Proiect- utilizarea sondajului in caracterizarea fenomenelor economico-sociale

Un agent economic dispune de o retea de unitati economice cu profilul alimentatie publica in care sunt
angajati 500 de vanzatori

Pentru cei 500 de vanzatori , considerati ca o colectivitate generala , s-a intocmit o baza de sondaj (vezi
baza de sondaj din Anexa nr.1) . Inscrierea in baza de sondaj a vanzatorilor s-a facut in ordine alfabetica
, ceea ce constituie un criteriu aleator si li s-a dat un cod (nr.crt.)

Consaiderand ca cei 500 de vanzatori ca formand o colectivitate statistica , se cere :

1. Sa se extraga printr-un procedeu de sondaj un esantion de 60 de unitati si sa se centralizeze

nivelurile individuale ale fiecareia din variabilele prezentate potrivit continutului lor.
2. 2.sa se grupeze datele inregistrate la punctual precedent folosind gruparile simple pentru toate
caracteristicile inregistrate pe intervale si neegale (se cor folosi minim 8 grupe pentru interval
egale si minim 3 grupe pentru interval neegale) sis a se centralizeze datele conditionate de
gruparile folosite . Sa se reprezinte graphic seriile obtinute:
3. Sa se calculeze toate marimile relative posibile sis a se reprezinte graphic marimile obtinute
folosind diagramele adecvate
4. Sa se calculeze indicatorii tendintei central , indicatorii variatiei si asimetriei pentru variabilele
inregistrate.
5. Sa se applice regula adunarii dispersilor oebtru tabelul cu dubla intrare obtinut prin gruparea
combinata.
6. Sa se extindarezultateke obtinute asupra intregii colectivitati pentru doua variabile daca
P=0,9973(z=3)
7. Sa se aplice metoda corelatiei si regresiei pentru datele din esantopn. Sa se masoare gradul de
intensitate al corelatiei.Pentru date negrupate se vor lua in calcul primele 10 unitati de esantion,
la care se vor calcula si coeficinetii de corelatie a rangurilor.

NOTA! : Proiectul se preda cu 10 zile inaintea sesiunii.

REZOLVARE:

Din baza de sondaj vom extrage un esantion format din 60 de vanzatori.

La extragere vom folosi procedeul selectiei mecanice cu pasul de numarare egal cu

𝑁
K= 𝑛
N=volumul colectivitatii generale => N= 500 vz n=vol.esantionului=60vz

500
K= 60
= ~8

Ca prima unitate de esantionare vom utiliza ultimile 2 cifre ale numarului matricol personal

1
Interpretare : Cei 60 de vanzatori extrasi din baza de sondaj ne ofera pentru inceput urmatoarele
informatii : au lucrat in total intr-o luna 1337 de zile. 10280 de ore; realizand o valoare a incasarilor de
896330 Lei. Iar fondul de salariu in aceasta luna pentru cei 60 de vanzatori a fost 173194 lei.

2. Gruparea datelor inregistrate

2.1 Gruparea pe interval de varitie egale

a) calculul amplitudinii absolute devariatiei (A) care exprima imprastierea maxima a valorilor serei.

𝐴𝑎𝑥 = 𝑋𝑚𝑎𝑥 -𝑋𝑚𝑖𝑛

OBservatie : Daca variatia este foarte mica ( in cazul nostru 𝐴𝑎𝑥 ≤ 10) se va forma o distribuite pe
variante (valabil in cazul caracteristicilor : varsta,zile lucrate).

b)stabilirea in poarametrii intr-un anumit numar de grupe (r) se poate stabili astfel :

-daca variatia caracteristicii este relative uniforma si volumul de unitati nu este sufficient de mare
numarul de grupe se poate fixa anterior (din cerintele proiectului se vor folosi minimul de 8 grupe
pentru interval egale)

- iar daca numarul grupelor nu este anterior cunoscut si volumul unitatilor este sufficient de mare se
recomanda stabilirea grupelor conform relatiei lui Sturgers.

