Sunteți pe pagina 1din 11

DETERMINAREA DEBITELOR MAXIME CU DIFERITE PROBABILIT I DE DEP IRE UTILIZÂND CURBA DE PROBABILITATE EMPIRIC I CURBA TEORETIC PEARSON III

1. No iuni teoretice

este caracterizat de

faptul c originea axelor de coordonate se afl în dreptul modei i aceast curb are densitatea dat de formula :

Distribu ia tip Pearson III

se caracterizeaz

prin faptul c

f (x)

f

0

e

x

d

(1

a x ) d
a
x
)
d

a

(1)

unde :

f 0 este ordonata maxim corespunz toare modei; d, raza de asimetrie;

a, variabilitatea curbei (distan a dintre x min i x 3 );

reprezentat de m rimea hidrologic considerat . Curba de distribu ie tip Pearson III, este o curb asimetric care depinde de trei parametri i anume :

aleatoare independent ,

x, variabila

unul de pozi ie (f 0 );

doi de form : a i d.

Atât curba de reparti ie cât i curba de probabilitate Pearson III, depind de ace ti trei termeni. Aceast curb de distribu ie are o larg aplicare în hidrologie, ajustându-se destul

de bine la regimul hidrologic din ara noastr .

În figura 1 se observ c x max tinde asimptotic c tre + , fapt care constituie o aproxima ie teoretic a fenomenului fizic, neavând certitudinea c valoarea x max surat este cea mai mare posibil . Dac avem la dispozi ie mai multe curbe de distribu ie teoretice

Pearson III, care depind de cei trei parametri se poate rezolva problema pus în hidrologie adic , alegerea acelei curbe care se înscrie cel mai bine în datele de observa ii i m sur tori punând condi ia ca primele trei momente ale distribu iei teoretice s fie egale cu primele trei momente calculate cu datele din m sur tori (momente de gradul I,

II i III adic : media aritmetic , coeficientul de varia ie C v i coeficientul de asimetrie

C s ).

2. Calculul debitelor maxime cu diferite probabilit i cu distribu ia tip Pearson III

În cazul variabilelor aleatoare continui, probabilitatea de dep ire (probabilitatea

dat de

ca o variabil aleatoare X s rela ia:

ia valori mai mari decât o valoare

dat X)

este

p(x)

x

f (x)dx

(2)

unde:

p(x) este probabilitatea de dep ire; f(x) este densitatea de distribu ie.

Pentru variabilele aleatoare discrete, probabilitatea de dep ire se ob ine cu aceea i formul numai c integrala este înlocuit cu o sum . La proiectarea, execu ia i exploatarea lucr rilor hidrotehnice este necesar cunoa terea unor elemente hidrologice (debite, niveluri, volume etc.) cu diferite probabilit i de calcul i verificare. Având la dispozi ie un ir statistic X i , i=1,2, ,n unde n > 20 de m rimi hidrologice ob inute prin observa ii i m sur tori se poate întocmi curba de probabilitate empiric astfel:

se ordoneaz descresc tor ( X i >X i+1 ) irul de date hidrologice; probabilitatea se calculeaz cu formula lui Weibull:

p i

i

n 1

100

[%]

(3)

unde:

i este num rul de ordine al termenilor din ir; n, num rul total al termenilor irului.

Aceast

formul

prezint

inconvenientul

c

d

valori

aproximative

ale

probabilit ii la capetele intervalului (doar pentru n > 70 aproxima iile sunt mici ).

rezultatele ob inute se centralizeaz (tabelul 13.1) i cu ajutorul lor se reprezint grafic curba de probabilitate empiric într-un sistem cu axe logaritmice sau semilogaritmice, luând pe abscis probabilitatea, iar pe ordonat elementul hidrologic analizat.

Tabelul 1

Calculul curbei de probabilitate empiric

   

Probabilitatea

empiric

Anul

Eelementul hidrologic analizat, ordonat descresc tor X i (X i >X i+1 )

i

p i = n 1

100

0

1

2

Curba de probabilitate empiric ob inut , reprezint o importan deosebit în practic , pentru c din ea se pot extrage valorile m rimii hidrologice analizate cu probabilit ile dorite. Sfera de aplicare a acestei curbe este îns redus , pentru c în majoritatea cazurilor cuprinde amplitudini mici de varia ie ale elementului hidrologic luat în studiu din cauza irurilor scurte de date folosite la întocmirea ei.

