Sunteți pe pagina 1din 7

Drepturile si indatoririle magistratilor. Incompatibilitati si interdictii.

Natura activitatii magistratilor impune independenta personal, un grad inalt de calificare,


o raspundere mult peste limitele obisnuite in cazul functiilor publice si, ceea ce este cel mai
delicat, o anumita conduita sociala care sa corespunda asteptarilor societatii si care sa contribuie
la increderea mebrilor acesteia atat justitie cat si in persoana celor care contribuie la realizarea ei.
Aceste aspecte stau la baza reglementarii drepturilor si obligatiilor magistratilor. Se va observa
ca sunt pe deplin justificate acele drepturi cu caracter patrimonial pe care magistratii le au
potrivit legii, deoarece numai in acest fel poate fi asigurata independenta economica a acestora,
fara de care ar fi iluzoriu orice discurs despre independenta decizionala a judecatorilor sau
procurorilor. De asemenea, interdictiile la care sunt constransi magistratii, chiar daca par a le
impune obligatii de conduita sociala ce depasesc de multe ori pe cele impuse altor functii
publice, sunt necesare pentru a asigura ca increderea societatii in actul de justitie nu ar fi afectata
de perceptia comportamentului celor care compun corpul magistratilor.

Sistemul de drepturi si obligatii ce revin magistratilor este reglementat astfel incat sa


corespunda exigentelor sporite pe care societatea le are fata de cei care sunt chemati sa realizeze
actul de justitie dar si pentru acrea acestora un statut social compatibil cu responsabilitatile ce le
revin.

1. Drepturile magistratilor.

1.1. Notiunea de inamovibilitate.

Judecatorii numiti de Presedintele Romaniei sunt inamovibili. Procurorii numiti de


Presedintele Romaniei se bucura de stabilitate si sunt independenti, in conditiile legii.

Legea nu formuleaza o definitie a notiunii de inamovibilitate. In doctrina,


inamovibilitatea a fost definita drept un complex de drepturi care asigura pe judecator ca nu
poate face obiectul unei masuri individuale luate de puterea executiva in contra sa, in afara de
cazurile expres prevazute de lege. Astfel definita, inamovibilitatea apare ca o protectie contra
unui eventual arbitrariu din partea puterii executive, garantand serenitatea judecatorului.

Inamovibilitatea este atribuita numai judecatorilor. Se pare ca principiul subordonarii


ierarhice, specific organizarii Ministerului Public, a determinat in mod traditional excluderea
procurorilor de la beneficiu inamovibilitatii. Cu toate acestea, rolul deosebit pe care procurorul il
joaca in procesul de realizare a actului de justitie si masurile destul de grave pe care are
competenta sa le adopte sunt aspecte ce determina ca acestea sa nu fie lasat in voia capriciilor
puterii executive. Astfel, desi nu i se atribuie inamovibilitatea, in cazul procurorilor s-a creat un
statut care imprumuta unele drepturi cuprinse in conceptul de inamovibilitate ( in ce priveste
promovarea, delegarea, detasarea, transferul, suspendarea si incetarea din functie ). Acest statut a
fost exprimat prin notiunea de stabilitate in functie.

Se poate aprecia ca inamovibilitatea este o garantie a independentei judecatorilor care se


prezinta ca un drept complex din care decurg toate atributele relative la statutul magistratilor:
transferarea, avansarea, delegarea, detasarea, suspendarea si eliberarea din functie. Tot in
categoria de drepturilor cuprinse in conceptul de inamovibilitate sunt si acelea care stabilesc
ca judecatorii si procurorii pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati preventiv numai cu
incuviintarea sectiilor corespunzatoare ale Consiliului Superior al Magistraturii. Numai in caz de
infractiune flagranta, acestia pot fi retinuti si perchezitionati, Consiliul Superior al Magistraturii
fiind informat de indata de organul care a dispus masura.

1.2. Drepturi patrimoniale.

Magistratii au dreptul la o remuneratie stabilita in raport de nivelul instantei sau al


parchetului, cu functia detinuta, cu vechimea in magistratura si alte criterii prevazute de lege.
Salarizarea judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie se stabileste prin legea privind
indemnizatiile pentru persoanele care ocupa functii de demnitate publica. Salarizarea
judecatorilor si procurorilor militari se asigura de Ministerul Apararii Nationale.

In scopul asigurarii independentei economice a magistratilor legea le acorda acestora si


alte drepturi cu caracter patrimonial: asigurare pentru risc profesional, pentru viata, sanatate si
bunuri, asistenta medicala gratuita, medicamente si proteze, dreptul la atribuirea locuintelor e
serviciu. Magistratii beneficiaza anual de 6 calatorii in tara dus-intors, gratuite, la transportul pe
calea ferata clasa I, auto, naval si aerian.

Judecatorii si procurorii cu o vechime de cel putin 25 de ani in magistratura beneficiaza,


la implinirea varstei prevazute de lege, de pensie de serviciu, in cuantum de 80% din media
veniturilor brute realizate in ultimile 12 luni de activitate inainte de data pensionarii. Pentru
fiecare an care depaseste vechimea in magistratura aratata anterior se adauga la cuantumul
pensiei cate 1% din venit, fara a se putea depasi venitul brut avut la data pensionarii. Judecatorii
si procurorii militari pot opta intre pensia de serviciu si pensia militara de serviciu.

