1

133.. TTR
RAAN
NSSP
POOR
RTTU
URRIILLEE Ş
ŞII M
MEED
DIIU
ULL
13.1. IMPACTUL TRANSPORTURILOR ASUPRA MEDIULUI

Activitatea de transport joacă un rol esenţial în dezvoltarea economică şi socială a

unei societăţi. Transportul asigură accesul la locurile de muncă sau agrement, locuinţe,
bunuri şi servicii etc.
În domeniul transporturilor, România deţine o poziţie-cheie la frontiera estică a
Uniunii Europene lărgite, ca zonă de tranzit, atât pe direcţia est-vest (racordul cu Asia prin
Marea Neagră), cât şi nord-sud (de la Marea Baltică, la Marea Mediterană). Trei dintre axele
prioritare TEN-T traversează teritoriul României.
Sistemele de transport existente în România sunt transportul de marfă şi transportul
de călători. În cadrul acestor sisteme funcţionează sistemele de transport rutier, feroviar (pe
căi navigabile interioare, maritim), aerian, nemotorizat şi speciale (prin conducte şi transport
electric aerian).
În ceea ce priveşte transportul pe căi navigabile, se menţionează că porturile
principale ale României sunt Constanţa – cel mai mare port românesc şi de asemenea cel
mai mare port la Marea Neagră, Mangalia, Midia-Năvodari şi Sulina.
Porturile de la Dunăre sunt Moldova Nouă, Orşova, Drobeta Turnu - Severin, Calafat,
Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi, Cernavodă, Măcin, Brăila,
Galaţi, Tulcea. Porturile de pe Canalul Dunăre-Marea Neagră sunt Cernavodă, Medgidia,
Basarabi, Agigea-Constanţa Sud.
Principale aeroporturi ale României sunt aeroportul Internaţional Henri Coandă (cel
mai important aeroport, situat la 18 km de centrul capitalei) şi aeroportul Aurel Vlaicu din
Bucureşti.
Alte 15 oraşe au aeroporturi: Constanţa – Mihail Kogălniceanu, Timişoara, Arad,
Sibiu, Suceava, Bacău, Baia Mare, Caransebeş, Cluj - Napoca, Craiova, Iaşi, Oradea, Satu
Mare, Târgu Mureş, Tulcea.
Impactul acestor tipuri de transport asupra mediului se manifestă la nivelul tuturor
factorilor de mediu prin:
aglomerări de trafic şi accidente – în cazul transporturilor rutiere;
poluarea aerului, ca efect al emisiilor generate;
poluarea fonică şi vibraţiile – în marile intersecţii, de-a lungul şoselelor, în apropierea
nodurilor feroviare şi a aeroporturilor;
poluarea solului şi a apei, prin deversarea produselor petroliere;
ocuparea unor suprafeţe de teren din intravilan pentru parcări;
schimbarea peisajul eco-urban;
generarea de deşeuri solide (anvelope uzate, acumulatoare, altele).
Dintre efectele pe care transportul le are asupra sănătăţii umane sunt importante
cele legate de nocivitatea gazelor de eşapament care conţin NOx, CO, SO2, CO2, compuşi
organici volatili, particule încărcate cu metale grele (plumb, cadmiu, cupru, crom, nichel,
seleniu, zinc), poluanţi care, împreună cu pulberile antrenate de pe carosabil, pot provoca
probleme respiratorii acute şi cronice, precum şi agravarea altor afecţiuni. Traficul greu este
generator al unor niveluri ridicate de zgomot şi vibraţii, care determină condiţii de apariţie a
stresului, cu implicaţii uneori majore asupra stării de sănătate.
Din punct de vedere al impactului asupra mediului înconjurător, există o gamă largă
de factori care influenţează creşterea emisiilor de CO2 rezultate din transportul rutier, cum ar
fi cererea şi oferta de autoturisme, necesităţile de mobilitate individuală, disponibilitatea/lipsa
disponibilităţii serviciilor publice alternative de transport în comun, precum şi costurile
asociate deţinerii unui autoturism proprietate personală.
Deşi eficienţa energetică a vehiculelor a fost şi este în continuă creştere, acest lucru
este compensat de creşterea lungimii medii a unei călătorii, creşterea numerică a parcurilor
auto, precum şi de alte variabile, cum ar fi stilul de condus, ambuteiajele din trafic etc.,fapt

351
care se traduce printr-o creştere a intensităţii emisiilor de gaze cu efect de seră, după cum
se poate observa în figura 13.1.1.

Figura 13.1.1. Evoluţia emisiilor de CO2 în funcţie de cea a parcului auto, respectiv
de numărul de pasageri – kilometrii

25.000.000

20.000.000

15.000.000

10.000.000

5.000.000

0
2005 2006 2007 2008

Autovehicule Emisii CO2 Pasageri-Kilometrii

Sursa: Institutul Naţional de Statistică / Inventarul naţional de emisii de poluanţi atmosferici