Apare deci o problem deosebit de important i dificil i anume: extrapolarea probabilit ilor la capetele intervalului, problema care poate fi rezolvat cu ajutorul curbei de probabilitate teoretic de tip Pearson III . Calculele prinvind aceasta curb teoretic se conduc astfel:

irul statistic de date folosite X i se ordoneaz descresc tor (X i > X i+1 ) i se calculeaz media aritmetic cu formula:

se

X

med

n

i

X

i

1

n

(4)

calculeaz coeficien ii moduli K i i coeficientul de varia ie C v

K

C

v

X i i X med n 2 ( K 1) i i 1 n 1
X
i
i
X med
n
2
(
K
1)
i
i 1
n 1

(5)

(6)

se determin coeficientul de asimetrie Cs în func ie de coeficientul de varia ie Cv

C s = C v

(7)

unde, valorile coeficientului se aproximeaz în func ie de natura m rimii c reia i se calculeaz valorile probabilistice i anume:

=0 pentru niveluri maxime; =1,5 pentru debite medii anuale pe râuri care au regim nepermanent; =2,0 pentru debitele medii anuale, minime de var , maxime de prim var ; =3 3,5 pentru precipitatii maxime; =3,5 4,0 pentru debite maxime pe râurile mici.

În cazurile când num rul de date (n) este foarte mare coeficientul de asimetrie se determin cu rela ia:

C

s

n

3

(

K

1

1)

i 1

n

C

v

3

(8)

Calculele efectuate pot fi centralizate în tabelul 2.

pentru calculul valorilor cu diferite probabilit i se folosesc tabelele Foster- Rîbkin sau tabelele lui Krî kii-Menkel.

Tabelul 2

Calculele intermediare

 

Elementul

       

Anul

hidrologic analizat,

ordonat descresc tor

Coeficien ii moduli

X

(K i -1)

(K

i -1) 2

i -1) 3

(K

X

i

(X i >X i+1 )

K

i

X

i

med

 

0

1

 

2

3

4

5

.

X

1

 

K

1

(K 1 -1)

(K

1 -1)

2

(K

1 -1)

3

.

X

2

K

2

(K 2 -1)

(K

2 -1)

2

(K

2 -1)

3

     

.

 

.

.

.

   

.

 

.

   

.

 

.

.

.

   

.

 

.

   

.

 

.

.

.

   

.

.

X

n

 

.

K

n

(K n -1)

n -1)

(K

2

(K

n -1) 3

Foster i Rîbkin au plecat de la constatarea c în distribu ia Pearson III a variabilei K, ordonatele curbei de probabilitate sunt propor ionale cu coeficientul Cv i au notat cu ordonata curbei de probabilitate pentru Cv=1. Când Cv 1, K se determin cu rela ia:

K = 1 + Cv

(9)

valori ale coeficientului Cs

(tabelul 3) i se folose te pentru calculul valorilor cu diferite probabilit i astfel:

se intr cu valoarea Cs calculat anterior în prima coloan a tabelului ; corespunz tor acestei valori se extrag valorile pentru probabilit ile care sunt scrise în prima linie a tabelului.

valorilor extrase se calculeaz elementul hidrologic analizat, pentru

fiecare probabilitate (tabelul 3). Tabelul Foster-Rîbkin este valabil doar pentru =2. Tabelele elaborate de Krî kii-Menkel au la baza schimbarea de variabil x =a b , ob inându-se astfel cu ajutorul lor curba de probabilitate Pearson III pentru orice raport (tabelele 5, 6, 7 i 8). Aceste tabele se folosesc astfel:

se intr cu valoarea lui Cv calculat anterior în prima linie a acestor tabele i corespunz tor acesteia se extrag direct valorile lui K pentru probabilit ile din prima coloan a tabelelor.

Tabelul Foster-Rîbkin este alc tuit pentru diverse

Cu ajutorul

Tabelul 3 Abaterile ordonatelor curbei binomiale de probabilitate Foster-Rîbkin pentru =2

p%

0,01

0,1

 

1

   

5

 

10

 

20

50

 

80

 

95

 

99

99,9

Cs

0,00

3,72

2,09

2,33

1,65

 

1,28

 

0,84

0,00

-0,84

-1,64

 

