Problema Bombei Atomice: Capitularea Japoniei

In anul 1943 suprematia anglo-americana pe mare si in aer a devenit coplesitoare si in

Pacific
• linia apararii nipone a fost strapunsa iar numeroase insule au fost eliberate
• cand sfarsitul razboiului era pe aproape s-au produs doua bombardamente atomice la Hiroshima
(6 august 1945) si Nagasaki (9 august 1945)
• la 2 septembrie , Japonia a semnat actul de capitulare neconditionata
• atunci lua sfarsit cea mai mare conflagratie mondiala a secolului nostru la care au participat 61
de natiuni si 110 milioane de oameni sub arme
• victoria s-a datorat in mare parte formarii coalitiei Natiunilor Unite si miscarii de rezistenta a
popoarelor
Hiroshima - ruine radioactive
• dupa victoria aeronavala din insulele Midway , americanii decid sa duca o campanie « non-stop
» impotriva Japoniei
• sub conducerea generalului Marshall si a amiralilor Ling , MacArthur si Nimitz incepe
Operatiunea Watchtower
• primul obiectiv al Operatiunii este insula Guadalcanal
-in aceasta zona americanii dispuneau de 3 portavioane , un cuirasat , 18 distrugatoare si 8
crucisatoare iar forta de asalt este de 19.000 de oameni fata de japonezi care dispuneau de 3
portavioane , 3 cuirasate , 16 crucisatoare si 31 de distrugatoare iar 36.000 de oameni se aflau in
garnizoanele de pe insula
-batalia aeronavala se desfasoara intre 8 si 9 august 1942 iar Mikava nu reuseste sa impiedice
actiunile infanteristilor lui Vandergrift care la 17 august pun in functiune aerodromurile de pe
insula
-0 noua batalie aeronavala incepe la 24 august in largul arhipelagului Steward unde japonezii pierd
un portavion , un crucisator si un distrugator iar portavionul american « Enterprise » este avariat
-in cursul luptei , pe insula debarca un nou contingent de soldati japonezi care dau nastere la un
razboi de uzura care va dura 6 luni
-la propunerea amiralului Yamamoto , generalul Tojo evacueaza in cursul noptii de 7 spre 8
februarie 1943 , 10.330 de ofiteri si soldati de pe insula , pierzand doar un distrugator si 18 avioane
-din acest moment generalul Patch poate cucerii insula fara probleme
-in aceasta campanie americanii vor pierde 2 portavioane , 8 crucisatoare si 14 distrugatoare iar
japonezii un portavion , 2 cuirasate , 4 crucisatoare , 11 distrugatoare si 6 submarine
-in primavara anului 1943 in vest MacArthur sprijinit de Flota a-3-a a amiralului Halsey inainteaza
din Noua Guinee spre Filipine iar in est Nimitz care dispunea de Flota a-5-a a amiralului Spruance
, de 9 divizii americane si de infanteria maritima va ajunge din insulele Gilbert in Formosa prin
atolurile Tarawa , Makin , Kwajalein , Majuro , Eniwetok ,Guam , Tinian si Saipan.
Manevre disperate ale japonezilor: pilotii kamikaze.
