Universitatea ” Alexandru Ioan Cuza ” din Iași

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

Specialitatea – Administrație Publică

Analiza sistemului bugetar al statului

Slovacia în perioada 2011-2015

Coordonator : Asist.univ.dr. Dan Lupu Student: Croitoriu Monica,grupa 3

2017
 Cuprins

1. Conceptul de sistem bugetar ............................................................................................... 3

1.1. Definirea sistemului bugetar .............................................................................................. 3
1.2. Componentele sistemului bugetar ..................................................................................... 3
1.3. Componentele sistemului bugetar in statele unitare ........................................................... 3
2. Analiza bugetului de stat .................................................................................................... 5
2.1. Nivelul total al cheltuielilor publice ................................................................................... 5
2.2. Nivelului total al resurselor publice ................................................................................... 6
3. Analiza bugetului local ....................................................................................................... 6
3.1. Nivelul cheltuielilor la nivel local ...................................................................................... 6
3.2. Nivelul veniturilor la nivel local ........................................................................................ 7
4. Bugetele asigurarilor sociale si cele de sanatate ................................................................ 7
4.1. Cheltuielile cu asigurarile sociale si sanatatea ................................................................... 7

Concluzii .................................................................................................................................. 8
Bibliografie................................................................................................................................. 9

2
 Capitolul 1. CONCEPTUL DE SISTEM BUGETAR

1.1 Definirea sistemului bugetar

Termenul de buget defineşte situaţia previzionară a cheltuielilor şi a veniturilor băneşti
ale unei colectivitati sau entitati pe o perioadă de timp şi poate fi surprins şi surprins într-o
serie de ipostaze esenţiale.

Astfel, din punct de vedere juridic, bugetul este un act prin care cheltuielile si
veniturile anuale ale statului sunt prevazute şi autorizate. Acest mod de definire evidentiaza
necesitatea aprobării de catre parlament a indicatorilor bugetari, motiv pentru care bugetul de
stat are caracter obligatoriu, având şi un caracter previzionar a resurselor publice şi a modului
de a le utiliza.
Noţiunea de buget are totuşi, în primul rând, o semnificaţie de natura economica,
constând în desemnarea tehnicilor şi proceselor de mobilizare a resurselor banesti, precum şi
utilizarea lor sub forma cheltuielilor bugetare. Astfel, bugetul se conturează ca o categorie
economică prin care sunt exprimate tehnici, relatii şi procese de mobilizare a unei părţi din
produsul intern brut la dispoziţia statului şi de repartizare a respectivelor resurse pe
destinaţiile corespunzătoare nevoilor sale.
Din punct de vedere financiar, bugetul este vazut ca un act de evaluare a resurselor
financiare ale unui stat şi de alocare a acestora pe destinaţii.

1.2 Componentele sistemului bugetar

Pentru a înţelege cum funcţioneaza un sistem bugetar este necesară evidenţierea
relaţiilor şi componentelor acestuia.

Sistemele bugetare sunt concepute în funcţie de structura organizatorică a fiecărui stat

şi implicit de exercitarea puterii şi administraţiei prin împărţirea administrativ-teritorială.
Astfel, statele pot fi:
-state de tip unitar, cum ar fi: Marea Britanie, Suedia, Franta, Italia, România
-state de tip federal, cum ar fi: Elveţia, SUA, Germania, Canada, India, Mexic, etc.
-uniuni statale

1.3 Componentele sistemului bugetar in statele unitare

Statele de tip unitar se organizeaza pe structuri administrativ-teritoriale la nivelul

cărora funcţionează organele puterii şi ale administraţiei de stat locale cu diferite grade de
autonomie, dar şi cu o anume subordonare faţă de autorităţile centrale. În unele ţări aceste
entităţi administrative au nume diferite (comune si departamente in Franţa, , judeţe, municipii,
oraşe şi comune în România, comitate în Marea Britanie etc.), conturate în cadrul procesului
de evolutie al fiecărui stat.

3
 În mod corespunzător organizării administrativ-teritoriale, structura sistemului
bugetar, în statele de tip unitar, cuprinde un buget al autorităţilor publice centrale şi câte un
buget al autorităţilor locale, de la nivelul fiecărei structuri administrative reunite sub
denumirea generică de bugete locale, care corespund unităţilor administrativ-teritoriale. Pe
lângă aceste două componente majore, acest sistem bugetar cuprinde, adesea, un buget al
asigurărilor sociale de stat, iar uneori şi bugete ale unor fonduri speciale.
Bugetul autorităţii publice centrale numit şi buget ordinar sau general, are ca venituri,
principalele impozite şi taxe, care se suplimentează atunci când este necesar cu împrumuturi
de stat, iar la cheltuieli se înregistrează cele care vizează necesităţi de interes naţional şi
strategic, cum ar fi: apărarea naţională, justiţia, întreţinerea şi funcţionarea administraţiei de
stat, protecţia mediului, relaţii externe.

În cadrul bugetului administraţiei centrale sunt prevăzute şi bugetele autorităţilor

publice centrale: preşedinţie sau curte regală, guvern, parlament, organe judecătoreşti,
existând diferenţe de la o ţară la alta.

Bugetul local cuprinde bugetele unităţilor administrativ-teritoriale care au

personalitate juridică, şi care au un rol major în autonomia funcţională a autorităţilor publice
locale. Acestea îşi dimensionează prevederile bugetare ale cheltuielilor în raport cu nevoile lor
proprii, în corelare cu resursele pe care le pot mobiliza din impozite şi taxe de sorginte locală,
transferuri de la bugetul de stat, sau împrumuturi publice, efectuându-se controlul asupra
modului de utilizare a fondurilor alocate.