r=1+3,322log n

unde n – nr. Caracteristiclor.

d)determinarea marimii intervalului de grupare (h) se calculeaza ca raport intre amplitudinea absoluta a
variatiei si numarul de grupe:

𝐴𝑋 𝑋
𝑚𝑎𝑥 −𝑋
𝑚𝑖𝑛
h= 𝑟𝐴 h=1−3,22𝑙𝑜𝑔𝑔 𝑛

Nota: Marimea intervalului (h) se rotunjeste la intreg in plus (ex. 3,25=4)

Prima grupa se porneste de la 𝑋𝑚𝑖𝑛 adaugandu-se succesiv marimea intervalui de grupare (h) rezultat
din calculul anterior. Valoarea din stanga intervalului va fi considerate ca limita inferioara,iar valoarea
din dreapta ca limita superioara.Valorile care formeaza limitele inrvalelor se inregistreaza fie numai ca
limita superioara fie ca limita inferioara pentru a evita inregistrari duble a caracteristicilor.

Analog se rezolva pentru orice variabila.

2A. Gruparea pe interval egale a vaanzatorilor dupa varsta

a) Amplitudinea variatiei 𝐴𝑎𝑋 = 𝑋𝑚𝑎𝑥 -𝑋𝑚𝑖𝑛 =27-19=8

2
 Astfel obtinem o distributie pe 9 variante (19,20,…,27)
Centralizarea valorilor dupa va rsta se obtine astfel :
Repartitia vanzatorilor dupa varsta:
Varsta(ani) Nr. Vanzatori Valori centralizate pentru:
Nr.vanzatori Zile lucrate Ore lucrate
19 1 18 150
20 3 67 524
21 14 297 2414
22 10 197 1633
23 12 252 2111
24 2 41 334
25 10 228 1793
26 6 126 990
27 2 41 331
Total 60 1267 10280

vanzatori
14

12

10

vanzatori
6

0
19 20 21 22 23 24 25 26 27

3
Varsta Frecventa Frecvente cumulate
crescator Descrescator
19 1 1 60
20 3 4 59
21 14 18 56
22 10 28 42
23 12 40 32
24 2 42 20
25 10 52 18
26 6 58 8
27 2 60 2
TOTAL 60 - -

60

50

40

30 CRESCATOR
DESCRESCATOR

20

10

0
19 20 21 22 23 24 25 26 27

4
Zile lucrate Nr. Vanzatori Ore lucrate
17 7 991
18 5 765
19 3 453
20 2 316
21 11 1921
22 10 1790
23 19 3449
24 3 595
Total 60 10280

20 SERIES 1
19
18 Series 1
16

14

12
11
10 10
8
7
6
5
4 4
3
2 2
0
17 18 19 20 21 22 23 24

5
Zile lucrate Nr. Vanzatori Frecvente cumulate
Crescator descrescator
17 7 7 60
18 5 12 53
19 3 15 48
20 2 17 45
21 11 28 43
22 10 38 32
23 19 57 22
24 3 60 3
Total 60 - -

Chart Title
70

60

50

40

30

20

10

0
17 18 19 20 21 22 23 24

crecator descrescator

6
2C.Gruparea pe interval egale a vanzatorilor dupa ore lucrate.

a)Amplitudinea variatiei 𝐴𝑎𝑥 =𝑋𝑚𝑎𝑥 -𝑋𝑚𝑖𝑛 = 211-135=76

b)Nr. de grupe r=8

𝐴𝑥 76
c)Marimea intervalului h= 𝑑𝐴 = 8 =9,5 ~ `0

Repartitia vanzatorilor dupa numarul de ore lucrate.