1.3. Alte drepturi ale judecatorilor si procurorilor.

Judecatorii si procurorii au dreptul de a fi aparati impotriva oricarui act ce le-ar putea


afecta independenta sau impartialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea. Judecatorii sau
procurorii care considera ca independenta si impartialitatea le sunt afectate in orice mod prin acte
de imixtiune in activitatea profesionala se pot adresa Consiliului Superior al Magistraturii, care
are dreptul si obligatia de a lua masurile necesare.
Datorita faptului ca in multe cazuri activitatea judecatorilor si procurorilor implica
afectarea unor medii infractionale sau lezarea unor interese contrare societatii si ordinii de drept,
legea recunoaste acestora dreptul de a li se asigura masuri speciale de protectie impotriva
amenintarilor, violentelor sau oricaror fapte care ii pun in pericol pe ei, familiile sau bunurile lor.

Magistratilor le este recunoscut dreptul la asociere in interes profesional. Ei sunt liberi sa


organizeze sau sa adere la organizatii profesionale locale, nationale sau internationale, in scopul
apararii intereselor lor profesionale. De asemenea judecatorii si procurorii pot fi membri ai
societatilor stiintifice sau academice, a altor persoane juridice de drept privat fara scop
patrimonial.

2. Obligatiile magistratilor.

Indatoririle de care sunt tinuti magistratii sunt de ordin profesional, menite sa garanteze
buna exercitare de catre acestia a functiei judiciare si de ordin social, transpuse intr-o serie de
incompatibilitati si interdictii, menite sa pastreze independenta, impartialitatea, obiectivitatea,
demnitatea si onoarea membrilor corpului magistratilor.

2.1. Indatoriri profesionale ale magistratilor.

Judecatorii si procurorii sunt obligati sa rezolve lucrarile in termenele stabilite si sa


solutioneze cauzele in termen rezonabil, in functie de complexitatea lor.

Judecatorii si procurorii au obligatia de a pastra secretul professional, secretul


deliberarilor si al voturilor la care a participat, inclusiv dupa incetarea functiei. Astfel, conform
obligatiilor retinute in Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor, judecatorii si procurorii
au obligatia de a nu dezvalui sau folosi in alte scopuri decat cele legate direct de exercitarea
profesiei informatiile pe care le-au obtinut in aceasta calitate.

Judecatorii si procurorii sunt obligati ca in timpul sedintelor de judecata sa aiba o tinuta


vestimentara corespunzatoare instantei.

Judecatorii si procurorii sunt obligati sa prezinte, in forma si in termenele prevazute de


lege, declaratia de avere si declaratia de interese.

O indatorire importanta ce revine magistratilor este aceea de formare profesionala


continua. Necesitatea reglementarii unei atare obligatii decurge din faptul ca inamovibilitatea si
stabilitatea in functie de care beneficiaza judecatorii si procurorii pot determina si o anumita
stare de autosatisfactie profesionala ce s-ar putea manifesta printr-o lipsa de motivatie in
aprofundarea cunostintelor din domeniul juridic. Un asemenea efect pe care l-ar produce garantia
stabilitatii functiei ar conduce la plafonarea magistartului iar consecinta ar fi dintre cele mai
nefaste pentru sistemul judiciar si pentru justitiabili. Acesta este motivul pentru care s-a resimtit
nevoia ca garantiile de stabilitate oferite magistratilor sa fie dublate de indatoriri ale acestora de a
pastra si a ridica nivelul de competenta profesionala.

Formarea profesionala continua presupune urmatoarele obligatii in sarcina magistratilor:

- de a participa, cel putin o data la 3 ani, la programe de formare profesionala continua


organizate de Institutul National al Magistraturii, de institutii de invatamant superior din tara sau
din strainatate ori la alte forme de perfectionare profesionala.

- de a urma un curs intensiv pentru invatarea sau aprofundarea unei limbi straine si un
curs intensiv pentru initierea sau aprofundarea cunostintelor de operare pe calculator organizate
de Institutul National al Magistraturii sau de instantele judecatoresti sau parchete, de institutii de
invatamant superior din tara sau din strainatate, precum si alte institutii de specialitate.

In scopul indeplinirii de catre magistrati a indatoririi ce le revine in acest sens, in cadrul


fiecarei curti de apel si in cadrul fiecarui parchet de pe langa curtea de apel se organizeaza
periodic activitati de formare profesionala continua constand in consultari, dezbateri, seminarii,
sesiuni sau mese rotunde, cu participarea Institutului National al Magistraturii.

Activitatile de formare profesionala continua constau in cunoasterea si aprofundarea


legislatiei interne, a documentelor europene si internationale la care Romania este parte, a
jurisprudentei instantelor judecatoresti si a Curtii Constitutionale, a jurisprudentei Curtii
Europene a Drepturilor Omului si a Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene, a dreptului
comparat, a normelor deontologice, in abordarea multidisciplinara a institutiilor cu caracter de
noutate, precum si in aprofundarea unor limbi straine si operarea pe calculator. In cadrul acestor
activitati trebuie sa se tina seama de dinamica procesului legislativ si de necesitatea specializarii
judecatorilor si procurorilor.

