Sunteți pe pagina 1din 2

Bobina

Prin bobină se înțelege un element de circuit format dintr-un conductor electric astfel
înfășurat, încât să formeze unu sau mau mai multe spire. În Sistemul Internațional aceasta
se măsoară în Henry (H). Bobina este elementul la care curentul care străbate componenta
și tensiunea la bornele acesteia îndeplinesc următoarea relație:

La bobine pot apărea câmpuri electromagnetice exterioare, pentru aceasta este necesară
ecranarea. Aceasta se face prin ecranarea cu materiale feromagnetice pentru câmpuri
perturbatoare de joasă frecvență și materiale bune conductoare de electricitate pentru
frecvențe înalte. Conductoarele pentru bobine pot avea secțiune circulară sau
dreptunghiulară și pot fi izolate sau neizolate.
În curent alternativ bobina este caracterizată de reactanța inductivă (X L), definită astfel:

Inductorul este un element de circuit liniar cu memorie, spre deosebire de rezistorul care
este tot liniar dar fără memorie, inductorul se comportă la regim de curent continuu ca un
scurtcircuit. Tensiunea la bornele unui inductor este proporțională cu viteza de variație a
curentului.
Bobinajul poate fi realizat din fir de aluminiu sau cupru (cel mai folosit), monofilar (un
singur fir) sau multifilar (mai multe fire) cel din urmă fiind folosit pentru frecvențe mari.
O spiră are două conductoare active: unul de ducere și unul de întoarcere, raportat la
sensul curentului prin spiră. Dacă circuitul prin care curge curentul inductorului se întrerupe
brusc, inductorul va produce prin autoinducție o tensiune care va avea exact mărimea
necesară pentru străpungerea izolatorilor și asigurarea în primul moment a aceleiași valori
a curentului din momentul anterior întreruperii. În cazul unei bobine, defazajul dintre
tensiune și curent este de 90 grade, acest lucru indicând că tensiunea apare înaintea
curentului, exact invers ca și condensator.