• lupta se va da intre MacArthur si Nimitz pe de o parte si amiralul Yamamoto , principalul lor
adversar , pe de alta parte
-la 7 aprilie sub comanda generalului Yamamoto se declanseaza o actiune de bombardare a
concentrarilor navale si aeriene din zonele Port Moresby si Noua Guinee , actiunea soldandu-se cu
un esec
-la 18 aprilie , 18 avioane de tip « P 38 » decoleaza in directia insulei Bougainville pentru a
intercepta si distruge escadra de 8 avioane japoneze in care se afla amiralul Yamamoto
-la 19 aprilie , japonezii descopera cadavrul amiralului iar moartea acestuia reprezinta o adevarata
catastrofa in Japonia
-din mai si pana in august , americanii reusesc sa infranga trupele japoneze din insulele Aleutine
-la 22 ianuarie 1943 diviziile australiene , adaptate foarte bine la caldura reusesc sa elibereze Noua
Guinee Occidentala cucerind Gona si Buna
-la 3 martie 1943 , fortele aeriene ale generalului Kenney au inregistrat o victorie importanta in
zona insulelor Bismarck , distrugand 8 torpilatoare si 4 distrugatoare japoneze care incercau sa
intareasca garnizoanele din Noua Guinee
-in lunile ce au urmat , armatele australo-americane au eliberat Noua Guinee , actiunea fiind
incheiata definitiv pe 30 iulie 1944
-la sfarsitul anului 1943 , Flota a-5-a a lui Nimitz cucereste la 22 noiembrie atolurile Marshall si
Makin
-la 23 noiembrie 1943 atolurile Kwajalein si Eniwetok capituleaza
-dupa pierderea atolului Kwajaelin , amiralul Koga primeste ordinul de a se retrage din Truk in
insulele Palaos , la est de Filipine
-la 23 februarie 1944 , Nimitz bombardeaza insulele Mariane , distrugand 168 de aparate nipone
si scufundand 45.000 de tone de nave
Capitularea oficiala a Japoniei
• la 12 octombrie 1944 , bombardierele « B 29 » aterizeaza la Saipan , cuprinzand astfel intreaga
Japonie in raza lor de actiune
-incepand din 20 octombrie 1944 va avea loc o debarcare la Leyte in centrul arhipelagului
Filipinelor
-Armata a-6-a comandata de MacArthur , dupa o serie de batalii va ajunge in insula Luzon la 9
ianuarie 1945 iar in Manila la 10 februarie
-operatiunea de recucerire a Filipinelor a durat pana la 28 iunie 1945
-la 19 februarie , puscasii marini debarca pe atolul Iwo-Jima , care avea o importanta deosebita
pentru japonezi , si inca din primele doua zile a debarcarii inregistreaza pierderi enorme : 1200 de
morti si 4000 de rantii
-la 21 februarie avioanele-sinucigase ataca Task forte 58 care ii sprijinea pe puscasii marini aflati
pe atol
-la 21 februarie 32 de piloti kamikaze se napustesc asupra fortelor americane distrugand
portavionul « Bismark Sea » si avariind portavionul « Saratoga »
-la 9 martie , japonezii lanseaza atacul final asupra aerodromului de pe Iwo-Jima iar cei ce nu sunt
ucisi se sinucid pe loc
-dupa 7 zile americanii cuceresc complet insula iar dupa 17 zile ei reusesc sa distruga toate fortele
japoneze de pe insula
-la 1 aprilie armada lui Nimitz debarca fara probleme 50.000 de oameni in partea de centru-vest a
insulei Okinawa
-la 6 aprilie apare la orizont o flota de 355 de avioane kamikaze sub comanda amiralului Ugaki
-aviatia de vanatoare reuseste sa doboare doar 248 de aparate , restul distrugand 2 transportoare ,
un distrugator si 19 de alte nave avariate
-in aceeasi zi la nord de Okinawa are loc ultima batalie aeronavala care se termina in avantajul
americanilor
-se estimeaza ca in cursul intregii campanii duse de Japonia , 1900 de avioane kamikaze au lovit
nave americane reusind sa scufunde 36 de ambarcatiuni si sa avarieze 368 dintre care cele mai
multe erau portavioane
-la 19 iunie , inconjurati intr-o ultima linie de aparare la Okinawa , japonezii se sinucid in numar
mare , femeile facand acelasi lucru
-la 3 mai 1945 , dupa o lunga campanie , generalul Slim intra in Rangoon , capitala Birmaniei
-in mai trupele japoneze se retrag din Birmania in Thailanda si Malayezia
-incepand din iunie 1944 avioanele « B 29 » plecate de la baze din China bombardeaza centrele
industriale japoneze din Manciuria iar din 22 decembrie ele bombardeaza uzinele din Japonia
-in zilele de 13 si 15 aprilie avioanele « B 29 » au lansat 3054 de tone de bombe asupra orasului
Tokio , distrugand 26 de km2 iar la de la 24 pana la 26 mai 6898 de tone de bombe au devastat 43
de km patrati
-la 26 iulie , un ultimatum redactat la Postam de catre Truman si aprobat de Salin este adresat
Japoniei careia i se cerea capitularea neconditionata
-la 6 august 1945 , un avion superfortareata « B 29 » pilotat de colonelul Tibbets survoleaza
Hiroshima iar la ora 8.15 de la o altitudine de 9000 de metrii lanseaza asupra orasului o bomba de
4,5 tone , supranumita Little Boy , care este prima bomba pe baza de uraniu 235
-la 600 de metrii de sol , o explozie puternica detoneaza in aer o incarcatura echivalenta cu 13.500
de tone de trinitrotoluene
-se vor inregistra 78.150 de morti , 13.983 de disparuti si 37.425 de rantii iar pe o raza de 2,5 km2
de la epicentru toate cladirile au fost distruse facand loc unui desert atomic pe o suprafata de 11
km patrati
-in timp ce Armata Rosie sub comanda generalului Vasileveski intra in Manciuria , maiorul
Sweeney decoleaza de pe aerodromul din Tinian la data de 9 august 1945 la ora 3.49 dimineata ,
avionul sau « B 29 » transportand o bomba cu plutoniu de 5 tone supranumita Fat Man
-puterea bombei de distrugere era de 20.000 de tone de trinitrotoluen iar obiectivele pilotului erau
Kokura si Nagasaki la alegerea lui
-maiorul constata ca orasul Kokura era acoperit de nori si ajunge la Nagasaki la ora 10.58
-bomba a fost lansata de la o altitudine de 9000 de metrii si s-au inregistrat 73.884de morti si
74.904 de rantii
Desi s-a dovedit una dintre cele mai controversate decizii ale celui de-al Doilea Razboi
Mondial, folosirea armelor atomice de catre Statele Unite a fost si inca este considerata legitima.
