PLANUL ORGANIZĂRII UNEI LUCRĂRI DE CERCETARE

ARGUMENT
I . Etapa teoretică
1.1. Informarea diagnostică
1.2. Studierea textelor din listele bibliografice
1.3. Stabilirea metodelor de cercetare
1.4. Inspectarea resurselor
II. Cercetarea experimentală
2.1. Observarea grupurilor școlare
2.2. Stabilirea ipotezei generale și ipotezele specifice
2.3. Precizarea obiectivelor pe baza ipotezelor
2.4. Selectarea eșantionului experimental și martor
2.5. Desfăşurarea cercetării pe etape şi aplicarea proiectului
2.5. 1. Administrarea și interpretarea chestionarului de diagnoză
2.5.2. Cercetarea pedagogică prin intervenția psihopedagogică
2.5.3. Post-testul de monitorizare comparativă, de urmărire atentă a evoluției
elevilor din cele două loturi vizate
III. Finalizarea cercetării
3.1Analiza,interpretarea pedagogică a rezultatelor și efectelor
Concluzii
Bibliografie
Anexe
Declarație

CERCETAREA PEDAGOGICĂ
ROLUL JOCULUI DIDACTIC LA MATEMATICĂ

1
Justificarea cercetării
.
„Jocul este principala modalitate de achiziție, dezvoltare și formare a copilului în perioada
copilăriei. Prin joc se dezvoltă planurile imaginației, deși copilul activează în plan real, fizic, pe
plan imaginativ el poate fi oriunde. Copilul este fizic prezent în realitatea concretă însă mintea sa
zburdă în jocul imaginar, în orice spațiu și în orice timp. În joc copilul își depășește pe plan
imaginar vârsta, capacitățile, aptitudinile, aspectul fizic, potențialitățile, poate fi orice și oricine
își dorește”. (Vîgotski, 2002)

Ipoteza cercetării
Cercetarea de faţă a pornit de la următoarea ipoteză:
La vârsta şcolara mică elevului îi place mai mult să se joace. Un învăţător bun va
transforma chinurile matematicii în plăcerea jocului, elevul învăţând uneori fără să-şi dea seama,
metode, procedee de calcul, care altfel ar putea deveni poveri, doar jucându-se.
Conform cu studiile psihopedagogilor jocul determină dezvoltarea pe trepte superioare a
proceselor psihice pe care copilul le interiorizează o dată cu creșterea în vârstă: își interiorizează
vorbirea, memoria logică și voluntară, gândirea abstractă, reguli de comportament social,
deoarece prin joc copilul este capabil să acumuleze orice experiență, oricât de complexă, cu
succes, dacă se respectă niște principii legate de particularitățiile de vârstă.
Obiectivele cercetării
Învăţarea matematicii la clasele mici se face prin integrarea acesteia în ansamblul activităţii
copilului. Operaţiile aritmetice iau naştere ca operaţii concrete, efectuate pe un material concret,
iar problemele de calcul aritmetic sunt abstractizări ale unor probleme luate din lumea concretă.
Studiul matematicii în clasele primare vizează atingerea următoarelor obiective generale:
1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii;
2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare-investigare şi rezolvare de probleme;
3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic;
4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte
variate;
Realizarea tuturor acestor obiective necesită o muncă deosebită din partea învăţătorului.
Încă din primul an de şcoală se poate trezi dragostea şi interesul copilului pentru
matematică prin simularea sistematică a gândirii, prin trăirea fiecărui succes obţinut, învăţarea
matematicii în clasele I-IV având un rol foarte important în studiul acestei frumoase discipline.

2
Eşantionarea
Având în vedere obiectivele propuse s-a optat metodologic pentru următorul mod de
eşantionare: în cadrul cercetării s-au folosit două eşantioane, unul experimental şi unul de
control.
În perioada 15 – 20 mai 2010 am măsurat nivelul cunoştinţelor matematice ale copiilor
prin teste şi jocuri matematice în conformitate cu programa şcolară. Clasa de control este clasa a
III-a F iar clasa experimentală este clasa a III-a B. Nivelul cunostinţelor matematice a fost
determinat printr-un test pe care l-am aplicat la ambele clase. Clasa a III-a F (clasa de control)
este compusă din 18 elevi, iar clasa a III-a B (clasa experimentală) este compusă din 26 elevi.

Variabile independente și variabile dependente

În ceea ce privește variabilele independente sunt următoarele:
- Informarea grupurilor de experiment asupra avantajelor unor jocuri coordonate;
- Evaluarea efectelor jocului didactic la matematică asupra învățării elevilor;
- Rolul jocului didactic la determinarea performanțelor elevilor.
Variabile dependente (posibile):
- Îmbogățirea vocabularului cu terminologia specifică matematicii;
- Capacitatea de convertire a informațiilor în cunoștințe;
- Îmbogățirea experienței de viață;
- Dezvoltarea inteligenței,memoriei,atenției.

