Universitatea “Vasile Alecsandri” Bacău

Facultatea de Inginerie

Program de studii: IPMI

Protecția Mediului

-proiect-

Profesori coordonatori: Studenți:

Dr. Ing. Irimia Oana Lazăr Bianca-Alexandra

Ș.l. dr. Ing. Panaite Mirela Munteanu Ana-Maria

Răuță Robert Ștefan

Rusu Ștefan

Vrânceanu Adrian
GESTIONAREA DE ȘEURILOR
PERICULOASE
Cuprins :

1.Deșeuri. Date generale;

1.1. Clașificarea generală a deșeurilor;

2. Deșeurile periculoase. Clasificare generală;

3. Deșeurile medicale;

3.1 Legislative naționale privind gestionarea deșeurilor medicale;

3.2. Clasificarea deșurilor medicale;

4.Gestionarea deșeurilor: colectarea, separarea, ambalarea și transportul deșeurilor

periculoase;

5. Tratarea si eliminarea deșeurilor medicale;

6.Utilizarea incineratoarelor ecologice;

7.Concluzii;

8.Bibliografie.
1. DEȘEURI. DATE GENERALE.

Definiție: Deșeurile sunt resturi materiale rezultate dintr-un proces tehnologic (sau
casnic) de realizare a unui anumit produs, care nu mai pot fi valorificate direct în realizarea
produsului respectiv. Ele pot fi substanțe, materiale, obiecte, resturi de materii prime provenite
din activitatile economice, menajere și de consum. Majoritatea activităților umane reprezintă și
surse de producere de deșeuri. [1]

1.1. Clașificarea generală a deșeurilor

In principal, deșeurile se impart in șase categorii [2]:

1. DEȘEURI MENAJERE: provin din sectorul casnic sau din sectoare șimilare, mica
și marea industrie, sectorul public sau administrativ, comerț etc.

2. DEȘEURI STRADALE: specifice căilor de circulație publică, provenite din

activitatea cotidiana a populației, din spațiile verzi, din depunerea substanțelor solide din
atmosferă.

3. DEȘEURI VOLUMINOASE: provenite din demolarea sau construirea de obiective

industriale sau civile, sau de alte proveniente care, datorită dimenșiunilor lor nu pot fi
preluate cu șistemele obișnuite de precolectare sau colectare, ci neceșită o tratare
diferențiată.
 4. DEȘEURI INDUSTRIALE: provenite din desfășurarea proceselor tehnologice și
care sunt de diferite naturi in funcție de specificul unitații industriale.

5. DEȘEURI AGRICOLE: provenite de la unitațile agricole și zootehnice sub forma

de gunoi de grajd, dejecții animaliere, deșeuri animale de la abatoare și din industria
carnii, deșeuri vegetale de la fabrici de zahăr, ulei etc.

6. DEȘEURI PERICULOASE: precum cele toxice, inflamabile, explozive,

radioactive, infecțioase, spitalicești sau de altă natură, care prezintă direct sau indirect
pericol pentru lumea vie.

În ecosistemele urbane rezultă zilnic cantităţi imense de deșeuri, care nu pun numai
probleme de spaţiu pentru depozitare sau estetică, ci sunt şi o sursă de poluare ameninţând
sănătatea oamenilor.Toate deșeurile degradează mediul înconjurător, contaminează apele
subterane(modul de depozitare face poșibilă infiltrarea apei de ploaie, care antrenează substanţe
poluante și germeni patogeni).

2. DEȘEURILE PERICULOASE. CLASIFICARE GENERALĂ

Deșeurile periculoase sunt, conform Convenției de la Basel (1989) și Convenției de la

Bamako (1991), acele deșeuri care prezintă una sau mai multe din urmatoarele caracteristici:
sunt explozive, inflamabile, oxidante, otrăvitoare, infecțioase, corozive, toxice.

