Ministerul Educaţiei Republicii Moldova

UniversitateaTehnică a Moldovei
Facultatea Inginerie şi Management în Electronică şi Telecomunicaţii
Catedra Sisteme şi Reţele de Comunicaţii Optoelectronice

DARE DE SEAMĂ
La lucrarea de laborantor Nr.2

Tema: FILTRE DIGITALE NERECURSIVE

La disciplina: Teoriea transmiterii informaţiei

A efectuat studentul gr.SOE-141 Sturza Nicolae

A verificat lector superior Drăguţan Nicolae

Chişinău 2016
Scopul lucrării:
Studierea parametrilor de bază a metodelor sintezei şi analizei filtrelor digitale
nerecursive (FDN), numite şi filtre cu caracteristica de impuls finită (eng.-FIR – finite
impulse responce), şi în particular a unui tip de filtru important, şi anume filtre FIR cu
CPF liniară. Deprinderea cu modalităţile de calcul şi modelare a filtrelor cu FIR în
sistemul MATLAB.
1. De calculat filtrul FIR de frecvenţă joasă de ordinal 12 cu frecvenţa de
tăiere normată 0.2, folosind metoda ferestrelor:

a) Dreptunghiulară;

b) Hamming;
>> b=fir1(12,0.2,'ftype',window)
Initializing Window Design & Analysis Tool..... done.

>> b=fir1(12,[0.2,0.3]);freqz(b,1,512)
 c) Bartlett;

Am calculat filtrul FIR de frecvenţă joasă de ordinal 12 cu frecvenţa de tăiere

normată 0.2, folosind metoda ferestrelor în 3 feluri a) Dreptunghiulară; b)
Hamming; c) Bartlett; presenting graficele prin metoda ferestrelor.

2. De calculat un diferenţiator discret, CAF a căruia se descrie de relaţia:

pentru M=12, utilizând fereastra dreptunghiulară şi fereastra Hamming.

>> f=[0 0.2 0.2 0.6 0.6 0.8 0.8 1];
>> m=[1 1 0 0 0.5 0.5 0 0];
>> b=fir2(30,f,m);[h,w]=freqz(b,1,512);
>> plot(f,m,w/pi,abs(h));grid
>> title('CAF-FIR2')
>> xlabel('Frecventa normalizata')
>> ylabel('CAF')
 Am calculat un diferenţiator discret, CAF utilizând fereastra dreptunghiulară şi
fereastra Hamming.
3. Folosind funcţia fir1 de calculat FTJ de ordinul 60 cu frecvenţa de tăiere
normată 0.2 şi frecvenţa de discretizare de 10kHz. Construiţi CAF şi CPF.
>> b=fir1(60,0.3,10,512,25,window)
Initializing Window Design & Analysis Tool..... done.

b=

Columns 1 through 5
0.0000 0.0007 0.0010 0.0004 -0.0009
Columns 6 through 10
-0.0018 -0.0013 0.0008 0.0032 0.0033
Columns 11 through 15
-0.0000 -0.0048 -0.0067 -0.0026 0.0057
Columns 16 through 20

0.0114 0.0078 -0.0048 -0.0172 -0.0170

Columns 21 through 25
0.0000 0.0232 0.0320 0.0124 -0.0284
Columns 26 through 30
-0.0596 -0.0448 0.0320 0.1496 0.2565
Columns 31 through 35
0.2995 0.2565 0.1496 0.0320 -0.0448
Columns 36 through 40
-0.0596 -0.0284 0.0124 0.0320 0.0232
 Columns 41 through 45
0.0000 -0.0170 -0.0172 -0.0048 0.0078
Columns 46 through 50
0.0114 0.0057 -0.0026 -0.0067 -0.0048
Columns 51 through 55
-0.0000 0.0033 0.0032 0.0008 -0.0013
Columns 56 through 60
-0.0018 -0.0009 0.0004 0.0010 0.0007
Column 61
0.0000

Folosind funcţia fir1 de calculat FTJ de ordinul 60 cu frecvenţa de tăiere

normată 0.2 şi frecvenţa de discretizare de 10kHz am construiţi CAF şi CPF.

