de situaţii şi sarcini de învăţare specifice copilului mic.
1- identifiarea principalelor valenţe de ordin socio-psiho-pedagogic pe care
le are jocul în dezvoltarea copilului;
7. Jocul în viaţa copilului
2- identificarea efectelor diferitelor tipuri de jocuri asupra dezvoltării
fizice,cognitive şi afective a copilului.
1- definirea statutului de părinte;
Statutul şi rolurile
2- identificarea şi caracterizarea diferitelor tipuri de părinţi;
8. părinţilor .Tipologii ale
3- explicarea consecinţelor asupra socializării copilului ale
părinţilor
comportamentelor diferitelor tipuri de părinţi.
1- identificarea mecanismelor prin care atitudinea faţă de şcoală,aspiraţiile şi
aşteptările părinţilor faţă de copil influenţează performanţele şolare ale
9. Cariera de elev elevului;
2- analizarea condiţilor care asigură un debut de succes al carierei de elev;
3- crearea unui profil al părintelui care asigură succesul în carierea de elev.
1- descrierea dimensiunilor de gen în relaţiile dintre membrii familiei;
Aspecte psiho- 2- caracterizarea relaţiilor dintre părinţi şi copii din perspectiva raporturilor
10. sociologice ale relaţiilor dintre generaţii;
dintre membrii familiei 3- identificarea motivelor care pot crea blocaj de comunicare între părinţi şi
copii.
1- analiza importanţei climatului familiei pentru dezvoltarea personalităţii
copilului;
2- identificarea cauzelor şi a etapelor unui conflict familial,a tipologiei şi a
cauzelor violenţei domestice;
11. Climatul afectiv
3- interpretarea consecinţelor situatiilor conflictuale asupra tuturor
membrilor familiei;
4- identifiacrea soluţiilor de deblocare a conflictelor pentru armonizarea
climatului familial.
1- conştientizarea necesităţii de a repartiza echitabil responsabilităţiile între
membrii familiei;
2- analizarea rolului fiecărui membru şi stabilirea regulilor,
12. Economia casnică
responsabilităţilor şi a priorităţilor în viaţa familiei;
3- identificarea aspectelor de gen în gestionarea responsabilităţilor şi
sarcinilor în viaţa de familie.

METODE ŞI MIJLOACE

 Proiectul
 Portofoliul
 Rezolvarea de probleme
 Jocul de rol
 Simularea
 Autoevaluarea
 Exerciţiul, observaţia, explicaţia , demonstraţia

45
CLASA :
NR. SAPTĂMÂNI: 35
NR. ORE PE SAPTĂMÂNĂ: 1 ora /sapt
PROFESOR:

PLANIFICARE ANUALĂ “EDUCAŢIA VIITORILOR PĂRINŢI”

NR. SEMES
CONŢINUTURI DATA OBS.
CRT TRUL
De la capitolul FAMILIA până la capitolul ÎNVĂŢAREA LA
COPILUL MIC;
1 SEM I
De la lecţia: « Definiţiile şi funcţiile familiei » până la lecţia
« Caracteristici ale dezvoltării cognitine a copilului mic » ;
Din capitolul JOCUL ÎN VIAŢA COPILULUI până la capitolul
ECONOMIA CASNICĂ;
2 SEM II
De la lecţia « Importanţa jocului în viaţa copilului » până la
lecţia «Tipul familial şi cariera profesională ».

CLASA :
NR. SAPTĂMÂNI: 35
NR. ORE PE SAPTĂMÂNĂ: 1 ora /sapt
PROFESOR:
PLANIFICARE SEMESTRIALĂ “EDUCAŢIA VIITORILOR PĂRINŢI”
ANUL................SEM I

COMPETENŢE
UNITATEA DE NR.
CRT DE CONŢINUTURI SĂPT. OBS
ÎNVĂŢARE ORE
REFERINŢĂ
1. Familia 1.1 ,1.4 Definiţii şi funcţii 1 S1
1.2 Familia în istorie.Tradiţie şi 1 S2
consevatorism în viaţa
familiei
1.3 Tipuri de familie 1 S3
1.5 Căsătoria , divorţul 1 S4
Realizarea unui portofoliu- 1 S5 Jocul –
evaluare exemple,
expunerea la
o oră de
psihologie la
clasa a X-a
2. Legislaţia 2.1 Codul familiei 1 S6
2.2 Documente legislative în 1 S7
acţiunile de educaţie şi
protecţie a familiei
3. Dimensiunea de 3.1 Distincţia natură-cultură , 1 S7
gen a familiei sex-gen , feminin-masculin
3.5 ,3.1 Stereotipuri - prejudecăţi şi 1 S8
discriminări de gen în familie
3.4 Socializarea de gen a familiei 1 S9
3.3 Evoluţia şi dinamica relaţiei 1 S10
de gen în familie
Evaluare 1 S11
4. A deveni parinte- 4.1 Decizia de a deveni părinte 1 S12
un risc sau o 4.2 Planificarea familială 1 S13
dorinţă Realizarea de planşe,pliant 1 S14
5. Îngrijirea şi 5.1 ,5.2 ,5.3 Caracteristici ale dezvoltării 1 S15
creşterea copilului fizice