Strategia de dezvoltare durabilă a Uniunii Europene, în ceea ce priveşte transportul,

este „de a se asigura că sistemele actuale de transport îndeplinesc nevoile economice,
sociale şi de mediu, minimizând în acelaşi timp efectele nedorite asupra economiei,
societăţii şi mediului".
În ceea ce priveşte emisiile de CO2 provenite de la vehicule utilitare uşoare, valoarea
medie a acestora, aferenta parcului de automobile noi, trebuie să atingă ţinta de 140 g/km
pentru anii 2008 - 2009, şi 120 g/km în anul 2012.
Pentru diminuarea impactului asupra mediului produs de transportul rutier se pot lua
în considerare următoarele situaţii:
„nicio schimbare de politică" – strategia comunitară de reducere a emisiilor de CO2
provenite de la autoturisme şi de îmbunătăţire a eficienţei consumului de combustibil
rămâne neschimbată, în sensul că obiectivul comunităţii europene de 120 g CO2/km
trebuie să fie atins prin punerea în aplicare combinată a celor trei piloni deja existenţi ai
strategiei, şi anume acorduri voluntare din partea asociaţiilor producătorilor de
autoturisme pentru a ajunge la 140 g CO2/km până în 2008/2009, informarea
consumatorilor prin etichetarea vehiculelor şi măsuri fiscale pentru a promova eficienţa
consumului de combustibili;
„doar măsuri care vizează tehnologia vehiculelor" – obiectivul comunităţii europene în
privinţa mediei de emisii aferente parcului de automobile noi este de 120 g CO2 / km
până în 2012 şi se atinge doar prin îmbunătăţiri aduse tehnologiei de fabricaţie a
autoturismelor;
abordarea „integrată" – obiectivul comunităţii europene în privinţa limitării emisiilor de
CO2 la 120 g/km, pentru flota de automobile noi este realizat printr-o abordare
integrată ce implică producătorii de autoturisme, dar şi alte părţi interesate cum ar fi
producătorii de anvelope, autorităţile competente din statele membre etc.
În România, politica în domeniul transporturilor urmăreşte alinierea continuă a
sistemului naţional de transport la principiile Politicii Comunitare de Transport definite în
Cartea Albă a transporturilor (cu actualizările aferente) şi cerinţele de dezvoltare durabilă a
României.
În calitate de membru efectiv al UE de la 1 ianuarie 2007, România a urmărit
implementarea prevederilor aplicabile ale Deciziei Parlamentului European şi ale Consiliului
nr. 1.692/1996/EC din 23 iulie 1996 privind liniile directoare comunitare pentru dezvoltarea

352
reţelei transeuropene de transport, amendată prin Decizia nr. 1.346/2001, precum şi a
viitoarei reţele TEN-T pe teritoriul său definită prin Legea nr. 203/2003 privind realizarea,
dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de interes naţional şi european, cu
modificările ulterioare.
În acest context, priorităţile pe termen mediu, stabilite prin Programul de Guvernare
2009 - 2012, precum şi alte documente de politici publice şi angajamente instituţionale
(strategii sectoriale, planuri naţionale de dezvoltare, programe de dezvoltare) sunt, în
principal:
modernizarea şi dezvoltarea infrastructurilor de transport;
dezvoltarea şi modernizarea mijloacelor şi instalaţiilor de transport în vederea
îmbunătăţirii calităţii serviciilor, siguranţei circulaţiei, securităţii, calităţii mediului şi
asigurarea interoperabilităţii sistemului de transport;
întărirea coeziunii sociale şi teritoriale la nivel naţional şi regional prin asigurarea
legăturilor între oraşe şi creşterea gradului de accesibilitate a populaţiei la transportul
public, inclusiv în zonele cu densitate mică a populaţiei şi/sau nuclee dispersate;
creşterea competitivităţii în sectorul transporturilor, liberalizarea pieţei interne de
transport;
îmbunătăţirea comportamentului transportului în relaţia cu mediul înconjurător,
diminuarea impacturilor globale ale transporturilor (schimbările climatice) şi reducerea
degradării calităţii ambientale în mediul natural şi urban.
Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional (programul “Rabla”) a fost
instituit în baza O.U.G. nr. 217 din 4 decembrie 2008, a Ordinului nr. 89 din 10 februarie
2009 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind modalităţile de aplicare a Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 217/2008 şi Ordinului nr. 148 din 03 iulie 2009 şi a avut
următoarele obiective:
diminuarea efectelor negative a poluării aerului asupra sănătăţii populaţiei şi a
mediului, în aglomerările urbane, ca urmare a emisiilor de gaze de eşapament de la
autoturisme, cu nivel de poluare foarte ridicat;
încadrarea emisiilor în valorile limită admise la nivel european pentru aerul ambiental;
prevenirea formării deşeurilor, ca urmare a abandonării autoturismelor uzate şi
atingerea ţintelor prevăzute de aquis-ul comunitar de mediu privind recuperarea şi
reciclarea deşeurilor provenite din vehicule uzate.
Rezultatele obţinute în cadrul programului, aferente anului 2009, sunt prezentate în
cadrul capitolului 14 CADRUL STRATEGIC ŞI INSTRUMENTELE POLITICII DE MEDIU
DIN ROMÂNIA, subcapitolul 14.6.
Zgomotul provenit din trafic afectează indivizii în diferite moduri: cauzează, atât
disconfort, cât şi probleme de sănătate. Efectele asupra stării fizice includ: un ritm cardiac
mai ridicat (deci un risc mai mare de boli cardiovasculare), dereglări psihice şi un nivel mare
de stres, dereglări de somn, probleme cognitive, de înţelegere şi concentrare la copii, iar la
nivele foarte înalte de zgomot, probleme auditive.
Gazele emise din trafic contribuie, atât la creşterea acidităţii atmosferei, cât şi la
formarea ozonului troposferic, cu efecte directe şi/sau indirecte asupra tuturor
componentelor de mediu (vegetaţie, fauna, sol, apă). Prezenţa metalelor grele în gazele de
eşapament afectează calitatea solului şi a apelor, starea de sănătate a florei şi faunei. De
asemenea, se produce poluarea solului cu diferite deşeuri (în special în locurile de parcare),
cu produse petroliere provenite de la unele defecţiuni ale autovehiculelor, precum şi cu
diferite substanţe provenite din accidente rutiere.