Evaluarea inițială
Evaluarea iniţială se realizează pentru a determina nivelul de pregătire al elevilor şi se
apreciază gradul în care aceştia vor asimila noua unitate didactică. În funcţie de aceste teste de
evaluare voi adopta soluţia corespunzătoare: organizarea învăţării noului conţinut prin folosirea
strategiilor didactice moderne.
Evaluarea testării inițiale
Comparând datele celor două clase se poate observa că ambele au obţinut relativ aceleaşi
rezultate de evaluare iniţială.

Cercetarea pedagogică prin intervenția psihopedagogică

3
 Începând din 20 mai 2010 activităţile matematice s-au desfăşurat la clasa a III-a F aşa cum au
fost prezentate folosind preponderent în cadrul lecțiilor de matematică jocul didactic. Pe
parcursul anului şcolar, în cadrul evaluării formative, s-a observat o evoluţie in volumul
cunoştinţelor copiilor şi în comportamentul acestora. Cealaltă clasă (clasa a III -B) şi-a desfăşurat
activitatea în mod normal, ca şi până la demararea experimentului.
Post-testul de monitorizare comparativă, de urmărire atentă a evoluției elevilor din
cele două loturi vizate
În perioada 4 – 8 iunie, în cadrul evaluării finale, în activitatea matematică, în urma unor
jocuri didactice s-a aplicat un test celor două clase iar apoi am monitorizat comparativ evoluţia
elevilor pentru confirmarea ipotezei de cercetare.
Evaluare finală
În urma experimentului, am observat că eficienţa oricărei activităţi didactice depinde în
mare măsură de modalităţile organizatorice pentru că există o interacţiune dinamică între
conţinutul activităţii şi forma ei de organizare, maniera de lucru în care am realizat activităţile
matematice şi aspectul empiric al colaborării învăţător – elev. Prin obiectivele pe care le-am
urmărit, am constatat nivelul de cunoştinţe şi deprinderi intelecuale ale elevilor şi am observat
nivelul progresului obţinut la clasă, pe parcurs. Elevii clasei experimentale deţineau cunoştinţele
necesare cerute de programă, iar folosirea unor strategii didactice moderne a condus la concluzia
că elevii progresează rapid şi pot face faţă situaţiilor de învăţare de tip problematic, acţionar,
activizator.
Finalizarea cercetării prin:
- analiza, interpretarea şi sintetizarea datelor experimentale;
- compararea rezultatelor obţinute prin experimentare, cu clasa de control şi a rezultatelor
obţinute prin tehnica rotaţiei grupelor (de control şi experimentare);
- verificarea ipotezei generale şi a ipotezelor parţiale;
- confruntarea rezultatelor cercetării cu obiectivele acesteia, rezultate din ipoteza generală;
- elaborarea unei lucrări ştiinţifice care să cuprindă: tema, motivarea alegerii acesteia, scopul
cercetării, metodologia cercetării (capitole, subcapitole), concluzii şi bibliografia;
- implementarea cercetării şi evaluarea rezultatelor.

Concluzii
În urma testului final am observat că nivelul cunoştinţelor matematice nu diferă prea mult
între cele două clase și se confirmă faptul că aplicând aceste strategii moderne, a jocului didactic

4
introdus în mod frecvent în cadrul activităților educative face ca perfomanţa clasei să fie vizibilă,
însă performaţa acesteia nu constă doar în buna pregătire a elevilor pentru regimul şcolar în ceea
ce priveşte nivelul cunoştinţelor ci şi în ceea ce priveşte comportamentul acestora la aceste
activităţi. Copiii sunt mai entuziasmaţi de aceste activităţi, au o colaborare bună între ei în
rezolvarea sarcinilor, s-a dezvoltat spiritul de cooperare şi întrajutorare.
De asemenea s-a observat o evoluţie în dezvoltarea limbajului, copiii folosind corect limbajul
matematic.
Bibliografie
Anexe
Declarație

Bibliografie

 Laurențiu Leucea, Metodologia cercetării educaționale- Ghid pentru elaborarea

lucrării de licență, Editura Universității„Aurel Vlaicu” Arad, 2010
 Gabriela Kelemen, Psihopedagogia jocului Editura Universității„Aurel Vlaicu” Arad,
2009
 Liliana Stan, Cercetarea pedagogică şi inovarea în învăţământ, în vol.
Psihopedagogie, Editura Spiru Haret, Iaşi, 1994
 Marin Stoica – Pedagogie şi Psihologie pentru examenele de definitivare
şi grade didactice, Editura Gheorghe Alexandru, Craiova, 2002;