Această categorie de deșeuri cuprinde [3]:

 toate deșeurile conținând sau care sunt contaminate cu radionucleizi;

 deșeurile clinice provenite din spitale, centre medicale și clinice;

 deșeurile din producerea și prepararea produselor farmaceutice;

 deșeurile farmaceutice, droguri și medicamente;

  deșeurile din producerea și utilizarea produselor bioacide și fitofarmaceutice;

 deșeurile din fabricarea și utilizarea chimicalelor pentru conservarea lemnului;

 deșeurile din fabricarea și utilizarea solvenților organici;

 deșeurile din operațiuni de tratamente termice conținând cianuri;

 deșeuri de uleiuri minerale neutilizate în scopul original;

 deșeuri de amestecuri uleiuri/apa, hidrocarburi/apa, emulșii;

 deșeuri conținând sau care sunt contaminate cu bifenili policlorinați, și/sau

terfenili policlorinați, și/sau bifenili polibrominați;

 deșeuri provenind din rafinare, distilare sau tratament pirolitic;

 deșeurile din producerea și utilizarea cernelurilor, vopselelor, pigmenților,

lacurilor;

 deșeuri din producerea și utilizarea rașinilor, cauciucului, plastifianților,

adezivilor;

 deșeuri chimice din activități de cercetare sau didactice noi sau cu efect
necunoscut;

 deșeuri de natură explozivă;

 deșeuri din producerea și utilizarea chimicalelor fotografice și materialelor de

procesare;

 deșeuri din tratarea de suprafață a materialelor și plasticelor;

 deșeurile rezultate din operatiunile de depunere a deșeurilor industriale.

3. DEȘEURILE MEDICALE
 Definiție: Deșeurile rezultate din activitatea medicală reprezintă totalitatea deșeurilor
periculoase sau nepericuloase care se produc într-o unitatea sanitară.

Dintre acestea se apreciază că deşeurile periculoase care prezintă un risc real pentru sănătatea
umană și pentru mediu sunt deșeuri generate în cursul activităţilor de diagnostic, tratament,
supraveghere, tratamente pentru prevenţia bolilor şi recuperare medicală, inclusiv cele rezultate
din activitatea de cercetare medicală și producerea, testarea, depozitarea şi distribuţia
medicamentelor și produselor biologice.

Cantităţile și tipurile de deșeuri rezultate din activitatea medicală variază, în principal, în

funcţie de mărimea unităţii medicale, de specificul activităţii, de numărul de pacienţi asistaţi și
de perioada anului. [4]

3.1 LEGISLATIVE NAȚIONALE PRIVIND GESTIONAREA

DEȘEURILOR MEDICALE

Cele mai importante reglementări legislative naţionale privitoare la gestionarea deșeurilor

rezultate din activitatea medicală sunt [5]:

¡ Legea nr. 426/2001 (actualizată) pentru aprobarea O.G. nr. 78/2000 privind regimul
deșeurilor;

¡ HGR nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzand
deșeurile, incluziv deșeurile periculoase;

¡ HGR nr. 162/2002 privind depozitarea deșeurilor, cu modificarile și completarile ulterioare

(HGR nr. 349/2005);

¡ HGR nr. 1862/2005 pentru aprobarea proiectului ”Incinerarea deșeurilor periculoase și

sterilizarea deșeurilor periculoase generate din activitatea medicala”
¡ Ordonanţa nr. 18/2005 pentru modificarea Legii nr. 98/1994 privind stabilirea și sancţionarea
contravenţiilor la normele legale de igienă și sănătate public.

fig.1. Ierarhizarea gestiunii deșeurilor [6]

Legea 211/ 2011 privind regimul deșeurilor controlează şi reglementează activităţile de

gestionare a deșeurilor. Priorităţile în activitatea de gestionare a deșeurilor aşa cum este
prezentată în cadrul Directivei Cadru 2008/98/ se bazeaza pe legislaţia şi politicile privind
prevenirea generării deşeurilor şi cuprinde: prevenire, minimizare, reutilizare, reciclare,
incinerare, depozitare (fig.1).

3.2. CLASIFICAREA DEȘEURILOR MEDICALE

Deșeurile generate din activitățile medicale pot fi periculoase atât pentru populație, cât și
pentru mediul inconjurător, dar și nepericuloase, asimilabile celor menajere.