353
 13.2. ACŢIUNI DESFĂŞURATE ÎN SCOPUL REDUCERII EMISIILOR
DIN TRANSPORTURI

13.2.1. Transportul rutier

În scopul reducerii emisiilor din transporturi, s-au organizat la nivelul întregii ţări
numeroase activităţi. În continuare sunt prezentate unele dintre măsuri adoptate în scopul
reducerii emisiilor din transport.
Reprezentanţi ai Registrului Auto Român au efectuat controale în trafic, pentru
verificarea emisiilor poluante şi a stării tehnice a autovehiculelor.
Pentru reducerea emisiilor datorate transportului, se utilizează autovehicule
echipate cu sistem EURO III şi EURO IV, motorină EURO III şi EURO IV conform normelor
europene, convectori catalitici.
În municipiul Iaşi se derulează programul de modernizare a parcului auto al regiei
autonome de transport public, prin achiziţionarea de 100 autobuze urbane şi programul de
transformare a unor autobuze, pentru trecerea acestora pe combustibil GPL.
Un alt proiect în desfăşurare este proiectul Archimedes, prin care se urmăreşte
implementarea unui traseu pilot, cu mijloace de transport ecologice (prin dotarea a 30
autobuze cu instalaţii GPL) şi construirea pistelor pentru biciclişti pe traseul Rond Agronomie
– Bd. Carol – Bd. Independenţei – Tg. Cucu - Campus Universitar T. Vladimirescu.
În municipiul Suceava, în domeniul transportului public local, se derulează proiectele
CIVITAS II SMILE “Alternative ecologice pentru dezvoltarea durabilă a oraşelor Europei” şi
MIDAS “Măsuri privind influenţarea cererii de transport pentru dezvoltare durabilă“.
Proiectul CIVITAS II SMILE a fost finalizat în luna mai 2009 şi a avut ca scop
îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a mediului urban, modernizarea transportului public, extinderea
conceptului de zonă cu emisii joase, realizarea de spaţii pietonale, îmbunătăţirea
infrastructurii pietonale existente, modernizarea parcurilor, a zonei centrale, promovarea
combustibililor alternativi, atragerea cetăţenilor într-un proces participativ şi co-decizional,
prin consultare şi informare. Rezultatele acestui proiect sunt: creşterea numărului de călători
şi eficientizarea transportului public, translatarea unei părţi din cererea de mobilitate, din ce
în ce mai crescută în ultimii ani, către serviciul de transport public, creşterea calităţii
serviciilor societăţii de transport public, reducerea nivelului emisiilor de poluanţi şi
zgomotului, îmbunătăţirea monitorizării şi managementului traficului, extinderea zonelor cu
emisii joase şi realizarea unei zone pietonale, elaborarea unor planuri de mobilitate
personalizate şi promovarea integrării modalităţilor alternative de transport, modernizarea
infrastructurii rutiere şi pietonale, creşterea gradului de informare şi acceptare a măsurilor
dedicate protecţiei mediului înconjurator şi a ridicării calităţii vieţii, creşterea consumului de
combustibili alternativi, reducerea nivelului poluării în zona centrală demonstrativă,
îmbuntăţirea procesului participativ al cetăţenilor la luarea deciziilor, prin sondare, informare,
consultare. Proiectul MIDAS a fost finalizat în luna februarie 2009 şi a avut ca scop
organizarea unor întâlniri consultative pentru colectarea de date şi pentru informare, ce au
avut în vedere conştientizarea impactului activităţilor umane asupra mediului înconjurator şi
încurajarea schimbării mentalităţii referitoare la mijloacele de mobilitate existente, în scopul
determinării integrării diverselor sisteme, mai economice din punct de vedere energetic şi
ecologice, pentru reducerea poluării datorate traficului, a consumului de energie şi a
congestiei în trafic.
În judeţul Constanţa, a fost demarată implementarea unui program integrat de
gestiune a traficului rutier din municipiu, urmărindu-se fluidizarea circulaţiei auto şi creşterea
gradului de siguranţă a participării la trafic. În acest sens, pe mai multe străzi şi bulevarde, în
special din zona centrală a oraşului, a fost instituită regula “sensului unic”, noi intersecţii au
fost semaforizate, indicatoarele rutiere şi semafoarele vechi au fost înlocuite cu altele noi.
În anul 2009, în judeţul Cluj, a crescut capacitatea rutieră şi de infrastructură prin
darea în circulaţie a porţiunii de 42 km dintre Gilău şi Turda, de pe tronsonul 2B al
Autostrăzii Transilvania, care are şi rol de centură ocolitoare pentru municipiul Cluj Napoca.