Numai datorita lor s-a putut obtine capitularea unei Japonii hotarate sa lupte pana la capat,
fiind responsabile totodata pentru incheierea celui mai devastator conflict din istoria omenirii. Sau
cel putin asa am fost facuti sa credem.
Ideea ca bombardamentele nucleare au fortat predarea Japoniei a ramas unul dintre miturile
de nezdruncinat ale celui de-al Doilea Razboi Mondial. De-a lungul anilor s-au gasit destul de
multe voci care sa le justifice, mai ales cand s-a pus sub semnul intrebarii necesitatea si moralitatea
folosirii armelor nucleare impotriva Japoniei.
Intreaga temelie a acestor apologeti s-a bazat intotdeauna pe doua considerente. Primul, ca
japonezii nu s-ar fi predat fara lupta, iar cel de-l doilea, ca pierderile suferite in cazul unei invazii
ar fi fost mult prea mari, indreptatind utilizarea arsenalului nuclear.
Un popor deja invins
 Numai ca, la doar un an de la incheierea ostilitatilor, o comisie de experti care a analizat
efectele bombardamentelor strategice a descoperit ca japonezii cautau o solutie de iesire din razboi
si ar fi capitulat cel mai tarziu la sfarsitul lui 1945.
Ei au concluzionat ca nu ar fi fost nevoie nici de bombardamentele nucleare si nici de o
invazie pentru a le frange vointa japonezilor, pentru ca ea era deja infranta.
Dupa cum bine a spus si Einsenhower, viitorul presedinte al Statelor Unite: "Japonia era
deja invinsa, iar lansarea bombei a fost complet inutila."
Seful Statului Major al Statelor Unite din timpul razboiului, William D. Leahy, era de
parere ca "uzul acestor arme barbare la Hiroshima si Nagasaki nu a avut niciun succes material
impotriva razboiului nostru cu Japonia. Japonezii fusesera deja invinsi si gata sa se predea".
Si, intr-adevar, incercasera de la inceputul lui 1945 sa ajunga la o intelegere cu aliatii prin
medierea Uniunii Sovietice. Singura lor conditie era sa-si pastreze imparatul, numai ca Declaratia
de la Potsdam era limpede, se urmarea capitularea neconditionata.
Dar au continuat sa traga nadejde ca vor putea ajunge in cele din urma la o solutie
diplomatica sau macar sa o forteze. Stiau ca Statele Unite pregateau o invazie si credeau ca, daca
le pot provoca suficiente pierderi, poate era o sansa sa incheie pacea in conditii favorabile.
Estimari false ale rezistentei japoneze
Pornind de la aceasta premisa, ca isi vor apara tara pana la ultimul om, sefii de Stat Major
ai Statelor Unite au estimat ca o invazie i-ar costa peste un milion de morti, raniti si disparuti.
Intr-un raport intocmit pentru secretarul de Razboi, chiar se arata ca numarul total al
pierderilor se va ridica undeva intre doua si patru milioane. Se estima in schimb ca intre cinci si
zece milioane de japonezi si-ar fi pierdut viata in luptele care ar fi urmat. Dar studii mai recente
vorbesc de cifre mult mai realiste. In cazul unei invazii, pierderile nu ar fi trecut de 45.000.