 DEȘEURILE PERICULOASE: deșeurile care prezintă un risc real pentru

sănătatea umană și pentru mediu, fiind generate în procesul spitalizării, in activităţile de
diagnostic, tratament, depozitarea, testarea şi distribuţia medicamentelor și
 biopreparatelor ș.a.

 DEȘEURILE NEPERICULOASE: deșeurile asimilabile celor menajere, rezultate

din activitatea serviciilor medicale, tehnico-medicale, administrative, de cazare, a
blocurilor alimentare şi a oficiilor de distribuţie a hranei. Aceste deșeuri se colectează și
se îndepărtează la fel ca deșeurile menajere. [7]

DEȘEURILE PERICULOASE

Deșeurile periculoase rezultate in urma activităților medicale includ [8]:

a. deșeuri anatomo-patologice și parti anatomice: deșeurile care cuprind părți

anatomice, material biopsic rezultat din blocurile operatorii de chirurgie și obstetrică
(fetuși, placente);

b. deșeuri infectioase: deșeurile lichide sau solide care conțin sau au venit în contact
cu sângele sau alte fluide, precum și cu viruși, bacterii, paraziți și/sau toxinele
microorganismelor (exemple: seringi, ace, ace cu fir, recipienți care conțin sau au
conținut sânge sau alte lichide biologice, mănuși, sonde și alte materiale de unică
folosință, comprese, pansamente și alte materiale contaminate, membrane de dializă,
pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator folosite etc.);

c. deșeuri înțepătoare-tăietoare: care pot produce leziuni mecanice prin înțepare sau
tăiere. Acestea cuprind: ace, ace cu fir, catere, seringi cu ac, perfuzoare, pipete, sticlărie
de laborator sau altă sticlărie spartă sau nu, care au venit în contact cu material infectat);

d. deşeuri chimice și farmaceutice: reprezentate de substanțe chimice solide, lichide

sau gazoase, care pot fi toxice, corozive sau inflamabile (exemplu: medicamente expirate,
vaccinuri cu termen de valabilitate depășit sau produse de curățenie și dezinfectare a
căror termen a expirat etc.);

e. deșeuri radioactive: solide, lichide și gazoase rezultate din activități nucleare

medicale, de diagnostic și tratament, care conțin materiale radioactive.
 Astăzi se apreciază că, cantităţile de deșeuri produse în unităţile medicale sunt în creştere
datorită folosirii din ce în ce mai mult a materialelor de unică folosinţă și a sterilizării
instrumentarului în pachete ambalate, utilizând material poros.

Fiecare unitate sanitară este obligată să aibă o evidență internă a deșeurilor generate. La
nivelul acestora există un coordonator al activității de protecție a sănătății în relație cu mediul,
instruit de către DSP și certificat de către INSP. Unitatea sanitară va raporta lunar cantitățile
generate de deșeuri către Direcția de Sănătate Publică Județeană.

4. GESTIONAREA DEȘEURILOR: COLECTAREA, SEPARAREA,

AMBALAREA ȘI TRANSPORTUL DEȘEURILOR PERICULOASE

Gestionarea deşeurilor cuprinde toate activităţile de colectare, transport, tratare,

valorificare și eliminare a deșeurilor, inclusiv monitorizarea acestor operaţii și monitorizarea
depozitelor de deșeuri după închiderea lor.

În prezent problema gestionării deșeurilor se manifestă tot mai acut din cauza creşterii
cantităţii și diversităţii acestora, precum și a impactului lor negativ, tot mai pronunţat, asupra
mediului înconjurător. Depozitarea deșeurilor pe sol fără respectarea unor cerinţe minime,
evacuarea în cursurile de apă şi arderea necontrolată a acestora reprezintă o serie de riscuri
majore atât pentru mediul ambiant cât şi pentru sănătatea populaţiei. De aceea, legislaţia
europeană transpusă prin actele normative naţionale a impus o nouă abordare a problematicii
deșeurilor, plecând de la necesitatea de a economisi resursele naturale, de a reduce costurile de
gestionare şi de a găși soluţii eficiente în procesul de diminuare a impactului asupra mediului
produs de deșeuri.