4. Folosind funcţia fir1 calculaţi un FTB de ordinul 50 cu frecvenţele limite a

benzii de trecere 0.4 şi 0.8, frecvenţa de discretizare este de 8kHz. De construit
CAF şi CPF a filtrului.
>> b=cremez(60,[0 0.5 0.6 0.8 0.9 1],'bandpass');
freqz(b,1,512)

Folosind funcţia fir1 calculaţi un FTB de ordinul 50 cu frecvenţele limite a

benzii de trecere 0.4 şi 0.8, frecvenţa de discretizare este de 8kHzam construit CAF
şi CPF a filtrului.
 5. Folosind funcţia fir2 de construit un filtru FIR cu CAF arbitrară, dată sub
forma vectorilor m şi f1. Ordinul filtrului este n=70.
>> m=[0 1 0 1 0 0 1 0 1 1]
f1=[0 0.1 0.1 0.3 0.3 0.6 0.6 0.7 0.7 1]
m=
Columns 1 through 8
0 1 0 1 0 0 1 0
Columns 9 through 10
1 1
f1 =
Columns 1 through 5
0 0.1000 0.1000 0.3000 0.3000
Columns 6 through 10
0.6000 0.6000 0.7000 0.7000 1.0000
Frecvenţa de discretizare – 8000Hz. De construit graficele CAF şi CPF a filtrului.
>> [h,w]=freqz(b,1,8000);
plot(w/pi,abs(h)),grid
title ('CAF FIRCLS')
xlabel ('frecventa normata')
ylabel ('CAF')

b=cremez(24,[-1 -0.5 -0.4 0.7 0.8 1],'lowpass');

freqz(b,1,512,'whole')

Folosind funcţia fir2 am construit un filtru FIR cu CAF arbitrară, dată sub
forma vectorilor m şi f1. Ordinul filtrului este n=70.
 6. Folosind funcţia firls de construit un filtru multibandă dat de vectorii frecvenţei
f1 şi valorilor m:
Ordinul filtrului – 70. Frecvenţa de discretizare – 8000Hz. De construit graficul CF a
filtrului.
>> n=70; f=[0 0.2 0.6 0.8 1];amp=[1 0 0.5 0];
up=[1.02 0.02 0.51 0.02];lo=[0.98 -0.82 0.49 -0.02];
b=fircls(n,f,amp,up,lo,'both')
Bound Violation = 0.0755112846369
Bound Violation = 0.0057308765286
Bound Violation = 0.0002474293437
Bound Violation = 0.0000316755110
Bound Violation = 0.0000037762568
Bound Violation = 0.0000004342197
Bound Violation = 0.0000000515547
Bound Violation = 0.0000000061898

b=
Columns 1 through 5
-0.0071 -0.0070 0.0298 0.0155 0.0085
Columns 6 through 10
0.0038 -0.0091 -0.0297 -0.0702 0.0096
Columns 11 through 15
-0.0001 -0.0137 0.1844 0.1259 0.1239
Columns 16 through 20
0.2912 0.1239 0.1259 0.1844 -0.0137
Columns 21 through 25
-0.0001 0.0096 -0.0702 -0.0297 -0.0091
Columns 26 through 30
0.0038 0.0085 0.0155 0.0298 -0.0070
Column 31
-0.0071

Folosind funcţia firls am construit un filtru multibandă dat de vectorii

frecvenţei f1 şi valorilor m.
7. Folosind funcţia remez de construit un filtru multibandă de ordinul 70 după
următoarele valori a vectorilor frecvenţelor f1 şi modulelor CAF m:
>> f=[0 0.2 0.3 0.6 0.7 1];
a=[0 0 1 1 0 0];
b=remez(40,f,a);
>> [h,w]=freqz(b,1,512);
plot(f,a,w/pi,abs(h));
legend('Ideal','remez n=40')
>> [h,w]=freqz(b,1,512);
plot(f,a,w/pi,abs(h));
legend('Ideal','remez n=70')

Folosind funcţia remez am construit un filtru multibandă de ordinul 70 după

următoarele valori a vectorilor frecvenţelor f1 şi modulelor CAF m.

8. Folosind procedura remez de construit un filtru multibandă de ordinul 60 ,

descris de următorii vectori a frecvenţei f şi modulelor m:
>> m =[0 0 1 1 0 0 1 1 0 0]
f=[0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 1]
m=
Columns 1 through 8
0 0 1 1 0 0 1 1
Columns 9 through 10
0 0
f=
Columns 1 through 5
0 0.1000 0.2000 0.3000 0.4000
Columns 6 through 10
0.5000 0.6000 0.7000 0.8000 1.0000
>> f=[0 0 1 1 0 0 1 1 0 0];
a=[0 0 1 1 0 0];
b=remez(40,f,a);
[h,w]=freqz(b,1,512);
plot(f,a,w/pi,abs(h));
legend('Ideal','remez n=60')
 Folosind procedura remez am construit un filtru multibandă de ordinul 60 ,
descris de următorii vectori a frecvenţei f şi modulelor m.

