Sunteți pe pagina 1din 52

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ 28.03.

2012

“APELE ROMÂNE
http://www.rowater.ro

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI
28 martie 2012

1
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

CUPRINS
PRESA CENTRALĂ............................................................................................................4
ANAR: Aproape 80% din apele de suprafaţă ating obiectivele de mediu......................4
ANAR: Aproape 80% din apele de suprafaţă ating obiectivele de mediu......................6
49 de milioane de euro pentru apa şi canalizarea Clujului............................................6
Agricultura poluează pentru apele subterane...............................................................7
Apele - otravite de gunoaie si de minerit......................................................................8
Apele Române: În ultimii patru ani s-au investit aproape 3 miliarde de euro pentru
extinderea şi reabilitarea infrastructurii......................................................................11
ANAR: Aproape 80% din apele de suprafata ating obiectivele de mediu....................13
Romania moderna: aproape 57% grad de racordare la retelele de canalizare si 46%
racordare la statiile de epurare....................................................................................14
România, aproape 57% grad de racordare la reţele de canalizare şi circa 46% grad de
racordare la staţiile de epurare....................................................................................15
Teme similare...............................................................................................................17
Semnal de alarmă de Ziua Mondială a Apei: apele poluate sunt una din cele mai mari
griji ale locuitorilor din Roşia Montană!......................................................................17
Teme internaționale.....................................................................................................19
Cerem pământ şi apă Bulgariei....................................................................................19
PRESA LOCALĂ........................................................................................................23
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIȘURI...............................................................23
Întâlnire româno-ungară la „Apă Crişuri" - Evaluarea riscului la inundaţii..................23
Gestionarea inundaţiilor, pe masa experţilor români şi maghiari...............................24
Întâlnire româno-maghiară privind evaluarea şi gestionarea riscului la inundaţii......25
Experți din România şi Ungaria au evaluat riscul de inundații, la Oradea...................26
Teme de mediu.............................................................................................................27
Copiii au curatat Defileul Crisului Repede...................................................................27
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA-LITORAL............................................27
ANAR, mulţumită de calitatea apelor din România.....................................................27
2
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

Judeţul Constanţa depăşeşte capitala la sistemul de canalizare.................................29


Constanţa, printre judeţele cu cele mai ridicate grade de racordare la reţelele de
canalizare şi la staţii de epurare...................................................................................30
ANAR: Aproape 80% din apele de suprafaţă ating obiectivele de mediu....................33
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ................................................................34
22 Martie, Ziua Mondială a Apei................................................................................34
77 de milioane de lei pentru ape.................................................................................37
Comisii mixte de verificări............................................................................................38
Apele din judeţul Mureş vor fi salubrizate pentru a preveni inundaţiile.....................39
Avem comisie de salubrizare a apelor.........................................................................39
S-a constituit comisia care controlează starea de salubrizare a apelor.......................40
Salubrizarea apelor, în atenţia executivului judeţean..................................................40
Salubrizarea râurilor din Alba, în vizorul Prefecturii....................................................41
Nu mai sunt bani pentru continuarea lucrărilor de consolidare a digului râului Mureş
.....................................................................................................................................41
Teme similare...............................................................................................................42
Prevestirile de secetă mare ale baciului Ioan Filip.......................................................42
Teme de mediu.............................................................................................................42
Combinaţia dintre apa termală din Mako şi nămolul din Mureş ajută la vindecarea
multor boli !.................................................................................................................42
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA.........................................................43
49 de milioane de euro pentru apa şi canalizarea Clujului..........................................43
Clujul, in topul judetelor privind gradul de racordare la canalizare............................44
Romania, aproape 57% grad de racordare la retelele de canalizare si circa 46% grad
de racordare la statiile de epurare...............................................................................45
Investitii de peste 48 milioane de euro in retelele de apa din judetul Cluj.................47
Sute de saci de gunoaie stransi de pe rauri.................................................................47
Peste 120 tone de gunoaie adunate de pe malurile raurilor Bistrita, Sieu si Budac...48
Peste 600 de saci de gunoaie, adunati de Ziua Apei...................................................48
Peste 600 de saci de deseuri, pescuiti de pe raurile Sieu, Budac si Bistrita................49
3
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

Peste 600 de saci de gunoaie au fost adunati in urma actiunilor de ecologizare de


saptamana trecuta.......................................................................................................50
Teme de mediu.............................................................................................................51
Borbely – Ministrul Mediului vine sa taie panglica microhidrocentralelor de pe Valea
Neagra..........................................................................................................................51
Consiliul Judetean, oficial in cautarea gestionarului de la Tarpiu................................51
Platforma de gunoi ilegala la Bistrita. Ce face Garda de Mediu si Inspectoratul de
Mediu?.........................................................................................................................52
Campanie: maramuresenii planteaza copaci...............................................................53

PRESA CENTRALĂ

ANAR: Aproape 80% din apele de suprafaţă ating obiectivele de mediu


Aproape 80% din apele de suprafață ating obiectivele de mediu, informează, marți,
Administrația Națională "Apele Române" (ANAR). Potrivit evaluărilor realizate la nivelul
anului 2011 cu privire la calitatea apelor de suprafață şi din subteran, la nivel național,
79,55% (respectiv 1.719), din totalul corpurilor de apă de suprafață evaluate în anul
2011 îndeplinesc obiectivul de mediu, adică au stare ecologică bună, în timp ce restul de
20,45% (442 corpuri de apă) nu ating aceste obiective. Din categoria corpuri naturale,
adică nemodificate de construcții hidrotehnice, de exemplu, 84,36% (1386) dintre râurile
naturale monitorizate ating obiectivele de mediu, iar 15,64% (257) nu ating obiectivele
de mediu. Din aceeaşi categorie, doar 17,36% (zece) dintre lacurile naturale ating
obiectivele de mediu şi 82,46% (47) nu ating acest obiectiv, motivele fiind nivelul ridicat
de eutrofizare (înflorire algală), în special în perioada verii, şi capacitatea redusă de
regenerare a acestora, potrivit Agerpres. Conform ANAR, Din categoria corpuri de apă
puternic modificate, adică pe cursul de apă s-a construit o lucrare hidrotehnică - baraj,
îndiguire, etc. -, 72,13% (207) dintre râurile puternic modificate ating obiectivele de
mediu, iar 27,87% (80) dintre acestea nu ating aceste obiective. Tot din această categorie
56,9% (66) dintre lacurile de acumulare ating obiectivele de mediu, iar 43,1% (50) nu le
ating. Din categoria corpuri de apă artificiale (de exemplu, Canalul Dunăre-Marea
4
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

Neagră), 86,12 % ating obiectivele de mediu, iar 13,79% nu le ating. În ceea ce priveşte
evaluare a corpurilor de apă subterană, la nivelul anului trecut, 81,6% din corpurile de
apă subterane ating obiectivele de calitate şi doar 18,4% nu ating aceste obiective.
ANAR menționează printre activitățile puternic poluatoare, atât ale apelor de suprafață,
cât şi a celor din subteran, captarea şi prelucrarea apei pentru alimentarea populației,
ramurile industriale (prelucrări chimice, industrie metalurgică şi construcții de maşini,
energie electrică şi chimică, industria extractivă, industria alimentară şi zootehnie).
Factorii poluatori majori care afectează calitatea apei subterană sunt: produsele
petroliere, produsele rezultate din procesele industriale, produse chimice (îngrăşăminte,
pesticide) utilizate în agricultură ce provoacă o poluare difuză greu de depistat şi
prevenit, produse menajere şi produse rezultate din zootehnie, metale grele,
necorelarea creşterii capacităților de producție şi a dezvoltării urbane cu modernizarea
lucrărilor de canalizare şi realizarea stațiilor de epurare, exploatarea necorespunzătoare
a stațiilor de epurare existente, lipsa unui sistem organizat de colectare, depozitare şi
gestionarea deşeurilor şi a nămolurilor de epurarea apelor industriale uzate. "Poluarea
freaticului este cel mai adesea un fenomen aproape ireversibil şi are consecințe grave
asupra folosirii rezervei subterane la alimentarea cu apă potabilă, depoluarea surselor de
apă din pânza freatică fiind un proces anevoios'', atrage atenția Administrația. În anul
2011, evaluarea stării ecologice/potențialului ecologic s-a realizat pentru un număr total
de 2.161 de corpuri de apă, din care 1.643 corpuri de apă naturale din categoria râuri,
287 de corpuri de apă puternic modificate din categoria râuri, 57 corpuri de apă - lacuri
naturale, 116 corpuri de apă - lacuri de acumulare şi 58 corpuri de apă artificiale.
Activitatea de cunoaştere a calității apelor subterane se desfăşoară prin intermediul
stațiilor hidrogeologice, a forajelor de observație, izvoare şi drenuri. În ceea ce priveşte
evaluarea corpurilor de apă subterane, au fost evaluate 125 de corpuri de apă subterană
prin 1.631 puncte de monitorizare (foraje, izvoare, drenuri, fântâni), grupate astfel:
1.397 foraje aparțin rețelei naționale de hidrogeologie, 141 foraje de exploatare, 93 sunt
foraje de urmărire a poluării amplasate în jurul marilor platforme industriale./România
TV, http://www.rtv.net/anar-aproape-80prc-din-apele-de-suprafata-ating-obiectivele-
de-mediu_22220.html
5
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

ANAR: Aproape 80% din apele de suprafaţă ating obiectivele de mediu


/Crawl Antena 3, Realitatea TV

49 de milioane de euro pentru apa şi canalizarea Clujului


Investițiile în rețelele de apă şi canalizare din județul Cluj ajung la 49 de milioane de euro
în ultimii cinci ani, relevă o statistică a Administrației Bazinale Someş-Tisa. Județul are
unul dintre cele mai bune procente de racordare a populației la rețelele de apă şi
canalizare din țară, de 63%. În județ au fost construite până acum 16 rețele de
canalizare, cu o lungime de 808 km. Sistemul a fost extins în ultimii doi ani: în semestrul I
din 2010, în județ funcționau rețele în lungime de 596 km. Dintre cele 16 rețele de
canalizare din Cluj, şapte sunt funcționale, pe o lungime de 700 km, în vreme ce restul se
află în diverse stadii de execuție. Totodată, în județ funcționează şapte stații de epurare.
În ceea ce priveşte investițiile realizate pentru rețelele de canalizare şi stațiile de
epurare, în perioada 2006-2011 în Cluj au fost investiți 48,8 milioane de euro, 88,6% din
sumă fiind asigurată din fonduri europene prin programele Phare, Sapard, ISPA sau din
fonduri de coeziune. Conform unei analize a Administrației Naționale Apele Române,
cele mai ridicate grade de racordare la canalizare (peste 70%) sunt în județele Brăila,
Braşov, Constanța, Cluj, Hunedoara, Sibiu, Timiş şi Bucureşti. Cel mai mare grad de
racordare la epurare se înregistrează în județele Constanța, Cluj şi Timiş (peste 65%). În
ultimii 22 de ani, cerința totală de apă din România a scăzut la jumătate. Cerința de apă
s-a diminuat de la 20,4 miliarde mc de apă în 1990 la 7,19 miliarde mc în 2012 .
/Realitatea Tv, preluare de pe Ziua de Cluj,
http://ziuadecj.realitatea.net/economie/49-de-milioane-de-euro-pentru-apa-si-
canalizarea-clujului--87289.html

Agricultura poluează pentru apele subterane


Aproape 80% din apele de suprafață ating obiectivele de mediu, informează, marți, site
-ul de internet al Administrației Națională "Apele Române" (ANAR). Potrivit evaluărilor
realizate la nivelul anului 2011 cu privire la calitatea apelor de suprafață şi din subteran,
la nivel național, 79,55% (respectiv 1.719), din totalul corpurilor de apă de suprafață

6
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

evaluate în anul 2011 îndeplinesc obiectivul de mediu, adică au stare ecologică bună. Din
categoria corpuri naturale, adică nemodificate de construcții hidrotehnice, de exemplu,
84% (1386) dintre râuri şi doar 17 % (zece) dintre lacurile naturale monitorizate ating
obiectivele de mediu. Conform ANAR, din categoria corpuri de apă puternic modificate,
adică pe cursul de apă s-a construit o lucrare hidrotehnică - baraj, îndiguire, 72% (207)
dintre râurile puternic modificate şi 56,9% (66) dintre lacurile de acumulare ating
obiectivele de mediu. Din categoria corpuri de apă artificiale unde intra şi Canalul
Dunăre-Marea Neagră, 86 % ating obiectivele de mediu. În ceea ce priveşte evaluare a
corpurilor de apă subterană, la nivelul anului trecut, 80 % din corpurile de apă subterane
ating obiectivele de calitate.
Factori poluatori
ANAR menționează printre activitățile puternic poluatoare, atât ale apelor de suprafață,
cât şi a celor din subteran, captarea şi prelucrarea apei pentru alimentarea populației,
ramurile industriale (prelucrări chimice, industrie metalurgică şi construcții de maşini,
energie electrică şi chimică, industria extractivă, industria alimentară şi zootehnie).
Factorii poluatori majori care afectează calitatea apei subterană sunt: produsele
petroliere, produsele rezultate din procesele industriale, produse chimice (îngrăşăminte,
pesticide) utilizate în agricultură ce provoacă o poluare difuză greu de depistat şi
prevenit, produse menajere şi produse rezultate din zootehnie, metale grele,
necorelarea creşterii capacităților de producție şi a dezvoltării urbane cu modernizarea
lucrărilor de canalizare şi realizarea stațiilor de epurare, exploatarea necorespunzătoare
a stațiilor de epurare existente, lipsa unui sistem organizat de colectare, depozitare şi
gestionarea deşeurilor şi a nămolurilor de epurarea apelor industriale uzate."Poluarea
freaticului este cel mai adesea un fenomen aproape ireversibil şi are consecințe grave
asupra folosirii rezervei subterane la alimentarea cu apă potabilă, depoluarea surselor de
apă din pânza freatică fiind un proces anevoios'', atrage atenția Administrația. În anul
2011, evaluarea stării ecologice/potențialului ecologic s-a realizat pentru un număr total
de peste 2.000 de corpuri de apă, din care 1.600 corpuri de apă naturale din categoria
râuri, 287 de corpuri de apă puternic modificate din categoria râuri, 57 corpuri de apă -
lacuri naturale, 116 corpuri de apă - lacuri de acumulare şi 58 corpuri de apă artificiale.
7
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

Activitatea de cunoaştere a calității apelor subterane se desfăşoară prin intermediul


stațiilor hidrogeologice, a forajelor de observație, izvoare şi drenuri./Radio Antena
Satelor,
http://antenasatelor.ro/mediu/10316-agricultura-polueaz-pentru-apele-
subterane.html, preluare și pe Radio România Actualități

Apele - otravite de gunoaie si de minerit


Cele mai poluate ape ale Romaniei sunt in zona marilor aglomerari urbane si in
apropierea fostelor exploatari miniere, releva cel mai recent studiu elaborat de
Administratia Nationala Apele Romane (ANAR). Un grad inalt de poluare se constata
chiar in regiunea Bucurestiului. „Chiar daca s-a construit noua statie de epurare, procesul
de refacere a Dambovitei va dura cel puțin 20 de ani”, a declarat, pentru Green Report,
Ana-Maria Agiu, purtator de cuvant al ANAR. Totusi, la nivelul intregii tari, aproape 80 la
suta din apele Romaniei indeplinesc obiectivele de mediu, releva studiul ANAR:
„Conform evaluarilor realizate la nivelul anului 2011, in ceea ce priveste calitatea apelor
de suprafata si din subteran, la nivel national, 79,55 la suta din totalul corpurilor de apa
de suprafata evaluate in anul 2011 indeplinesc obiectivul de mediu”. In cifre absolute,
1719 corpuri de apa au stare ecologica buna si potentialul ecologic bun, iar 442 corpuri
de apa (20,45 la suta) nu ating obiectivele de mediu. Obiectivul de mediu pentru un corp
de apa este atins atunci cand corpul de apa se incadreaza in starea ecologica foarte buna
sau buna, respectiv potentialul ecologic maxim sau bun. Raurile naturale (nemodificate
de constructii hidrotehnice) ating obiectivele de mediu in proportie de peste 84 la suta.
15,64 la suta din raurile nemodificate nu ating obiectivele de mediu. In schimb, dintre
cele 57 de lacuri naturale monitorizate, doar 10 lacuri, adica 17 la suta, ating aceste
obiective, iar 47 de lacuri naturale nu ating obiectivele de mediu. „Acest fapt este
datorat nivelului ridicat de eutrofizare (inflorire algala), in special in perioada verii,
precum si datorita capacitatii reduse de regenerare a acestora”, explica purtatorul de
cuvant al ANAR.
Raurile sunt afectate de amenajarile hidrotehnice

