Sunteți pe pagina 1din 6

Echipamente, aparte si instalatii utilizate pentru reeducarea mersului

Tulburările de mers au cauze extrem de variate: afecțiuni neurologice (pareze, paralizii etc.) și afecțiuni
ale aparatului locomotor post-traumatice, degenerative etc.
Imposibilitatea exersării mersului pentru perioade lungi de timp poate șterge memoria pentru acest
act motric. De aceea, reeducarea trebuie inițiată înca din perioada imobilizării la pat.
Exercițiile vor pregăti mersul cu mijloace ajutătoare, antrenând în acest scop mușchii trunchiului și
membrelor superioare. Mobilizările vor viza însă toate articulațiile corpului.
Primele exerciții se vor executa din pozițiile decubit și așezat. Pacienții care au fost forțați să mențină
timp îndelungat decubitul, necesită acomodarea cu poziția șezând (echilibrul, hipotensiunea de ortostatism).
Exercițiile propriu-zise de mers se execută când pacientul este capabil să mențină poziția stând, în
stare de echilibru stabil și să efectueze rnișcări alternative ale membrelor inferioare.
Mersul se reia inițial pe teren plat, cu mijloace ajutatoare, care asigură atât sprijinul uni- sau bipodal,
cât și echilibrul.
Când baza materială permite, se preferă reeducarea mersului în bazine, datorită condițiilor favorizante
oferite de apă.
Ședințele de reeducare pe uscat sau în apă pot fi precedate de aplicarea unor tehnici de facilitare
neuromusculară proprioceptivă.
Mijloacele ajutătoare pentru mers sunt reprezentate de: bare paralele, cadru fix, cadru mobil, cârje
(axilare/canadiene) sau baston.

Barele paralele

Între barele paralele, pacientul se sprijină cu fermitate cu ambele mâini, caută să-și mențină corpul în
poziție corectă și învață:
- ridicarea alternativă a picioarelor la diferite înălțimi
- flectarea alternativă a genunchilor
- translarea egală, laterală și anterioară a greutății corpului de pe un membru inferior pe celalălt
- mișcarea de rotație a coloanei vertebrale și a bazinului

1
Mersul în 2 timpi (membrul inferior drept nu permite sprijinul)
Timpul 1 - se prind anterior, cu ambele mâini barele, la lungimea unui pas; se repartizează greutatea corpului
pe mâini și se pendulează anterior corpul și membrul inferior drept
Timpul 2 - membrul inferior stâng se deplasează anterior până în dreptul liniei mâinilor; mersul poate fi
îngreunat când membrul inferior stâng depașește linia mâinilor

Mersul în 3 timpi (membrul inferior drept permite sprijin parțial)


Timpul 1 - se prind anterior, cu ambele mâini barele, la lungimea unui pas
Timpul 2 - membrul inferior drept se deplasează anterior, până în dreptul liniei mâinilor
Timpul 3 - membrul inferior stâng se așează lângă dreptul; mersul poate fi îngreunat când membrul inferior
stâng îl depașesște pe dreptul

Mersul în 4 timpi
Timpul 1 - mâna dreaptă prinde bara anterior la lungimea unui pas
Timpul 2 - membrul inferior stâng se deplasează în dreptul liniei mâinii drepte
Timpul 3 - mâna stângă prinde anterior bara la lungimea unui pas
Timpul 4 - membrul inferior drept se deplasează în dreptul liniei mâinii stângi; mersul poate fi îngreunat prin
deplasarea anterioară simultana a mâinii drepte și membrului inferior stâng sau a mâinii stângi și membrului
inferior drept

2
Scarile

Pacientii pot sa urce scarile cu fata sau cu spatele. Tehnica de urcare cu fata este invatata de regula prima
pentru ca prezinta ca avantaj faptul ca pacientul poate vedea incotro merge. Pacientii mai indemanatici, cu o
musculatura abdominala buna, vor invata ambele metode si o vor folosi pe cea care ii avantajeaza. Cand exista
spasticitate a abdominalilor sau a flexorilor soldului sau a ambelor grupuri musculare, gradul de hiperextensie
al soldului necesar pentru tehnica anterioara poate fi imposibil de obtinut.

Urcarea scarilor
• Pacientul sta aproape de balustrada pe care o prinde aproximativ la o jumatate de pas in fata
degetelor de la picioare.
• Plaseaza carja dreapta pe treapta urmatoare tinandu-se cu mana de balustrada .Mainile trebuie sa fie
la acelasi nivel pentru a evita rotatia trunchiului in timpul ridicarii. Tendinta de a apuca balustrada prea
departe sau de a “trage”, trebuie evitata.
• Se apleaca pe maini si se ridica atat cat este posibil, tinand trunchiul si pelvisul in acelasi plan orizontal
.
• Imediat ce piciorul atinge treapta, se hiperextinde soldul pentru a gasi punctul de echilibru .