46
 de la 0-8 ani
6. Învăţarea la 6.1, 6.2 ,6.3 Caracteristici ale dezvoltării 1 S16
copilul mic cognitive la copilul mic
7. Evaluare Recapitularea şi 1 S17
sistematizarea cunoştiintelor
dobândite anterior
Evaluare 1 S18

CLASA :
NR. SAPTĂMÂNI: 35
NR. ORE PE SAPTĂMÂNĂ: 1 ora /sapt
PROFESOR:

PLANIFICARE SEMESTRIALĂ “EDUCAŢIA VIITORILOR PĂRINŢI”

ANUL...............SEM II

COMPE
TENŢE
UNITATEA DE NR.
CRT DE CONŢINUTURI SĂPT. OBS
ÎNVĂŢARE ORE
REFE
RINŢĂ
1. Jocul în viaţa 7.1 Importanţa jocului în viaţa 1 S19
copilului copilului
7.2 Rolul părinţilor în 1 S20
stimularea jocului
Realizarea unui portofoliu- 1 S21 Jocul – exemple,
evaluare expunerea la o
oră de psihologie
la clasa a X-a
2. Statutul şi rolurile 8.1 ,8.3 Rolurile parentale 1 S22
părinţilor 8.2 Tilurile parentale 1 S23
3. Cariera 9.2 Pregătirea pentru şcoală 1 S24
de elev 9.3 ,9.1 Rolul părinţilor în 1 S25
construirea carierei de elev
4. Aspectele psiho- 10.1 10.2 Libertatea şi autoritatea 1 S26
sociologice ale 10.3
relaţiei dintre
membrii familiei
5. Climatul familial 11.1 Climatul tensionat, cauzele, 1 S27
11.2 conflictul familial .
Gestionarea conflictului
11.3 Violenţa domestică 1 S28
11.4 Servicii sociale destinate 1 S29
familiei
Evaluare 1 S30
6. Economia casnică 12.1 Bugetul familiei-asumarea 1 S31
comună a
responsabilităţilor
12.2 Participarea copiilor la 1 S32
decizile privind gestiunea
resurselor materiale şi de
timp
12.1 Tipul familial şi cariera 1 S33
profesională
7 Evaluare Recapitularea şi 1 S34
sistematizarea
cunoştiinţelor anterioare
Realizarea de portofoliu- 1 S35
referat-evaluare

47
 ANEXA B

Consiliere şi orientare
Planificare anuală – anul şcolar ..........
Clasa a VI-a

Nr. crt. Modulul Sem. Sem. Anual

I al II-
lea
1 Autocunoaştere şi dezvoltare personală 4 3 7
2 Comunicare şi abilităţi sociale 5 4 9
3 Managementul informaţiei şi al învăţării 4 3 7
4 Planificarea carierei 1 1 2
5 Calitatea stilului de viaţă 4 7 11

CONSILIERE ŞI ORIENTARE
Planificarea tematicii pe semestrul I Anul şcolar ..........
Clasa a VI-a

Nr. Modul tematic Competenţe Conţinuturi Modalităţi de realizare Colabo- Data

crt. tematice Activităţi Metode Mijloace ratori
1 2.Comunicarea şi -formarea la elevi a Organizarea clasei - activitate frontală - conversaţia -bilete de vot -elevi
abilităţile sociale capacităţii de asumare a pentru repartizarea -cretă -diriginte 16
2.2.Abilităţi unor responsabiliţi în alegerea responsabililor -tablă sept.
sociale cadrul clasei şi de a alege pe domenii de activitate
un lider şi a şefului clasei
2 5.Calitatea stilu- - însuşirea regulilor pe care Regulamentul - activitate frontală - conversaţia coli de scris -elevi
lui de viaţă elevii trebuie să le respecte nostru pentru întocmirea -brainstor- -carioci -diriginte 23
5.1.Calitatea în cadrul şcolii regulamentului clasei mingul -cretă sept.
relaţiilor sociale -tablă
3 3.Managementul - deprinderea modului de Programul meu -activitate pegrupe de -exemplul -cretă -elevi
informaţiilor şi construire al unui program săptămânal elevi pentru întocmirea -conversaţia -tablă -diriginte 30
învăţării unui program sep.
3.2.Învăţarea săptămânal
eficientă

48
4 2.Comunicarea şi - identificarea Cum pot arăta că - activitate pe grupe de - exemplul fişe de lucru -elevi
abilităţile sociale comportamentelor ascult pe cineva? elevi în scopul - conversaţia -diriginte 7 oct.
2.1.Managemen- specifice în cazul unui identificării brainstormingul
tul emoţiilor ascultător interesat de comportamentelor care
informaţiile transmise sunt prezente la o
persoană care ascultă