8
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

Pe de alta parte, neindepliniri ale obiectivelor de mediu sunt constatate si la corpurile de


apa puternic modificate – adica pe cursul carora s-a construit o lucrare hidrotehnica,
cum ar fi un baraj sau o indiguire. 80 de rauri puternic modificate nu ating obiectivele de
mediu, ceea ce inseamna 27,87 la suta. Se observa ca procentul raurilor care nu
indeplinesc cerintele de mediu este mai mare in cazul raurilor modificate de constructii
hidrotehnice decat in cazul raurilor nemodificate. Dintre cele 116 lacuri de acumulare
monitorizate, 66 de lacuri (56,9 la suta) ating obiectivele de mediu, iar 50 de lacuri (43,1
la suta) nu ating obiectivele de mediu. Dintre activitatile puternic poluatoare, atat ale
apelor de suprafata, cat si a celor din subteran, enumeram: captarea si prelucrarea apei
pentru alimentarea populatiei, ramurile industriale (prelucrari chimice, industrie
metalurgica si constructii de masini, energie electrica si chimica, industria extractiva,
industria alimentara si zootehnie). Factorii poluatori majori care afecteaza calitatea apei
subterane sunt produsele petroliere, produsele rezultate din procesele industriale,
produsele chimice (ingrasaminte, pesticide) utilizate in agricultura, produsele menajere
si produse rezultate din zootehnie, precum si metalele grele. In plus, se constata
necorelarea cresterii capacitatilor de productie si a dezvoltarii urbane cu modernizarea
lucrarilor de canalizare si realizarea statiilor de epurare, exploatarea necorespunzatoare
a statiilor de epurare existente, lipsa unui sistem organizat de colectare, depozitare si
gestionare a deseurilor si a namolurilor de epurarea apelor industriale uzate. „Poluarea
freaticului este cel mai adesea un fenomen aproape ireversibil si are consecinte grave
asupra folosirii rezervei subterane la alimentarea cu apa potabila, depoluarea surselor de
apa din panza freatica fiind un proces anevoios”, avertizeaza studiul ANAR. La nivelul
anului 2011, in apele de suprafata si din subteran a fost evacuat un volum total de
4868,55 milioane metri cubi, din care 39,7 la suta, adica 1933,93 milioane de metri cubi
necesita epurare. Din acesta, 44,65% au fost epurate corespunzator, iar 55,36 reprezinta
ape uzate neepurate si insuficient epurate.
Doar 57 la suta din populatia Romaniei are canalizare
In Romania, gradul de racordare la retele de canalizare este de 56,96 la suta, iar gradul
de racordare la statii de epurare este de 45,57 la suta. Judetele Cluj, Constanta, Timis au
cele mai ridicate grade de racordare atat la canalizare si la statii de epurare. Judetele
9
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

Braila, Brasov, Hunedoara, Sibiu, Timis si muncipiul Bucuresti au cel mai mare grad de
racordare doar in ceea ce priveste sistemul de canalizare. Cea mai mica pondere de
racordare la reteaua de canalizare, sub 30 la suta, o au judetele Dambovita, Giurgiu,
Gorj, Ilfov si Vaslui. In ce priveste racordarea la statii de epurare, cele mai reduse
procente, sub 10 la suta, le au judetele Braila, Galati, Mehedinti si Tulcea. La nivelul
capitalei Romaniei, lipsa de apa potabila din surse certificate este o problema in curs de
rezolvare. Purtatorul de cuvant al Apa Nova, Epsica Chiru, a precizat pentru Green Report
ca in Capitala “mai sunt inca zone neacoperite, nu foarte multe, dar mai sunt, pentru ca
pe de o parte orasul s-a extins, iar pe de alta parte, in unele zone istorice inca nu am
ajuns”. Oficialul Apa Nova a precizat ca anul trecut a fost finalizata reteaua de apa
potabila din zona Magurele (sector 5), iar in anul 2012 se va pune in exploatare reteaua
publica de apa din zona Petricani (sector 2). O situatie delicata o prezinta lacurile din
jurul Capitalei, aflate in administrarea ANAR. „Lacurile Plumbuita si Pasarea au o situatie
proasta spre foarte proasta, din cauza evacuarii de ape uzate, a unor locuinte care nu
sunt racordate corespunzător la sistemele de canalizare sau care nu au avut instalații de
epurare conforme şi care evacueaza direct in apa lacului, precum si a aruncarii deseurilor
direct in apa, întrucât nu au contracte cu firme de salubritate”, a precizat, pentru Green
Report, purtatorul de cuvant al ANAR, Ana-Maria Agiu. Lacul Snagov (foto) are o situatie
ceva mai buna. „Spre deosebire de rauri, care din cauza curgerii apei au o putere mare
de a se regenera, calitatea unei ape statatoare se modifica foarte greu. Procesul de
refacere a calității apei din lacuri este unul îndelungat.”, explica reprezentantul ANAR. In
schimb, in interiorul Municipiului Bucuresti, pentru apele administrate de Primaria
Capitalei, “analizele de apa din ultimii ani arata ca starea de calitate a apei lacurilor este
in general buna (clasa II-III), valorile tuturor indicatorilor de baza determinati se
incadreaza in limitele prevazute de Ordinul 161/2006 al Ministerului Mediului”, a
precizat, pentru Green Report, Carmen Chicu, purtatorul de cuvant al Administratiei
Lacuri, Parcuri si Agrement (ALPAB). Institutia sa administreaza lacurile de pe raul
Colentina - Straulesti, Grivita, Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei si Cernica, precum si
lacurile alimentate din izvoare naturale - Carol, Tineretului, National si Circului.
Aproape 3000 de milioane de euro s-au dus pe ape
10
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

In ultimii 4 ani, in perioada 2007-2011, pentru lucrari de extindere si reabilitare a


infrastructurii de apa uzata au fost investiti la nivelul intregii tari circa 2997,173 milioane
de euro. Din acesti bani, 63 la suta au provenit din fonduri europene, 24 la suta de la
bugetul de stat, iar restul a fost finantat de la bugetul local si din surse proprii ale
operatorilor. In anul 2011, evaluarea starii ecologice si a potentialului ecologic s-a
realizat pentru un numar total de 2161 de corpuri de apa, din care 1643 de rauri
naturale, 287 de rauri puternic modificate, 57 de lacuri naturale, 116 lacuri de acumulare
si 58 de corpuri de apa artificiale./Green Report,
http://www.green-report.ro/stiri/apele-otravite-de-gunoaie-si-de-minerit, preluare și
pe Realitatea.net

Apele Române: În ultimii patru ani s-au investit aproape 3 miliarde de


euro pentru extinderea şi reabilitarea infrastructurii
Administraţia Naţională "Apele Române" (ANAR) informează că, în perioada 2007-2011,
pentru lucrări de extindere şi reabilitare a infrastructurii de apă uzată, au fost investiţi la
nivel naţional aproximativ 2.997,173 milioane euro, mare parte din bani provenind din
fonduri europene. "În ultimii patru ani (perioada 2007-2011), pentru lucrări de extindere
şi reabilitare a infrastructurii de apă uzată, au fost investiți la nivel național aproximativ
2.997,173 milioane euro, din care 63,34% din fonduri europene, 23,84% de la bugetul de
stat, 12,01% finanțat de la bugetul local şi 0,81% din surse proprii ale
operatorilor/parteneriate publice-private", informează, marți, ANAR. La nivelul anului
2011, în apele de suprafață şi din subteran, a fost evacuat un volum total de 4868,55
milioane mc/an, un procent de 39,7 %, respectiv de 1933,93 milioane mc/an necesită
epurare. Din acesta, 44,65% au fost suficient (corespunzător) epurate, iar 55,36
reprezintă ape uzate neepurate şi insuficient epurate. În România, în ceea ce priveşte
gradul de racordare la canalizare şi stații de epurare, progresul din ultimele şase luni a
fost 1,84% în ceea ce priveşte gradul de racordare la rețele de canalizare (în prezent, este
de 56,96 %, şi de aproximativ 0,93%, în ceea ce priveşte gradul de racordare la stațiile de
epurare (în prezent, este de 45,57%). Județele Cluj, Constanța, Timiş au cele mai ridicate
grade de racordare atât la canalizare şi la stații de epurare. Județele Brăila, Braşov,

11
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

Hunedoara, Sibiu, Timiş şi muncipiul Bucureşti au cel mai mare grad de racordare doar în
ceea ce priveşte sistemul de canalizare, iar, la polul opus (sub 30%), aflându-se județele
Dâmbovița, Giurgiu, Gorj, Ilfov şi Vaslui. Brăila, Galați, Mehedinți şi Tulcea sunt județele
cu cele mai mici grade de racordare la stațiile de epurare, respectiv de sub 10%. În
prezent, există fizic 983 rețele de canalizare, din care 631 sunt funcționale, restul de 352
fiind în diferite stadii de execuție sau nu s-a realizat încă racordarea la rețelele de
canalizare, datorită nefinalizării în totalitate a lucrărilor. Cele 983 de rețele de canalizare
se întind pe 24953,127 km, din care doar 1443,923 km reprezintă rețele de canalizare
funcționale. Din cei 1443,923 de kilometri, reprezentând 631 de rețele funcționale, în
2.423 aglomerări urbane, au fost inventariate lucrări de canalizare aflate în diferite stadii
de execuție reprezentând 1069,33 km. În ultimii şase ani, au fost construiți fizic 8814,877
km de rețele de canalizare, din care doar 775,46 km se află în diferite stadii de execuție.
În ceea ce priveşte situația dotării cu stații de epurare a apelor uzate, au fost inventariate
511 stații de epurare, din care 431 stații de epurare urbane care deservesc exclusiv
aglomerarile, iar 21 de stații de epurare au devenit funcționale în ultimele şase luni.
/Ziarul financiar,
http://www.zf.ro/eveniment/apele-romane-in-ultimii-patru-ani-s-au-investit-aproape-
3-miliarde-de-euro-pentru-extinderea-si-reabilitarea-infrastructurii-9442535
Preluare și pe Money Channel

ANAR: Aproape 80% din apele de suprafata ating obiectivele de mediu


Aproape 80% din apele de suprafata ating obiectivele de mediu, informeaza, marti,
Administratia Nationala “Apele Romane” (ANAR), transmite Agerpres (27 martie).
Potrivit evaluarilor realizate la nivelul anului 2011 cu privire la calitatea apelor de
suprafata si din subteran, la nivel national, 79,55% (respectiv 1.719), din totalul
corpurilor de apa de suprafata evaluate in anul 2011 indeplinesc obiectivul de mediu,
adica au stare ecologica buna, in timp ce restul de 20,45% (442 corpuri de apa) nu ating
aceste obiective. Din categoria corpuri naturale, adica nemodificate de constructii
hidrotehnice, de exemplu, 84,36% (1386) dintre raurile naturale monitorizate ating
obiectivele de mediu, iar 15,64% (257) nu ating obiectivele de mediu. Din aceeasi

12
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

categorie, doar 17,36% (zece) dintre lacurile naturale ating obiectivele de mediu si
82,46% (47) nu ating acest obiectiv, motivele fiind nivelul ridicat de eutrofizare (inflorire
algala), in special in perioada verii, si capacitatea redusa de regenerare a acestora.
Conform ANAR, Din categoria corpuri de apa puternic modificate, adica pe cursul de apa
s-a construit o lucrare hidrotehnica – baraj, indiguire, etc. -, 72,13% (207) dintre raurile
puternic modificate ating obiectivele de mediu, iar 27,87% (80) dintre acestea nu ating
aceste obiective. Tot din aceasta categorie 56,9% (66) dintre lacurile de acumulare ating
obiectivele de mediu, iar 43,1% (50) nu le ating. Din categoria corpuri de apa artificiale
(de exemplu, Canalul Dunare-Marea Neagra), 86,12 % ating obiectivele de mediu, iar
13,79% nu le ating. In ceea ce priveste evaluare a corpurilor de apa subterana, la nivelul
anului trecut, 81,6% din corpurile de apa subterane ating obiectivele de calitate si doar
18,4% nu ating aceste obiective. ANAR mentioneaza printre activitatile puternic
poluatoare, atat ale apelor de suprafata, cat si a celor din subteran, captarea si
prelucrarea apei pentru alimentarea populatiei, ramurile industriale (prelucrari chimice,
industrie metalurgica si constructii de masini, energie electrica si chimica, industria
extractiva, industria alimentara si zootehnie). Factorii poluatori majori care afecteaza
calitatea apei subterana sunt: produsele petroliere, produsele rezultate din procesele
industriale, produse chimice (ingrasaminte, pesticide) utilizate in agricultura ce provoaca
o poluare difuza greu de depistat si prevenit, produse menajere si produse rezultate din
zootehnie, metale grele, necorelarea cresterii capacitatilor de productie si a dezvoltarii
urbane cu modernizarea lucrarilor de canalizare si realizarea statiilor de epurare,
exploatarea necorespunzatoare a statiilor de epurare existente, lipsa unui sistem
organizat de colectare, depozitare si gestionarea deseurilor si a namolurilor de epurarea
apelor industriale uzate. “Poluarea freaticului este cel mai adesea un fenomen aproape
ireversibil si are consecinte grave asupra folosirii rezervei subterane la alimentarea cu
apa potabila, depoluarea surselor de apa din panza freatica fiind un proces anevoios”,
atrage atentia Administratia. In anul 2011, evaluarea starii ecologice/potentialului
ecologic s-a realizat pentru un numar total de 2.161 de corpuri de apa, din care 1.643
corpuri de apa naturale din categoria rauri, 287 de corpuri de apa puternic modificate
din categoria rauri, 57 corpuri de apa – lacuri naturale, 116 corpuri de apa – lacuri de
13
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

acumulare si 58 corpuri de apa artificiale. Activitatea de cunoastere a calitatii apelor


subterane se desfasoara prin intermediul statiilor hidrogeologice, a forajelor de
observatie, izvoare si drenuri. In ceea ce priveste evaluarea corpurilor de apa subterane,
au fost evaluate 125 de corpuri de apa subterana prin 1.631 puncte de monitorizare
(foraje, izvoare, drenuri, fantani), grupate astfel: 1.397 foraje apartin retelei nationale de
hidrogeologie, 141 foraje de exploatare, 93 sunt foraje de urmarire a poluarii amplasate
in jurul marilor platforme industriale.
/Ecomagazin,
http://www.ecomagazin.ro/anar-aproape-80-din-apele-de-suprafata-ating-
obiectivele-de-mediu/, Fabrica de bani, preluare de pe Agerpres

Romania moderna: aproape 57% grad de racordare la retelele de


canalizare si 46% racordare la statiile de epurare
Tara noastra a facut progrese in cresterea gradului de racordare a locuintelor la retelele
de canalizare si epurare, arata un comunicat transmis de Administratia Nationala ‘Apele
Romane’ (ANAR). In ultimele sase luni, gradul de conectare la retele de canalizare si statii
de epurare a fost de 1,84% si, respectiv, de circa 0,93%. Astfel, gradul de racordare la
retele de canalizare este in prezent de 56,96% si de 45,57% la statiile de epurare. In
ultmele sase luni, judetele Cluj, Constanta si Timis s-au aflat pe primul loc la aceste
capitole.
Canal si epurare
Pe ansamblu, Capitala si judetele Braila, Brasov, Hunedoara, Sibiu si Timis au cel mai
mare grad de racordare doar in ceea ce priveste sistemul de canalizare, la polul opus
(sub 30%), aflandu-se judetele Dambovita, Giurgiu, Gorj, Ilfov si Vaslui. De asemenea,
Braila, Galati, Mehedinti si Tulcea sunt judetele cu cele mai mici grade de racordare la
statiile de epurare, respectiv sub 10%. In partea de sus a clasamentului se afla Cluj,
Constanta si Timis, acestea fiind judetele cu cele mai ridicate grade de racordare atat la
statiile de epurare. In ultimii sase ani, au fost construiti fizic 8.814,877 kilometri de retele
de canalizare, din care doar 775,46 kilometri se afla in diferite stadii de
executie./Econtext,