Centralizarea valorilor dupa orele lucrate se obtineastfel :

Grupe dupa nr. ore lucrate Nr. vanzatori

[135-145) 6
[145-155) 10
[155-165) 1
[165-175) 11
[175-185) 23
[185-195) 6
[195-205) 2
[205-215] 1
Total 60
Reprezentarea grafica a repartitiei vanzatorilor dupa numarul de ore lucrate , se poate ilustra prin
histograma , poligonul frecventelor si prin curba cumulative a frecventelor pentru construirea careia
este necesar calculul in prealabil al frecventelor cumulate crescator si descrescator determinate in
Tabelul 7.9

Grupe ore
25

20

15

Grupe ore
10

0
135 145 155 165 175 185 195 205

7
Grupe dupa nr. ore Frecventa Frecvente cumulate
lucrate crescator descrescator
135-145 6 6 60
145-155 10 16 54
155-165 1 17 44
165-175 11 28 43
175-185 23 51 32
185-195 6 57 9
195-205 2 59 3
205-215 1 60 1
60 - -

70

60

50

40
crescator
30 descrescator

20

10

0
140 150 160 170 180 190 200 210

Gruparea pe interval egale ne-a permis structurarea colectivitaii pe grupe cat mai omogene. De
asemenea , dupa cum s-a observant gruparea statistica este cea mai semnificativa modalitate a
sistematizarii datelor dupa o caracteristica numerica sau nominative.

Sistematizarea datelor printr-o grupare pe interval egale raspunde in primul rand necesitatii de
sistematizare si omogenizare a datelor unei observatii statistice de masa si a caracterizarii independente
a fiecarei variabile din propria observare.

Pentru analiza structurii colectivitatii pe grupe tipice se foloseste gruparea pe interval neegale.

Gruparea pe interval neegale presupune regruparea intervalelor egale.

8
Un prim principiu al gruparii pe interval neeglae este trecerea de la variatia liniara (interval de marime
constanta) la variatia neuniforma a unor interval de grupare din ce in ce mai mari.De exemplu , de la 8
grupe se poate trece la 5 grupe. Analizand situatia concreta se pot pastra primele 3 grupe , grupa a patra
se obtine cumuland-o cu grupa a cincia , iar ultimile trei grupe se pot cupla. In cazul acesta se poate
trece de la grupe pe fariante la grupe pe interval.

Un alt principiu de grupare are in vedere separarea unitatilor pe trei grupe : mici, mijlocii si mari , se
porneste de la nivelul mediu al caracteristicii , care se calculeaza ca o medie aritmetica simpla sau
ponderata pentru fiecare variabila in parte :

∑𝑛
𝑖=1 𝑋𝑖
∑𝑛
𝑖=1 𝑋𝑖 𝑛1
X= 𝑛
sau x= ∑𝑛
𝑖=1 𝑛1

Unde: 𝑥𝑖 -variabila

n- numarul unitatilor inregistrate (in cazul nostrum n=60 sau daca nu avem datele initiale folosim
media seriei in care 𝑥𝑖 , sunt valorile sau centrele de interval si cu frecventele seriei)

Algoritmul de stabilire a celor 3 grupe cu interval neegale este urmatorul:

- In grupa a II-a sunt cuprinse grupa care contine nivelul mediu al variabilei si intervalele invecinate cu
avesta;

-grupa I-a este formata limita inferioara a primului interval si limita inferioara a intervalului II, iar

-a III-a grupa intre limita superioara a intervalului II si limita superioara a ultimului interval de grupare.

2.2.A, Gruparea pe interval neegale a vanzatorilor dupa varsta

Nivelul mediu

∑𝑛
𝑖=1 𝑥𝑖 1267
X= 𝑛
= 60 =21 ani/vanz.