5 4.Planificarea - dezvoltarea abilităţilor de Ce fac azi, ce fac -activitate individuală problematizare - fişe de -elevi 14
carierei formulare a obiectivelor pe mâine de completare a fişelor a lucru -diriginte oct.
termen scurt şi pe termen urmată de activitate - conversaţia
lung frontală destinată
schimbului de idei
6 3.Managementul - descoperirea avantajelor Computerul – - activitate pe grupe de - analiza de caz - materiale -elevi
informaţiilor şi şi a dezavantajelor stăpânul timpului elevi în vederea - exemplul create de elevi -diriginte 21
învăţării petrecerii timpului liber în meu liber identificării - conversaţia cu ajutorul oct.
3.1.Management faţa calculatorului consecinţelor petrecerii calculatorului
ul informaţiilor timpului liber la
calculator
7 3.Managementul -conştientizarea asupra De ce învăţ? -activitate frontală brainstormingu -tablă -elevi
informaţiilor şi factorilor care motivează pentru descoperirea l -cretă -diriginte 28
învăţării studiul factorilor învăţării - conversaţia -coli de scris oct.
3.2.Învăţarea
eficientă
8 2.Comunicarea şi - identificarea tipurilor de Comunicarea- un -activitate frontală -analiza de caz -coli de scris -elevi
abilităţile sociale comunicare şi a rolului pe pod între inimile pentru descoperirea -conversaţia -carioci -diriginte 4 nov.
2.2.Abilităţi care îl are comunicarea în noastre celor mai potrivite -exemplul
sociale relaţiile interpersonale tipuri de comunicare în
diferite situaţii
9 5.Calitatea stilu- - formarea unui comporta- Incendiile -activitate frontală de -conversaţia -coli de scris -elevi
lui de viaţă ment corect în vederea identificare a surselor -carioci -diriginte 11
5.1.Calitateaprevenirii, stingerii şi de incendiu în şcoală şi -pliante -resp.PSI nov.
relaţiilor sociale limitării consecinţelor a regulilor de evacuare.
incendiilor
10 1.Autocunoaştere - creşterea stimei de sine a Calităţile mele -activitate frontală -analiza -elevi
şi dezvoltare per- elevilor destinată identificării -conversaţia -diriginte 18
sonală calităţilor personale nov.
1.1.Autocunoaşte
re

49
11 3.Managementul -formarea unor deprinderi Test de -activitate pe grupe de -conversaţia -fişe de lucru -elevi
informaţiilor şi de luare a deciziilor supraveţuire elevi pentru -lucrul în -diriginte 25
învăţării individuale şi de grup identificarea echipă nov.
3.1.Management priorităţilor pentru o
ul informaţiilor situaţie dată

12 1.Autocunoaştere -identificarea consecinţelor Dacă – atunci – -activitate pe grupe de -conversaţia -fişe de lucru -elevi
şi dezvoltare per- pozitive şi negative ale dar elevi pentru identifica- -studiul de caz -tablă -diriginte 2 dec.
sonală unui comportament rea de comportamente brainstormingu cretă
1.2.Schimbare, care pot fi l
creştere, recompensate şi
dezvoltare comportamente care
trebuie penalizate
-activitate independentă
pentru identificarea
consecinţelor anumitor
comportamente
13 5.Calitatea stilu- -însuşirea corectă a Reguli de -activitate frontală -conversaţia -chestionare -elevi
lui de viaţă regulilor de circulaţie pe circulaţie pentru reamintirea -exemplul -pliante -diriginte 9 dec.
5.1.Calitatea care trebuie să le respecte regulilor de circulaţie; -analiza de caz -semne de
relaţiilor sociale în calitate de participant la -activitate individuală circulaţie
traficul rutier de completare a realizate de
chestionarului. elevi

14 2.Comunicarea şi -creşterea interesului Frumuseţea -activitate frontală de -jocul de rol -costume -elevi
abilităţile sociale elevilor pentru datinile şi sărbătorilor de prezentare a unui colaj -măşti -diriginte 16
2.2.Abilităţi tradiţiile populare iarnă la români cu obiceiuri de iarnă. -prof.clasei dec.
sociale

15 5.Calitatea stilu- -identificarea sarcinilor, Responsabilităţile -activitate pe grupe de -studiul de caz -fişe de lucru -elevi
lui de viaţă rolurilor şi responsabilită- copiilor elevi destinată descope- Problematiza -diriginte 6 ian.
5.2.Alegerea ţilor pe care le au copii la ririi responsabilităţilor rea
alter- nativei diferite vârste. copiilor -conversaţia
optime

50
 16 1.Autocunoaştere -informarea elevilor Etapele dezvoltării -activitate pe grupe de -conversaţia -fotografii -elevi
şi dezvoltare per- referitor la aspectele umane elevi în scopul -exemplul -desene -diriginte 13
sonală caracteristice etapelor identifică- rii factorilor -analiza de caz -articole din ian.
1.2.Schimbare, dezvoltării umane nocivi şi a modului în reviste
creştere, care pot fi evitaţi.
dezvoltare
17 2.Comunicarea şi -înţelegerea caracteristici- Comportament -activitate frontală - Brainstormin -fişe de lucru -elevi
abilităţile sociale lor şi a consecinţelor asertiv, pasiv sau destinată descoperirii gul -tablă -diriginte 20
2.1.Managemen- comportamentelor - pasiv, agresiv caracteristicilor -povestirea -cretă ian.
tul emoţiilor agresiv, asertiv precum şi a tipurilor de -conversaţia
relaţiei dintre aceste comportament
comportamente