14
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

http://www.econtext.ro/eveniment--2/social/romania-moderna-aproape-57-grad-de-
racordare-la-retelele-de-canalizare-si-46-racordare-la-statiile-de-epurare.html
http://www.ziare-pe-net.ro/stiri/romania-moderna-aproape-57-grad-de-racordare-la-
retelele-de-canalizare-si-46-racordare-la-statiile-de-epurare-1739076.html

România, aproape 57% grad de racordare la reţele de canalizare şi circa


46% grad de racordare la staţiile de epurare
Progresul realizat de România în ultimele şase luni în ceea ce priveşte gradul de
racordare la reţele de canalizare şi staţii de epurare a fost de 1,84% şi, respectiv, de circa
0,93%, judeţele Cluj, Constanţa şi Timiş aflându-se pe primul loc la aceşti indicatori,
informează, marţi, Administraţia Naţională "Apele Române" (ANAR). Potrivit unui
comunicat al Administraţiei, în România, gradul de racordare la reţele de canalizare este
în prezent de 56,96% şi de 45,57% la staţiile de epurare. Judeţele Cluj, Constanţa şi Timiş
au cele mai ridicate grade de racordare atât la canalizare şi la staţii de epurare. De
asemenea, Capitala şi judeţele Brăila, Braşov, Hunedoara, Sibiu şi Timiş au cel mai mare
grad de racordare doar în ceea ce priveşte sistemul de canalizare, la polul opus (sub
30%), aflându-se judeţele Dâmboviţa, Giurgiu, Gorj, Ilfov şi Vaslui. Brăila, Galaţi,
Mehedinţi şi Tulcea sunt judeţele cu cele mai mici grade de racordare la staţiile de
epurare, respectiv sub 10%. În prezent, există fizic 983 de reţele de canalizare, din care
631 sunt funcţionale, restul de 352 fiind în diferite stadii de execuţie sau nu s-a realizat
încă racordarea la reţelele de canalizare, din cauza nefinalizării în totalitate a lucrărilor.
Cele 983 de reţele de canalizare se întind pe 24.953,127 kilometri, din care doar
1.443,923 de kilometri reprezintă reţele de canalizare funcţionale. Din cei 1.443,923 de
kilometri, reprezentând 631 de reţele funcţionale, în 2.423 de aglomerări urbane, au fost
inventariate lucrări de canalizare aflate în diferite stadii de execuţie reprezentând
1.069,33 de kilometri. În ultimii şase ani, au fost construiţi fizic 8.814,877 kilometri de
reţele de canalizare, din care doar 775,46 kilometri se află în diferite stadii de execuţie.
În ceea ce priveşte situaţia dotării cu staţii de epurare a apelor uzate, au fost inventariate
511 staţii de epurare, din care 431 de staţii de epurare urbane care deservesc exclusiv
aglomerările, iar 21 de staţii de epurare au devenit funcţionale în ultimele şase luni. În

15
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

ultimii patru ani (2007 - 2011), pentru lucrări de extindere şi reabilitare a infrastructurii
de apă uzată, au fost investiţi la nivel naţional circa 2,997 miliarde de euro, din care
63,34% din fonduri europene, 23,84% de la bugetul de stat, 12,01% finanţat de la
bugetul local şi 0,81% din surse proprii ale operatorilor/parteneriate publice-private. La
nivelul anului 2011, în apele de suprafaţă şi din subteran a fost evacuat un volum total
de 4.868 miliarde de metri cubi, din care 39,7%, respectiv de 1.933 miliarde de metri
cubi necesită epurare. Din acesta, 44,65% au fost suficient (corespunzător) epurate, iar
55,36% reprezintă ape uzate neepurate şi insuficient epurate. Termenele de tranziţie
finală cu prevederile Directivei europene privind epurarea apelor uzate a fost stabilit la
31 decembrie 2018. Ţintele intermediare pentru conformarea la Directivă sunt: 31
decembrie 2013 - 69% - grad de racordare la sistemele de canalizare şi 61% la staţiile de
epurare, 31 decembrie 2015 - 80% - grad de racordare la sistemele de canalizare şi 77%
la staţiile de epurare şi 31 decembrie 2018 - conformare totală (100%). /
AGERPRES,
http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/113108-Romania-
aproape-57-grad-de-racordare-la-retele-de-canalizare-si-circa-46-grad-de-racordare-
la-statiile-de-epurare.html,
http://www.i-stiri.ro/actualitate/economie/romania-aproape-57-grad-de-racordare-
la-retele-de-canalizare-si-circa-46-grad-de-racordare-la-statiile-de-epurare-
id168917.html
http://www.ponturidespre.ro/mondotexte/romania-aproape-57-grad-de-racordare-
la-retele-de-canalizare-si-circa-46-grad-de-racordare-la-statiile-de-epurare/

Teme similare

Semnal de alarmă de Ziua Mondială a Apei: apele poluate sunt una din
cele mai mari griji ale locuitorilor din Roşia Montană!
De ani de zile, roşienii primesc aceleaşi veşti proaste despre apele lor, de Ziua Mondială
a Apei, sărbătorită pe 22 martie. Conform Raportului de Mediu emis de Agenţia pentru
Protecţia Mediului Alba, râul Arieş este, în continuare, poluat peste limitele legale.
Sursele de poluare sunt apele acide şi metalele grele provenite din vechile galerii, dar şi
16
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

din scurgerile de pe haldele de steril ale fostelor exploatări miniere de suprafaţă. Toate
aceste probleme se vor rezolva odată cu construcţia minei de aur Roşia Montană, acesta
fiind unul dintre motivele pentru care roşienii susţin demararea proiectului. Organizaţiile
Parteneriatul pentru Mediu Roşia Montană, Pro Dreptatea şi Pro Roşia Montană ridică,
din nou, problema pe care o au roşienii de atât de mult timp: apele poluate sunt una din
cele mai mari griji ale locuitorilor din zonă. Ei aşteaptă cu nerăbdare momentul în care
apele care curg în apropierea aşezării în care locuiesc vor fi curate şi nu se vor mai
expune riscurilor contaminării cu diferite substanţe chimice. „De când s-au închis
exploatările miniere, statul român nu a avut posibilitatea să facă nimic pentru a ajuta la
curăţarea apelor din zonă. Locuitorilor le este foarte greu şi sunt în pragul disperării. În
fiecare an, rapoartele de mediu oferă date sumbre despre situaţia apelor poluate. Dacă
s-ar redeschide activitatea minieră şi ar fi implementată staţia de epurare propusă de
investitor, lucrurile s-ar schimba”,a declarat Marcu Blăjan, Preşedinte Pro Dreptatea. „Din
galeriile miniere vechi se scurg în pârâul Roşia, în fiecare secundă, 20 de litri de ape
acide, iar de aici poluarea se propagă în aval pe zeci de km în râul Abrud şi în Arieş. Din
cauza acestor ape acide, flora şi fauna acvatică lipsesc aproape complet. Toate acestea s-
ar remedia şi apa din Roşia Montană ar reveni la viaţă dacă proiectul minier ar demara”,
este de părere Mariana Szekely, Preşedintele Asociaţiei Parteneriatul pentru Mediu Roşia
Montană. Potrivit Raportului privind Starea Mediului în judeţul Alba, emis în luna
ianuarie de Agenţia pentru Protecţia Mediului Alba, râul Arieş, în cazul căruia s-a analizat
conţinutul de substanţe prioritar periculoase, a fost catalogat drept necorespunzător,
fiind în continuare poluat. Curăţarea apelor presupune instalarea unei staţii de epurare,
tehnologie care ar ajuta la ecologizarea zonei şi la crearea de resurse de apă pe care
locuitorii să le poată folosi. „Prin implementarea proiectului minier de la Roşia Montană,
locuitorii ar beneficia de această staţie de epurare, pe care proiectul o cuprinde. Astfel,
mediul nu ar mai fi poluat de apele contaminate”, afirmă dr. Andrei Jurcă, Preşedintele
ONG Pro Roşia Montană. În prezent, apele din zona Roşiei Montane înregistrează
depăşiri foarte mari ale limitelor legale pentru numeroase substanţe chimice. Conform
raportului emis de Agenţia pentru Protecţia Mediului Alba, limitele normale pentru
Mangan au fost depăşite de peste 11 ori în luna ianuarie. Iar acesta nu este singurul
17
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

metal găsit în apele din zonă. Arsenul (de 5 ori peste limita legală), Fierul (de 73 de ori
peste limita admisă) şi Zincul (de 96 ori peste limita admisă) sunt doar câteva dintre
metalele care se găsesc în apele acide care se descarcă din vechile galerii miniere în
bazinul hidrografic din zonă, împiedicând dezvoltarea florei şi a faunei.
Despre Parteneriatul pentru Mediu Roşia Montană
Parteneriatul de Mediu Roşia Montană (RMEP) a luat fiinţă ca urmare a unei necesităţi
recunoscute de îmbunătăţire a condiţiilor de mediu din Roşia Montană şi zonele
înconjurătoare. În acelaşi timp, pentru a ajuta oamenii din aceasta zonă să înţeleagă mai
bine beneficiile unui mediu curat şi sănătos, cât şi modul în care acest lucru se poate
realiza. RMEP a luat fiinţă în mai 2005.
Despre Asociaţia Pro Dreptatea
ONG Pro Dreptatea este o asociaţie din Roşia Montană care sprijină mineritul modern în
zonă. Asociaţia are 400 de membri şi foarte mulţi alţi susţinători.
Despre Pro Roşia Montană
Asociaţia Pro Roşia Montană a luat fiinţă în anul 2000, ca urmare a disponibilizării masive
a minerilor de la compania minieră de stat Roşia Min. Atunci, această asociaţie şi-a
propus să-i sprijine pe roşieni prin reducerea şomajului şi crearea de locuri de muncă.
Din organizaţie fac parte 475 membri cotizanţi şi peste 1700 de simpatizanţi şi
susţinători, din zona de impact a proiectului Roşia Montană şi nu numai.
Membrii Pro Roşia militează pentru un mediu curat, reducerea poluării zonei, folosirea
unor metode moderne de exploatare, relansarea mineritului modern, precum şi pentru
îmbunătăţirea nivelului de trai al locuitorilor de aici.
Informaţii suplimentare şi imagini
Raportul de mediu complet, realizat de Asociaţia pentru Protecţia Mediului Alba, poate fi
descărcat, în format .pdf, de aici.
/Jurnalul național,
http://www.jurnalul.ro/observator/semnal-de-alarma-de-ziua-mondiala-a-apei-
apele-poluate-sunt-una-din-cele-mai-mari-griji-ale-locuitorilor-din-rosia-montana-
607766.htm

18
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

Teme internaționale

Cerem pământ şi apă Bulgariei


România are un litigiu nerezolvat cu Bulgaria în ceea ce priveşte delimitarea din apele
Mării Negre, a anunţat ministrul de externe, Cristian Diaconescu, într-o emisiune a
Digi24 TV. Presa bulgară a pus imediat declaraţia lui Diaconescu în legătură cu presupusa
prezenţă a unor zăcăminte de hidrocarburi în zona disputată, confundând-o cu
descoperirea recentă din regiunea Insulei Şerpilor. Replica Bulgariei a venit ieri:
delimitarea zonelor maritime nu este o problemă în relaţiile dintre Bulgaria şi România,
conform Ministerului de Externe de la Sofia. Însă ministrul Cristian Diaconescu a aruncat
în discuţie şi problema etnicilor români din Bulgaria, care nu se bucură de nici un fel de
drepturi.
Problema: 17 kilometri pătraţi
Ministrul de externe, Cristian Diaconescu, a declarat marţi seară că “există o zonă în
litigiu” între România şi Bulgaria în ceea ce priveşte frontiera de stat. “Există o zonă în
litigiu (cu Bulgaria - n.r.) în ceea ce priveşte chiar frontiera de stat, marea teritorială
dintre cele două state. Ce-i drept, este vorba de 17 kilometri pătraţi, nu de foarte mult,
dar între state europene, state cât se poate de cooperante în foarte multe planuri, cu
interese comune pe foarte multe domenii, nu văd de ce, foarte rapid, aceste lucruri nu
pot fi rezolvate”, a spus Cristian Diaconescu.
Bulgarii spun că ne înţelegem
În replică, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe bulgar, Vesela Cerneva, a spus
că delimitarea zonelor maritime nu este o problemă în relaţiile dintre Bulgaria şi
România. Bulgaria şi România poartă negocieri pentru delimitarea zonelor din Marea
Neagră de mai bine de 20 ani. Ultima rundă de negocieri (cea de-a 17-a) a avut loc la
Sofia în decembrie 2011, iar următoarea va avea loc la Bucureşti în acest an, a mai spus
Cerneva. Negocierile au loc într-o atmosferă de prietenie şi în contextul voinţei celor
două ţări, astfel încât diferendul să fie rezolvat prin semnarea unui acord bilateral.
Subiectul nu reprezintă nici o problemă în relaţiile bilaterale, care sunt de parteneriat, de
bună vecinătate şi în spiritul apartenenţei noastre la Uniunea Europeană, conform

19
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

declaraţiei de la Sofia. Comisia Europeană nu a comentat, miercuri, recentele declaraţii


ale şefului diplomaţiei române privind “o zonă în litigiu” între România şi Bulgaria privind
frontiera maritimă, dar a precizat că, de principiu, problemele deosebite dintre ţări
candidate (cum au fost România şi Bulgaria până la 1 ianuarie 2007) trebuie soluţionate
înainte de aderare.
Confuzie în presa bulgară
Presa bulgară a reluat declaraţiile ministrului Cristian Diaconescu, susţinând că de fapt
zona în litigiu ar avea resurse de hidrocarburi. “Ne certăm cu România pentru zăcăminte
de gaze şi petrol din Marea Neagră”, titrează cotidianul “Standart” în ediţia sa
electronică, conform Agerpres. “România ne presează cu un precedent periculos”,
titrează ziarul “Nova Dobrogeanska Tribuna” care apare în oraşul Dobrici din nord-estul
Bulgariei. Diaconescu a declarat că “există o zonă în litigiu” în ceea ce priveşte frontiera
de stat în Marea Neagră unde au fost descoperite recent zăcăminte de gaze şi petrol.
Diaconescu a spus printre altele şi că trebuie discutate problemele minorităţii româneşti
din Bulgaria, mai afirmă publicaţia. Agenţia BGNES comentează că declaraţia ministrului
român “este un precedent periculos care ne întoarce în timpurile când regiunea noastră
a suferit din cauza naţionalismului şi urii”. În ciuda declaraţiilor lui Diaconescu, pe
teritoriul Bulgariei nu există nici o minoritate românească, mai susţine agenţia de ştiri
privată.
Precedentul cu Ucraina
România a câştigat în procesul de la Haga cu Ucraina, în 2009, o suprafaţă de 9.700 de
kilometri pătraţi din platoul continental al Mării Negre. Descoperirile de hidrocarburi la
care face referire presa bulgară au fost făcute tocmai în acest perimetru. Ministrul
Diaconescu a subliniat faptul că România nu doreşte decât să îşi reglementeze relaţiile cu
vecinii: “Vreau să vă spun că nu am intrat noi, România, într-o etapă revendicativă
oarecum de neînţeles. Pur şi simplu sunt teme care au rămas nesoluţionate de foarte
mult timp, majoritatea de natură politico-juridică, pe care dorim să le rezolvăm în baza
raporturilor de bună vecinătate cu toate aceste state”. Prin decizia de la Haga, din 3
februarie 2009, a fost reglementată problema platoului continental din jurul Insulei