Grupe dupa varsta(ani) Nr.vanzatori Valori centralizate pentru:

Zile lucrate Ore lucrate
[19-22) 18 382 3088
[22-24) 22 449 3744
[24-27] 20 436 3448
Total 60 1267 10280

9
2.2B Gruparea pe interval neegale a vanzatorilor dupa zilele lucrate

∑𝑛
𝑖=1 𝑥𝑖 1267
Nivelul mediu x= 𝑛
= 60 =21,11 zile/vanz

Grupe dupa zilele Nr. vanz. Valori centralizate pentru:

lucrate Ore lucrate
[17-20) 15 2209

[20-22) 13 2237

[22-24] 32 5843

Total 60 10280

2.2C Gruparea pe interval neegale a vanzatorilor dupa orele lucrate

∑𝑛
𝑖=1 𝑥𝑖 10280
Nivelul mediu x= 𝑛
= 60 =171,33 ore/vanz

Grupe dupa nr. ore Nr. vanzatori Valori centralizate pentru:

lucrate Zile lucrate
135-155 16 292
155-185 35 769

185-215 9 204

Total 60 1267

10
2.3 Grupe vanzatorilor dupa sex (dupa o variabila numerica)

Grupe dupa sex Nr. vanzatori Varsta (ani) Zile lucrate Ore Lucrate

F 33 775 746 5587

M 27 627 521 4666

Total 60 1402 1267 10280

𝑛𝑖
𝑛𝑖∗ (%)= *100
∑𝑘
𝑖=1 𝑛𝑖

Structura vanzatorilor dupa sex

Sales

43.7

66.3 Masculin
Feminin

11
 Caracterizarea statistica a repartitiilor obtinute,

Caracterizarea statistica in cazul dat se refera la determinarea:

a) Indicatorilor tendintei central

Media aritmetica
∑1𝑖=1 𝑥𝑖𝑛
𝑖
X=
∑𝑖𝑖=1 𝑛𝑖

Modul (modulul, dominant)

∆1
𝑀𝑜 =𝑥0 + h∆
1 +∆2

Mediana (Me)

∑𝑘
𝑖=1 𝑛1+1 − ∑𝑛=1 𝑛
2 𝑖=1 1
Me=𝑥0 + h *
𝑛1

b)Indicatorii sintetici ai variatiei si asimetriei :

Abaterea medie liniara (d) :

∑𝑘
𝑖=1 |𝑥1 −ẍ|𝑛
d=
∑𝑘
𝑖=1 𝑛1

Dispersia 𝑐 2

∑𝑘 2
𝑖=1(𝑥1 −ẍ) 𝑛
𝜎2 =
∑𝑘
𝑖=1 𝑛1

Abaterea medie patratica c

𝜎 = √𝜎 2

Coeficinetul de variatie (v)

𝑑 𝑐
V’= ẍ *100 respectiv v=ẍ*100

12
Coeficientul de asimetrie

ẍ−𝑀𝑜 3(ẍ−𝑀𝑒)
𝐶𝑎𝑠 = sau 𝐶𝑎𝑠 =
𝑐 𝑐

3. A Repartitia vanzatorilor dupa varsta

Varsta(ani) Nr. Vanzatori 𝑥𝑖 𝑛𝑖 Frecevente |x-ẍ|𝑛𝑖 (x- ẍ)2𝑛𝑖

cumulate
crescator
19 1 19 1 3,95 15,60
20 3 60 4 8,85 26,10
21 14 294 18 27,3 53,23
22 10 220 28 9,5 9,05
23 12 276 40 6 0,03
24 2 48 42 2,1 2,20
25 10 250 52 20,5 42,02
26 6 156 58 30,5 55,81
27 2 54 60 8,1 32,80
Total 60 1377 - 116,8 236,38

a) Calculul indicatorilor tendintei centrale

- Media aritmetica

∑𝑘
𝑖=1 𝑥𝑖 𝑛𝑖 1377
X= = =22,95 ani/vanz
∑𝑘
𝑖=1 𝑛𝑖 60

Modul (modulul , dominanta)

Fiind o serie pe variante Modul este valoarea cu frecventa maxima

Mo = 23 ani /vanz

∑𝑘
𝑖=1 𝑛𝑖 +1 60+1
Locul medianei : U(Me) = 2
= 2
= 30,5

Variabila 23 ani este prima frecventa cumulata crescator si este mai mare de 30,5