-2,33

-3,09

0,10

3,94

2,40

2,40

1,67

1,29

0,84

-0,02

-0,85

-1,62

-2,25

-2,95

0,20

4,15

3,38

2,47

1,70

1,20

0,83

-0,03

-0,85

-1,59

-2,18

-2,81

0,30

4,37

3,52

2,54

1,72

1,31

0,82

-0,05

-0,85

-1,56

-2,10

-2,67

0,40

4,60

3,67

2,62

1,75

1,32

0,82

-0,07

-0,86

-1,52

-2,03

-2,53

0,50

4,82

3,81

2,68

1,77

1,32

0,80

-0,08

-0,86

-1,49

-1,95

-2,40

0,60

5,05

3,96

2,76

1,80

1,33

0,80

-0,10

-0,86

-1,46

-1,88

-2,27

0,70

5,27

4,10

2,82

1,82

1,33

0,79

-0,12

-0,86

-1,42

-1,81

-2,14

0,80

5,50

4,24

2,89

1,84

1,34

0,78

-0,13

-0,86

-1,39

-1,73

-2,02

0,90

5,72

4,39

2,96

1,86

1,34

0,77

-0,15

-0,85

-1,35

-1,66

-1,90

1,00

5,96

4,53

3,02

1,88

1,34

0,76

-0,16

-0,85

-1,32

-1,59

-1,79

1,20

6,41

4,82

3,15

1,91

1,34

0,73

-0,20

-0,84

-1,24

-1,45

-1,58

1,40

6,87

5,10

3,27

1,94

1,34

0,70

-0,22

-0,83

-1,17

-1,32

-1,39

1,60

7,32

5,37

3,39

1,96

1,33

0,68

-0,25

-0,82

-1,09

-1,20

-1,24

1,80

7,77

5,64

3,50

1,98

1,32

0,64

-0,28

-0,80

-1,02

-1,09

-1,11

2,00

8,21

5,91

3,60

2,00

1,30

0,61

-0,31

-0,78

-0,95

-0,99

-1,00

2,20

- 6,20

3,70

2,01

1,28

0,58

-0,33

-0,75

-0,90

-0,90

-0,99

2,40

- 6,47

3,78

2,01

1,25

0,54

-0,35

-0,71

-0,82

-0,83

-0,83

Tabelul 4 Calculul curbei de probabilitate teoretic cu ajutorul tabelului Foster-Rîbkin

p%

0,01

 

0,1

 

1

2

5

10

20

 

50

80

95

99

99,9

                       

Cv

                       

K=1+ Cv

                       

Xp=K X med

                       

Cu valorile

extrase se calculeaz

probabilitate (tabelul 9).

elementul hidrologic

analizat pentru

fiecare

pe acela i grafic cu curba de probabilitate empiric se reprezint i curba de probabilitate teoretic luând pe abscis probabilitatea la scara logaritmic , iar pe ordonat m rimea hidrologic la scara normal pentru =2, sau la scara logaritmic pentru 2. se analizeaz pozi ia pe care o are curba de probabilitate teoretic fa de curba de probabilitate empiric . Dac între cele dou curbe exist diferen e, trebuie s se fac ajustarea curbei de probabilitate teoretic cu datele experimentale (curba de probabilitate empiric ) prin modificarea coeficien ilor Cv i Cs sau a raportului . Practic întocmirea curbei de probabilitate teoretic se începe luând pentru coeficientul Cs valoarea cea mai probabil i anume, Cs = 2 Cv. Se verific dac aceast curb se suprapune peste curba de probabilitate empiric . În caz afirmativ înseamn c coeficientul a fost bine ales i calculul se consider încheiat. Dac îns cele dou curbe au valori apropiate în zona probabilit ilor medii iar la extremit i nu se suprapun (caz foarte frecvent) se ia o nou valoare pentru

coeficientul i se reface calculul, privind curba de probabilitate teoretic , pân când acesta se va suprapune peste cea empiric . Sensul de modificare a coeficientului este func ie de pozi ia pe care o au cele dou curbe i anume:

dac în zona probabilit ilor mici (<10%) curba de probabilitate teoretic este situat sub curba de probabilitate empiric atunci se va lua > 2, iar contrar <2.