20
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

Şerpilor, însă a rămas nerezolvată chestiunea liniei de graniţă între Golful Musura şi
această insulă. Ucraina a instalat o serie de balize la sudul liniei dorite de partea română.
Naţionaliştii de la Ataka vor înapoi Dobrogea
Partidul naţionalist bulgar Ataka aminteşte într-un comunicat de presă că “Partea bulgară
ar fi putut la fel de bine să aibă pretenţii pentru Dobrogea de Nord, un teritoriu pur
bulgăresc, populat cu bulgari până în secolul trecut, care a fost cedat pe nedrept
României”. Partidul Ataka se opune ferm pretenţiilor părţii române pentru corectarea
frontierei între România şi Bulgaria din Marea Neagră, se arată în document. Partidul
naţionalist bulgar VMRO a cerut ca ministrul de externe, Nikolai Mladenov, să respingă
toate tentativele României de a căuta o minoritate românească în Bulgaria. Liderul
partidului, Krasimir Karakacianov, a declarat că vlahii şi aromânii au toate drepturile
legale în Bulgaria. În opinia lui, faptul că în Bulgaria nu există nici o minoritate
românească poate fi dovedit cel mai bine în discuţii cu reprezentanţii acestor comunităţi
care se consideră vlahi şi aromâni, dar nu români.
Românii din Bulgaria, supuşi deznaţionalizării
Deşi agenţia bulgară BGNES susţine că nu există etnici români în Bulgaria, această
afirmaţie este contrazisă de o simplă plimbare în sudul Dunării, mai ales în regiunea
Vidin unde trăiesc câteva zeci de mii de etnici români. Referindu-se la problemele cu
care se confruntă minoritatea românească din Bulgaria, ministrul Cristian Diaconescu a
spus că doreşte “aceleaşi standarde şi aceleaşi principii care se aplică peste tot în
legătură cu regimul minorităţilor la nivel european”. “Nu mă deranjează absolut nimic
atâta vreme cât dreptul românilor de a se considera români şi nu altă categorie, altă
denominare eventual dintr-o percepţie emisă la nivel statal, este respectat. Câtă vreme
acest drept este respectat, nu avem absolut nici o problemă, dar trebuie să atragem
atenţia atunci când apar diluări”, a mai comentat Diaconescu. Conform primului
recensământ al populaţiei din 1905, în Bulgaria trăiau 80.000 de români, aceeaşi cifră
apărând şi în anul 1910. În 1920, recensământul a înregistrat 57.312 români, iar în 1926 -
83.746 români care trăiau în Bulgaria. Recensământul din 1934 a redus la maxim
înregistrarea românilor: dacă în 1926 la Vidin erau înregistraţi 42.414 români - la
recensământul din 1934 au mai fost găsiţi doar 1.213. Ultima menţiune oficială a
21
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

românilor în documentele bulgare datează din 1965, când au fost recenzaţi doar 6.000
de etnici români. Recensămintele de după 1989 nu au cuprins categoria români. În
acelaşi timp, la recensământul din anul 2001 din Bulgaria au fost înregistraţi 156.119
cetăţeni la categoriile „alţii“ (69.204), „fără etnie“ (62.108) şi „necunoscută“ (24.807). În
lipsa unor cifre oficiale, organizaţiile neguvernamentale ale românilor din Bulgaria afirmă
că în 35 de sate din zona Vidinului există populaţie vorbitoare de limbă română.
În anul 2007, Guvernul Bulgariei a răspuns unei scrisori a etnicilor români din regiunea
Vidin care îşi cereau drepturile. Bulgaria refuză să accepte existenţa unei minorităţi
româneşti, susţinând în schimb existenţa unui grup etnic „vlah“ vorbitor de „limbă
vlahă“. Astfel, Guvernul Bulgariei afirmă că „Ministerul Culturii susţine că nu există
populaţie românească, doar reprezentanţi ai vlahilor şi ai aromânilor care se identifică
astfel, însă vorbesc un dialect necunoscut, amestecat cu cuvinte bulgare; această
comunitate este foarte mică şi răspândită pe tot teritoriul Bulgariei“. În ciuda cererilor
insistente ale reprezentanţilor comunităţii româneşti, Guvernul Bulgariei a refuzat să
acorde românilor statutul de minoritate naţională. Deşi legislaţia bulgară permite
minorităţilor naţionale folosirea limbii române în şcoli şi în mass-media, totuşi
comunitatea românilor din regiunea Vidin nu se bucură de aceste drepturi./Puterea,
http://www.puterea.ro/articol/cerem_pamant_si_apa_bulgariei

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIȘURI

Întâlnire româno-ungară la „Apă Crişuri" - Evaluarea riscului la inundaţii


Zilele acestea, la Oradea, a avut loc întâlnirea de lucru la nivelul experților implicați în
procesul de raportare pentru Directiva privind evaluarea şi gestionarea riscului la
inundații. Potrivit prevederilor Directivei 2007/60/EC, până la finele lunii martie 2012
statele membre trebuie să furnizeze şi să raporteze către Consiliul Uniunii Europene o
evaluare a riscurilor potențiale la inundații. "Obiectivele europene, stabilite prin
Directiva 2007/60/EC, au în vedere reducerea riscului la inundații în toate țările membre.
22
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

În România, instrumentul de implementare al acestei Directive este Planul de


Management al Riscului la Inundații. Conform dispozițiilor Directivei, acest Plan trebuie
finalizat până în 2015 de fiecare stat membru în parte. Întrucât bazinele hidrografice
Mureş, Someş-Tisa şi Crişuri sunt bazine transfrontaliere, prevederile europene impun
colaborarea şi cu statul vecin, adica Ungaria", a precizat directorul Administrației
Bazinale de Apă Crişuri, Pasztor Sandor. În vederea realizării acestor obligații, experții din
România şi Ungaria s-au întâlnit la Oradea, pentru a prezenta şi confrunta rezultatele
obținute pe ambele părți ale graniței. La această întâlnire au participat experți din cadrul
Ministerului Mediului şi Pădurilor, Admninistrațiilor Bazinale Mureş, Someş-Tisa şi
Crişuri, iar delegația maghiară a fost reprezentată de Administrațiile Bazinale de la
Debrecen, Gyula, Nyiregyhaza şi Szeged. Întâlnirea s-a finalizat cu o evaluare în care s-au
stabilit instituțiile responsabile implicate în procesul de raportare către Consiliul Uniunii
Europene, modul de abordare a analizei evenimentelor, metodologiile de realizare a
hărților şi bazelor de date, criteriile de selecție a evenimentelor semnificative şi a
tipurilor de inundații, precum şi impactul zonelor potențial inundabile asupra sănătății
umane, mediului, obiectivelor culturale şi economice. Directiva prevede ca gestionarea
riscurilor de inundații să facă obiectul unor negocieri transfrontaliere şi să cuprindă
importante angajamente menite să sporească transparența si să încurajeze o mai mare
implicare a cetățenilor. Pregătirea planurilor de gestionare a riscurilor de inundații
urmează să fie realizată cu participarea publicului./Crisana

Gestionarea inundaţiilor, pe masa experţilor români şi maghiari


Experții din România şi Ungaria s-au întâlnit la Oradea pentru a compara datele obținute
în urma studiilor de evaluare a riscurilor de inundații din cele două țări vecine. Până la
sfârşitul lunii martie, Administrația Națională Apele Române trebuie să prezinte
Consiliului Uniunii Europe un raport privind riscurile de inundații din fiecare zonă a țării.
Aceste măsuri sunt impuse prin Directiva 2007/60/EC, a cărei scop este reducerea
riscului la inundații. „În România, instrumentul de implementare al acestei Directive este
Planul de Management al Riscului la Inundații. Conform dispozițiilor Directivei, acest
Plan trebuie finalizat pînă în 2015 de fiecare stat membru în parte. Întrucât bazinele

23
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

hidrografice Mureş, Someş-Tisa şi Crişuri sunt bazine transfrontaliere, prevederile


europene impun colaborarea şi cu statul vecin, adica Ungaria”, a precizat directorul
Administrației Bazinale de Apă (ABA) „Crişuri”, Pásztor Sándor. La acestă întalnirea
experților din Ungaria şi România au luat parte reprezentanți ai Ministerului Mediului şi
Pădurilor, Admninistrațiilor Bazinale Mureş, Someş-Tisa şi Crişuri, dar şi Administrațiilor
Bazinale de la Debrecen, Gyula, Nyiregyhaza şi Szeged.„Întâlnirea s-a finalizat cu o
evaluare în care s-au stabilit instituțiile responsabile implicate în procesul de raportare
către Consiliul Uniunii Europe, modul de abordare a analizei evenimentelor,
metodologiile de realizare a hărților şi bazelor de date, criteriile de selecție a
evenimentelor semnificative şi a tipurilor de inundații, precum şi impactul zonelor
potențial inundabile asupra sănătății umane, mediului, obiectivelor culturale şi
economice”, explică Anca Mihociu, purtător de cuvânt al ABA Crişuri. Scopul directivei
este ca măsurile privind gestionarea riscurilor de inundații să fie luate prin colaborarea
țărilor vecine. În plus, pentru a spori transparența proiectelor de acest gen, se urmăreşte
implicarea cetățenilor. Astfel, planurile de gestionare a riscurilor de inundații vor fi
întocmite cu participarea publicului./Spinul

Întâlnire româno-maghiară privind evaluarea şi gestionarea riscului la


inundaţii
Zilele acestea, Oradea a fost gazda unei întâlniri de lucru la nivelul experților români şi
unguri implicați în procesul de raportare pentru Directiva 2007/60/EC privind evaluarea
şi gestionarea riscului la inundații. Potrivit prevederilor Directivei 2007/60/EC, până la
finele lunii martie 2012, statele membre UE trebuie să furnizeze şi să raporteze către
Consiliul Uniunii Europei (CE) o evaluare a riscurilor potențiale la inundații.„Obiectivele
europene, stabilite prin Directiva 2007/60/EC, au în vedere reducerea riscului la
inundații în toate țările membre. În România, instrumentul de implementare al acestei
Directive este Planul de Management al Riscului la Inundații. Conform dispozițiilor
Directivei, acest Plan trebuie finalizat pînă în 2015, de fiecare stat membru în parte.
Întrucât bazinele hidrografice Mureş, Someş-Tisa şi Crişuri sunt bazine transfrontaliere,

24
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

prevederile europene impun colaborarea şi cu statul vecin, adica Ungaria”, a declarat


directorul Administrației Bazinale de Apă Crişuri (ABA), Pásztor Sándor.
Strategii româno-maghiare
Pentru a realiza aceste obligații, experții din România şi Ungaria s-au întâlnit la Oradea,
pentru a prezenta şi confrunta rezultatele obținute pe ambele părți ale graniței. La
acestă întalnire au participat experți din cadrul Ministerului Mediului si Padurilor,
Admninistrațiilor Bazinale Mureş, Someş-Tisa şi Crişuri, iar delegația maghiară a fost
reprezentată de Administrațiile Bazinale de la Debrecen, Gyula, Nyiregyhaza şi Szeged.
Intâlnirea s-a finalizat cu o evaluare în care s-au stabilit instituțiile responsabile implicate
în procesul de raportare către CE, modul de abordare a analizei evenimentelor,
metodologiile de realizare a hărților şi bazelor de date, criteriile de selecție a
evenimentelor semnificative şi a tipurilor de inundații, precum şi impactul zonelor
potențial inundabile asupra sănătății umane, mediului, obiectivelor culturale şi
economice. Directiva prevede ca gestionarea riscurilor de inundații să facă obiectul unor
negocieri transfrontaliere şi să cuprindă importante angajamente menite să sporească
transparența si să încurajeze o mai mare implicare a cetățenilor. Pregătirea planurilor de
gestionare a riscurilor de inundații urmează să fie realizată cu participarea publicului.
Jurnal de Dimineata

Experți din România și Ungaria au evaluat riscul de inundații, la Oradea


Pentru că până la finele lunii martie statele membre UE trebuie să furnizeze Consiliului
Europei o evaluare a riscurilor potențiale de inundații, iar bazinele hidrografice Mureş,
Someş-Tisa şi Crişuri sunt bazine transfrontaliere, experți din Ungaria şi România s-au
întâlnit la Oradea pentru evaluări. La acestă întalnire au participat experți din cadrul
Ministerului Mediului si Padurilor, Admninistrațiilor Bazinale Mureş, Someş-Tisa şi Crişuri
iar delegația maghiară a fost reprezentată de Administrațiile Bazinale de la Debrecen,
Gyula, Nyiregyhaza şi Szeged. Întâlnirea s-a finalizat cu o evaluare in care s-au stabilit
instituțiile responsabile implicate în procesul de raportare către CE, modul de abordare a
analizei evenimentelor, metodologiile de realizare a hărților şi bazelor de date, criteriile
de selecție a evenimentelor semnificative şi a tipurilor de inundații, precum şi impactul

25
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

zonelor potențial inundabile asupra sănătății umane, mediului, obiectivelor culturale şi


economice. Directiva prevede trei etape care trebuie urmate: evaluarea preliminară a
riscurilor de inundații în bazinele hidrografice şi zonele de coastă, care trebuie raportată
până la finele lunii martie 2012, întocmirea, până în 2013, a unor hărți ale zonelor
inundabile şi ale zonelor care riscă să fie inundate. Hărțile trebuie să identifice zonele în
funcție de probabilitatea producerii inundațiilor (mare, medie si mica) şi planuri de
gestionare a riscurilor de inundatii./Bihor stiri

Teme de mediu

Copiii au curatat Defileul Crisului Repede


În 22 martie, Ecotop împreuna cu trei şcoli din Oradea şi una din Şuncuiuş au participat
la o activitate de igienizare în defileul Crişului Repede. Aceasta a avut loc în Ziua
Mondială a apei şi a vrut să fie un semnal de alarmă referitor la starea cursurilor de apă
curgătoare asaltate de cantități uriaşe de deşeuri aruncate pe malul apelor în localitățile
riverane. Au participat peste 90 de elevi din şcolile : Generală 11, Liceul Friedrich Schiller,
şcoala cu clasele I-VIII Dacia din Oradea şi Şcoala cu clasele I-VIII Şuncuiuş. Au fost
colectate deşeuri de pe porțiunea cuprinsă între Peştera Ungurul Mare şi Peştera
Vântului, pe ambele maluri ale râului, cca 80 de saci de 120 litri au fost umpluți. PET-urile
au fost colectate separat. Concluzia micilor salubrizatori voluntari este tristă: „Ce se
poate spune? Dacă am fi avut timp şi de trei ori mai mulți saci s-ar fi umplut şi aceştia şi
nu este sigur că ar fi fost curățenie”, se arată într-un comunicat al Ecotop. Acțiunea a
primit sprijinul primăriei locale care s-a ocupat de tranportul sacilor cu deşeuri.
Jurnal Bihorean

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA-LITORAL

ANAR, mulţumită de calitatea apelor din România


Aproape 80% din apele de suprafață ating obiectivele de mediu, a informat, ieri,
Administrația Națională "Apele Române" (ANAR). Potrivit evaluărilor realizate la nivelul
anului 2011 cu privire la calitatea apelor de suprafață şi din subteran, la nivel național,
26
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