O importanță deosebită trebuie acordată deșeurilor periculoase (toxice). Aceste deșeuri

sub formă solidă, lichidă sau gazoasă pot cauza moartea, îmbolnăvirea sau rănirea oamenilor, sau
distrugerea mediului, dacă sunt tratate, depozitate, transportate in mod necorespunzător, sau
parasite. Substanțele sunt considerate deșeuri periculoase dacă sunt inflamabile, corozive,
reactive sau toxice. Amestecurile, reziduurile sau materialele care conțin reziduuri toxice sunt
considerate de asemenea reziduuri toxice. [9]

Așadar, importanța cunoașterii gestionării deșeurilor are drept scopuri principale [10]:

 protejarea sănătății populației;

 protejarea mediului înconjurător;

 conservarea resurselor naturale prin politicile de reducere a deșeurilor și prin

reciclare;

 menținerea valorilor estetice a peisajelor naturale și antropice.

fig. 2. Reprezentarea schematica a gestionării deșeurilor [11]

Colectarea şi separarea pe categorii a deșeurilor este prima etapă în gestionarea deșeurilor

periculoase rezultate din activitatea medicale și este responsabilitatea producătorului. Această
importantă etapă în gestionarea deșeurilor impune respectarea riguroasă a unor cerinţe. In cazul
în care nu se realizează separarea pe categorii, întreaga cantitate de deșeuri se tratează ca şi
deșeuri periculoase.

Responsabilitatea de colectare și ambalare îi revine generatorului de deșeuri-adică unității

medicale respective. Personalul desemnat în gestionarea deșeurilor are obigația de a colecta
separat deșeurile rezultate în urma activităților medicale, în funcție de tipul și natura deșeului.
Acesta nu are voie să amestece diferite tipuri de deșeuri periculoase și nici pe cele periculoase cu
cele nepericuloase. Scopul principal al acestor măsuri este protecția personalului care
manipulează recipientele și ambalajele colectoare. [12]

fig.3. Pericol biologic [13]

fig.4. Colectarea selectivă a deșeurilor inţepătoare/infecţioase [14]

fig.5. Colectarea selectivă a deșeurilor infecţioase [15]

fig.6. Colectarea selectivă a echipamentelor de unica foloinţă [16]

fig.7. Colectarea selectivă a deșeurilor chimice și farmaceutice [17]

fig.8. Colectarea selectivă a deșeurilor inţepătoare/infecţioase [18]

Ambalajul în care se face colectarea şi care vine în contact direct cu deșeurile periculoase
rezultate din activitatea medicală este de unică foloșinţă și se elimină odată cu conţinutul.

Ambalajul în care se face colectarea este de unica folosinţă și respectă codul de culori
stabilit prin lege [19]:
a) galben - pentru deșeurile periculoase (infecţioase, înţepătoare-tăietoare, chimice și
farmaceutice);

b) negru - pentru deșeurile nepericuloase (deșeurile asimilabile cu cele menajere) ;

c) roșu - pentru deșeurile foarte periculoase.

fig.9. Ambalaje pentru colectarea deșeurilor medicale, după codul de culori stabilit prin lege [20]

Tot la acest nivel se realizează cântărirea deșeurilor, la destinație făcându-se o dublă

verificare a greutății acestora.
fig.10. Cântărirea deșeurilor periculoase la sursă [21]

Pentru depozitarea temporară, pentru fiecare unitate sanitară sunt prevăzute spaţii de
depozitare în funcţie de categoriile de deșeuri colectate la locul de producere. Spațiul de
depozitare temporară cuprinde un compartiment pentru deșeurile periculoase, prevăzut cu
dispozitiv de închidere care să permită numai accesul persoanelor autorizate și un compartiment
pentru deşeurile nepericuloase, asimilabile celor menajere, iar condiţiile de depozitare vor
respecta normele de igienă în vigoare. Durata depozitării temporare va fi cat mai scurtă posibil;
nu va depăși 72 de ore, din care 48 de ore în incinta unităţii sanitare și 24 de ore pentru transport
și eliminare finală.