354
De asemenea, a fost inaugurată centura de ocolire a municipiului Gherla, care are o lungime
de 5 km. Din varianta de ocolire a municipiului Cluj - Napoca, B-dul Muncii – Apahida, în
lungime totală de 4,8 km, au fost realizaţi 2,6 km, iar cei 23,6 km ai centurii de ocolire
Vâlcele – Apahida, au fost realizaţi în proporţie de 90%, până la sfârşitul anului 2009.
Consiliul judeţean Cluj a reabilitat şi modernizat, în anul 2009, următoarele drumuri judeţene,
care facilitează accesul în zonele cu potenţial turistic ridicat: drumul Răchiţele – Prislop – Ic
Ponor, drumul Valea Ierii – Caps, drumul Agârbiciu – Râsca, care a redus cu 20 km distanţa
până la zona turistică Belis – Fântânele; drumul Turda – Ploscos, pentru facilitarea accesului
turistilor la Salina Turda.
În municipiul Cluj - Napoca, au fost achiziţionate, în anul 2009, 47 de autobuze şi 27
de troleibuze noi, precum şi 10 tramvaie modernizate, mai silenţioase, ceea ce contribuie la
reducerea emisiilor de poluanţi în atmosferă şi a zgomotului.
Primăria municipiului Cluj - Napoca a început construirea a 5 parkinguri supraterane:
în cartierul Mănăştur, pe str. Primăverii – 470 locuri, în cartierul Mărăşti, pe str. Fabricii şi
Aurel Vlaicu – 120 locuri, în cartierul Zorilor, pe str. Pasteur – Dima şi în cartierul
Gheorghieni, pe str. Băişoara şi a extins lungimea căilor de rulare a bicicletelor.
În municipiul Bucureşti există o reţea de transport în comun formată din operatori de
transport public: S.C. Metrorex S.A. – responsabil cu operarea reţelei de metrou, coordonată
de Ministerul Transportului, Constructiilor şi Turismului şi Regia Autonomă de Transport
Bucureşti – R.A.T.B., responsabilă cu administrarea sistemului de transport la suprafaţă.
R.A.T.B. se află în subordinea Primariei Generale a municipiului Bucureşti.
Regia Autonomă de Transporturi Bucureşti participă la Proiectul COMMERCE
(Creating Optimal Mobility Measures to Enable Reduced Commuter Emissions) care este
finanţat de Comisia Europeană în cadrul programului „Intelligent Energy - Europe” şi are ca
parteneri oraşele Londra, Paris, Budapesta, Kaunas, Plovdiv şi Bucureşti.
Obiectivul COMMERCE este acela de a colabora cu companii din UE pentru a
reduce efectele dăunătoare asupra mediului datorate utilizării neraţionale a automobilului în
scopul deplasării la/de la locul de muncă.

13.2.2 Căi ferate

Dezvoltarea căii ferate, un mod de transport ecologic, este una dintre cele mai
eficiente măsuri în vederea reducerii poluării.
Pentru urmărirea impactului asupra factorilor de mediu, regionalele de transport
feroviare desfăşoară programe proprii de monitorizare, analizele fiind efectuate în
laboratoare de mediu specializate.
Astfel, s-au monitorizat: apa potabilă, apa uzată, apa subterană, solul, aerul, nivelul
de zgomot, efectuându-se, în anul 2009, 408 analize, dintre care 175 pentru apa uzată, 20
pentru apa potabilă, 91 pentru apa subterană, 60 pentru sol, 45 pentru aer şi 17 pentru
nivelul de zgomot.
Conform angajamentelor la nivel naţional, de reducere a emisiilor de gaze cu efect
de seră şi a creşterii energiei produse din surse regenerabile, cu 30% până în anul 2020,
CFR S.A. s-a angajat la realizarea obiectivului de reducere a emisiilor de CO 2. În scopul
reducerii emisiilor de CO2 a fost elaborat un program de măsuri ce vizează reducerea
consumului de energie electrică şi de combustibili. Măsurile realizate în anul 2009, pentru
reducerea emisiilor de CO2, au fost:
înlocuirea a 7 instalaţii CED din staţiile mari cu instalaţii CE, cu o reducere a
consumului de energie de aproximativ 1 GWh pe an; (Deva, Simeria, Alba Iulia,
Sighişoara, Ploieşti Vest, Ploieşti Triaj, Craiova);
înlocuirea circuitelor de cale în două secvenţe cu circuite de cale C4 - 64 sau similare
în circa 7 staţii C.F.;
introducerea de economizoare LEC (Lighting Energy Controller) pentru instalaţiile de
iluminat exterioare – piloni, în 5 staţii mari şi triaje, cu o reducere a consumului de
energie de aproximativ 0,3 GWh pe an;