79,55% (respectiv 1.719), din totalul corpurilor de apă de suprafață evaluate în anul
2011 îndeplinesc obiectivul de mediu, adică au stare ecologică bună, în timp ce restul de
20,45% (442 corpuri de apă) nu ating aceste obiective. Din categoria corpuri naturale,
adică nemodificate de construcții hidrotehnice, de exemplu, 84,36% (1386) dintre râurile
naturale monitorizate ating obiectivele de mediu, iar 15,64% (257) nu ating obiectivele
de mediu. Din aceeaşi categorie, doar 17,36% (zece) dintre lacurile naturale ating
obiectivele de mediu şi 82,46% (47) nu ating acest obiectiv, motivele fiind nivelul ridicat
de eutrofizare (înflorire algală), în special în perioada verii, şi capacitatea redusă de
regenerare a acestora. Conform ANAR, din categoria corpuri de apă puternic modificate,
adică pe cursul de apă s-a construit o lucrare hidrotehnică - baraj, îndiguire, etc. -,
72,13% (207) dintre râurile puternic modificate ating obiectivele de mediu, iar 27,87%
(80) dintre acestea nu ating aceste obiective. Tot din această categorie 56,9% (66) dintre
lacurile de acumulare ating obiectivele de mediu, iar 43,1% (50) nu le ating. Din
categoria corpuri de apă artificiale (de exemplu, Canalul Dunăre-Marea Neagră), 86,12%
ating obiectivele de mediu, iar 13,79% nu le ating. În ceea ce priveşte evaluare a
corpurilor de apă subterană, la nivelul anului trecut, 81,6% din corpurile de apă
subterane ating obiectivele de calitate şi doar 18,4% nu ating aceste obiective. ANAR
menționează printre activitățile puternic poluatoare, atât ale apelor de suprafață, cât şi a
celor din subteran, captarea şi prelucrarea apei pentru alimentarea populației, ramurile
industriale (prelucrări chimice, industrie metalurgică şi construcții de maşini, energie
electrică şi chimică, industria extractivă, industria alimentară şi zootehnie). Factorii
poluatori majori care afectează calitatea apei subterană sunt: produsele petroliere,
produsele rezultate din procesele industriale, produse chimice (îngrăşăminte, pesticide)
utilizate în agricultură ce provoacă o poluare difuză greu de depistat şi prevenit, produse
menajere şi produse rezultate din zootehnie, metale grele, necorelarea creşterii
capacităților de producție şi a dezvoltării urbane cu modernizarea lucrărilor de canalizare
şi realizarea stațiilor de epurare, exploatarea necorespunzătoare a stațiilor de epurare
existente, lipsa unui sistem organizat de colectare, depozitare şi gestionarea deşeurilor şi
a nămolurilor de epurarea apelor industriale uzate. "Poluarea freaticului este cel mai
adesea un fenomen aproape ireversibil şi are consecințe grave asupra folosirii rezervei
27
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

subterane la alimentarea cu apă potabilă, depoluarea surselor de apă din pânza freatică
fiind un proces anevoios'', atrage atenția Administrația./Telegraf,
http://www.telegrafonline.ro/1332882000/articol/193869/anar_multumita_de_calita
tea_apelor_din_romania.html

Judeţul Constanţa depăşeşte capitala la sistemul de canalizare


RAJA SA desfăşoară proiecte de peste 200 de milioane de euro în sectorul apeiO
statistică a Administrației Naționale Apele Române (ANAR) pentru anul 2011 în ceea ce
priveşte gradul de racordare la canalizare şi stații de epurare clasează județul Constanța
pe primul loc, urmată îndeaproape de Bucureşti, Cluj şi Timiş. Oficialii apreciază că
progresul din ultimele şase luni a fost de 1,84% în ceea ce priveşte gradul de racordare la
rețele de canalizare (în prezent, este de 56,96 %), şi de aproximativ 0,93%, în ceea ce
priveşte gradul de racordare la stațiile de epurare (în prezent, este de 45,57%). „Județele
Constanța, Cluj şi Timiş au cele mai ridicate grade de racordare atât la canalizare, cât şi la
stații de epurare. Județele Brăila, Braşov, Hunedoara, Sibiu, Timiş şi municipiul Bucureşti
au cel mai mare grad de racordare doar în ceea ce priveşte sistemul de canalizare, iar, la
polul opus (sub 30%), aflându-se județele Dâmbovița, Giurgiu, Gorj, Ilfov şi Vaslui. Brăila,
Galați, Mehedinți şi Tulcea sunt județele cu cele mai mici grade de racordare la stațiile de
epurare, respectiv de sub 10%“, a declarat Ana-Maria Agiu, purtătorul de cuvânt ANAR.
Potrivit raportului instituției citate, în prezent, există fizic 983 de rețele de canalizare,
dintre care 631 sunt funcționale, restul de 352 fiind în diferite stadii de execuție sau nu s-
a realizat încă racordarea la rețelele de canalizare din cauza nefinalizării în totalitate a
lucrărilor. Cele 983 de rețele de canalizare se întind pe 24.953,127 km, dintre care doar
1.443,923 km reprezintă rețele de canalizare funcționale. În ultimii 6 ani, au fost
construiți fizic 8.814,877 km de rețele de canalizare, dintre care doar 775,46 km se află
în diferite stadii de execuție. În ceea ce priveşte situația stațiilor de epurare a apelor
uzate, la nivel național au fost inventariate 511 astfel de unități, dintre care 431 sunt
stații de epurare urbane care deservesc exclusiv aglomerările, iar 21 de stații de epurare
au devenit funcționale în ultimele şase luni.
La Constanța continuă investițiile

28
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

Județul Constanța constituie un exemplu în ceea ce priveşte racordarea la rețelele de


canalizare şi a stațiilor de epurare datorită programelor inițiate şi dezvoltate de SC RAJA
SA, al doilea mare operator în domeniul alimentării cu apă a populației din România,
după Bucureşti, care deserveşte peste un milion de locuitori, iar în timpul sezonului
estival depăşeşte 2,5 milioane de persoane. RAJA Constanța are în exploatare 12 stații de
epurare ape menajere, iar rețeaua de canalizare are o lungime de 1.420,0 km, din care
1.214 km colectoare menajere şi pluviale şi 206 km conducte de refulare. De asemenea,
RAJA mai are în exploatare 85 de stații de pompare a apelor uzate, cu o capacitate totală
de 56.990 metri cubi pe oră şi 12 stații de epurare cu o capacitate maximă de 7.383 litri
pe secundă. Până în 2015, RAJA Constanța estimează să finalizeze proiecte în valoare de
peste 238 milioane de euro pentru sectorul de alimentare cu apă şi apă uzată. Este vorba
despre extinderea rețelei de canalizare cu 301 km, reabilitarea rețelei de canalizare pe
24 km, dotarea a 20 de aglomerări cu sisteme de colectare şi epurare a apei uzate,
construirea a 40 de stații de pompare noi, reabilitarea a 7 stații de pompare existente,
extinderea conductelor de descărcare cu 54 de km, reabilitarea conductelor de
descărcare cu 7 km, construirea a 6 stații de epurare noi şi introducerea treptei terțiare
pentru 3 stații de epurare.
Se estimează…
Oficialii ANAR estimează că, la sfârşitul anului 2018, România se va putea mândri cu un
grad de 100% în ceea ce priveşte racordarea la sistemele de canalizare şi construcția de
stații de epurare. În momentul de față, județul Constanța a ajuns deja la pragul de
85%./Liderul de opinie, http://lideruldeopinie.ro/62149/judetul-constanta-depaseste-
capitala-la-sistemul-de-canalizare

Constanţa, printre judeţele cu cele mai ridicate grade de racordare la


reţelele de canalizare şi la staţii de epurare
Conform evaluărilor realizate la nivelul anului 2011, de Administrația Naționala Apele
Române, în ceea ce priveşte calitatea apelor de suprafață şi din subteran, la nivel
național, 79,55% (adică pentru un număr de 1719) din totalul corpurilor de apă de
suprafață evaluate în anul 2011 îndeplinesc obiectivul de mediu (au stare ecologică bună

29
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

/ potențialul ecologic bun), iar 442 corpuri de apă (20,45%) nu ating obiectivele de
mediu. Obiectivul de mediu pentru un corp de apă este atins atunci când corpul de apă
se încadrează în starea ecologică foarte bună sau bună, respectiv potențialul ecologic
maxim sau bun. Astfel, din categoria corpuri naturale (nemodificate de construcții
hidrotehnice, de exemplu): 84,36% (adică în număr de 1386) dintre râurile naturale
monitorizate ating obiectivele de mediu, iar 15,64% (adică în număr de 257) nu ating
obiectivele de mediu; doar 17,36% (adică în număr de 10) dintre lacurile naturale ating
obiectivele de mediu şi 82,46% (adică în număr de 47) nu ating acest obiectiv. Acest fapt
este datorat nivelului ridicat de eutrofizare (înflorire algală), în special în perioada verii,
precum şi datorită capacității reduse de regenerare a acestora. Din categoria corpuri de
apă puternic modificate (adică pe cursul de apă s-a construit o lucrare hidrotehnică:
baraj, îndiguire, etc.), 72,13% (207) dintre râurile puternic modificate ating obiectivele
de mediu, iar 27,87% (80) dintre acestea nu ating aceste obiective; 56,9% (66) dintre
lacurile de acumulare ating obiectivele de mediu, iar 43,1% (50) nu ating obiectivele de
mediu. Din categoria corpuri de apă artificiale (de exemplu, Canalul Dunăre-Marea
Neagră), 86,12 % ating obiectivele de mediu, iar 13,79% nu ating aceste obiective. În
ceea ce priveşte evaluare a corpurilor de apă subterană, la nivelul anului 2011, 81,6% din
corpurile de apa subterane ating obiectivele de calitate si doar 18,4% nu ating
obiectivele de calitate. Dintre activitățile puternic poluatoare, atât ale apelor de
suprafață, cât şi a celor din subteran, enumerăm: captarea şi prelucrarea apei pentru
alimentarea populației, ramurile industriale (prelucrări chimice, industrie metalurgică şi
construcții de maşini, energie electrică şi chimică, industria extractiva, industria
alimentară şi zootehnie). Ca factori poluatori majori care afectează calitatea apei
subterană sunt: produse petroliere, produse rezultate din procesele industriale, produse
chimice (îngrăşăminte, pesticide) utilizate în agricultură ce provoacă o poluare difuză
greu de depistat şi prevenit, produse menajere şi produse rezultate din zootehnie,
metale grele, necorelarea creşterii capacităților de producție si a dezvoltării urbane cu
modernizarea lucrărilor de canalizare şi realizarea stațiilor de epurare, exploatarea
necorespunzătoare a stațiilor de epurare existente, lipsa unui sistem organizat de
colectare, depozitare şi gestionarea deşeurilor si a nămolurilor de epurarea apelor
30
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

industriale uzate. Poluarea freaticului este cel mai adesea un fenomen aproape
ireversibil si are consecințe grave asupra folosirii rezervei subterane la alimentarea cu
apă potabilă, depoluarea surselor de apă din panza freatica fiind un proces anevoios. La
nivelul anului 2011, în apele de suprafață şi din subteran, a fost evacuat un volum total
de 4868,55 milioane mc/an, un procent de 39,7 %, respectiv de 1933,93 milioane mc/an
necesită epurare. Din acesta, 44,65% au fost suficient (corespunzător) epurate, iar 55,36
reprezintă ape uzate neepurate şi insuficient epurate. În România, în ceea ce priveşte
gradul de racordare la canalizare şi stații de epurare, progresul din ultimele şase luni a
fost 1,84% în ceea ce priveşte gradul de racordare la rețele de canalizare (în prezent, este
de 56,96 %, şi de cca. 0,93%, în ceea ce priveşte gradul de racordare la stațiile de epurare
(în prezent, este de 45,57%). Județele Cluj, Constanța, Timiş au cele mai ridicate grade de
racordare atât la canalizare şi la stații de epurare. În prezent, există fizic 983 rețele de
canalizare, din care 631 sunt funcționale, restul de 352 fiind în diferite stadii de execuție
sau nu s-a realizat încă racordarea la rețelele de canalizare, datorită nefinalizării în
totalitate a lucrărilor. Cele 983 de rețele de canalizare se întind pe 24953,127 km, din
care doar 1443,923 km reprezintă rețele de canalizare funcționale. Din cei 1443,923 de
km, reprezentând 631 de rețele funcționale, în 2423 aglomerări urbane, au fost
inventariate lucrări de canalizare aflate în diferite stadii de execuție reprezentând
1069,33 km. În ultimii 6 ani, au fost construiți fizic 8814,877 km de rețele de canalizare,
din care doar 775,46 km se află în diferite stadii de execuție. În ceea ce priveşte situația
dotării cu stații de epurare a apelor uzate, au fost inventariate 511 stații de epurare, din
care 431 stații de epurare urbane care deservesc exclusiv aglomerarile, iar 21 de stații de
epurare au devenit funcționale în ultimele şase luni. În ultimii 4 ani (perioada 2007-
2011), pentru lucrări de extindere şi reabilitare a infrastructurii de apă uzată, au fost
investiți la nivel național cca. 2997,173 milioane euro, din care 63,34% din fonduri
europene, 23,84% de la bugetul de stat, 12,01% finanțat de la bugetul local şi 0,81% din
surse proprii ale operatorilor/parteneriate publice-private. /Ziua de Constanța,
http://www.ziuaconstanta.ro/stiri-calde/stiri-calde/constanta-printre-judetele-cu-
cele-mai-ridicate-grade-de-racordare-la-retelele-de-canalizare-si-la-statii-de-epurare-
98574.html
31
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

ANAR: Aproape 80% din apele de suprafaţă ating obiectivele de mediu


Aproape 80% din apele de suprafață ating obiectivele de mediu, informează, marți,
Administrația Națională Apele Române (ANAR). Potrivit evaluărilor realizate la nivelul
anului 2011 cu privire la calitatea apelor de suprafață şi din subteran, la nivel național,
79,55% (respectiv 1.719), din totalul corpurilor de apă de suprafață evaluate în anul
2011 îndeplinesc obiectivul de mediu, adică au stare ecologică bună, în timp ce restul de
20,45% (442 corpuri de apă) nu ating aceste obiective. Din categoria corpuri naturale,
adică nemodificate de construcții hidrotehnice, de exemplu, 84,36% (1386) dintre râurile
naturale monitorizate ating obiectivele de mediu, iar 15,64% (257) nu ating obiectivele
de mediu. Din aceeaşi categorie, doar 17,36% (zece) dintre lacurile naturale ating
obiectivele de mediu şi 82,46% (47) nu ating acest obiectiv, motivele fiind nivelul ridicat
de eutrofizare (înflorire algală), în special în perioada verii, şi capacitatea redusă de
regenerare a acestora. Conform ANAR, Din categoria corpuri de apă puternic modificate,
adică pe cursul de apă s-a construit o lucrare hidrotehnică - baraj, îndiguire, etc. -,
72,13% (207) dintre râurile puternic modificate ating obiectivele de mediu, iar 27,87%
(80) dintre acestea nu ating aceste obiective. Tot din această categorie 56,9% (66) dintre
lacurile de acumulare ating obiectivele de mediu, iar 43,1% (50) nu le ating. Din
categoria corpuri de apă artificiale (de exemplu, Canalul Dunăre-Marea Neagră), 86,12 %
ating obiectivele de mediu, iar 13,79% nu le ating. În ceea ce priveşte evaluare a
corpurilor de apă subterană, la nivelul anului trecut, 81,6% din corpurile de apă
subterane ating obiectivele de calitate şi doar 18,4% nu ating aceste obiective. ANAR
menționează printre activitățile puternic poluatoare, atât ale apelor de suprafață, cât şi a
celor din subteran, captarea şi prelucrarea apei pentru alimentarea populației, ramurile
industriale (prelucrări chimice, industrie metalurgică şi construcții de maşini, energie
electrică şi chimică, industria extractivă, industria alimentară şi zootehnie). Factorii
poluatori majori care afectează calitatea apei subterană sunt: produsele petroliere,
produsele rezultate din procesele industriale, produse chimice (îngrăşăminte, pesticide)
utilizate în agricultură ce provoacă o poluare difuză greu de depistat şi prevenit, produse
menajere şi produse rezultate din zootehnie, metale grele, necorelarea creşterii
capacităților de producție şi a dezvoltării urbane cu modernizarea lucrărilor de canalizare
32
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

şi realizarea stațiilor de epurare, exploatarea necorespunzătoare a stațiilor de epurare


existente, lipsa unui sistem organizat de colectare, depozitare şi gestionarea deşeurilor şi
a nămolurilor de epurarea apelor industriale uzate."Poluarea freaticului este cel mai
adesea un fenomen aproape ireversibil şi are consecințe grave asupra folosirii rezervei
subterane la alimentarea cu apă potabilă, depoluarea surselor de apă din pânza freatică
fiind un proces anevoios'', atrage atenția Administrația. În anul 2011, evaluarea stării
ecologice/potențialului ecologic s-a realizat pentru un număr total de 2.161 de corpuri
de apă, din care 1.643 corpuri de apă naturale din categoria râuri, 287 de corpuri de apă
puternic modificate din categoria râuri, 57 corpuri de apă - lacuri naturale, 116 corpuri
de apă - lacuri de acumulare şi 58 corpuri de apă artificiale. Activitatea de cunoaştere a
calității apelor subterane se desfăşoară prin intermediul stațiilor hidrogeologice, a
forajelor de observație, izvoare şi drenuri. În ceea ce priveşte evaluarea corpurilor de
apă subterane, au fost evaluate 125 de corpuri de apă subterană prin 1.631 puncte de
monitorizare (foraje, izvoare, drenuri, fântâni), grupate astfel: 1.397 foraje aparțin rețelei
naționale de hidrogeologie, 141 foraje de exploatare, 93 sunt foraje de urmărire a
poluării amplasate în jurul marilor platforme industriale./Replica de Constanța,
http://www.replicaonline.ro/anar-aproape-80-din-apele-de-suprafata-ating-
obiectivele-de-mediu-58138/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ

22 Martie, Ziua Mondială a Apei


(traducere)
În anul 1992, la Conferința Națiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare de la Rio de
Janeiro, s-a hotărât ca în ziua de 22 martie să fie celebrată Ziua Mondială a Apei. Pentru
acest an s-a hotărât ca logo-ul să fie „Apa şi securitatea alimentară”. Conform raportului
prezentat la Forumul Mondial al Apei, oricât de mare ar fi volumul de apă total din
lacurile de acumulare, resursele de apă riscă să fie epuizate dacă nu sunt utilizate corect.
Creşterea populației este strâns legată de creşterea nevoii de alimente şi implicit de
creşterea consumului de apă în sectorul agricol, ceea ce reprezintă 70% din consumul
33
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

global de apă. În ceea ce priveşte România, resursele de apă ale țării noastre sunt relativ
sărace şi neuniform distribuite în timp şi spațiu. Acestea însumează teoretic cca. 134,6
mld mc (fiind constituite din apele de suprafață - râuri, lacuri, fluviul Dunărea - şi ape
subterane), din care resursa utilizabilă, potrivit gradului de amenajare a bazinelor
hidrografice este cca. 40 mld. mc. „Criza apei înseamnă criza vieții care se concretizează
prin: criza accesului la apă, problema calității apei şi relația omului cu apa. Aproximativ
un miliard şi jumătate de oameni din toată lumea nu au acces la apa indispensabilă vieții
lor, cu alte cuvinte, ei nu au dreptul la viață pentru că speranța lor de viață este foarte
scăzută din cauza nivelului de trai precar. Mai mult, alte două miliarde de oameni nu au
canalizare, toalete civilizate şi condiții minimale de igienă. În România, gradul de
racordare la canalizare a locuitorilor echivalenți este 56,96 %, iar gradul de racordare la
stațiile de epurare este de 45,57%. În ultimii 4 ani (perioada 2007-2011), cca. 2997,173
milioane euro au fost investiți la nivel național pentru lucrări de extindere şi reabilitare a
infrastructurii de apă. A altă componentă a crizei mondiale a apei este problema
disponibilității apei în cantitatea şi calitatea necesară vieții. O apă curată ne oferă şansa
la o viață mai sănătoasă, dar calitatea apei se reflectă şi în comportamentul unei națiuni
față de apă şi a fiecăruia dintre noi, în direcția protejării şi conservării calității ei. Nivelul
de calitate foarte bună a apelor ridică standardul de calitate şi de viață al unei națiuni,
pentru că o apă de foarte bună calitate vorbeşte de modul în care această națiune s-a
comportat față de apă de-a lungul istoriei sale şi, în acelaşi timp, o responsabilizează în
prezent şi în viitor să ducă o politică adecvată, prin conservarea şi protejarea calității
apelor, prin politici durabile de gospodărire a apelor. În România, la nivel național,
79,55% din totalul corpurilor de apă de suprafață evaluate în anul 2011 îndeplinesc
obiectivul de mediu (au stare ecologică bună / potențialul ecologic bun), iar 20,45% nu
ating obiectivele de mediu. În ceea ce priveşte evaluare a corpurilor de apă subterană, la
nivelul anului 2011, 81,6% din corpurile de apă subterane ating obiectivele de calitate si
doar 18,4% nu ating obiectivele de calitate” – a declarat David Csaba într-un comunicat
de presă. „Organismele internaționaleşi liderii lumii au avertizat la Forumul Mondial al
Apei din Marsilia că oricât de mare ar fi volumul de apă total din lacurile de acumulare,
resursele hidrologice sunt consumate într-un mod nesustenabil, apa fiind transformată
34
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

din resursă recuperabilă în resursă finită, neregenerabilă. Deşi România nu se află pe o


hartă a crizei apei, resursele de apă din țara noastră sunt relativ sărace şi neuniform
distribuite în timp şi spațiu. În calitate de administrator al resursei de apă, acțiunile
noastre sunt canalizate pentru protejarea şi conservarea resurselor de apă, din punct de
vedere calitativ şi cantitativ. Toate aceste eforturi au ca destinatar final protejarea şi
securitatea populației şi a celorlalți utilizatori de apă, prin asigurarea resurselor de apă
necesare subzistenței, cât şi pentru protejarea oamenilor atunci când apele pot deveni
un pericol pentru viața şi familia lor. Din aceste puncte de vedere, pentru a mări
resursele utilizabile, ANAR ia constant măsuri de regularizare a debitelor prin lacurile de
acumulare care rețin debitele excendentare în perioadele ploioase, pentru a le face
disponibile în perioadele secetoase. Astfel, avem în vedere noi propuneri de amenajare a
bazinelor hidrografice inclusiv prin realizarea de noi lacuri de acumulare - rezervoare de
apă – cu scopul de a mări cantitatea de apă care poate fi utilizată de folosințe, inclusiv
capacitățile de stocare a volumelor de apă la viituri” – se arată în acelaşi comunicat. „O
protecție durabilă a resurselor de apă, în România, nu poate fi făcută fără luarea în
considerare a necesităților de dezvoltare socială şi economică a societății. Totodată, este
clar că dezvoltarea economică şi socială pentru a fi durabilă trebuie să protejeze
resursele de apă prin micşorarea impactului asupra acestora. Pentru a atinge aceste
obiective este nevoie de fonduri care să asigure dezvoltarea şi protecția resurselor de
apă în special în infrastructura de alimentare cu apă şi epurare a apelor uzate. După cum
se ştie deja, la nivelul Ministerului Mediului şi Pădurilor sunt în curs de derulare
programe de finanțare a unor astfel de proiecte. Este vorba în primul rând de POS
Mediu, cu finațare europeană. De asemenea, trebuie menționat programul pentru
realizarea sistemelor de alimentare cu apă, canalizare şi a stațiilor de epurare, finanțat
prin Administrația Fondului pentru Mediu. Nu în ultimul rând, sunt de amintit proiectele
finanțate în cadrul programelor multianuale finanțate de la bugetul de stat” – a declarat
László Borbély, ministrul Mediului şi Pădurilor la Forumul Apei de la Marsilia – Franța,
desfăşurat în perioada 12-16 martie a.c. „Însă pe lângă partea financiară, este nevoie să
avem grijă şi dacă resursele existente sunt utilizate corespunzător, dacă apa este
gospodărită eficient şi într-o manieră durabilă. În acest sens, cu toții trebuie să ne
35
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

concentrăm atenția asupra eficienței utilizării apei, prin introducerea unor tehnologii noi,
contorizare, proiectarea optimă a rețelelor de distribuție sau modernizarea sistemelor
de tratare. Nu trebuie să neglijăm conştientizarea publicului în privința reducerii
consumului de apă, iar în perioada următoare va trebui să ne concetrăm atenția în
această direcție. Mai ales că sunt lucruri mărunte pe care fiecare le poate realiza, fără un
efort prea mare, dar care au efect asupra consumului de apă.” – şi-a încheiat ministrul
discursul. Nepujsag MS -

77 de milioane de lei pentru ape


Bugetul Administrației Bazinale de Apă Mureş, pentru investițiile din acest an, se ridică la
67,217 milioane lei, aproape jumătate din această sumă regăsindu-se în lucrări derulate
în județul nostru. Programul de investiții din acest an, în Alba, cuprinde 7 lucrări
continuate din perioada anterioară. Prima investiție pe lista SGA Alba este regularizarea
râului Pian, în aval de localitatea Strungari, proiect finanțat de la buget şi din Fondul de
Mediu, în valoare de 1,29 milioane lei. Proiectul cuprinde amenajarea albiei pe 17,97
kilometri şi protecția malului pe o lungime de 5,21 kilometri. Investiția se va finaliza până
la sfârşitul acestui an. Lista de investiții. Pe lista de investiții se mai regăseşte
regularizarea râului Cugir, în amonte şi în aval de Vinerea, lucrare ce a fost începută în
anul 2011, finanțată din Fondul de Mediu, se ridică la 1,3 milioane lei şi se va termina în
acest an. Urmează îndiguirea malului drept al râului Mureş, la Beldiu, o lucrare ce a fost
începută anul trecut, are o valoare de 400.000 lei şi se va finaliza anul viitor. Pe lista de
investiții se află regularizarea pârâului Galda, la Galda de Jos, un proiect ce cuprinde
lucrări de regularizare, îndiguire şi apărare a malului. Valoarea investiției este de 100.000
lei. O altă lucrare este cea de regularizare a pârâului Abrud, la Abrud, care cuprinde
recalibrarea albiei, supraînălțarea digurilor, refacerea zidurilor, subzidiri, prag şi traverse
de stabilizare. Valoarea investiției se cifrează la 100.000 lei. Cele două lucrări, de la Galda
de Jos şi Abrud, vor fi anunțate pe SEAP în vederea elaborării proiectului tehnic şi e
posibil ca în luna august să demareze execuția acestora. O altă investiție importantă,
complexă, este cea de la acumularea Mihoiesti, unde se vor executa lucrări de punere în
siguranță şi îndiguire în valoare de 18,9 milioane lei, urmând ca investiția să fie finalizată

36
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

anul viitor. Tot anul acesta mai este în plan amenajarea râului Arieş pentru apărare
împotriva inundațiilor a localităților Câmpeni, Baia de Arieş, Lunca Arieşului şi a celor din
aval de acumularea de la Mihoieşti şi cuprinde lucrări în valoare de 10,6 milioane lei. La
cele 7 investiții se adaugă alte lucrări de la Baia de Arieş, Arieşul Mic, Arieşul Mare, Valea
Ciuruleasa şi Valea Aiudului. Valoarea totală a investițiilor amintite se ridică la 77
milioane lei. Monitorul de Alba AB

Comisii mixte de verificări


Prefectul județului Mureş, Marius Paşcan, a emis marți 27.03.2012 ordinul de constituire
a Comisiei mixte de verificare a salubrizării cursurilor de apă de pe raza județului Mureş,
formată din reprezentanți ai următoarelor instituții:
- Inspectoratul pentru Situații de Urgență ”Horea” al județului Mureş
- Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Mureş
- Sistemul de Gospodărire a Apelor Mureş
- Instituția Prefectului - Județul Mureş.
Comisia verifică modul în care au fost salubrizate cursurile de apă şi au fost realizate
şanțuri şi rigole în localitățile din județul Mureş, pentru asigurarea secțiunilor de
scurgere a apelor mari, cu respectarea Programului elaborat de Comitetul Ministerial
pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor. Controalele se
vor derula pe raza județului Mureş, conform competențelor legale specifice fiecărei
instituții, şi vor urmări în principal următoarele obiective:
- existența depozitelor de deşeuri şi de material lemnos pe malurile şi în albiile cursurilor
de apă, precum şi în secțiunile de scurgere a podurilor şi podețelor;
- existența depozitelor de material lemnos pe formațiunile torențiale din apropierea
zonelor locuite;
- modul în care au fost realizate/întreținute şanțurile şi rigolele de scurgere a apelor
pluviale în localități. Coordonatorul acțiunilor de control este directorul Sistemului de
Gospodărire a Apelor Mureş. www.tirgumureseanul.ro MS – nesemnat -

37
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

Apele din judeţul Mureş vor fi salubrizate pentru a preveni inundaţiile


Prefectul de Mureş, Marius Paşcan, a emis astăzi ordinul de constituire a unei comisiei
de verificare a salubrizării cursurilor de apă de pe raza județului. Comisia, formată din
reprezentanți ai ISU, Garda de Mediu şi Administrația Bazinală de Apă Mureş, verifică
existența depozitelor ilegale de deşeuri şi de material lemnos pe malurile şi în albiile
cursurilor de apă. De asemenea, comisia verifică modul în care au fost realizate şi
întreținute şanțurile şi rigolele de scurgere a apelor pluviale în localități. Purtătorul de
cuvânt al Administrțaiei Bazinale de Apă Mureş, Călin Fokt, a precizat că administrațiile
locale şi persoanele fizice sau juridice care nu respectă legea vor fi drastic sancționate.
Radio Mureș MS - Valeriu Russu –

Avem comisie de salubrizare a apelor


Prefectul județului Mureş, Marius Paşcan, a emis ieri ordinul de constituire a Comisiei
mixte de verificare a salubrizării cursurilor de apă de pe raza județului Mureş, formată
din reprezentanți ai următoarelor instituții: Inspectoratul pentru Situații de Urgență
”Horea” al județului Mureş, Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Mureş,
Sistemul de Gospodărire a Apelor Mureş, Instituția Prefectului – Județul Mureş. “Comisia
verifică modul în care au fost salubrizate cursurile de apă şi au fost realizate şanțuri şi
rigole în localitățile din județul Mureş, pentru asigurarea secțiunilor de scurgere a apelor
mari, cu respectarea programului elaborat de Comitetul Ministerial pentru Situații de
Urgență din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor”, se arată într-un comunicat de
presă remis de cancelaria Instituției Prefectului – Județul Mureş. Coordonatorul
acțiunilor de control este directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Mureş. Zi de Zi
MS – Sandu Tudor –

S-a constituit comisia care controlează starea de salubrizare a apelor


(traducere)
Prefectul județului Mureş, Marius Paşcan, a emis ieri ordinul de constituire a Comisiei
mixte de verificare a salubrizării cursurilor de apă de pe raza județului Mureş, formată
din reprezentanți ai următoarelor instituții: Inspectoratul pentru Situații de Urgență

38
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

”Horea” al județului Mureş, Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Mureş,


Sistemul de Gospodărire a Apelor Mureş, Instituția Prefectului – Județul Mureş. Comisia
verifică modul în care au fost salubrizate cursurile de apă şi au fost realizate şanțuri şi
rigole în localitățile din județul Mureş, pentru asigurarea secțiunilor de scurgere a apelor
mari. Administrațiile publice locale şi persoanele fizice sau juridice care nu respectă
legea vor fi drastic sancționate. Nepujsag MS - Vajda György –

Salubrizarea apelor, în atenţia executivului judeţean


Prefectul județului Alba, Ştefan Bardan, a numit recent, printr-un ordin, o comisie pentru
verificarea respectării prevederilor Legii Apelor, ce are în componență consilieri ai
Instituției Prefectului Alba, ingineri din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor,
reprezentanți ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Unirea” şi un reprezentant al
Comisariatului Județean Alba al Gărzii Naționale de Mediu. Comisia îşi va desfăşura
activitatea în perioada 19 martie - 27 aprilie şi va verifica modul în care au fost
salubrizate cursurile de apă din județ, întocmind la final un proces-verbal cu concluziile
rezultate şi măsurile întreprinse pentru diminuarea efectelor unor eventuale inundații
din perioada de primăvară, care va fi înaintat Centrului Operativ pentru Situații de
Urgență din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor. „Este important ca atât
administrațiile publice locale, cât şi cetățenii să conştientizeze importanța gospodăririi
apelor, atât în mediul urban, cât şi rural, pentru a ajuta la salubrizarea cursurilor de apă
în vederea evitării unor eventuale inundații”, a declarat prefectul Ştefan Bardan.
Monitorul de Alba AB - Cristi Fleschin –

Salubrizarea râurilor din Alba, în vizorul Prefecturii


Prin ordin al prefectului de Alba, Ştefan Bardan, a fost numită o Comisie pentru
verificarea respectării prevederilor Legii Apelor, ce are în componență consilieri ai
Instituției Prefectului Alba, ingineri din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor,
reprezentanți ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Unirea” şi un reprezentant al
Comisariatului Județean Alba al Gărzii Naționale de Mediu. Comisia îşi va desfăşura
activitatea în perioada 19 martie - 27 aprilie a.c. şi va verifica modul în care au fost

39
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

salubrizate cusurile de apă din județ, întocmind la final un proces-verbal cu concluziile


rezultate şi măsurile întreprinse pentru diminuarea efectelor unor eventuale inundații
din perioada de primavară, care va fi înaintat Centrului Operativ pentru Situații de
Urgență din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor. „Este important ca atât
administrațiile publice locale cât şi cetățenii să conştientizeze importanța gospodăririi
apelor, atât în mediul urban cât şi rural, pentru a ajuta la salubrizarea cursurilor de apă în
vederea evitării unor eventuale inundații”, a declarat prefectul Ştefan Bardan. CityNews
AB – Ioana Sfârlea -