9. De proiectat cu ajutorul funcţiei fir1 un FTJ de ordinul 60 cu frecvenţa de

tăiere normată Wn=0.3. De comparat comportarea CAF pentru diferite funcţii
de ferestre.
>> b=fir1(60,[0.3,0.6]);freqz(b,1,512)

De comparat comportarea CAF pentru diferite funcţii de ferestre.

Am proiectat cu ajutorul funcţiei fir1 un FTJ de ordinul 60 cu frecvenţa de

tăiere normată Wn=0.3.
 10. De proiectat cu ajutorul funcţiei fir1 un FTJ de ordinul 40 cu frecvenţa limită
Wn=0.3.
>> b=fir1(40,[0.3]);freqz(b,1,512)

Am proiectat cu ajutorul funcţiei fir1 un FTJ de ordinul 40 cu frecvenţa limită

Wn=0.3.

11.Cu ajutorul funcţiei grpdelay( ) calculaţi timpul de reţinere de grup a filtrelor

proiectate în p.9.
>> b=fir1(60,[0.3,0.6]);freqz(b,1,512)
a=[0 0 1 1 0 0];
>> grpdelay (b, a, 526)

Cu ajutorul funcţiei grpdelay( ) am calculat timpul de reţinere de grup a

filtrelor proiectate în p.9
12.Cu ajutorul funcţiei remez proiectaţi un filtru care aproximează CAF dorită,
prezentată în figura de mai jos:
 >> f=[0.3 0.5];
h=1;
a=[0 0 1 1 0 0];
b=remez(50,f,a);
[h,w]=freqz(b,1,512);
plot(f,a,w/pi,abs(h));
legend('Ideal','remez n=40')

Cu ajutorul funcţiei remez am proiectaţi un filtru care aproximează CAF dorită.

13.Proiectaţi un filtru multibandă care are următorul set de benzi de trecere şi de

oprire. Ordinul filtrului n:64
>> [n,Wn,beta,ftype]=kaiserord([1500 2000],[1 0],[0.2 0.44],8000);
b=fir1(n,Wn,ftype,kaiser(n+1,beta),'noscale');freqz(b)
 >> [n,Wn,beta,ftype]=kaiserord([1500 2000],[1 0],[0.01 0.1],8000);
b=fir1(n,Wn,ftype,kaiser(n+1,beta),'noscale');freqz(b)

Am proiectaţi un filtru multibandă care are următorul set de benzi de trecere şi

de oprire.

14.Proiectaţi un diferenţiator de ordinul 21 şi 22 folosind funcţia remez. Construiţi

graficele CAF şi răspunsul la impuls pentru ambele diferenţiatoare.
>> f=[0 0.2 0.3 0.6 0.7 1];
a=[0 0 1 1 0 0];
b=remez(21,f,a);
[h,w]=freqz(b,1,512);
plot(f,a,w/pi,abs(h));
legend('Ideal','remez n=21')

>> f=[0 0.2 0.3 0.6 0.7 1];

a=[0 0 1 1 0 0];
b=remez(22,f,a);
[h,w]=freqz(b,1,512);
plot(f,a,w/pi,abs(h));
legend('Ideal','remez n=22')
 Am proectat un diferenţiator de ordinul 21 şi 22 folosind funcţia remez.

15.De calculat un convertor Gilbert (folosind funcţia remez ), care aproximează

CF ideală H(j)=jsgn(). De proiectat pentru convertorul Gilbert de ordinul 30
şi 31, folosind corespunzător în funcţia remez un argument adăugător ’h’
(hilbert):b=remez(n,f,a,’h’). Prezentaţi graficele CAF, răspunsului
la impuls unitate şi diagrama zerourilor şi polilor.
>> f=[0 0.1 0.4 0.7 0.9 1];
a=[0 0 1 1 0 0];
b=firls(30,f,a,'hilbert');
[H,f]=freqz(b,1,512,2);
plot(f,abs(H));hold off

>> f=[0 0.1 0.4 0.7 0.9 1];

a=[0 0 1 1 0 0];
b=firls(31,f,a,'hilbert');
[H,f]=freqz(b,1,512,2);
plot(f,abs(H));hold off

Am calculat un convertor Gilbert (folosind funcţia remez ), care aproximează

CF ideală H(j)=jsgn().
 Concluzii: În această lucrare de laborator am proectat și am calculate diferiți
parametric pentru filtre digitale nerecursive prin mai multe metode specific utilizăînd
funcțiile remez, grpdelay( ), un convertor Gilbert, fir1,fir2 și am construit CAF şi CPF
a filtrelor respective.