Tabelul

5

Ordonatele curbei de probabilitate Krî kii-Menkel

pentru =1

p%

 

Cv

0,1

0,2

0,3

0,4

0,5

0,6

0,7

0,8

0,9

1,0

1,1

1,2

0,001

1,45

2,01

2,63

3,30

4,02

4,82

5,62

6,46

7,38

8,37

8,92

10,28

0,01

1,39

1,86

2,39

2,94

3,55

4,20

4,87

5,59

6,07

7,19

8,01

8,82

0,1

1,33

1,70

2,11

2,54

3,02

3,53

4,05

4,50

5,21

5,82

5,58

7,12

1

1,24

1,51

1,78

2,09

2,41

2,76

3,11

3,40

3,90

4,31

4,73

5,16

5

1,17

1,34

1,53

1,72

1,92

2,13

2,35

2,56

2,80

3,05

3,28

3,54

10

1,13

1,26

1,40

1,54

1,69

1,82

1,96

2,11

2,27

2,42

2,56

2,70

20

1,10

1,17

1,25

1,32

1,41

1,43

1,55

1,81

1,67

1,72

1,75

1,77

50

1,00

0,99

0,98

0,98

0,93

0,90

0,86

0,81

0,76

0,70

0,62

0,54

80

0,91

0,83

0,74

0,65

0,57

0,47

0,39

0,31

0,23

0,16

0,11

0,01

95

0,84

0,69

0,55

0,42

0,31

0,21

0,14

0,08

0,04

0,02

0,01

0,00

99

0,78

0,58

0,41

0,27

0,16

0,08

0,04

0,02

0,01

0,00

0,00

0,00

99,9

0,72

0,47

0,28

0,15

0,07

0,02

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

Tabelul 6

Ordonatele curbei de probabilitate Krî kii-Menkel

pentru =1,5

p%

 

Cv

0,1

0,2

0,3

0,4

0,5

0,6

0,7

0,8

0,9

1,0

0,001

1,44

1,94

2,46

2,91

3,47

3,95

4,35

4,72

5,02

5,30

0,01

1,40

1,81

2,25

2,70

3,15

3,37

3,94

4,31

4,88

4,91

0,1

1,32

1,67

2,08

2,39

2,77

3,14

3,48

3,82

4,13

4,41

1,0

1,24

1,49

1,75

2,03

2,31

2,59

2,87

3,15

3,45

3,78

5,0

1,17

1,34

1,52

1,70

1,90

2,10

2,31

2,52

2,78

3,04

10

1,13

1,26

1,39

1,58

1,68

1,83

1,99

2,16

2,38

2,57

20

1,08

1,17

1,25

1,34

1,42

1,51

1,59

1,89

1,78

1,88

50

1,00

0,99

0,99

0,97

0,96

0,93

0,89

0,83

0,16

0,67

80

0,91

0,83

0,74

0,65

0,55

0,45

0,35

0,24

0,15

0,09

95

0,84

0,58

0,58

0,38

0,26

0,15

0,08

0,04

0,01

0,00

99

0,78

0,57

0,38

0,23

0,12

0,05

0,01

0,00

0,01

0,00

99,9

0,70

0,45

0,25

0,11

0,04

0,01

0,00

0,00

0,00

0,00

Tabelul 7

Ordonatele curbei de probabilitate Krî kii-Menkel

pentru =3

 

p%

 

Cv

0,1

0,2

0,3

0,4

0,5

0,6

0,7

0,8

0,9

1,0

1,1

1,2

0,001

1,58

2,50

3,82

5,60

8,10

11,00

14,26

17,60

20,60

24,00

27,50

32,90

0,01

1,51

2,20

3,15

4,36

5,90

7,70

9,57

11,40

13,55

18,60

21,65

20,71

0,1

1,38

1,87

2,53

3,29

4,20

5,07

8,05

7,02

8,12

9,25

10,42

11,65

1,0

1,25

1,58

1,94

2,34

2,17

3,17

3,59

4,91

4,43

4,90

5,35

5,82

5,0

1,17

1,35

1,55

1,75

1,93

2,11

2,28

2,45

2,60

2,77

2,92

3,01

10

1,11

1,26

1,38

1,51

1,61

1,72

1,82

1,90

2,00

2,05

2,12

2,18

20

1,08

1,15

1,21

1,26

1,31

1,34

1,37

1,40

1,41

1,42

1,43

1,43

50

0,99

0,98

0,95

0,92

0,89

0,85

0,82

0,76

0,75

0,71

0,67

0,53

80

0,91

0,83

0,75

0,68

0,61

0,55

0,50

0,45

0,40

0,36

0,31

0,27

95

0,85

0,72

0,61

0,52

0,44

0,37

0,32

0,26

0,22

0,16

0,15

0,12

99

0,80

0,64

0,52

0,42

0,34

0,27

0,22

0,17

0,14

0,11

0,08

0,06

99,9

0,75

0,56

0,43

0,33

0,25

0,19

0,14

0,10

0,09

0,05

0,04

0,00

Tabelul 8 Ordonatele curbei de probabilitate Krî kii-Menkel pentru =4

p%

 