Indeplinirea de catre judecatori si procurori a criteriilor de competenta si performanta


profesionala este supusa unei verificari la fiecare 3 ani. Verificarea presupune evaluarea privind
eficienta, calitatea activitatii si integritatea, obligatia de formare profesionala continua si
absolvirea unor c ursuri de specializare. In cazul celor care indeplinesc functii de conducere,
evaluarea vizeaza si modul de indeplinire a functiilor manageriale.

Evaluarea activitatii se realizeaza de catre comisii constituite prin hotararea a Consiliul


Superior al Magistraturii potrivit unor criterii stabilite prin Regulamentul privind evaluarea
activitatii profesionale a judecatorilor si procurorilor, aprobat prin hotararea a Consiliului
Superior al Magistraturii. Comisiile de evaluare intocmesc rapoarte de evaluare a activitatii
profesionale a judecatorilor si procurorilor, putand acorda unul dintre calificativele ,,foarte bine'',
,,bine'', ,, satisfacator'' sau ,, nesatisfacator''. Cei care in urma evaluarii primesc calificativul
nesatisfacator, precum si cei care primesc calificativul satisfacator in urma a doua evaluari
consecutive sunt obligati sa urmeze pentru o perioada intre 3 si 6 luni cursuri speciale organizate
de Institutul National al Magistraturii, care se incheie prin sustinerea unui examen. Judecatorul
sau procurorul care primeste calificativul nesatisfacator la doua evaluari consecutive sau cel care
nu reuseste promovarea examenului sustinut in urma cursurilor special organizate de Institutul
National al Magistraturii este eliberat din functie pentru incapacitate profesionala. Eliberarea din
functie se face de catre Presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al
Magistraturii.

Evolutia profesionala a unui judecator sau procuror este evidentiata in fisa dosarului
professional, care este intocmit si pastrat de Consiliul Superior al Magistraturii. Dosarul
professional cuprinde date confidentiale, la care au acces insa judecatorii si procurorii in cauza.

2.2. Incompatibilitati si interdictii.

Functia de magistrat este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu
exceptia functiilor didactice din invatamantul superior. De asemenea, pot participa ca formatori
in cadrul Institutului National al Magistraturii si Scolii Nationale de Grefieri.

Legea privind statutul judecatorilor si procurorilor si Codul deontologic adoptat de


Consiliul Superior al Magistraturii, prevad ca magistratilor le este interzis:

- sa desfasoare activitati comerciale, direct sau prin persoane


interpuse;
- sa desfasoare activitati de arbitraj in litigii civile, comerciale sau
de alta natura;
- sa aiba calitatea de asociat sau membru in organele de
conducere, administrare sau control la societati civile, societati
comerciale, banci sau institutii de credit, societati de asigurare ori
financiare, companii nationale, societati nationale sau regii autonome;
- sa aiba calitatea de membru al unui grup de interes economic
- sa participe direct sau prin persoane interpuse la jocuri de tip
piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investitii pentru care nu se
asigura transparenta fondurilor.

Magistratii nu pot face parte din partide politice si sa desfasoare activitati cu caracter
politic. De asemenea, in exercitarea functiilor, ei trebuie sa se abtina de la exprimarea sau
manifestarea convingerilor politice.

Magistratilor le este interzis sa exprime public opinia cu privire la procese aflate in curs
de desfasurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul, precum si sa comenteze sau
sa justifice in presa ori emisiuni audiovizuale hotararile sau solutiile date in dosarele rezolvate de
ei.

Magistratii nu pot sa dea consultatii scrise sau verbale in probleme litigioase, chiar daca
acestea se afla pe rolul altor instante sau parchete decat cele la care functioneaza respectivul
magistrat. Ei nu pot indeplini nici o alta activitate care, potrivit legii, revine avocatului.

Totuti, magistratii pot sa acorde asistenta juridica si sa pledeze in cauzele lor personale,
ale ascendentilor si descendentilor, ale sotilor, precum si ale persoanelor puse sub tutela sau
curatela lor. Chiar si in aceste cazuri, magistratii nu trebuie sa se folosesca de calitate ce o au
pentru a influenta solutia instantei de judecata sau a parchetului si trebuie sa evite a se crea
aparenta ca ar putea influenta solutia. De asemenea, relatiile de familie si sociale ale
judecatorilor si procurorilor nu trebuie sa influenteze solutiile pe care le adopta in exercitarea
atributiilor de serviciu.

Magistratii pot participa la elaborarea de publicatii sau studii de specialitate, a unor


lucrari literare sau stiintifice sau la emisiuni audiovizuale fara caracter politic.

Magistratii mai pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de intocmire a proiectelor
de acte normative, a unor documente interne sau internationale, cu acordul conducatorului
instantei sau al parchetului.
Drepturile si indatoririle magistratilor

Nume: Manole Maria Bianca

Anul: II

Grupa: II