Me = 23 ani /vanz

b) Calculul indicatorii sintetici ai variatie si asimetriei

13
Abaterea medie liniara (d) :

∑𝑘
𝑖=1 |𝑥𝑖 −ẍ|𝑛𝑖 116,8
D= = = 1,94 ani / vanz
∑𝑘
𝑖=1 𝑛𝑖 60

Dispersia 𝐶 2

∑𝑘 2
𝑖=1(𝑥𝑖 −ẍ) 𝑛𝑖 236,84
𝜎 2= = =3,94
∑𝑘
𝑖=1 𝑛𝑖 60

Abaterea medie patratica c

𝜎 = √𝜎 2 = √3,94 = 1,98 𝑎𝑛𝑖 / vanz

Coeficintul de variatie (v)

𝑑 1,94
V’= *100 = *100 = 8,4 %
ẍ 22,95

𝑐 1,98
Sau V=ẍ*100 =22,95*100 = 8,6%

V si v’ <35% - seria este omogena si media este reprezentativa pentru serie

Coeficientul de asimetrie
ẍ−𝑀𝑝 22,95−23
𝐶𝑎𝑠 = 𝜎
= 1,98
= -0,025

3(ẍ−𝑀𝑒) 3(22,95−23)
Sau 𝐶′𝑎𝑠 = 𝜎
= 1,98
= -0,07

Rezulta asimetrie negative foarte moderata

4. B Repartitia vanzatorilor dupa zilele lucrate

14
(zilelucrate– 21,1) * nr vanza

Zile lucrate Nr. Vanzatori 𝑥𝑖 𝑛𝑖 Frecevente |x-ẍ|𝑛𝑖 (x- ẍ)2𝑛𝑖

cumulate
crescator
17 7 119 7 28,7 117,67
18 5 90 12 15,5 48,05
19 3 57 15 6,3 13,23
20 2 40 17 2,2 2,42
21 11 231 28 1,1 0,11
22 10 220 38 9 8,1
23 19 437 57 36,1 68,59
24 3 72 60 8,7 25.23
Total 60 1266 - 107,6 283,4

a) Calculul indicatorilor tendintei centrale

- Media aritmetica

∑𝑘
𝑖=1 𝑥𝑖 𝑛𝑖 1266
ẍ= = =22,95 zile /vanz
∑𝑘
𝑖=1 𝑛𝑖 60

Modul (modulul , dominanta)

Fiind o serie pe variante Modul este valoarea cu frecventa maxima

Mo = 23 ani /vanz

∑𝑘
𝑖=1 𝑛𝑖 +1 60+1
Locul medianei : U(Me) = 2
= 2
= 30,5

Variabila 23 ani este prima frecventa cumulata crescator si este mai mare de 30,5

Me = 23 ani /vanz

b) Calculul indicatorii sintetici ai variatie si asimetriei

Abaterea medie liniara (d) :

∑𝑘
𝑖=1 |𝑥𝑖 −ẍ|𝑛𝑖 107,6
D= = = 1,79 zile / vanz
∑𝑘
𝑖=1 𝑛𝑖 60

15
Dispersia 𝐶 2

∑𝑘 2
𝑖=1(𝑥𝑖 −ẍ) 𝑛𝑖 283,4
𝜎 2= = =4,72
∑𝑘
𝑖=1 𝑛𝑖 60

Abaterea medie patratica c

𝜎 = √𝜎 2 = √4,72 = 2,17 𝑧𝑖𝑙𝑒 / vanz

Coeficintul de variatie (v)