Numerele au fost intentionat exagerate, luand in calcul rezistenta si un presupus fanatism
al intregii populatii.
Uniunea Sovietica a invins Japonia
Si dupa ce la Hiroshima si Nagasaki au fost incinerati aproape doua sute de mii de oameni,
pentru multa vreme s-a crezut ca bombele nucleare au fost principalul motiv care a induplecat
Japonia sa se predea, cand meritul ii apartine de fapt lui Stalin.
Pentru japonezi, distrugerea celor doua orase nu a produs un soc de proportii. In ultimele
luni, campaniile de bombardament ale Statelor Unite dusesera la distrugerea a mai bine de 60 de
orase mari.
Ba mai mult, nu au fost luati prin surprindere de bombe, pentru ca ei insisi aveau in
dezvoltare un program nuclear si cunosteau cat de distrugatoare puteau fi.
Pe 8 august, Consiliul Suprem chiar a refuzat sa se intruneasca pentru a discuta despre
devastarea Hiroshimei din urma cu doua zile, pentru ca nu o considera semnificativa. Si chiar daca
in dimineata de 9 august s-au reunit sa ia in calcul pentru prima oara capitularea neconditionata,
nu au facut asta din cauza celei de-a doua bombe.
Membrii consiliului nu au aflat decat in orele tarzii ale amiezii ca si Nagasaki fusese distrus,
cu mult timp dupa ce se intrunisera. Singurul eveniment care a fortat mana japonezilor in acea zi
a fost de fapt invazia Manciuriei de catre URSS.
Dintr-un singur foc, au fost lipsiti de posibilitatea de a ajunge la o solutie diplomatica, dupa
ce si-au pus toata increderea in Stalin, ca va putea media pentru ei o intelegere cu restul aliatilor,
iar cei un milion si jumatate de oameni pe care ii aveau cantonati pe continent au fost repede invinsi
de sovieticii mult mai bine pregatiti si echipati, incheind practic orice prezenta a trupelor imperiale
nipone in estul Chinei.
 Din acel moment, japonezii au realizat ca nu mai aveau nicio sansa, iar insusi imparatul a
indemnat apoi sa se accepte capitularea neconditionata.
Daca Statelor Unite le mai trebuiau luni de zile pana cand sa inceapa o invazie, sovieticii
o puteau incepe in nici doua saptamani, ei debarcand deja in insulele Kurile si Sakhalin.
Inceputul Razboiului Rece
In ciuda unei credinte vechi de aproape 70 de ani, se pare ca nu bombele au dus la
capitularea Japoniei si nici nu au sfarsit razboiul. Nici macar nu au reusit sa-l ingrijoreze pe Stalin,
care stia de la spionii sai de rezultatele proiectului Manhattan.
Mai degraba au avut alt rol. Pe de-o parte, Statele Unite au vrut sa-si testeze noile bombe
in care investisera resurse uriase de timp si bani, dar in acelasi timp au dorit sa intimideze o Uniune
Sovietica imprevizibila.
Era o miscare clar indreptata impotriva lui Stalin, guvernul american vrand sa-si
consolideze statutul de putere militara in noua lume postbelica. Si cum s-o faca mai bine decat prin
folosirea celei mai terifiante arme create vreodata de om?
Dupa cum bine s-a spus, bombardamentele nucleare au reprezentat de fapt primul schimb
de focuri al Razboiului Rece. Iar primele victime au fost japonezii.
15 august 1945: la câteva zile după bombele atomice de la Hiroshima și Nagasaki,și invazia
sovietică din Manciuria,Japonia Imperială capitulează în fața Aliaților,punând capăt celui de-Al
Doilea Război Mondial.
Capitularia Japoniei era iminentă. Deja din luna iulie,Marina Japoneză nu mai putea
conduce niciun fel de operațiuni în Pacific,iar invazia insulelor era doar o chestiune de timp. În
ciuda faptului că liderii japonezi (6 la număr,reuniți în Consiliul Suprem pentru Direcția
Războiului) declarau public că vor lupta până la ultimul om,ei negociau în secret cu Uniunea
Sovietică pentru ca aceasta să medieze o pace în termen favorabili. Sovieticii se pregăteau însă să
atace Japonia,după cum se angajaseră să o facă prin promisiunile de la Teheran și Ialta.