355
 înlocuirea iluminatului incandescent la 645 instalaţii CE şi CED, cu iluminat cu lămpi cu
consum redus de energie – 100 lămpi pe an, cu o reducere a consumului de energie
de aproximativ 0,01 GWh pe an;
înlocuirea iluminatului incandescent cu iluminat fluorescent, cu un consum energetic
mai mic, în toate spaţiile cu destinaţie birouri deţinute de CNCF CFR S.A., în clădirea
Palat C.F.R.
Impactul transportului feroviar asupra calităţii aerului este cuantificat, îndeosebi, prin
emisiile de poluanţi generaţi în aer. Pentru reducerea emisiilor de oxizi de azot şi alţi
poluanţi în domeniul transportului oxizi de sulf, particule, compuşi organici volatili s-au avut
în vedere acţiuni privind:
modernizarea locomotivelor diesel hidraulice şi diesel electrice;
achiziţionare de material rulant nou cu consum energetic scăzut şi emisii reduse;
trecerea centralelor termice pe funcţionare cu gaz natural, înlocuind combustibilul lichid
uşor;
modernizarea centralelor termice prin instalarea unor echipamente de evacuare pentru
reducerea emisilor;
dotări cu dispozitiv exhaustor cu filtre de reţinere a noxelor şi sisteme de hote
absorbante la ateliere şi sala de acumulatori;
Impactul transportului feroviar asupra calităţii apei este monitorizat prin analize de
apă uzată şi prin analize ale apei subterane prelevate prin foraje de observaţie.
În decursul anului 2009 s-au efectuat 175 analize de apă uzată şi 91 analize pentru
apa subterană.
Acţiunile de prevenire a poluării apelor uzate au inclus lucrări privind:
reabilitarea instalaţiilor şi sistemelor de colectare, drenaje şi decantare/separare a
reziduurilor petroliere;
curăţarea şi modernizarea decantoarelor şi separatoarelor;
montări instalaţii de colectare şi preepurare a apelor meteorice;
lucrări de asigurare a sistemelor de drenaj al apelor pluviale şi de asigurare a
mijloacelor de prevenire a scurgerilor;
achiziţionări şi montări sisteme de colectare reziduri petroliere.
Evaluarea şi cuantificarea impactului activităţilor de exploatare şi de mentenanţă a
materialului rulant, desfăşurate pe amplasamentele unităţilor, implicând gospodăriile de
combustibil şi depozitele de lubrefianţi constituie o activitate constantă a companiei.
În 2009 s-au efectuat 60 analize de sol, realizate în laboratoare specializate,
monitorizându-se în special indicatorul substanţe petroliere.
În vederea prevenirii şi reducerii contaminării solului cu produs petrolier, se are în
vedere modernizarea centrelor de distribuţie şi stocare a uleiurilor şi a staţiilor de alimentare
cu combustibil din depouri.
Prin programele de investiţii şi reparaţii s-au realizat :
lucrări de ecologizare a solului contaminat cu produs petrolier;
decopertare a suprafeţelor de sol infestate cu depuneri petroliere;
ecologizare linii CF.
Impactul transportului feroviar asupra calităţii zgomotului este monitorizat prin
analize de zgomot, în anul 2009 efectuându-se 17 măsurători ale zgomotului ambiental.
În vederea menţinării nivelului indicatorilor de zgomot Lzsn şi Lnoapte sub valorile limită
stabilite conform Ghidului aprobat prin Ordinul nr. 152/2008, se acţionează prin:
modernizarea parcului de material rulant existent;
echiparea vagoanelor cu frâne silenţioase;
achiziţionarea de material rulant nou, performant, în concordanţă cu cerinţele de mediu
europene.

356
 13.3. SITUAŢIA PARCULUI AUTO
Conform bazei de date a Registrului Auto Român, în anul 2009, parcul auto a fost de
5.785.575 autovehicule, cu 8% mai mult ca în anul 2008. În componenţa parcului auto intră
autoturisme, autovehicule uşoare, autovehicule grele, autobuze, motorete, motociclete, în
procentul reprezentat în figura 13.3.1.

Figura 13.3.1. Structura parcului auto în anul 2009

5,19% 0,46% 1,18%

8,94% 2,21%

82,03%

Autoturisme Autovehicule uşoare Autovehicule grele Autobuze Motorete Motociclete

Sursa: Registrului Auto Român

13.4. TRANSPORTUL ŞI DEZVOLTAREA DURABILĂ

13.4.1. Infrastructura transporturilor

13.4.1.1. Drumuri publice

În perioada 2002 - 2008, lungimea totală a drumurilor publice a crescut, de la 78.896 km

la 81.693 km, în anul 2008 înregistrându-se o creştere cu 800 km (circa 1%) faţă de anul 2007,
(Fig. 13.4.1.).
Din lungimea totală a drumurilor publice, în anul 2008, lungimea drumurilor
modernizate a reprezentat un procent de 28%, înregistrându-se o creştere procentuală de
3% faţă de anul 2002.

Figura 13.4.1. Evoluţia lungimii drumurilor publice, în perioada 2002 - 2008

km 100.000

80.000

60.000

40.000

20.000

0
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Modernizate 19.958 20.368 20.880 21.148 21.549 22.042 22.865
Lungimea drumurilor publice 78.896 79.001 79.454 79.904 79.952 80.893 81.693

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2009

357
 Pe regiuni de dezvoltare, în Regiunea 1 Nord – Est, se înregistrează valoarea cea
mai ridicată a lungimii drumurilor publice, iar în Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov, se
înregistrează valoarea cea mai scăzută a lungimii drumurilor publice, situaţie evidenţiată în
figura 13.4.2.

Figura 13.4.2. Lungimea drumurilor publice, în anul 2008, pe regiuni de dezvoltare

14.000
12.000
10.000
8.000
6.000
4.000
2.000
0
Regiunea 3 Regiunea 4 Regiunea 8
Regiunea 1 Regiunea 2 Regiunea 5 Regiunea 6 Regiunea 7
Sud - Sud Vest - Bucureşti -
Nord Est Sud Est Vest Nord Vest Centru
Muntenia Oltenia Ilfov
Lungimea drumurilor publice total 13.502 10.966 12.574 10.675 10.288 12.084 10.714 890
Lungimea drumurilor publice modernizate 3.502 2.375 4.059 3.674 2.941 2.864 2.788 662
Lungimea drumurilor publice total Lungimea drumurilor publice modernizate

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2009

Cea mai ridicată densitate a drumurilor publice pe 100 km2 teritoriu este înregistrată
în Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov (48,9), iar cea mai scăzută densitate este înregistrată în
Regiunea 2 Sud – Est (30,7), valoarea medie pe ţară fiind de 34,3.

13.4.1.2. Căi ferate

Sectorul serviciilor de transport feroviar (de călători şi de marfă), are o importanţă

semnificativă în realizarea unui transport durabil şi eficient, transportul feroviar constituind
sistemul de transport cu eficinenţa energetică cea mai ridicată şi cu impactul cel mai scăzut
asupra mediului.
În perioada 2002 - 2008, lungimea liniilor de cale ferată a scăzut cu 217 km, dar a
crescut procentajul liniilor electrificate cu 1% (Fig. 13.4.3.).
Liniile de cale ferată aflate în exploatare la sfârşitul anului 2008, au avut lungimea de
10.785 km, dintre care liniile electrificate au lungimea totală de 3.974 km, reprezentând 36,8%
din total.