18 1.Autocunoaştere -să conştientizeze asupra Bilanţ la sfârşit de -activitate frontală -conversaţia -elevi
şi dezvoltare per- rezultatelor obţinute şi la semestru -analiza de caz -diriginte 27
sonală cauzele care au dus la ian.
1.2.Schimbare, acestea.
creştere,
dezvoltare

CONSILIERE ŞI ORIENTARE
Planificarea tematicii pe semestrul II Anul şcolar ..........
Clasa a VI-a

Nr. Modul tematic Competente Conţinuturi tematice Modalităţi de realizare Colabo- Data
crt. Activităţi Metode Mijloace ratori
1 5.Calitatea stilu- -conştientizarea principalelor Cauzele violenţei -activitate pe grupe de problematizare -elevi
lui de viaţă surse de violenţă în rândul elevi în scopul a -diriginte 10 II
5.1.Calitatea tinerilor descoperi- rii cauzelor -conversaţia
relaţiilor sociale violenţei
2 5.Calitatea stilu- -familiarizarea elevilor cu Răceala şi gripa -activitate frontală desti- -analiza de caz -surse -medicul
lui de viaţă factorii care favorizează nată modului în care se -conversaţia bibliografic şcolii 17 II
5.2.Alegerea alter- virozele precum şi cu manifestă virozele şi a e -elevi
nativei optime modalităţile de prevenire felului în care pot fi fişe de lucru -diriginte
evitate -pliante

51
3 1.Autocunoaştere -identificarea punctelor tari şi Puncte tari – puncte -activitate frontală desti- problematizare fişe de lucru -elevi
şi dezvoltare per- punctelor slabe ale propriei slabe nată identificării puncte- a -cretă -diriginte 24 II
sonală persoane în raport cu o lor tari şi a punctelor -conversaţia -tablă
1.1.Autocunoaştere situaţie problematică slabe în situaţii concrete -analiza de caz
4 2.Comunicarea şi -identificarea modalităţile Tu vrei asta, eu -punerea în evidenţă a -jocul de rol fişe de lucru -elevi
abilităţile sociale eficiente de comunicare în vreau asta modalităţilor de soluţio- -studiul de caz -cretă -diriginte 3 III
2.1.Managemen- situaţii conflictuale nare a conflictelor -conversaţia -tablă
tul emoţiilor
5 3.Managementul -stimularea creativităţii elevi- Să continuăm -activitate pe grupe de problematizare fişe de lucru -elevi
informaţiilor şi lor povestea elevi pentru continuarea a -cretă -diriginte 10 III
învăţării povestirii -conversaţia -tablă
3.1.Managementul
informaţiilor
6 5.Calitatea stilu- -conştientizarea de către elevi Ştii adevărul despre -activitate frontală desti- -analiza de caz fişe de lucru -asist.med.
lui de viaţă a efectelor nocive ale tutun ? nată descoperirii efecte- -conversaţia -cretă -elevi 17 III
5.2.Alegerea alter- fumatului asupra sănătăţii şi lor tutunului -chestionarul -tablă -diriginte
nativei optime calităţii vieţii
7 4.Planificarea -familiarizarea elevilor cu Vreau să ştiu mai -activitate frontală desti- -postere -elevi
carierei experienţa muncii. multe despre nată descoperirii -conversaţia -articole din -diriginte 24 III
ocupaţii meseriilor presă
-desene
8 5.Calitatea stilu- -conştientizarea elevilor Violenţa în familie -activitate pe grupe de - chestionarul -chestionare -elevi
lui de viaţă despre importanţa atmosferei elevi destinată analizei -analiza de caz -coli de -diriginte 31 III
5.2.Alegerea alter- din familie în creşterea şi unor situaţii concrete -conversaţia scris
nativei optime dezvoltarea copiilor -povestirea -creioane
colorate
9 1.Autocunoaştere -conştientizarea aspectelor Cine sunt eu ? -identificarea caracteris- -analiza de caz -fişe de -elevi
şi dezvoltare per- legate de propria identitate ticilor care descriu -conversaţia lucru -diriginte 7 IV
sonală identitatea unei persoane -exemplul -tablă
1.1.Autocunoaştere -cretă

52
10 2.Comunicarea şi -identificarea situaţiilor con- Semaforul -activitate frontală desti- -conversaţia -coli de -elevi
abilităţile sociale flictuale şi a posibileleor conflictelor nată descoperirii celor -analiza de caz scris -diriginte 14 IV
2.1.Managemen- modalităţi de rezolvare a lor mai bune metode -povestirea -creioane
tul emoţiilor destinate soluţionării colorate
conflictelor