Nu mai sunt bani pentru continuarea lucrărilor de consolidare a digului


râului Mureş
Anul trecut s-au terminat şi banii alocați lucrărilor de amenajare a malurilor râului
Mureş, pe porțiunea dintre cele două baraje din dreptul municipiului Târgu Mureş.
Purtătorul de cuvânt al Administrației Bazinale de Apă Mureş, Călin Fokt, a explicat că pe
malul drept s-au executat lucrări de îndiguire, finalizate însă doar până la podul rutier
dintre cartierul Unirii. Pe malul stâng al râului Mureş s-au executat lucrări de îndiguire, la
pista de biciclete şi promenada din dreptul cartierului Aleea Carpați. Conducerea
Administrației Bazinale de Apă Mureş se află azi la Bucureşti şi speră să primească bani,
măcar pentru a termina lucrările de consolidare a malului stâng, declară Călin Fokt.
Întrerupte de sosirea iernii, lucrările de curățare a mâlului din dreptul barajului de la la
intrarea din complexul de agrement „Week-end" vor fi reluate după ce va scădea nivelul
apei. Începute în 2011, lucrările de amenajare şi consolidare a digurilor râului Mureş ar
putea fi finalizate doar în 2014, în funcție de banii ce vor fi alocați de Administrația
Națională a Apelor. Radio Mureș MS - Valeriu Russu –

Teme similare

Prevestirile de secetă mare ale baciului Ioan Filip


Pe nea Filip îl găsim pe lângă gospodărie, robotind prin ocol la cei 84 de ani pe care i-a
împlinit: „Nepoate dragă, am muncit din greu de când mă ştiu, dar uite că mi-a ajutat
bunul Dumnezeu şi am ajuns şi la pensie. Nu mă plâng nici azi, decât numai de
40
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

singurătate, care-i mai rea decât toate. Stau singur între pereți şi doar nepoții mai vin să
mă caute şi să mai grijească de mine. Ziua mai deretic prin curte, mai mut lucrurile dintr-
un loc într-altul sau mai umblu pe la pământuri ca să văd cum creşte iarba, iar seara stau
şi vorbesc cu televizorul. Aş vrea însă să vă spun un lucru, pe care toți l-au văzut, dar
puțini l-au băgat de seamă: zăpada de anul ăsta, cât a fost ea de mare, s-a dus în trei zile
de parcă ar fi mâncat-o lupii. În alți ani se topea mult mai greu, apoi ieşeau văile, se
umflau şanțurile, se făcea noroi de-ți rămâneau cizmele de gumă pe drum de cum se
îngropa piciorul în pământ. Anul acesta însă, toată neaua a trecut ca-n vis. Ţărâna a
rămas tare ca piatra şi vă spun că n-am mai văzut aşa ceva de 84 de ani, de când sunt pe
lume. Ce-i drept, a fost mare secetă vara trecută şi astă toamnă, dar tare mi-e că ne
aşteaptă o secetă şi mai mare în această vară, că prea a ajuns pă¬mân¬tul atât de
nesățios de apă.” Plec de lângă baciul Ioan Filip, dar parcă gândurile-mi rămân la cele
spuse de el. Oricum ai lua-o, bătrânul are dreptate. Zăpada s-a dus într-o clipită, la fel ca
şi frigul. Glasul Aradului AR – Voicu Sida –

Teme de mediu

Combinaţia dintre apa termală din Mako şi nămolul din Mureş ajută la
vindecarea multor boli !
Iar cei care o folosesc sunt maghiarii de la Mako, unde s-a deschis un ultramodern centru
SPA! Arădenii se pot relaxa la un centru SPA ultramodern, deschis în ianuarie, de către
vecinii maghiari, la mai puțin de 70 de km de municipiu. Este vorba despre complexul
acvatic din oraşul maghiar Mako, renumit pentru reabilitare medicală cu apă termală din
Ungaria, care ajută în tratamentul bolilor articulare, nevralgiei şi atrofierii musculare.
Datorită compoziției sale nămolul din Mureş vindecă bolile reumatice şi cele
ginecologice. Centrul SPA de la Mako, un complex de băi unic în Europa, situat la 20 de
kilometri de granița cu România, este o construcție impresionantă supranumită „Baia
băilor“. La Băile Hagymatikum, vizitatorii pot face tratamente medicale cu băi termale
sau se pot relaxa în cele zece bazine . Spații pentru aromaterapie şi pentru masaje
wellness şi terapeutice, cele şapte saune, zonele de relaxare sau cele de sport, cel de
cosmetică, un restaurant şi o cafenea întregesc complexul. Nici cei mici nu au fost uitați.
41
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

Ei au un spațiu destinat doar lor, cu bazin, tobogan şi loc de joacă. Vizitatorii vor scoate
din buzunar între 32 şi 45 RON, în funcție de combinațiile pe care le aleg, pentru o zi
petrecută în centrul Spa. www.ArTvNews AR – nesemnat -

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA

49 de milioane de euro pentru apa şi canalizarea Clujului


Investițiile în rețelele de apă şi canalizare din județul Cluj ajung la 49 de milioane de euro
în ultimii cinci ani, relevă o statistică a Administrației Bazinale Someş-Tisa. Județul are
unul dintre cele mai bune procente de racordare a populației la rețelele de apă şi
canalizare din țară, de 63%. În județ au fost construite până acum 16 rețele de
canalizare, cu o lungime de 808 km. Sistemul a fost extins în ultimii doi ani: în semestrul I
din 2010, în județ funcționau rețele în lungime de 596 km. Dintre cele 16 rețele de
canalizare din Cluj, şapte sunt funcționale, pe o lungime de 700 km, în vreme ce restul se
află în diverse stadii de execuție. Totodată, în județ funcționează şapte stații de epurare.
În ceea ce priveşte investițiile realizate pentru rețelele de canalizare şi stațiile de
epurare, în perioada 2006-2011 în Cluj au fost investiți 48,8 milioane de euro, 88,6% din
sumă fiind asigurată din fonduri europene prin programele Phare, Sapard, ISPA sau din
fonduri de coeziune. Conform unei analize a Administrației Naționale Apele Române,
cele mai ridicate grade de racordare la canalizare (peste 70%) sunt în județele Brăila,
Braşov, Constanța, Cluj, Hunedoara, Sibiu, Timiş şi Bucureşti. Cel mai mare grad de
racordare la epurare se înregistrează în județele Constanța, Cluj şi Timiş (peste 65%). În
ultimii 22 de ani, cerința totală de apă din România a scăzut la jumătate. Cerința de apă
s-a diminuat de la 20,4 miliarde mc de apă în 1990 la 7,19 miliarde mc în 2012. /Ziua de
Cluj,
http://ziuadecj.realitatea.net/economie/49-de-milioane-de-euro-pentru-apa-si-
canalizarea-clujului--87289.html

42
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

Clujul, in topul judetelor privind gradul de racordare la canalizare


În ultimii 6 ani, au fost construiți fizic aproape 9000 km de rețele de canalizare Județele
Cluj, Constanța, Timiş au cele mai ridicate grade de racordare la rețelele de canalizare şi
la stații de epurare Conform evaluărilor realizate la nivelul anului 2011, în ceea ce
priveşte calitatea apelor de suprafață şi din subteran (v. Caseta tehnică), la nivel național,
79,55% (adică pentru un număr de 1719) din totalul corpurilor de apă de suprafață
evaluate în anul 2011 îndeplinesc obiectivul de mediu (au stare ecologică bună /
potențialul ecologic bun), iar 442 corpuri de apă (20,45%) nu ating obiectivele de mediu.
Obiectivul de mediu pentru un corp de apă este atins atunci când corpul de apă se
încadrează în starea ecologică foarte bună sau bună, respectiv potențialul ecologic
maxim sau bun. În ceea ce priveşte evaluare a corpurilor de apă subterană, la nivelul
anului 2011, 81,6% din corpurile de apa subterane ating obiectivele de calitate si doar
18,4% nu ating obiectivele de calitate. Dintre activitățile puternic poluatoare, atât ale
apelor de suprafață, cât şi a celor din subteran, enumerăm: captarea şi prelucrarea apei
pentru alimentarea populației, ramurile industriale (prelucrări chimice, industrie
metalurgică şi construcții de maşini, energie electrică şi chimică, industria extractiva,
industria alimentară şi zootehnie). În România, în ceea ce priveşte gradul de racordare la
canalizare şi stații de epurare, progresul din ultimele şase luni a fost 1,84% în ceea ce
priveşte gradul de racordare la rețele de canalizare (în prezent, este de 56,96 %, şi de
cca. 0,93%, în ceea ce priveşte gradul de racordare la stațiile de epurare (în prezent, este
de 45,57%). Județele Cluj, Constanța, Timiş au cele mai ridicate grade de racordare atât
la canalizare şi la stații de epurare. Județele Brăila, Braşov, Hunedoara, Sibiu, Timiş şi
muncipiul Bucureşti au cel mai mare grad de racordare doar în ceea ce priveşte sistemul
de canalizare, iar, la polul opus (sub 30%), aflându-se județele Dâmbovița, Giurgiu, Gorj,
Ilfov şi Vaslui. Brăila, Galați, Mehedinți şi Tulcea sunt județele cu cele mai mici grade de
racordare la stațiile de epurare, respectiv de sub 10%. În județul Cluj (aferent spațiului
corespunzător bazinului hidrografic Someş), gradul de racordare la rețelele de canalizare
şi stații de epurare este de 63%. Astfel, în acelaşi areal, în prezent există 16 rețele de
canalizare cu o lungime de 808 km (comparativ cu anul 2010, semestrul I, când existau
596 km) din care 7 rețele sunt funcționale, cu o lungime de 700 km şi 7 stații de epurare
43
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

toate funcționale (din care 1 deserveşte şi agenților industriali). În ceea ce priveşte


investițiile realizate pentru rețelele de canalizare şi stațiile de epurare, în perioada 2006-
2011, în județul Cluj (acelaşi areal) au fost investiți cca.48,8 milioane euro din care 88,6%
din fonduri europene (Phare, Sapard, ISPA, Fonduri de Coeziune), 9,8% din bugetul
național si 1,6% din bugetul local./ Tarlea Dana/Foaia Transilvana

Romania, aproape 57% grad de racordare la retelele de canalizare si circa


46% grad de racordare la statiile de epurare
Progresul realizat de Romania in ultimele sase luni in ceea ce priveste gradul de
racordare la retele de canalizare si statii de epurare a fost de 1,84% si, respectiv, de circa
0,93%, judetele Cluj, Constanta si Timis aflandu-se pe primul loc la acesti indicatori,
informeaza, marti, Administratia Nationala “Apele Romane” (ANAR). Potrivit unui
comunicat al Administratiei, in Romania, gradul de racordare la retele de canalizare este
in prezent de 56,96% si de 45,57% la statiile de epurare. Judetele Cluj, Constanta si Timis
au cele mai ridicate grade de racordare atat la canalizare si la statii de epurare. De
asemenea, Capitala si judetele Braila, Brasov, Hunedoara, Sibiu si Timis au cel mai mare
grad de racordare doar in ceea ce priveste sistemul de canalizare, la polul opus (sub
30%), aflandu-se judetele Dambovita, Giurgiu, Gorj, Ilfov si Vaslui. Braila, Galati,
Mehedinti si Tulcea sunt judetele cu cele mai mici grade de racordare la statiile de
epurare, respectiv sub 10%. In prezent, exista fizic 983 de retele de canalizare, din care
631 sunt functionale, restul de 352 fiind in diferite stadii de executie sau nu s-a realizat
inca racordarea la retelele de canalizare, din cauza nefinalizarii in totalitate a lucrarilor.
Cele 983 de retele de canalizare se intind pe 24.953,127 kilometri, din care doar
1.443,923 de kilometri reprezinta retele de canalizare functionale. Din cei 1.443,923 de
kilometri, reprezentand 631 de retele functionale, in 2.423 de aglomerari urbane, au fost
inventariate lucrari de canalizare aflate in diferite stadii de executie reprezentand
1.069,33 de kilometri. In ultimii sase ani, au fost construiti fizic 8.814,877 kilometri de
retele de canalizare, din care doar 775,46 kilometri se afla in diferite stadii de executie.
In ceea ce priveste situatia dotarii cu statii de epurare a apelor uzate, au fost inventariate
511 statii de epurare, din care 431 de statii de epurare urbane care deservesc exclusiv

44
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

aglomerarile, iar 21 de statii de epurare au devenit functionale in ultimele sase luni. In


ultimii patru ani (2007 – 2011), pentru lucrari de extindere si reabilitare a infrastructurii
de apa uzata, au fost investiti la nivel national circa 2,997 miliarde de euro, din care
63,34% din fonduri europene, 23,84% de la bugetul de stat, 12,01% finantat de la
bugetul local si 0,81% din surse proprii ale operatorilor/parteneriate publice-private. La
nivelul anului 2011, in apele de suprafata si din subteran a fost evacuat un volum total
de 4.868 miliarde de metri cubi, din care 39,7%, respectiv de 1.933 miliarde de metri
cubi necesita epurare. Din acesta, 44,65% au fost suficient (corespunzator) epurate, iar
55,36% reprezinta ape uzate neepurate si insuficient epurate. Termenele de tranzitie
finala cu prevederile Directivei europene privind epurarea apelor uzate a fost stabilit la
31 decembrie 2018. Tintele intermediare pentru conformarea la Directiva sunt: 31
decembrie 2013 – 69% – grad de racordare la sistemele de canalizare si 61% la statiile de
epurare, 31 decembrie 2015 – 80% – grad de racordare la sistemele de canalizare si 77%
la statiile de epurare si 31 decembrie 2018 – conformare totala (100%), informeaza
agerpres./ Ziarmm.ro
http://www.ziarmm.ro/romania-aproape-57-grad-de-racordare-la-retele-de-
canalizare-si-circa-46-grad-de-racordare-la-statiile-de-epurare/
http://www.ziarmm.ro/apele-romane-aproape-80-din-apele-de-suprafata-ating-
obiectivele-de-mediu/

Investitii de peste 48 milioane de euro in retelele de apa din judetul Cluj


În România, gradul de racordare la canalizare şi stații de epurare a crescut, în ultimele 6
luni, cu 1,84%. Conform Administrației Naționale Apele Române, județele Cluj,
Constanța, Timiş au cele mai ridicate grade de racordare, atît la canalizare şi la stații de
epurare. În județul Cluj (aferent spațiului corespunzător bazinului hidrografic Someş),
gradul de racordare la rețelele de canalizare şi stații de epurare este de 63%. Astfel, în
acest areal, în prezent există 16 rețele de canalizare cu o lungime de 808 km (comparativ
cu anul 2010, semestrul I, când existau 596 km) din care 7 rețele sunt funcționale, cu o
lungime de 700 km şi 7 stații de epurare toate funcționale (din care 1 deserveşte şi
agenților industriali). În județul Cluj a u fost investiți pentru rețelele de canalizare şi

45
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

stațiile de epurare, în perioada 2006-2011, circa 48,8 milioane euro, din care 88,6% din
fonduri europene (Phare, Sapard, ISPA, Fonduri de Coeziune), 9,8% din bugetul național
si 1,6% din bugetul local. Județele Brăila, Braşov, Hunedoara, Sibiu, Timiş şi muncipiul
Bucureşti au cel mai mare grad de racordare doar în ceea ce priveşte sistemul de
canalizare, la polul opus (sub 30%), aflîndu-se județele Dîmbovița, Giurgiu, Gorj, Ilfov şi
Vaslui. Brăila, Galați, Mehedinți şi Tulcea sunt județele cu cele mai mici grade de
racordare la stațiile de epurare, respectiv de sub 10%. În prezent, există fizic 983 rețele
de canalizare, din care 631 sunt funcționale, restul de 352 fiind în diferite stadii de
execuție sau nu s-a realizat încă racordarea la rețelele de canalizare, datorită nefinalizării
în totalitate a lucrărilor. Cele 983 de rețele de canalizare se întind pe 24953,127 km, din
care doar 1443,923 km reprezintă rețele de canalizare funcționale. Din cei 1443,923 de
km, reprezentând 631 de rețele funcționale, în 2423 aglomerări urbane, au fost
inventariate lucrări de canalizare aflate în diferite stadii de execuție reprezentând
1069,33 km. În ultimii 6 ani, au fost construiți 8.814,877 km de rețele de canalizare, din
care 775,46 km se află în diferite stadii de execuție./ Ziarul Faclia