Cv

 

0,1

0,2

0,3

0,4

0,5

0,6

0,7

0,8

0,9

1,0

1,1

1,2

0,001

1,50

2,28

3,35

4,69

6,21

6,30

10,42

12,80

15,52

18,28

21,30

24,60

0,01

1,42

2,05

2,85

3,18

5,00

5,28

7,70

9,21

11,00

12,89

14,86

16,86

0,1

1,35

1,80

2,36

3,00

3,75

4,58

5,43

6,31

6,48

7,33

9,54

10,68

1

1,25

1,55

1,88

2,25

2,65

3,07

3,49

3,92

4,40

4,88

5,37

5,65

10

1,14

1,26

1,39

1,58

1,68

1,76

1,87

1,97

2,09

2,15

2,24

2,31

20

1,09

1,16

1,23

1,29

1,33

1,38

1,42

1,45

1,47

1,49

1,49

1,50

50

0,99

0,98

0,96

0,98

0,90

0,86

0,82

0,78

0,74

0,91

0,68

0,81

80

0,91

0,83

0,75

0,67

0,80

0,53

0,40

0,41

0,36

0,70

0,26

0,22

95

0,84

0,71

0,39

0,49

0,41

0,33

0,26

0,21

0,17

0,13

0,10

0,07

99

0,79

0,62

0,48

0,37

0,29

0,21

0,16

0,12

0,08

0,06

0,04

0,03

99,9

0,73

0,53

0,38

0,27

0,19

0,13

0,09

0,08

0,03

0,02

0,01

0,01

Tabelul 9 Calculul curbei de probabilitate teoretic cu ajutorul tabelelor Krî kii- Menkel

p%

0,001

0,01

0,1

1

5

10

20

50

80

90

99

99,9

K

X p =K X med

2.Exemplu de calcul

În aceast aplica ie se prezint un exemplu de calcul a curbei de asigurare empirice i a curbei de asigurare teoretice Pearson tip III utilizând ca date debitele maxime înregistrate pe râul xxx, postul xxx.

a) Calculul curbei de probabilitate empirica (Tabelului 10)

Reprezentând grafic datele din coloanele 3 i 5 ale tabelului 10 rezult curba de probabilitate empiric (figura 2).

Tabelul 13.10 Elementele necesare întocmirii curbei de probabilitate empiric

 

Debitul maxim

Q i max

ordonat descresc tor

 

Probabilitatea empiric

 

Anul

Q max

[m

3 /s]

[m

3 /s]

lg Q i

max

p i

n

i

1

100

lg p i

0

1

 

2

3

 

4

5

 

1977 25

 

30

1,477

 

4,347826

0,638272

 

1978 27

 

29

1,462

 

8,695652

0,939302

 

1979 29

 

28

1,447

 

13,04348

1,115393

 

1980 28

 

28

1,447

 

17,3913

 

1,240332

 

1981 26

 

28

1,447

 

21,73913

1,337242

 

1982 26

 

28

1,447

 

26,08696

1,416423

 

1983 26

 

28

1,447

 

30,43478

1,48337

1984

26

27

1,431

34,78261

1,541362

1985

26

27

1,431

39,13043

1,592515

1986

26

27

1,431

43,47826

1,638272

1987

24

26

1,414

47,82609

1,679665

1988

25

26

1,414

52,17391

1,717453

1989

28

26

1,414

56,52174

1,752216

1990

30

26

1,414

60,86957

1,7844

1991

28

26

1,414

65,21739

1,814363

1992

28

26

1,414

69,56522

1,842392

1993

27

26

1,414

73,91304

1,868721

1994

26

26

1,414

78,26087

1,893545

1995

28

25

1,397

82,6087

1,917026

1996

26

25

1,397

86,95652

1,939302

1997

26

25

1,397

91,30435

1,960491

1998

25

24

1,380

95,65217

1,980695

b) Calculul

curbei de probabilitate teoretic

Pentru calculul rezultatele din tabelul 11.

mediei aritmetice i a coeficientului de varia ie se

utilizeaz

22

max Q i 588 i 1 Q 26,727 med 22 22 22 2 ( K
max
Q
i
588
i
1
Q
26,727
med
22
22
22
2
(
K
1)
i
0,0612
i
1
C
v
22
1
21
C s =
Cv = 2 x
0,053 = 0,106

m 3 /s

0,053

(10)