Bugetul asigurărilor sociale de stat se întocmeşte distinct de bugetul de stat şi se

aprobă de Parlament prin lege separată. Veniturile acestui buget se constituie din contribuţiile
asigurărilor sociale de stat şi contribuţiile pentru şomaj, prevăzute în fonduri speciale, precum
şi fonduri speciale privind securitatea sănătăţii şi a muncii (cum ar fi cele destinate
persoanelor cu disabilităţi, sau cele privind accidentele de muncă). Veniturile din bugetul
asigurărilor sociale de stat au destinaţie specială, fiind doar pentru cheltuieli bugetare
destinate asigurărilor sociale.

4
 Configuraţia sistemelor bugetare în statele unitare, se prezintă astfel:

Capitolul 2. ANALIZA BUGETULUI DE STAT

2.1. Nivelul total al cheltuielilor publice

Cunoaşterea mărimii cheltuielilor publice, în expresie reală si nominala, este utilă

pentru efectuarea de analize, mai ales, asupra dinamicii acestora, folosindu-se indicatori.

Tab. Nr.1 Cheltuielile publice totale în PIB

GEO/TIME 2011 2012 2013 2014 2015

Slovakia 40,8 40,6 41,4 42,0 45,2
* Sursa: Site-ul Eurostat http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

5
Tab. Nr.2 Cheltuielile publice totale în Milioane Euro

GEO/TIME 2011 2012 2013 2014 2015

Slovakia 28.827,8 29.539,5 30.736,6 31.983,5 35.691,9
* Sursa: Site-ul Eurostat http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

2.2. Nivelul total al resurselor publice

Tab. 3 Evoluția veniturilor în mil. Euro

GEO/TIME 2011 2012 2013 2014 2015

Slovakia 25.807,1 26.380,6 28.719,1 29.927,4 33.532,3
* Sursa: Site-ul Eurostat http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

Tab. 4 Evoluția veniturilor în mărime relativă PIB

GEO/TIME 2011 2012 2013 2014 2015

Slovakia 36,5 36,3 38,7 39,3 42,5
* Sursa: Site-ul Eurostat http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

Pe baza tabelelor se poate observa ca in bugetul de stat din 2011 pana in 2014, Suedia a
inregistrat cheltuieli mai mari decat veniturile sale, iar in 2015 au fost inregistrate venituri mai
mari decat cheltuieli.

Capitolul 3. ANALIZA BUGETULUI LOCAL

3.1. Nivelul cheltuielilor la nivel local

Tab. Nr.5 Cheltuielile publice locale în PIB

GEO/TIME 2011 2012 2013 2014 2015

Slovakia 6,8 6,4 6,4 6,7 7,4

* Sursa: Site-ul Eurostat http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

Tab. Nr.6 Cheltuielile publice locale în Milioane Euro

GEO/TIME 2011 2012 2013 2014 2015

Slovakia 4.776,2 4.656,9 4.745,1 5.066,2 5.876,2
* Sursa: Site-ul Eurostat http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

3.2. Nivelul veniturilor la nivel local

6
 Tab. Nr.7 Veniturile publice locale în PIB

GEO/TIME 2011 2012 2013 2014 2015

Slovakia 6,6 6,5 6,6 6,6 7,6
* Sursa: Site-ul Eurostat http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

Tab. Nr.8 Veniturile publice locale în Milioane Euro

GEO/TIME 2011 2012 2013 2014 2015

Slovakia 4.680,7 4.742,2 4.907,7 5.023,3 5.997,5
* Sursa: Site-ul Eurostat http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

La nivel local se poate observa ca Suedia inregistreaza cheltuieli mai mari decat venituri in
toata perioada 2011-2015.

Capitolul 4. Bugetele asigurarilor sociale si cele de sanatate

4.1. Cheltuielile cu asigurarile sociale si cu sanatatea

Tab. Nr.9 Cheltuielile publice cu asigurarile sociale in milioane euro

GEO/TIME 2011 2012 2013 2014 2015

Slovakia 10.340,3 10.854,9 11.267,4 11.386,6 11.813,6
* Sursa: Site-ul Eurostat http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

Tab. Nr.10 Cheltuielile publice cu sanatatea in milioane euro

GEO/TIME 2011 2012 2013 2014 2015

Slovakia 4.814,8 4.930,0 5.078,7 5.345,9 5.635,2
* Sursa: Site-ul Eurostat http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

Datorita dezvoltarii economice continue prin care trece Suedia, aceasta are cheltuieli din ce in
ce mai mari cu fiecare an atat in domeniul asigurarilor sociale cat si in cel al sanatatii.

7
Concluzii

Sistemele bugetare sunt concepute în funcţie de structura organizatorică a fiecărui stat

şi implicit de exercitarea puterii şi administraţiei prin împărţirea administrativ-teritorială.

In 2011 Suedia era in plin proces de revenire economica dupa perioada de criza, astfel
aceasta a introdus metode diferite pentru a repara bugetul.

In perioada 2011-2015 Suedia inregistreaza cheltuieli in toate domeniile datorita

revenirii din criza economica. Dar ca urmare a cheltuielilor foarte mari aceasta inregistreaza
un deficit bugetar pe perioada 2011-2014 urmand ca in anul 2015 sa ajunga la un excedent de
peste u milion de euro.

8
Bibliografie

1. I. Văcărel, ”Finanțe Publice” editura 2006

2. Site Eurostat http://epp.eurostat.ec.europa.eu