Deșeurile asimilabile celor menajere nu necesită tratamente speciale şi se includ în ciclul

de eliminare a deșeurilor municipale, însă în cazul deșeurilor periculoase, în managementul
modern al deșeurilor se urmăreşte un obiectiv major, acela de a trata deșeurile astfel încăt să se
ajungă la inertizarea lor prin distrugerea materialelor organice, nocive. [22]
fig.11. Ambalaje de unică folosință pentru deșeuri periculoase [23]

fig.12. Colectarea deșeurilor și pregătirea lor pentru transport [24]

 Transportul deșeurilor medicale periculoase se face cu respectarea strictă a normelor de
igienă şi securitate în scopul protejării personalului și al populaţiei în general. În incinta unităţii
sanitare transportul se face cu ajutorul unor cărucioare speciale sau cu ajutorul containerelor
mobile, pe un traseu separat de cel al pacienţilor şi vizitatorilor.

Transportul extern, în afara unităţii sanitare (fig.3), a deşeurilor medicale periculoase se

realizează pe rute cât mai scurte posibil, în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 2/211/118
din 2004 pentru aprobarea Procedurii de reglementare și control al transportului deșeurilor pe
teritoriul României. [25]

fig.13. Traseul deșeurilor medicale [26]

5. TRATAREA ȘI ELIMINAREA DEȘEURILOR MEDICALE

Principalele procedee termice de tratare a deșeurilor sunt [27]:

 incinerarea;

 piroliza;

 coincinerarea;

 procedeele de uscare.

Dintre acestea, cel mai important procedeu aplicat deșeurilor periculoase rezultate din
activităţi medicale este incinerarea, care prezinta o serie de avantaje și de dezavantaje:

Avantaje:

 reducerea semnificativă a volumului deșeurilor (cu cca 90 % din volumul iniţial)

şi a masei lor;

 sterilizarea garantată şi posibilitatea de a trata majoritatea tipurilor de deșeuri, fără

prelucrarea lor preliminară.

Dezavantaje:

 riscurile de poluare a mediului;

 costul ridicat al metodelor de tratare şi de control al emisiilor.

In acest context, incineratoarele pentru deșeuri periculoase, trebuie să atingă o

temperatură de ardere mult mai ridicată decât în cazul incinerării deșeurilor nepericuloase
(menajere), iar fluxul materialelor diferă de la o instalaţie la alta. De exemplu, incinerarea
deșeurilor care conţin substanţe citotoxice presupune distrugerea totală a acestora, ceea ce
înseamnă temperaturi înalte de pană la 1200ºC. Nerespectarea acestui parametru duce la
formarea vaporilor citotoxici și pătrunderea lor în atmosferă. De aceea, incineratorul trebuie să
fie echipat cu o instalaţie de purificare a gazelor de evacuare.
 H.G. 128/2002 privind incinerarea deșeurilor, reglementează activităţile de incinerare și
coincinerare și indică măsurile de control şi urmărire a instalaţiilor de incinerare și coincinerare.
Reglementarea activităţii de incinerare și coincinerare are drept scop prevenirea sau reducerea
efectelor negative asupra mediului, în special poluarea aerului, solului, apelor de suprafaţă și
subterane, şi a oricaror riscuri pentru sănătătea populaţiei.

Deșeurile medicale periculoase, sunt incinerate în ambalajele în care sunt livrate, în

cuptoare cu grătare, in doua trepte.

fig.14. Schema unui incinerator de deșeuri periculoase [28]