Sute de saci de gunoaie stransi de pe rauri


Cu ocazia Zilei Mondiale a Apei au avut loc mai multe acțiuni de ecologizare pe cursurile
de apă Şieu, Budac şi Bistrița. Personalul SGA Bistrița-Nasăud împreună cu instituții
publice, organizații şi asociații care au susținut aceste acțiuni, au reuşit să colecteze 617
saci de gunoaie. Astfel, în data de 22.03.2012, angajații SGA Bistrița-Nasăud s-au
deplasat pe malurile râului Bistrița (tronsonul între puntea TBC şi Codrişor), colectând
un număr de 64 saci. În data de 24.03.2012, angajații SGA Bistrița-Năsăud împreună cu
Primăria Mărişelu, Primăria Şieu, Partidul Ecologist Român-filiala Bistrița-Nasăud,
asociațiile de pescari Lucioperca, Pescar Sportiv şi Esox Spinning Club, asociația G.A.L.
RURALIS, au reuşit să colecteze 553 saci, spun cei de la SGA. Succesul acestei manifestări
se datorează şi elevilor care au participat la acțiuni, proveniți de la Şcoala Generală nr.3,
Şcoala Generală nr.1 şi Şcoala Sfânta Maria din Bistrița. Menționăm faptul că transportul
sacilor rezultați în urma acestor acțiuni s-a asigurat de către autoritățile publice locale
prin intemediul serviciilor proprii de salubrizare, au mai completat aceştia. Bistrița24

46
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

Peste 120 tone de gunoaie adunate de pe malurile raurilor Bistrita, Sieu si


Budac
Peste 120 de tone de gunoaie au fost adunate de pe malurile râurilor Bistrița, Şieu şi
Budac din județul Bistrița-Năsăud în urma acțiunilor de ecologizare organizate de
Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) împreună cu voluntari şi primării. Potrivit
comunicatului de presă remis marți de SGA Bistrița-Năsăud, acțiunile de curățare a
malurilor râurilor, care au marcat Ziua Mondială a Apei, au dus la umplerea a 617 saci cu
diverse deşeuri, care au fost mai apoi preluați de serviciile de salubrizare ale primăriilor.
Cele mai multe gunoaie – 553 de saci a câte 200 litri – au fost adunați de pe malurile
râului Şieu, pe o lungime de 22 kilometri, şi Budac (circa cinci kilometri). Printre
voluntarii care au dat o mână de ajutor s-au numărat elevi de la trei şcoli din municipiul
Bistrița, pescari sportivi, membrii Grupului de acțiune locală Ruralis, ai unui club de
fitness şi ai filialei județene a Partidului Ecologist Român. AGERPRES

Peste 600 de saci de gunoaie, adunati de Ziua Apei


Cu ocazia Zilei Mondiale a Apei au avut loc mai multe acțiuni de ecologizare pe cursurile
de apă Şieu, Budac şi Bistrița. Personalul SGA Bistrița-Nasăud împreună cu instituții
publice, organizații şi asociații care au susținut aceste acțiuni, au reuşit să colecteze 617
saci de gunoaie. Astfel, în data de 22 martie, angajații SGA Bistrița-Nasăud s-au deplasat
pe malurile râului Bistrița (tronsonul între puntea TBC şi Codrişor) colectând un număr
de 64 saci a 200 litri. În data de 24 martie, angajații SGA Bistrița-Năsăud împreună cu
Primăria Mărişelu, Primăria Şieu, Partidul Ecologist Român-filiala Bistrița-Nasăud,
asociațiile de pescari Lucioperca, Pescar Sportiv şi Esox Spinning Club, asociația G.A.L.
RURALIS, au reuşit să colecteze 553 saci a 200 litri. Au fost curățate râul Budac mal stâng
şi drept aval şi amonte pod DJ173 în localitatea Jelna pe o distanța de cca 5km, râul Şieu
aval localitatea Mărişelu până la confluența cu râul Budac, pe o distanța de 7 km, râul
Şieu de la confluența cu râul Bistrița, până la puntea pietonală de la Arcalia, distanța 7
km, râul Şieu eu între localitățile Şieu şi Mărişelu distanța 8 km. /Citynews

47
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

Peste 600 de saci de deseuri, pescuiti de pe raurile Sieu, Budac si Bistrita


La finele săptămânii trecute, în cadrul acțiunilor derulate sub sloganul “Ziua Mondială a
Apei”, personalul de la Sistemul de Gospodărire a Apelor, de la Primăria Mărişelu şi
Primăria Şieu alături de membri ai Partidului Ecologist Român – filiala Bistrița şi voluntari
de la Asociația Pescar Sportiv Bucureşti (filiala Bistrița-Năsăud), Asociația Lucioperca,
Asociația Esox Spinning Club şi asociația Gal „Ruralis” s-a implicat într-o nouă acțiune de
ecologizare pe râurile Şieu şi Budac. O acțiune de curățare a malurilor râului Bistrița s-a
derulat şi în 22 martie, când angajații SGA BN au colectat 64 saci de gunoaie.
“Am scăpăm de gunoaie pe râul Budac mal stâng şi drept aval şi amonte pod DJ173 în
localitatea Jelna pe o distanța de cca 5km; râul Şieu aval localitatea Mărişelu până la
confluența cu râul Budac, pe o distanța de 7 km; râul Şieu de la confluența cu râul
Bistrița, până la puntea pietonală de la Arcalia, distanța 7 km; râul Şieu între localitățile
Şieu şi Mărişelu distanța 8 km. Succesul acestei manifestări îl datorăm şi elevilor care au
participat alături de noi la aceste acțiuni, proveniți de la Şcoala Generală nr.3, Şcoala
Generală nr.1 şi Şcoala Sfânta Maria din Bistrița”, precizează purtătorul de cuvânt al
instituției, Mirela Bărbos. Transportul sacilor rezultați în urma acestor acțiuni s-a asigurat
de către autoritățile publice locale prin intemediul serviciilor proprii de salubrizare. “De
Ziua Mondială a Apei, îmi exprim speranța că, prin efortul nostru comun, vom reuşi să-i
convingem pe cei implicați, agenți economici, operatori, autorități locale, dar chiar şi pe
simpli cetățeni, că este mult mai ieftin să protejezi resursele de apă decât să le risipeşti
sau să încerci să le readuci la o calitate corespunzătoare, după ce ele au fost poluate
deja.” Acesta a fost mesajul directorului general al Administrație Naționale “Apele
Române”, Ing. Dávid Csaba, cu ocazia Zilei Mondiale a Apei, însuşit şi la Bistrița.
Răsunetul

Peste 600 de saci de gunoaie au fost adunati in urma actiunilor de


ecologizare de saptamana trecuta
Cu ocazia Zilei Mondiale a Apei au avut loc mai multe actiuni de ecologizare pe cursurile
de apa Sieu, Budac si Bistrita. Personalul SGA Bistrita-Nasaud impreuna cu institutii
publice, organizatii si asociatii care au sustinut aceste actiuni, au reusit sa colecteze 617

48
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

saci de gunoaie. In data de 22.03.2012, angajatii SGA Bistrita-Nasaud s-au deplasat pe


malurile raului Bistrita (tronsonul intre puntea TBC si Codrisor) colectand un numar de
64 saci a 200 litri. In data de 24.03.2012, angajatii SGA Bistrita-Nasaud impreuna cu
Primaria Mariselu, Primaria Sieu, Partidul Ecologist Roman-filiala Bistrita-Nasaud,
asociatiile de pescari Lucioperca, Pescar Sportiv si Esox Spinning Club, asociatia G.A.L.
RURALIS, au reusit sa colecteze 553 saci a 200 litri. Am scapam de gunoaie pe cursurile
de apa: raul Budac mal stang si drept aval si amonte pod DJ 173 in localitatea Jelna pe o
distanta de circa 5km; raul Sieu aval localitatea Mariselu pana la confluenta cu raul
Budac, pe o distanta de 7 km; raul Sieu de la confluenta cu raul Bistrita, pana la puntea
pietonala de la Arcalia, distanta 7 km; raul Sieu intre localitatile Sieu si Mariselu distanta
8 km. Succesul acestei manifestari il datoram si elevilor care au participat alaturi de noi
la aceste actiuni, proveniti de la scoala Generala nr.3, scoala Generala nr.1 si Scoala
Sfanta Maria din Bistrita. Mentionam faptul ca transportul sacilor rezultati in urma
acestor actiuni s-a asigurat de catre Autoritatile Publice Locale prin intemediul serviciilor
proprii de salubrizare. Bistrițeanul
http://cronicabn.ro/peste-400-de-saci-cu-gunoaie-%E2%80%9Ecaptura-ecologistilor-
de-ziua-mondiala-a-apei
http://www.antenasatelor.ro/mediu/10314-peste-120-tone-de-gunoaie-adunate-de-
pe-malurile-raurilor-bistrita-sieu-si-budac.html

Teme de mediu

Borbely – Ministrul Mediului vine sa taie panglica microhidrocentralelor


de pe Valea Neagra
Ministrul Mediului si Padurilor, Laszlo Borbely, soseste in aceasta seara in Maramures, iar
maine, 28 martie, are planificate o serie de activitati in programul vizitei. Este posibil ca
acesta sa aduca si ordinul de instalare in functia de subprefect, in conditiile in care
Guvernul, in sedinta de azi, va accepta propunerea UDMR de a o numi pe post pe
Anamaria Pataky, functionar public in cadrul APIA Maramures. Surse neoficiale au aratat
ca nominalizarea a fost acceptata, iar instalarea acesteia ar putea avea loc in timpul
intalnirii pe care ministrul Laszlo Borbely o va avea cu autoritatile maramuresene. In
49
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

programul vizitei este inclusa, la primele ore ale diminetii de maine, o intalnire informala
cu prefectul Sandu Pocol, presedintele Mircea Man si autoritatile administratiei publice
locale. De asemenea, in sala mare a Palatului Administrativ din Baia Mare au mai fost
invitati primarii unitatilor administrativ-teritoriale, institutiilor subordonate ministerului
de resort, dar si reprezentanti ai societatilor comerciale. Reprezentantii autoritatilor
judetene au aratat ca ministrul László Borbély va prezenta semnarea unor contracte in
cadrul Administratiei Fondului pentru Mediu, iar in jurul pranzului se va deplasa pe Valea
Neagra pentru inaugurarea microhidrocentralelor construite in zona. /Ioana
Osan/Emaramures
http://www.citynews.ro/maramures/eveniment-29/vezi-programul-ministrului-
borbely-in-maramures-221261/
http://www.ne-cenzurat.ro/index.php?
option=com_content&view=article&id=29326:ministrul-laszlo-borbely-viziteaz-
maramureul&catid=40:evenimente&Itemid=67

Consiliul Judetean, oficial in cautarea gestionarului de la Tarpiu


Cu o zi înainte ca ministrul Mediului, Laszlo Borbely, să vină la Bistrița şi să facă un apel la
primarii din județ să nu se mai opună proiectului de Management Integrat al Deşeurilor,
Consiliul Județean Bistrița-Năsăud a lansat o licitație publică pentru a găsi gestionarul
gropii ecologice de la Tărpiu. Deşi toți spuneau că procedura de achiziții publice pentru
delegarea gestiunii Serviciului Public de Management şi Operare a Centrului de
Management Integrat al Deşeurilor Tărpiu se lasă aşteptată, ba din cauza conflictului cu
primarii, care nu sunt de acord cu documentația proiectului, ba din cauza unor nereguli
prin hârtii, aceasta a fost lansată în 22 martie. Se pare că modificările în documente s-
au făcut, iar Autoritatea Națională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achizițiilor
Publice şi-a dat acceptul pentru procedură. Valoarea contractului este de 87.629.375 de
lei şi, conform fişei de date, include: operarea şi întreținerea depozitului clasa b celula 1,
deja construită, extinderea depozitului şi construirea celulelor 2, 3 şi 4, operarea şi
întreținerea celulelor construite, a stației de sortare, a celei de compostare, a celei de
epurare, precum şi a instalaților de pe amplasamentul Centrului de Management

50
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

Integrat al Deşeurilor Tărpiu şi închiderea celulelor 1, 2, 3 şi 4. De asemenea, în sarcina


câştigătorului va reveni şi monitorizarea gropilor închise din Bistrița, Sângeorz-Băi şi
Năsăud, precum şi proiectarea şi construirea instalației de colectare a gazului şi
operarea ei. Tarifele maxime, fără TVA, stipulate în fişa de date sunt: pentru depozitare
61 de lei tona, pentru compostare 31 de le tona, iar pentru sortare 27 de lei tona. Durata
este de 240 de luni, iar valoarea redevenței pentru fiecare an va fi de 20% din valoarea
anuală a contractului de concesiune, dar nu mai puțin de 200.000 de euro. Câştigătorul
licitației va fi cunoscut abia în aprilie, data limită de depunere a ofertelor fiind 21 aprilie
2012. Bistrița24

Platforma de gunoi ilegala la Bistrita. Ce face Garda de Mediu si


Inspectoratul de Mediu?
Buna ziua domnule Chiuzan, G.T ma numesc si am avut indrazneala sa va aduc la
cunostinta o problema ascunsa sub presul autoritatilor inca din toamna anului trecut.
Vechiul depozit de gunoaie din Zavoaie a fost complet acoperit, imprejmuit si chiar inchis
depozitarii inca din toamna tarzie a anului trecut. Desigur ca vremea buna din toamna a
ajutat enorm. Posibil ca in primavara sa se continuie cu lucrari marunte si care sa incheie
definitiv lunga viata a acestui depozit. Toate bune, numai ca odata cu aceasta si
inaugurarea cu fast a depozitului Tarpiu, autoritatile au constatat ca nu au inca unde
depozita deseurile orasului, fapt pentru care la numai cativa metri de albia raului Bistrita,
in afara vechii platforme se inalta semet o alta platforma(deocamdata mica) la fel de
toxica si urat mirositoare unde depoziteaza Urbana, iar in coama dealului acolo unde s-a
muncit la greu pentru mutarea a zeci de mii de mc de gunoi, depozitati candva de
Codrisor , acestia continua fara jena sa depoziteze pe un loc deja curatat. Dragut nu? Asa
se lucreaza in Romania. Iar in timp ce unii viseaza la Wonderlanduri si si alte nebunii, noi
contribuabilii de rand ne minunam si suferim. Ce face Garda de mediu, Inspectoratul de
mediu, autoritatile in general, mai ales ca problema este deja de mai bine de 5luni. Eu
locuiesc in Zavoaie. Poate intr-o excursie primavarateca de documentare pe bicicleta va
ve-ti convinge(Atentie la roti ca drumurile lasa de dorit pe aici). Atasez cateva poze cu

51
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28.03.2012

mentiunea ca sunt de anul trecut, iar cantitatea actuala de gunoi este de vreo 4 ori mai
mare.Bistrițanews

Campanie: maramuresenii planteaza copaci


Club 4×4 şi fabrica de parchet Karelia vor organiza o campanie “verde”. Evenimentul va
avea loc în săptămâna de după Paşte, mai exact pe 18 şi 19 aprilie, când pe un teren de
circa 5 hectare se vor planta 18.000 de molizi, dar şi alte soiuri de copaci. Manifestarea
se va desfăşura în apropiere de Blidari, pe drumul spre păstrăvărie. “Contează ce
respiri!” este un proiect de împădurire care are în vedere două direcții bine definite.
Prima se referă la conştientizarea şi responsabilizarea tinerilor asupra problemelor de
mediu şi implicarea activă în acțiuni de voluntariat, iar a doua cuprinde activități de
împădurire. Până anul acesta s-au desfăşurat două ediții ale acestui proiect, prima în
2010 şi a doua în 2011, ambele în luna aprilie, când au fost plantați peste 20.000 de
puieți, cu ajutorul a peste 550 de voluntari./Citynews MM

52
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38