Figura 13.4.3. Evoluţia liniilor de cale ferată pe perioada 2002 - 2008

12.000 km

10.000
8.000
6.000
4.000
2.000
0
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Neelectrificate 7.052 7.112 7.088 6.949 6.824 6.803 6.811
Electrificate 3.950 3.965 3.965 3.999 3.965 3.974 3.974

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2009

358
 13.4.2. Transportul de pasageri

Transportul rutier de pasageri are o evoluţie ascendentă, luând în considerare

numărul autovehiculelor înscrise anual în circulaţie, în perioada 2002 - 2008, număr care a
crescut cu 29,3% în anul 2008 faţă de anul 2002.

Figura 13.4.4. Evoluţia numărului de autovehicule înscrise în circulaţie, în perioada

2002 - 2008
6.000.000
Autovehiculele înscrise în circulaţie
5.000.000

4.000.000

3.000.000

2.000.000

1.000.000

0
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Autovehiculele înscrise în circulaţie 3.699.949 3.828.524 3.985.686 4.094.274 3.753.788 4.116.749 4.786.048

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2009

Conform datelor privind transportul interurban şi internaţional de pasageri, în
perioada 2003 - 2008, se constată scăderea ponderii utilizării transportului feroviar al
călătorilor, de la 30% la 20,3% şi creşterea ponderii transportului rutier, de la 68,8% la 77%,
situaţie reprezentată în figura 13.4.5.
În anul 2008, din totalul de 384.476 mii pasageri, 77,2% au folosit modul de transport
rutier, în timp ce 20,4% au folosit modul de transport feroviar.
Figura 13.4.5. Evoluţia numărului pasageri, pe moduri de transport, feroviar şi rutier,
în perioada 2002 - 2008
400.000
350.000
300.000
250.000
200.000
150.000
100.000
50.000
0
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Transport aerian 2.900 3.406 4.339 5.497 7.831 9.077
Transport pe căi navigabile 174 214 218 190 211 194
interioare
Transport rutier 216.327 216.524 238.017 228.009 231.077 296.953
Transport feroviar 94.810 99.434 92.424 94.441 88.264 78.252

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2009

Pentru anul 2008, se constată că numărul total de pasageri transportaţi, exprimat în
pasageri-km, a scăzut pentru transportul feroviar cu 2% şi a crescut pentru transportul rutier
cu 34%, faţă de anul 2007, luându-se în considerare, atât transportul interurban, cât şi cel
internaţional.

359
 Figura 13.4.6. Evoluţia ponderii transportului interurban şi internaţional de pasageri
(milioane pasageri-km), în perioada 2002 - 2008
100%

80%

60%

40%

20%

0%
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Transport pe căi navigabile 18 16 19 24 13 23 23
interioare
Transport rutier 6.987 9.455 9.438 11.811 11.735 12.156 20.194
Transport feroviar 8.502 8.529 8.638 7.985 8.093 7.476 6.958

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2009

În anul 2008, ponderea transportului de pasageri, pe moduri de transport, a fost

următoarea: 81% pentru transportul rutier, 16% pentru transportul feroviar, sub 1% pentru
transportul aerian. Această situaţie este reprezentată în figura 13.4.7.

Figura 13.4.7. Ponderile transportului interurban şi internaţional de pasageri, pe

moduri de transport, la sfârşitul anului 2008

3% 0% 16%

81%

Transport feroviar Transport rutier Transport pe căi navigabile interioare Transport aerian

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2009

Referitor la transportul urban de pasageri, acesta este caracterizat prin:

numărul oraşelor cu transport urban de pasageri;
lungimea liniilor simple ale infrastructurii;
numărul de pasageri transportaţi.
Capitala ţării este singurul oraş în care funcţionează reţeaua de metrou, cu o lungime
totală a liniei simple de 153,7 km.
În perioada 2002 - 2008 s-a înregistrat scăderea constantă a lungimii liniei simple de
rulare, atât pentru tramvaie, cât şi pentru troleibuze (Fig. 13.4.8.).

360
 Figura 13.4.8. Evoluţia lungimii liniei simple, pentru tramvaie şi troleibuze, în
perioada 2002 - 2008
1.000
900
800
700
600
500
400
300
200
100
0
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Tramvaie 984 964 933 932 920 907 896,7
Troleibuze 805 738 701 686 577 487 476,4

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2009

În perioada 2002 - 2008, s-a înregistrat creşterea numărului de pasageri care au

folosit, pentru deplasările urbane, autobuzele, microbuzele şi metroul (acesta din urmă
numai în Bucureşti). Numărul de pasageri care au optat pentru deplasările cu tramvaiele sau
troleibuzele, a scăzut, în această perioadă (Fig. 13.4.9.).