𝑑 1,79
V’= ẍ *100 =22,95*100 = 7,8 %

𝑐 2,17
Sau V=ẍ*100 =22,95*100 = 9,4%

V si v’ <35% - seria este omogena si media este reprezentativa pentru serie

Coeficientul de asimetrie
ẍ−𝑀𝑝 22,95−23
𝐶𝑎𝑠 = 𝜎
= 2,17
= -0,023

3(ẍ−𝑀𝑒) 3(22,95−23)
Sau 𝐶′𝑎𝑠 = 𝜎
= 2,17
= -0,06

Rezulta asimetrie negative foarte moderata

7.Analiza corelatiei dintre numarul de ore si salariu brut lunar

7.1 Corelatia liniara simpla (date negrupate)

Se aplica pentru primele 10 unitati din esantion , privind numarul de ore lucrate (𝑥𝑖 ) si salariu brut
lunar (𝑦𝑖 ) – lei. Seria se va ordona crescator dupa numarul de ore lucrate (𝑥𝑖 ) mentinandu-sa salariul
brut lunar (𝑦𝑖 ) corespunzator.

Dintre metodele simple de cercetare a legaturilor statistice recurgem la :

16
 A) Metoda seriilor paralele interdependente

Nr. crt Ore lucrate (𝑥𝑖 ) Salariul brut lunar (𝑦𝑖 )

1. 176 3080
2. 178 3115
3. 184 3220
4. 211 3692
5. 151 2542
6. 183 3202
7. 147 2572
8. 153 2677
9. 187 3272
10. 184 3220

Concluzie : valorile(𝑥𝑖 ) fiind ordonate crescator se poate observa ca si valorile 𝑦𝑖 cresc in cea mai
mare parte , ceea ce sugereaza o legatura directa.

B) Metoda grafica este o alta cale de a stabili legatura dintre fenomene .

Pentru a obtine graficul de corelatie , denumit si corelograma , valorile caracteristicii factoriale

(𝑥𝑖 ) sau intervalele acesteia se trec pe abscisa , iar pe ordonate valorile caracteristicii rezultative
(𝑦𝑖 ) sau intervalele respective . Fiecare unitate observata a celor doua caracteristici se reprezinta
graphic printr-un punct.

Series 1
4000

3500

3000

2500

2000
Series 1
1500

1000

500

0
147 151 153 176 178 183 184 184 187 211

17
 Graficul de asemenea confirma o legatura directa de forma liniara .

Metoda grafica este utilizata cu bune reultate pentru alegerea functiei analitice care se studiaza ( y =
19876x-425,62 in cazul regresiei si ccorelatiei)

Metodele de studiere a legaturilor prezentate anterior au ca deficient principalafaptul ca desi permit

constatarea legaturii si caracterul ei , nu o pot masura printr-un indicator sintetic. Acest
inconvenient este inlaturat prin utilizarea metodei regresiei.

Metoda regresiei constituie o metoda statistica analitica de cercetare a legaturii dintre variabile cu
ajutorul unor functii denumite functii de regresie.

Notand cu Y variabile dependent si cu 𝑥1 , 𝑥2 ….𝑥𝑛 variabilele independente obtinem ecuatia de

regresie y= f(𝑥1 , 𝑥2 ….𝑥𝑛 )

In cazul de fata am apelat la modellul de regresie unifactoriala linear considerand legatura dintre y si
x de tipul 𝑦𝑥𝑖 = a + b𝑥𝑖 . Parametri ecuatiei in acest caz se determina prin rezolvarea urmatorului
𝑛𝑎 + 𝑏 ∑ 𝑥𝑖 = ∑ 𝑦𝑖
system de ecuatii : {
𝑎 𝑥𝑖 + 𝑏 ∑ 𝑥𝑖2 = ∑ 𝑥𝑖 𝑦𝑖
∑

Functia de regresie este : Yxi = a+b𝑥𝑖

Daca se foloseste metoda determinantilor se obtine :