Sistemul de alimentare în trepte presupune: deschidere sistem alimentare, introducere

deșeuri, închidere sistem alimentare, deschidere treaptă de acces în cuptoare. Gazele rezultate din
incinerarea deșeurilor medicale sunt evacuate în camera de combustie a cuptorului de incinerare
și apoi, împreună cu gazele reziduale de la cuptorul de incinerare sunt evacuate în instalaţia
comună de epurare şi la coşul de evacuare.
 În condiţii normale de funcţionare, instalaţia de epurare a gazelor reziduale, asigură o
reducere a substanţelor poluante, mult sub concentraţiile maxime admisibile (CMA), prevăzute
prin H.G. nr.128/2002, şi anume la nivelul a 3-20% din valorile CMA (de exemplu, la dioxine și
furani, valoarea concentratiei, evacuată în mod normal, este de 0,01 micrograme/Nm3, iar CMA
este de 0,1 micrograme/Nmc.).Instalaţia de epurare a gazelor reziduale, este echipată cu un
sistem de monitorizare continuă a unor parametrii cum sunt: CO, CO2, SO2, HCl, NOx.
Rezultatele măsurate timp de 30 minute, sunt automat înregistrate şi transmise prin calculator, la
Agenţia de mediu locală, care poate intra în legatură directă cu calculatorul, fără autorizaţie din
partea operatorului.

Monitorizarea discontinuă, se realizează prin prelevarea și analizarea probelor de către

laboratoare specializate, la intervale de timp de 1 an, pentru dioxine și furani, mercur, arsen,
PCB, etc. [29]

6. UTILIZAREA INCINERATOARELOR ECOLOGICE

Întrucât unităţile sanitare nu au incineratoare speciale, deșeurile spitaliceşti (de la

pansamente până la resturi biologice rezultate în urma operaţiilor) sunt arse în cuptoare vechi,
construite impropriu.

În cea mai mare parte, deșeurile spitalicesti nu pot fi distruse în totalitate doar printr-o
simplă ardere și, astfel, atât emisiile rezultate cât și resturile nearse sunt purtătoare de microbi,
care pot determina efecte nocive, până la izbucnirea unor epidemii.

Utilizarea procesului de incinerare clasică conduce la o ardere incompletă a deșeurilor,

cu producere de gaze toxice de tipul dioxinelor, halogenurilor, care pe lăngă efectul lor nociv,
împiedică și oxidarea reziduurilor de metale grele.

Reducerea efectelor cu impact negativ asupra mediului, generate in urma procesului de

incinerare, se poate realiza prin utilizarea de incineratoare ecologice, carea au importante
avantaje [30]:
  eliminarea deșeurilor cu respectarea limitelor de noxe conţinute în gazele
evacuate în atmosferă;

 obţinerea unei cenuși sterile;

 sunt flexibile prin configuraţia modulară uşor adaptată condiţiilor;

 ––dimenșiuni reduse;

 nu neceșită condiţii speciale de amplasare sau personal calificat la exploatare;

 amortizare rapidă a investiţiei prin recuperarea energiei termice.

Clasa de incineratoare tip EIS (Ecological Incineration Systems) a fost concepută pentru
a răspunde necesităţilor de ordin ecologic (eliminarea deșeurilor prin incinerare cu respectarea
limitelor de noxe conţinute în gazele evacuate în atmosferă și anume la nivelul a 3-20% din
valorile CMA, conform H.G. nr. 128/2002) și necesităţilor de ordin energetic (obţinerea de
energie în condiţii economice, comparativ cu echipamentele clașice, tradiţionale). [31]

fig.15. Incinerator C.P. 50 cu recuperare pentru neutralizarea şi filtrarea gazelor [32]

7. CONCLUZII

Lucrarea elaborată prezintă date generale despre gestionarea deșeurilor, in special a

deşeurilor rezultate din activităţi medicale, care prezintă multiple riscuri asupra sănătăţii umane
și asupra mediului inconjurator. Sunt descrise modalităţi și norme de gestionare, colectare
selectivă, depozitare, transport și eliminare în condiţii de securitate a deșeurilor medicale
periculoase.

Deoarece printre procesele de tratare și eliminare a deșeurilor medicale periculoase cel

mai des se utilizeaza incinerarea, am căutat soluții pentru combaterea emisiilor de substanțe cu
efect nociv asupra mediului și a populației, generate de acest proces, dat fiind faptul că unitățile
sanitare nu au incineratoare proprii și utilizează cuptoare vechi, construite impropriu, care nu
ating o temperatura elevată pentru a putea distruge în totalitate deșeurile respective.