Figura 13.4.9. Evoluţia transportului urban de pasageri, pe tipuri de vehicule de

transport, în perioada 2005 - 2008 (număr pasageri)
1.200.000
mii
pasageri 1.000.000

800.000

600.000

400.000

200.000

0
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Tramvaie 695.520 692.335 715.970 741.388 675.929 665.777 672.700
Autobuze şi microbuze 963.516 1.012.383 1.059.306 1.068.039 1.101.322 1.136.442 1.124.933
Troleibuze 259.928 235.019 239.212 235.531 193.652 200.133 187.824
Metrou 112.180 107.124 117.450 127.968 139.676 164.781 182.017

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2009

Pe regiuni de dezvoltare, distribuţia numărului de pasageri care au utilizat transportul

public, este redată în figura 13.4.10. Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov se caracterizează, din
acest punct de vedere, prin cel mai dezvoltat sistem de transport urban de pasageri, în timp
ce Regiunea 4 Sud – Vest Oltenia este caracterizată prin cel mai slab dezvoltat sistem de
transport urban de pasageri.

361
 Figura 13.4.10. Transportul urban de pasageri, pe regiuni de dezvoltare, pe tipuri de
vehicule de transport, în anul 2008
400.000
350.000
300.000
250.000
200.000
150.000
100.000
50.000
0
Regiunea 1 Regiunea 2 Regiunea 3 Regiunea 4 Regiunea 5 Regiunea 6 Regiunea 7 Regiunea 8
Nord Est Sud Est Sud - Sud Vest - Vest Nord Vest Centru Bucureşti -
Muntenia Oltenia Ilfov
Tramvaie Autobuze şi microbuze Troleibuze

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2009

În anul 2008, cel mai mare procent, de 52%, dintre utilizatorii transportului public urban,
au folosit autobuzele şi microbuzele, acesta fiind urmat de procentul de 31%, care reprezintă
utilizatorii transportului public urban, care au optat (conform necesităţilor, dar şi reţelei de
transport disponibile) pentru folosirea tramvaiului, ca mijloc de deplasare (Fig. 13.4.11.).

Figura 13.4.11. Ponderea utilizării tipurilor de vehicule, în cadrul transportului urban

de pasageri, în anul 2008

Metrou
Troleibuze
8% Tramvaie
9%
31%

Autobuze şi
microbuze
52%

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2009

Volumul transportului de pasageri raportat la PIB este definit ca raportul dintre indicele
volumului transportului intern de pasageri, exprimat în pasageri-km (pkm) şi Produsul Intern Brut
(PIB) bază mobilă, Euro la rata de schimb a anului 2000. Valoarea este indexată la anul de
referinţă 2000. Pkm este definit ca transportul unui pasager pe distanţa de un kilometru.
Pentru perioada 2000 – 2008 acest indicator a avut o evoluţie descendentă, diferenţa
între începutul şi sfârşitul intervalului fiind de aproximativ 20%, după cum se poate observa în
figura 13.4.12.

362
 Figura 13.4.12. Volumul transportului de pasageri raportat la PIB (2000=100%)
120

100

80
%

60
40

20

0
2000 2001 2002 2003 2004 2004 2006 2007 2008

Sursa: EUROSTAT

13.4.3. Transportul de marfă

Conform Anuarului Statistic al României, în cadrul transportului de marfă, o categorie

aparte o reprezintă transportul rutier de mărfuri periculoase.
În anul 2008, au fost transportate următoarele categorii de mărfuri priculoase:
explozivi, gaze, lichide inflamabile, solide inflamabile, substanţe caracterizate printr-o
combustie spontană, substanţe care, în contact cu apa, emit gaze inflamabile, substanţe
oxidante, peroxizi organici, substanţe otrăvitoare, substanţe care produc infecţii, materiale
radioactive, materiale corozive şi alte materiale periculoase.
În anul 2008, au fost transportate 1.758.422 mii tone-km mărfuri periculoase prin
sistemul de transport rutier, ceea ce reprezintă 3,12% din volumul mărfurilor transportate
prin acest sistem.
Dintre categoriile de mărfuri transportate în anul 2008, ponderea cea mai mare este
reprezentată de lichide inflamabile (28%), iar alte materiale periculoase şi gazele sunt
reprezentate în proporţii semnificative (20%, respectiv 19%). Această situaţie este
reprezentată în figura 13.4.13.
Figura 13.4.13. Ponderile categoriilor de mărfuri periculoase, transportate în anul
2008
0,0% 1,6% 0,0%
0,0% 0,1%
0,7% 2,2%
2,3% 20,0%
16,6%

9,4%
28,0% 19,2%
Explozivi Gaze
Lichide inflamabile Solide inflamabile
Substanţe caracterizate printr-o combustie spontană Substanţe care in contact cu apa emit gaze inflamabile
Substanţe oxidante Peroxizi organici
Substanţe otrăvitoare Substanţe care produc infecţii
Materiale radioactive Materiale corozive
Alte materiale periculoase

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2009

În ceea ce priveşte transportul de marfă, se constată că, în perioada 2002 - 2008,

cantitatea de mărfuri transportate a crescut cu 122.757 mii tone. În anul 2008, a fost
transporată cantitatea de 524.487 mii tone mărfuri, cu 1,6% mai mult faţă de anul precedent.

363
 În perioada 2002 - 2008, a scăzut ponderea utilizării transportului feroviar al
mărfurilor, de la 17,6% la 12,7% (cu 5%) şi a crescut ponderea transportului rutier, de la
66,5% la 69,5% (de asemenea cu 3%).
La sfârşitul anului 2008, ponderea transportului de mărfuri – pe moduri de transport –
a fost următoarea: 69% pentru transportul rutier, 13% pentru transportul feroviar, 6% pentru
transportul pe căi navigabile interioare şi 2% pentru transportul prin conducte petroliere
magistrale. Această situaţie este reprezentată în figura 13.4.14.
Figura 13.4.14. Ponderile transportului de marfă, pe moduri de transport, în anul
2008
0,01% 2,36%
5,78% 9,62% 12,72%

69,52%
Transport feroviar Transport rutier
Transport pe căi navigabile interioare Transport maritim
Transport aerian Transport prin conducte petroliere magistrale
Sursa: Anuarul Statistic al României, 2009

În perioada 2002 - 2008, parcursul mărfurilor transportate pe calea ferată, exprimat

în milioane tone-km, a scăzut pentru transportul feroviar, de la 15.218 milioane tone-km, la
15.236 milioane tone-km şi a crescut pentru transportul rutier, de la 25.350 milioane tone-
km, la 56.377 milioane tone-km, aşa cum este reprezentat în figura 13.4.15.