11 3.Managementul -identificarea metodelor de Cum învăţ ? -activitate frontală desti- -analiza de caz -fişe de -elevi
informaţiilor şi învăţare specifice diferitelor nată identificării -conversaţia lucru -diriginte 28 IV
învăţării discipline de studiu efectelor dăunătoare ale -tablă
3.2.Învăţarea alcoolului şi drogurilor -cretă
eficientă
12 5.Calitatea stilu- -identificarea efectelor dăună- Alcoolul, drogurile -activitate pe grupe de -conversaţia -materiale -elevi
lui de viaţă toare ale alcoolului şi drogu- şi calitatea vieţii elevi în vederea -analiza de caz informative -diriginte 5V
5.2.Alegerea alter- rilor asupra calităţii vieţii. întocmirii de organizare -povestirea
nativei optime a timpului pentru diferite
zile.
13 1.Autocunoaştere -dezvoltarea abilităţilor de Despre colegul meu -analiza modalităţilor -conversaţia fişe de lucru -elevi
şi dezvoltare per- autocunoaştere şi intercu- prin care persoanele se -analiza de caz -tablă -diriginte 12 V
sonală noaştere pot cunoaşte reciproc -cretă
1.1.Autocunoaştere mai bine
14 5.Calitatea stilu- -identificarea sarcinilor şi Responsabilităţi în -activitate frontală -analiza de caz -coli de -elevi
lui de viaţă responsabilităţilor care pot fi familie pentru identificarea -conversaţia scris -diriginte 19 V
5.1.Calitatea distribuite într-o familie responsa- bilităţilor -tablă
relaţiilor sociale membrilor unei familii -cretă

15 3.Managementul -conştientizarea modului în Cum îmi utilizez -activitate frontală în -analiza de caz fişe de lucru -elevi
informaţiilor şi care este utilizat timpul timpul? scopul găsirii celor mai -conversaţia -tablă -diriginte 26 V
învăţării eficiente modalităţi de -cretă
3.1.Managementul organizare a timpului
informaţiilor
16 5.Calitatea stilu- -identificarea unor strategii Ce pot să fac atunci -activitate frontală desti- -conversaţia fişe de lucru -elevi
lui de viaţă de reducere a stresului când mă simt stresat nată găsirii modalităţilor -povestirea -tablă -diriginte 2 VI
5.1.Calitatea de combatere a stresului -analiza de caz -cretă
relaţiilor sociale
17 5.Calitatea stilu- -elevii să aleagă alternativa Cum îmi petrec -activitate frontală de -conversaţia -coli -elevi
lui de viaţă cea mai avantajoasă de vacanţa identificare a modurilor -brainstor- -carioci -diriginte 9 VI
5.2.Alegerea alter- petrecere a vacanţei de vară. în care elevii pot să-şi mingul -tablă
nativei optime petreacă vacanşa mare. -cretă
18 1.Autocunoaştere -elevii să recunoască Realizări şi -activitate frontală de -conversaţia -elevi

53
şi dezvoltare per- schimbările prin care au neîmpliniri la sfârşit dezbatere a situaţiei -diriginte 16 VI
sonală trecut în anul şcolar încheiat. de an şcolar şcolare şi comportamen-
1.2.Schimbare, tale
creştere, dezvoltare

54
 ANEXA C

ARIA CURRICULARĂ: Consiliere si orientare

CLASA:
PROFESOR:
DATA:
MODUL TEMATIC: Comunicare şi abilităţi sociale
SUBCOMPONENTA: Comunicare
TEMA LECŢIE: Comportament agresiv, pasiv, asertiv

PROIECT DIDACTIC

SCOPUL LECŢIEI
Formarea şi dezvoltarea competenţelor comportamentale

COMPETENŢE:
C.1. definirea conceptelor de comportament agresiv, pasiv şi asertiv;
C.2. înţelegerea şi aprofundarea cunoştinţelor despre caracteristicile fiecărui tip de comportament;
C.3. cunoaşterea de sine prin raportare la ceilalţi;
C.4. crearea unor contexte propice luării unei decizii din perspectiva partenerului: părinte, profesor, prieten.

CONCEPTE CHEIE: comportament asertiv, comportament pasiv, comportament agresiv

RESURSE
Resurse materiale: fişe, postere, markere, video-proiector, calculator
Resurse procedurale/metode: conversaţia, lectura, explicaţia, ciorchinele, expunerea, reflecţie individuală, exerciţiul, autoanaliza, studiu de caz, argumentarea

BIBLIOGRAFIE:
SALAGEAN, D. s.a. –„Ora educativă”, Ed. „Eurodidact”, Cluj Napoca, 2004
BĂBAN, A. – „Consiliere educaţională”, Editura PSINET, Cluj, 2001

FORME DE ORGANIZARE: Frontal, pe grupe.

54
Scenariul didactic

Evenimente Activitatea dirigintelui Activitatea elevilor Timp Metode Resurse Evaluare