Nr. 𝑥𝑖 𝑦𝑖 𝑥𝑖2 𝑥𝑖 𝑦𝑖 Yxi

crt
1. 147 2572 21609 378084 2541.49
2. 151 2542 22801 383842 2614.25
3. 153 2677 23409 409581 2650.63
4. 176 3080 30976 542080 3069
5. 178 3115 31684 554470 3105.38
6. 183 3202 33489 585966 3196.33
7. 184 3220 33856 592480 3214.52
8. 184 3220 33856 592480 3214.52
9. 187 3272 34969 611864 3269.09
10. 211 3692 44521 779012 3705.65
Total 1754 30592 311170 5429859 30580.86
∑ 𝑦𝑖 ∑ 𝑥𝑖
| |
∑ 𝑥𝑖 𝑦𝑖 ∑ 𝑥𝑖2 ∑ 𝑦𝑖 ∑ 𝑥𝑖2 −∑ 𝑥𝑖 𝑦𝑖 ∑ 𝑥𝑖 −4660046
a= 𝑛 ∑ 𝑥 = 𝑛 ∑ 𝑥 2 −(∑ 𝑥 )2 = 35184
= -132,45
𝑖 𝑖 𝑖
| |
∑ 𝑥𝑖 ∑ 𝑥𝑖2

𝑛 ∑ 𝑦𝑖
| |
∑ 𝑥𝑖 ∑ 𝑥𝑖 𝑦𝑖 𝑛 ∑ 𝑥𝑖 𝑦𝑖 −∑ 𝑥𝑖 ∑ 𝑦𝑖 640222
b= 𝑛 ∑ 𝑥 = 𝑛 ∑ 𝑥 2 −(∑ 𝑥 )2 = 35184
=18,19
𝑖 𝑖 𝑖
| |
∑ 𝑥𝑖 ∑ 𝑥𝑖2

18
Valorile functiei de regresie se obtin inlocuind 𝑥𝑖 cu valorile empirice.

Parametrul b=18,19 se interpreteaza astfel : cresterea numarului de ore cu o unitate , a determinat

o crestere a salariului net , in medie cu 18,19 lei.

a) Raportul de corelatie liniara simpla se va calcula cu formula:

(∑ 𝑦𝑖 −𝑌𝑥𝑖 )^(2) ∑ 𝑦𝑖
R y/x = √1 − (∑ 𝑦𝑖 −ŷ)^(2)
ŷ= 𝑛

Nr. 𝑥𝑖 𝑦𝑖 Yxi (𝑦𝑖 − 𝑌𝑥𝑖 )^(2) (𝑦𝑖 − ŷ)^(2) 𝑦𝑖2

crt
1. 147 2572 2541.49 930.8601 237363.84 6615184
2. 151 2542 2614.25 5220.0625 267495.84 6461764
3. 153 2677 2650.63 695.3769 146076.84 7166329
4. 176 3080 3069 121 432.64 9486400
5. 178 3115 3105.38 92.5444 3113.64 9703225
6. 183 3202 3196.33 32.1489 20391.84 10252804
7. 184 3220 3214.52 30.0304 25856.64 10368400
8. 184 3220 3214.52 30.0304 25856.64 10368400
9. 187 3272 3269.09 8.4681 45283.84 10705984
10. 211 3692 3705.65 186.3225 400435.84 13630864
Total 1754 30592 30580.86 7346.8442 1172307.6 94759354
7346.8442
R y/x = √1 − 1172307.6 = 0.9968

Se poate spune ca legatura ester stransa (R y/x = 0.9968) si gradul de determinati R2 y/x = 0.99682
este de 0,993 sau de 99,3 %
b)Metoda coeficientului de corelatie
Intensitatea legaturii se masoara prin coeficientul de corelatie (r y/x)

𝑛 ∑ 𝑥𝑖 𝑦𝑖 −∑ 𝑥𝑖 ∑ 𝑦𝑖
ry/x= 2
√[𝑛 ∑ 𝑥𝑖2 −(∑ 𝑥𝑖2 ) ]∗[𝑛 ∑ 𝑦𝑖2 −(∑ 𝑦𝑖 )^(2)

19