Figura 13.4.15. Evoluţia parcursului mărfurilor, în perioada 2002 - 2008

80.000

60.000
milioane tone-km

40.000

20.000

0
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Transport prin conducte petroliere 1.780 1.590 1.898 2.211 2.027 1.850 1.720
magistrale
Transport pe căi navigabile interioare 3.641 3.521 4.290 5.147 4.957 5.326 8.687
Transport rutier 25.350 30.854 37.220 51.531 57.278 59.517 56.377
Transport feroviar 15.218 15.039 17.022 16.582 15.791 15.757 15.236

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2009

Volumul transportului de mărfuri raportat la PIB este definit ca raportul dintre volumul
transportului intern de mărfuri exprimat în tone-km (tkm), pentru modurile de transport rutier,
feroviar şi pe căi navigabile interioare şi Produsul Intern Brut (PIB), Euro la rata de schimb a
anului 2000.

364
 Transportul rutier de mărfuri cuprinde transportul cu vehicule înmatriculate în
România, iar transportul feroviar şi pe căi navigabile interioare se referă la transportul pe
teritoriul naţional, indiferent de naţionalitatea vehiculului de transport.
Acest indicator a prezentat o tendintă crescătoare, începând cu anul 2000 şi până în
anul 2005 (creşterea a fost de 74,2%), după care a înregistrat o scădere, ajungând la
148,5%, în anul 2008, situaţie prezentată în figura 13.4.15.

Figura 13.4.15. Volumul transportului de mărfuri raportat la PIB (2000=100%)

200

150
%

100

50

0
2000 2001 2002 2003 2004 2004 2006 2007 2008

Sursa: EUROSTAT

Se remarcă faptul că, atât în ceea ce priveşte transportul de pasageri, cât şi în ceea
ce priveşte transportul de marfă, un procent mare îl deţine utilizarea modului de transport
rutier, în detrimentul celui feroviar.
Obiectivele mobilităţii durabile necesită transferarea unui volum din ce în ce mai
mare din transporturile de călători şi de marfă, pe şosea, pe calea ferată.
Consumul final energetic din activitatea de transport, este un indicator de dezvoltare
durabilă al transportului şi este exprimat în tone echivalent petrol (tep). În acest consum, nu
sunt incluse cantitaţile de energie utilizată de transportul maritim şi transportul prin conducte.
Principalele tipuri de combustibili utilizaţi au fost principalii carburanţi, electricitatea şi
cantităţi mici de gaz şi combustibilii biologici.
Conform datelor prezentate de Eurostat, evoluţia consumului energetic final, în
perioada 1996 - 2008, este prezentată în figura 13.4.16.
Se observă că, pentru transportul auto, s-a înregistrat cel mai mare consum
energetic, cea mai mare valoare, în această perioadă, fiind înregistrată în anul 2004.
În anul 2008, din valoarea totală a consumului energetic, un procent de 88,4% s-a
înregistrat pentru transportul auto, iar 5,5% din valoarea totală a consumului energetic s-a
înregistrat în cadrul transportului feroviar, aşa cum este reprezentat în figura 13.4.17.

Figura 13.4.16. Evoluţia consumului energetic final, în perioada 1996 - 2008

5.000

4.000

3.000
1.000 tep

2.000

1.000

0
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Transport pe ape interioare 148 335 216 214 115 100 102 68 41 51 40 83 71
Transport aerian 88 126 113 138 133 116 99 119 140 121 139 203 244
Transport auto 3.324 3.207 3.140 2.455 2.687 3.562 3.780 3.832 4.664 3.824 3.979 4.075 4.633
Transport feroviar 492 478 417 328 449 296 360 326 333 208 183 304 291

Sursa: EUROSTAT

365
 Figura 13.4.17. Ponderile consumului energetic final, în anul 2008, pe moduri de
transport
1,4%
5,6% 4,7%

88,4%
Transport pe ape interioare Transport aerian Transport auto Transport feroviar
Sursa: EUROSTAT

Impactul social de mediu al transportului, indicator de dezvoltare durabilă al

transportului, se exprimă prin numărul persoanelor care au decedat ca urmare a unui
accident rutier. În perioada 1996 - 2007, conform datelor prezentate de Eurostat, acest
număr a avut, în general, o evoluţie fluctuantă, dar, luând în considerare extremele
intervalului de timp considerat, s-a înregistrat o descreştere a numărului de persoane
înregistrat. Cea mai mare valoare s-a înregistrat în anul 1997 (2.863 persoane), iar cea mai
mică valoare s-a înregistrat în anul 2003 (2.235 persoane).

Figura 13.4.18. Evoluţia numărului persoanelor care au decedat ca urmare a unui

accident rutier, în perioada 1996 - 2007
3.000

2.500

2.000

1.500

1.000

500

0
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
număr persoane decedate 2.845 2.863 2.778 2.505 2.499 2.461 2.398 2.235 2.418 2.641 2.478 2.794
Sursa: EUROSTAT

366