(11)

(12)

Tabelul 11

Calcule intermediare pentru trasarea curbei de probabilitate teoretic

 

Q

 

Q

max

 

Q

max

   

max

i

i

Anul

 

ordonat descresc tor

K

i

K i - 1

(K i -1) 2

[m 3 /s]

[m

3 /s]

 

Q

med

0

 

1

 

2

 

3

4

5

1977

 

25

 

30

 

1,122

 

0,122

0,015

1978

 

27

 

29

 

1,085

 

0,085

0,0072

1979

 

29

 

28

 

1,047

 

0,047

0,0022

1980

 

28

 

28

 

1,047

 

0,047

0,0022

1981

 

26

 

28

 

1,047

 

0,047

0,0022

1982

 

26

 

28

 

1,047

 

0,047

0,0022

1983

 

26

 

28

 

1,047

 

0,047

0,0022

 

1984 26

27

1,010

0,010

0,0001

 

1985 26

27

1,010

0,010

0,0001

 

1986 26

27

1,010

0,010

0,0001

 

1987 24

26

1,010

0,010

0,0001

 

1988 25

26

0,972

-0,028

0,0008

 

1989 28

26

0,972

-0,028

0,0008

 

1990 30

26

0,972

-0,028

0,0008

 

1991 28

26

0,972

-0,028

0,0008

 

1992 28

26

0,972

-0,028

0,0008

 

1993 27

26

0,972

-0,028

0,0008

 

1994 26

26

0,972

-0,028

0,0008

 

1995 28

25

0,935

-0,065

0,004

 

1996 26

25

0,935

-0,065

0,004

 

1997 26

25

0,935

-0,065

0,004

 

1998 25

24

0,899

-0,103

0,010

-

-

=588 m 3 /s

-

-

=0,061

Cu valoarea lui Cs se intr în tabelele Foster-Rîbkin i rezult ordonatele curbei polinomiale de probabilitate .

curba de probabilitate teoretic pentru =2 se fac tabelar

(tabelul12).

Calculele

privind

Tabelul 12

Curba de probabilitate teoretic

 

p %

0,01

0,1

1

5

10

20

50

80

95

99

99,9

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

3,94

2,40

2,40

1,67

1,29

0,84

-0,02

-0,85

-1,62

-2,25

-2,95

Cv

0,208

0,127

0,127

0,09

0,07

0,04

-0,001

-0,05

-0,09

-0,12

-0,16

K=1+ Cv

1,208

1,127

1,127

1,09

1,07

1,04

0,999

0,95

0,91

0,88

0,84

Qp = K Q med

32,286

30,121

31,121

29,132

28,597

27,796

26,700

25,390

24,321

23,519

22,450

lg p

-2

-1

0

0,698

1

1,301

1,698

1,903

1,977

1,995

1,999

lg Qp

1,509

1,478

1,478

1,464

1,456

1,443

1,426

1,404

1,385

1,271

1,351

Reprezentând grafic datele din ultimele dou linii ale tabelului 12 rezult curba de probabilitate teoretic ( figura 2). Din figura 2 se observ c cele dou curbe nu se suprapun, deci =2 nu este

satisf toare. Curba de probabilitate teoretic este

sub curba de probabilitate

empiric în zona probabilit ilor mici i ca urmare trebuie m rit coeficientul i ref cut calculul curbei de probabilitate teoretic . Calculele sunt asem toare cu cele reprezentate anterior, numai c de aceast dat se folosesc tabelele Krî kii-

situat

1.52 1.5 1.48 1.46 1.44 1.42 1.4 1.38 1.36 1.34 -3 -2 -1 0 1
1.52
1.5
1.48
1.46
1.44
1.42
1.4
1.38
1.36
1.34
-3
-2
-1
0
1
2
3
lg
pi
lg Qp

Menkel.

Figura 2

Curba de probabilitate empiric i teoretic Pearson tip III

4. Concluzii

a) Analizând curbele din figurile prezentate, se observ c pentru probabilit ile

mici, debitele maxime ob inute utilizând curba de probabilitate empiric sunt mai mari decât debitele din curba teoretic Pearson III.

b) Curba teoretic Pearson III permite determinarea debitelor maxime cu diferite

probabilit i în zonele extreme adic în zonele unde datorit irurilor scurte de date

din m sur tori nu exist valori pe curba de probabilitate empiric .

RAU BASEU , S.H. STEFANESTI

 

Qmax

1

330

2

124