didactice
Organizarea clasei Analiza activităţii desfăşurate Starea disciplinară şi 2’ Conversaţia Catalogul Analiza comparativă a
de elevi pe parcursul unei situaţia la învăţătură Carnetul de elev situaţiei şcolare: note,
săptămâni (raportul responsabililor) prezenţă, ţinută,
comportament
Captarea atenţiei „Casa celor 1000 de oglinzi” - Un elev citeşte textul Lectura expresivă Prezentare Înţelegerea mesajului,
(folclor japonez) „Casa celor 1000 de 3’ Power–Point în vederea receptării
oglinzi” Calculator noilor concepte
Proiector
Anunţarea temei şi a Dirigintele anunţă tema - Elevii ascultă cu atenţie Conversaţia Prezentare Răspunsurile date de
obiectivelor propusă spre dezbatere, apoi obiectivele şi participă la 2’ Explicaţia Power–Point elevi referitoare la
obiectivele şi clarifică, clarificarea conceptelor Calculator conţinutul aspectelor
împreună cu elevii, conceptele Proiector vizate
cheie.
Activitatea 1 - Raportorul fiecărei grupe 3’ Ciorchine Prezentare power– Capacitatea de analiză
Desfăşurarea Prezentarea grupelor şi defineşte comportamentul Expunerea point din perspectiva
activităţii identificarea ales şi prezintă componenţa Explicaţia Calculator cerinţelor formulate
comportamentelor grupei. Reflecţia Proiector
individuală
- Membrii fiecărei grupe Conversaţia Aprecierea elevilor care
Activitatea 2 lipesc pe posterul grupei 15’ Portofoliu au dat răspunsuri
Realizarea posterului fiecărei minim 5 dominante ale Marker corecte dovedind
grupe comportamentului. Foi colorate însuşirea noţiunilor
Poster
Activitatea 3 - Elevii prezintă situaţiile Autoevaluarea
Concretizări din clasă pe baza concrete care corespund 10’ Conversaţia Fişa: „Radiografia” propriului
auto-observaţiei sistematice tipurilor de comportamente, Argumentarea comportamentului comportament în
desfăşurate de-a lungul a 2 precum şi manifestările lor în Autoanaliza contexte diferite şi sub
săptămâni aceste situaţii influenţa unor stimuli
- Analiza reacţiilor proprii şi diferiţi
încadrarea fiecăruia în una
dintre categorii.
Asigurarea I se cere fiecărei grupe să - Împreună, membrii 9’ Studiu de caz Fişa de lucru Analiza situaţiei create,
feedback-ului participe la un exerciţiu de echipajului analizează Exerciţiul corectitudinea poziţiei
imaginaţie pentru a găsi o contextul creat, compară adoptate, prin raportare
rezolvare adecvată unei situaţia imaginară cu cele la caracteristicile
55
 situaţii-limită care pe ei, acum,
îi deranjează, dar din
perspectiva adultului şi să-şi
motiveze reacţiile, în funcţie
de cele trei tipuri de
comportament.
reale, după care îşi fiecărui tip de
argumentează atitudinea. comportament analizat,
şi modalitatea de
susţinere a acestei
atitudini cu argumente
viabile.

Asigurarea Se prezintă Power Point-ul: - Copiii urmăresc 3’ Lectura Prezentare Demonstrarea

transferului „Biscuiţii” materialul prezentat, Conversaţia Power–Point încorporării noilor
raportează comportamentul Exerciţiul Calculator cunoştinţe propriului
protagoniştilor la Argumentarea Proiector sistem de valori şi a
cunoştinţele dobândite dezvoltării spiritului
şi-i încadrează într-unul critic
dintre cele trei tipuri de
comportament.
Încheierea activităţii Dirigintele le cere elevilor să - Elevii completează fişa de 3’ Fişă de evaluare Verificarea gradului de
aprecieze eficienţa activităţii evaluare. implicare a elevilor în
prin completarea fişei de propria formare
evaluare.
Dirigintele apreciază
contribuţia membrilor celor 3
grupe la pregătirea şi
desfăşurarea activităţii
Anunţă tema pentru
săptămâna viitoare: „Calităţi şi
valori personale”

56
 GRUPA I Exerciţiu de imaginaţie

Imaginează-ţi că eşti în locul mamei care vine de la o şedinţă cu părinţii unde a aflat că fetiţa ei a luat o notă de 4 la istorie. Cum ai reacţiona?

Comportament asertiv:
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Comportament agresiv:
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………............................................................................................................................................................................................

Comportament pasiv:
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

GRUPA II Exerciţiu de imaginaţie

Imaginează-ţi că eşti profesor. Un elev întârzie în mod repetat la oră. Cum ai reacţiona?

Comportament asertiv:
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Comportament agresiv:
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………..………………………………………………………………………………………………………….........................

Comportament pasiv:
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

57
 GRUPA III Exerciţiu de imaginaţie

Imaginează-ţi că eşti deja mare. Împreună cu prietenii mergi la discotecă. Un necunoscut aflat probabil sub influenţa băuturilor alcoolice, trece pe lângă grupul
vostru şi, fără veste, îţi loveşte prietenul. Cum ai reacţiona?

Comportament asertiv:
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Comportament agresiv:
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………..…………………………………………………………………………….....................................................................

Comportament pasiv:
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………..

CHESTIONAR DE EVALUARE
Exprimă-ţi părerea asupra eficienţei activităţii educative desfăşurate, acordând note de la 1 la 10.

1. Cunoştinţele dobândite îmi sunt utile. Nota: .........

2. Timpul rezervat activităţilor în grup şi discuţiilor a fost suficient. Nota: .........
3. Profesorul a avut un comportament ……………………. Nota: .........
Sugestii pentru activităţile viitoare:
...........................................................................................................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................