3
Cârje / Baston

Cu aceste mijloace se reiau timpii mersului între barele paralele sau cu ajutorul cadrului. În primul timp
cârjele sau bastoanele se deplasează anterior cu lungimea unui pas.
Lungimea cârjelor sau bastoanelor se stabilește individual, în funcție de înălțimea pacientului și lungi-
mea pasului său. Pentru menținerea stabilității, distanța dintre ele (departarea) trebuie să fie egală cu lațimea
umerilor. Se utilizează cârje axilare sau canadiene. Suportul pentru antebraț nu trebuie să depășească articula-
ția cotului.

Reeducarea mersului cu aceste mijloace ajutătoare se poate executa pe teren plat sau înclinat, sub
forma mersului ascendent sau descendent, prin urcarea sau coborârea treptelor. ;

Mersul cu două cârje pe teren plat

În cadrul mersului cu ajutorul cârjelor termenul de „mers în timpi” este cel mai potrivit deoarece
rezultă din așezarea alternativă pe sol a membrelor inferioare și cârjelor.

Mersul în 2 timpi
Timpul 1 - se așează ambele cârje anterior la lungimea unui pas; greutatea corpului se repartizează egal pe
cârje; în același timp corpul și membrul inferior drept pendulează anterior (a)
Timpul 2 - membrul inferior stâng se deplasează între cele două cârje (b). Mersul poate fi îngreuiat prin
deplasarea membrului inferior stâng anterior de cârje (c).

Mersul în 3 timpi
Timpul 1 - se așează ambele cârje anterior la lungimea unui pas (a)
Timpul 2 - membrul inferior drept se deplasează anterior, astfel încât antepiciorul să fie plasat între cele două
cârje (b)
Timpul 3 - membrul inferior stâng se deplasează lângă cel drept (c); mersul poate fi îngreunat astfel:
4
a) se va deplasa membrul inferior stâng anterior față de dreptul (d)
b) se vor deplasa concomitent cârjele și membrul inferior drept, iar stângul se va plasa, la lungimea unui pas,
anterior față de dreptul

Mersul cu cârjă sau baston

Pentru ca bastonul sau cârja să reprezinte îtr-adevăr un sprijin, se vor ține în mâna stângă, deci de
partea sănătoasă.

Mersul în 2 timpi
Timpul 1 - cârja și membrul inferior drept se plasează anterior (a)
Timpul 2 - membrul inferior stâng se așează lângă dreptul (b); mersul poate fi îngreunat când membrul inferior
stâng îl depășește pe dreptul (c)

Mersul în 3 timpi
Timpul 1 - cârja se plasează anterior (a)
Timpul 2 - membrul inferior drept se deplasează anterior lângă carjă (b)
Timpul 3 - membrul inferior stâng se deplasează lângă dreptul (c) sau anterior acestuia, dacă mersul este în-
greunat (d); efortul poate fi îngreunat și prin executarea simultană a timpilor 1 și 2

5
Cadru de mers

Cadru de mers - dispozitiv ortopedic cu o gama larga de utilizare de catre persoanele cu probleme severe de
deplasare, echilibru, distrofii musculare, pareze in urma unui accidentelor vasculare, recuperare in urma
interventiilor chirurgicle, a traumatismelor. Cadru de mers ajutor pentru persoanele in varsta la care forta
musculara a membrelor inferioare este redusa, mobilitatea si echilibrul sunt deficitare. Forta bratelor sprijinite
pe cadru ortopedic reduce presiunea greutatii corporale asupra membrelor inferioare.

 cadru pentru mers reglarea in inaltime, o operatie importanta pentru utilizarea in siguranta, cu efort
minim. Reglajul in inaltime se face prin reglarea utilizarea butoanelor de reglaj aflate cate unul pe
fiecare picior de sprijin. Inaltimea corecta: utilizatorul asezat in pozitie vericala, in interiorul cadrului,
manerele de sprijin trebuie sa fie in dreptul incheieturii fiecarei maini
 cadru ortopedic punct de sprijin la ridicarea sau asezarea pe scaun, fotoliu, important la asezarea si
ridicarea de pe scaunul WC-ului, un moment in care se petrec multe incidente neplacute; in timpul
deplasarii ambele maini sprijinite pe manerele de sustinere ajuta la mentinerea echilibrului si la
inducerea unui sentiment de sigurantă
 cadru de mers pasitor, utilizatorul impinge succesiv in fata fiecare laterala cu aproximativ 15 cm, astfel
paseste impreuna cu cadrul, stanga, dreapta, stanga etc. Acest mod de utilizare avantajaza pe cei care
au probleme serioase de echilibru, nu este necesara ridicarea cadrului ortopedic din aluminiu de pe
pardoseala
 cadru perntru mers cu structura fixa, daca nu va convine utilizarea in mod pasitor puteti bloca cadru
de mers metalic acesta transformandu-se intr-un cadru de mers fix. Inaintarea se va face prin ridicarea
cadrului si asezarea pe pardoseala in directia de inaintare cu aproximativ 15-20 cm

S-ar putea să vă placă și