Astfel, utilizrea de incineratoare ecologice ar fi o variantă benefică, atât pentru protejarea

sănătății proprii, cat și pentru cea a mediului înconjurător. Acest tip de incinerare presupune
multiple avantaje, ceea ce inseamnă că timpul și banii investiți vor fi ușor recuperate.
8.BIBLIOGRAFIE

[1] https://dexonline.ro/definitie/deseu

[2]http://www.omg.ugal.ro/om/ro/personal/hm/desc/curs/Protectia
%20mediului/6%20DESEURI.pdf

[3] http://www.gestiuneadeseurilor.ro/Data/pdf/cap_21.pdf

[4] http://www.insp.gov.ro/cnmrmc/images/ghiduri/Ghid-Deseuri-Medicale.pdf

[5]http://www.monitoruljuridic.ro/act/norme-tehnice-din-3-decembrie-2012-privind-gestionarea-
deseurilor-rezultate-din-activitati-medicale-emitent-ministerul-sanatatii-publicat-n-143906.html

[6] http://treatgarbage.blogspot.ro/

[7] - Managementul deseurilor rezultate din activitatea medicala

http://eea.ngo.ro/materiale/germania/Publicatii%20diverse/Brosura_deseuri_medicale.pdf;

[8] Oros Vasile, Camelia Draghici-“Managementul deseurilor”, Editura Univ.

Transilvania, 2002,Brasov, pag.1-3, 69-74

[9] Vasilescu, E; Gheorghieş, L; Papadatu C; “Tratarea, valorificarea, depozitarea şi eliminarea deşeurilor

toxice şi radioactive, Indrumar de laborator”, Editura Fundaţiei Universitare "Dunărea de jos" din Galaţi,
2006

[10] http://www.deseuri-online.ro/new/download/Reciclare.pdf

[11]http://www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/ecologie/Planul-de-Gestionare-a-Deseuri55.php

[12] http://www.deseuri-online.ro/new/download/Reciclare.pdf

[13] https://www.pacificmgt.com/latest-news/latest-news/46-february-2015

[14] https://financialtribune.com/articles/people/33280/warning-on-hospital-waste
[15] https://timpolis.ro/deseurile-medicale-o-afacere-paguboasa-la-spitalul-judetean-timisoara/

[16]https://www.123rf.com/photo_31375108_closeup-cropped-portrait-healthcare-professional-
throwing-away-blue-disposable-latex-gloves-in-trash.html

[17]http://www.pressherald.com/2013/01/26/new-rules-could-hurt-drug-takeback-
programs_2013-01-27/

[18]http://radyo.inquirer.net/47827/mga-clinic-sa-qc-sisingilin-ng-lungsod-para-sa-koleksyon-
ng-medical-waste

[19] https://www.greenglobal.ro/colectare-deseuri-medicale/

[20]http://www.premere.ro/sistemul-de-colectare-a-deseurilor-medicale-un-proces-complet-
obtinut-prin-greenglobal-ro-8001.html

[21] http://www.businessmagazin.ro/cover-story/afaceri-verzi-1048144

[22] http://www.dmmt.ro/uploads/files/Workshop% 202008/managementul_deseurilor_spitalicesti.pdf

[23] http://www.euromedica.ro/index.php?task=produse&categorie=3&cod=ct01

[24] https://www.green-report.ro/incinerator-bucuresti/

[25] http://www.regimuldeseurilor.ro/2012/04/transportul-deseurilor-rezultate-din.html

[26] http://www.ecologic.rec.ro/articol/read/reciclare-recuperare/15057/

[27] Dumitrescu C. şi colab. Metode şi tehnici de evaluare şi neutralizare a poluanţilor, Universitatea

"Politehnica" 6Bucureşti, 2002.

[28] http://www.labshop.ro/Incineratoare/Incinerator.html

[29] http://www.anpm.ro/ro/incinerare-deseuri

[30] https://biblioteca.regielive.ro/referate/ecologie/incinerarea-deseurilor

[31] http://www.incinerators-ati.com/incinerators-model-cp.php

[32] http://www.medicalexpo.com/prod/ati-environnement/product-79214-491774.html