58
 ANEXA D

PLAN DE CONSILIERE - TULBURĂRI DE COMPORTAMENT

Tulburare hiperkinetica cu deficit de atentie

TABLOUL INITIAL AL COPILULUI : Baiat de 9-10 ani , palid cu o privire atenta, vioaie care a fost
trimis la consultatie da catre doamna invatatoare pentru ca este foarte neastamparat, nu are rabdare, se foieste pe
scaun, da din picioare, vorbeste neintrebat, ii deranjeaza si pe ceilalti, face glume pentru a fi bagat in seama, cand
este scos la tabla “face pe clovnul”, are un scris urat, dezordonat, face cu greutate exercitiile la matematica, nu-i place
sa citeasca si cand este obligat citeste cu greutate (parintii se ocupa de el , copilul chiar face lectii suplimentare, a fost
examinat de medicul pediatru pentru greutatea mica pe care oare. Evaluarea psihologica si pediatrica a dus la
urmatoarele: D.P. elev in clasa I, luat de la centrul de plasament de familia C.S., prezinta semne vizibile de ADHD
caracterizata prin hiperactivitate, impulsivitate si deficit de atentie, dar cel mai mult tinde spre TDA.
Cazul se incadreaza la categoria tulburarilor de comportament - copil hiperactiv si cu deficit de
atentie, diagnostic :Tulburare hiperkinectica cu deficit de atentie, Intelect normal inferior QI=78
DEFINITII COMPORTAMENTALE :
- Esec continuu in acceptarea regulilor si a asteptarilor acasa, la scoala sau in comunitate
- Conflicte repetate sau confruntari cu autoritatea de la scoala sau acasa
- Esec in asumarea consecintelor actiunilor, asumarea riscurilor si angajarea in comportamente cu senzatii
slabe sau tari.
OBIECTIVUL PROGRAMULUI DE CONSILIERE :
Obiective pe termen lung
1- demonstrarea cresterii onestitatii , acordului in ceea ce priveste regulile, intelegerea drepturilor si
sentimentelor celorlalti, controlului asupra impulsurilor.
2- satisfacerea regulilor si asteptarilor acasa, la scoala, cu prietenii pe o baza consistenta.
Competente - pe termen scurt
1-cresterea acordului in ceea ce priveste regulile pentru casa si scoala
2-cooperarea la recomandarile si cerintele invatatoarei,parintilor,psihologului
3-cresterea participarii la activitati extracurriculare sau activitati pozitive in grupuri de aceeasi varsta.
INTERVENTII TERAPEUTICE :
1- asigurarea feed-back-ului copilului si parintilor sai, invatatoarei, in ceea ce priveste testarea
psihoeducationala
2- asistarea parintilor in stabilirea clara a regulilor, a limitelor si a consecintelor pentru comportament.
3- stabilirea de reguli clare pentru client acasa sau la scoala ; clientul este pus sa repete regulile pentru a
demonstra ca a inteles.
CONTINUTUL CONSILIERII : ETAPE
1.PROBLEMA
In timpul primei intalniri s-a stabilit relatiile reciproce de incredere. Din relatarile parintilor am aflat ca
copilul este dat in grija celor doi de catre un centru de plasament, dar cei doi il iubesc mult pe acest copil si ei cred
ca copilul are ceva probleme. (este neatent, se plictiseste repede, etc.) Sedinta s-a finalizat cu un rezultat concret.
Am putut identifica problema. Parintii erau suparati deoarece copilul avea rezultate slabe la scoala, fiind atentionati
de catre invatatoare in legatura cu comportamentul copilului, ca deranjeaza orele, vorbeste neintrebat etc. S-a
stabilit prin acordul celor doi sa ne intalnim din nou. I-am rugat daca vor cand vin sa-mi aduca fotografii de
familie.
CLARIFICAREA
Pentru a-i invata cum sa se comporte cu acest copil
- sa cunoasca simptomele bolii
- identificarea posibilelor cauze
Am folosit tehnica interpretarii ,,desenului familiei”. Solicit parintii sa-mi deseneze propria familie prin
cercuri, trasand linii de la cercul reprezentand propria persoana la celelalte cercuri (fiecare cerc reprezentand o
persoana). Desenele au fost interpretate in functie de lungimea liniilor, a pozitionarii si distantei fiecarei persoane
fata de cercul reprezentand autorul desenului. Cercurile cele mai apropiate reprezinta persoane importante pentru
subiect, liniile scurte reprezinta relatii apropiate. Am constatat ca intre parinti si copil relatiile sunt apropiate,
acestia iubind acest copil si fiind atasati de el, fapt afirmat si de catre aceştia. Apoi prin intrebarile deschise
clarificam problema. Am hotarat sa-mi aduca si copilul, sa vorbesc numai cu el, sa fim siguri de problema.
Cu copilul am repetat din nou tehnica interpretarii, urmarind in special relatiile copilului cu parintii
adoptivi. Am constatat ca si copilul este foarte apropiat de cei doi parinti, dar mai ales de mama. De asemenea, am
constatat ca intr-adevar copilul are o problema, si anume sufera de TDA.
Simptome observate
- incapacitatea frecventa in concentrarea atentiei asupra unor detalii
- frecvente situatii de neatentie atunci cand i se vorbeste direct