6 august:americanii aruncă asupra Hiroshimei prima bombă atomică. Două zile mai
târziu,încălcând pactul de neutralitate sovieto-japonez,URSS declară război Japoniei și,imediat
după miezul nopții,pe 9 august,invadează Manchuko. În aceeași zi,la câteva ore distanță,a doua
bombă atomică americană distruge orașul Nagasaki.
Anunțul președintelui Truman privind bomba atomică de la Hiroshima: ”We are now
prepared to obliterate more rapidly and completely every productive enterprise the Japanese have
above ground in any city. We shall destroy their docks,their factories,and their communications.
Let there be no mistake;we shall completely destroy Japan's power to make war. It was to spare
the Japanese people from utter destruction that the ultimatum of July 26 was issued at Potsdam.
Their leaders promptly rejected that ultimatum. If they do not now accept our terms they may
expect a rain of ruin from the air,the like of which has never been seen on this earth...”
Rolul bombelor atomice în capitularea japoneză,dar mai ales moralitatea celor două
atacuri,este încă în dezbatere.
Teroarea cauzată de aceste trei evenimente l-au făcut pe împăratul Hirohito să intervină și
să ordone membrilor Consiliului Suprem să accepte termenii de capitulare stabiliți de Aliați prin
Declarația de la Postdam.
Atacul de la Hiroshima și atacul sovietic au avut o influență profundă asupra premierului
Suzuki și asupra ministerului de externe Shigenori,care și-au dat seama că guvernul trebuie să pună
capăt războiului imediat. Însă înalta conducere a Armatei japoneze a subestimat amenințările. Spre
exemplu,Amiralul Toyoda,șeful Statului Major al Marinei,credea că Statele Unite nu reușiseră să
construiască decât o singură bombă atomică. Strategii americani,anticipând însă o reacție de genul
acesta,aveau în plan un al doilea atac atomic,tocmai pentru a-i convinge pe japonezi că SUA dispun
de un număr mare de asemenea bombe pe care nu s-ar sfii să le folosească pentru a forța capitularea
japoneză.
Pe 9 august,la ora 10.30, are loc o întâlnire a Consiliului Suprem. Suzuki tocmai se întâlnise
cu Împăratul și argumentează că războiul nu mai poate continua. Shigenori se pronunță în favoarea
acceptării termenilor Declarației de la Postdam,cu mențiunea că Împăratul trebuie să fie clar în
susținerea acestei decizii. Chiar în timpul întâlniri,membrii Consiliului primesc vestea atacului de
la Nagasaki. Până la sfârșitul întâlnirii,cei șase se vor împărți în două tabere egale:trei dintre ei
(Suzuki,Shigenori și Amiralul Yonai) sunt pentru acceptarea condițiilor de la Postdam,cu condiția
propusă de Shigenori,în timp ce ceilalți trei (generalii Anami și Umezu și Amiralul Toyoda) insistă
asupra unei capitulări condiționate prn care Japoniei să i se permită se se ocupe singură de
dezarmare și de criminali de război și renunțarea la ideea ocupației Aliate.
Pe 15 august, Împăratul Hirohito anunță la radio capitularea Japoniei.
Două săptămâni mai târziu, Japonia este ocupată de puterile aliate. Ceremonia de capitulare
are loc în data de 2 septembrie,la bordul navei americane USS Missouri. Oficialii japonezi
semnează atunci actul oficial de capitulare,punând capăt războiului. Au existat însă soldați
japonezi din Asia și insulele din Pacific care au refuzat să se predea. Unii nici nu au știut că războiul
se terminase:este cazul faimos al lui Hiroo Onoda,soldatul care s-a predat abia în 1974.
Starea de război dintre Japonia și Aliați se termină oficial prin intrarea în vigoare a
Tratatului de a San Francisco,în aprilie 1952. Patru ani mai târziu,în 1956,Japonia și Uniunea
Sovieetică semnează tratatul de pace.

Bibliografie:

 Robert J. C. Butow, Japan's Decision to Surrender, 1954, Stanford University Press.

 Richard B. Frank, Downfall: the End of the Imperial Japanese Empire, 1999.
 James Kerst, Fall of the Japanese, 1997.
 Stanley Weintraub, The Last Great Victory: the End of World War II, 1995.
 Daniel Ford, "The Last Raid". Air&Space Smithsonian, September 1995: 74-81