59
 - dificultati in a-si ordona si organiza timpul
- lucreaza cat lucreaza apoi alearga, nu poate sta linistit
- este usor atras de stimuli exteriori
- imposibilitatea de a urmari instructiuni de la inceput , pana la sfarsit
- pierde adeseori lucrurile (creion,radiera)
- nerabdator in a astepta o schimbare
- prezinta neastampar al membrelor, nu poate sta linistit pe scaun
- dorinta de a se repezi cu raspunsul inainte de terminarea intrebarii
- se ridica si paraseste masa la care ar trebui sa stea etc.
In concluzie , am constatat ca intr-adevar are probleme, este un copil cu ADHD.
REZOLVAREA PROBLEMEI SAU CONFRUNTAREA
La aceasta intalnire au fost si copilul si parintii, am urmarit modul in care relationeaza,cum se comporta
copilul si reactiile parintilor. Ajut clientii sa-si constientizeze starile si sa ia atitudine fata de problema observand
atat comportamentul copilului cat si a parintilor
Le dau parintilor cateva sugesti pentru a putea controla copilul ;
- consecventa in stabilirea regulilor de disciplina dar totodata le demonstrez modul cum trebuie sa
stabileasca regulile prin asistarea la sedinta, stabilirea de reguli clare pentru client acasa sau la scoala,
- sa i se traseze copilului sarcini concrete si clare, iar la indeplinirea acestora sa fie valorizati prin
incurajari, recompense sau laude
- pastrarea unei voci linistite si evitarea maniei
- recunoasterea si incurajarea imediata la orice comportament pozitiv, oricat de neansemnat
- trebuie sa se insiste in descoperirea catorva lucruri bune pe care le are copilul
- evitarea abordarii negative (Inceteaza ! Opreste-te !)
- trebuie separata comportarea copilului, pe care nu o agreati, de persoana copilului pe care il iubiti (Te
iubesc, dar nu-mi place noroiul de pe hainele tale, Am incredere in tine, dar nu-mi plac petele de pe caiet)
- stabilirea unui program zilnic foarte clar si respectarea cu flexibilitate a acestuia
- sarcina pe care o primeste sa se situeze in limita posibilitatilor lui
- evitarea pedepsei constand in prelungirea timpului de lectii (exemplu: nu te misti de aici pana nu termini
toate lectiile - lucru ce face sa creasca tensiunea psihica a copilului, pe care el nu o poate elibera decat prin miscare.
- restrangerea numarului de prieteni. Cel mai bun loc de joaca este casa, pentru ca pot fi pregatite conditiile
necesare si poate fi usor supravegheat.
Sugestii pentru invatatoare ;
- in clasa copilul hiperactiv trebuie asezat aproape de catedra sau in partea din fata a salii departe de
fereastra. Astfel el va trebui sa faca un efort deliberat ca sa priveasca la e surse de distractie din incapere.
- se impune o monitorizare si anticipare permanenta a activitatii copilului hiperactiv.
- cand copilului cu TDA i se solicita un anumit raspuns, invatatoarea trebuie sa-i faca un semn vizual sau
fizic (o privire directa , o atingere pe umar, etc), astfel atentia copilului este readusa asupra sarcinii actuale, iar
semnul ii ofera copilului un plus de incredere.
- invatatoarea sa aiba rabdare cu acest copil in asteptarea unui raspuns rational , sa nu-l grabeasca pentru a
nu risca sa primeasca un raspuns confuz si impulsiv.
- trebuie sa admita nevoia copilului de o pauza pentru a-l scoate dintr-o situatie dificila.
STRATEGIA CONSILIERII
1. MIJLOACE: creion, hârtie, copilul, parintii
2. METODE: interviul, observatia, convorbirea, tehnica interpretarii
3. REZULTATE ANTICIPATE : constientizarea parintilor in legatura cu comportamentul copiilor cu
ADHD, ridicarea nivelului stimei de sine atat a parintilor cat si a copilului.
-ameliorarea tulburarilor de comportament prin respectarea si aplicarea regulilor date de mine
CONCLUZII SI MASURI ;
Este necesara depistarea si tratarea precoce a tulburarii cu hiperactivitate, in vederea evitarii consecintelor
sale tardive. Este important ca acest sindrom sa fie recunoscut din vreme de educatori, parinti, medici si prin
masurile psihopedagogice adecvat aplicate, sa fie evitata evolutia spre forme psihopatologice nedorite. Maturizarea
si ii mai calmeaza. Pe de alta parte , exista in viata si lucruri chiar mai importante decat reusita scolara. Respectul
de sine este unul dintre aceste lucruri. Un copil poate supravietui, daca trebuie, chiar daca nu deosebeste un
substantiv de un verb. Dar daca nu are un cat de mic respect fata de sine insusi si o anumita masura de incredere in
el, nu are nici o sansa de viata. Cu efort si rabdare trebuie sa-i ajutam pe acesti copii sa-si capete increderea in
fortele proprii si sa-si croiasca un drum spre o viata cat mai normala.
EVALUAREA
In aceste sedinte de consiliere am incercat sa evaluăm nivelul stimei de sine, scorurile elevului care a
participat, sa exploreze efectele emotiilor asupra rezolvarii problemelor,sa recunoasca consecintele pe termen lung
sau scurt a comportamentelor.

60
 Credem ca ceea ce ne-am propus am reusit in mare parte, elevii ridicandu-si nivelul stimei de sine,
recapatandu-si increderea in fortele proprii. (obiectivele propuse la fiecare sedinta)

61