Matematici speciale.

Probleme 36

Capitolul V

CALCUL OPERAŢIONAL

1. Să se afle transformata Fourier prin sinus a funcţiei f : R → R ,

t
f (t ) = .
t +4
2

Soluţie:
Transformata Fourier prin sinus este:
2 ∞

π∫
g (u ) =
0
f (t ) sin utdt (1)

sau
2 ∞ t sin ut 1 2 ∞ t sin ut
π∫ 2 π ∫− ∞ t 2 + 4
g (u ) = dt = dt.
0 t +4
2

∞ t sin ut
Pentru calculul integralei: I = ∫− ∞ dt să considerăm funcţia
t2 + 4
z sin uz
h( z ) = şi conturul (C) de mai jos:
z2 + 4
(C ) = [− R, R] ∪ (Γ)

(Γ)
∆ 2i

-R 0 R x

Observăm că:
R

∫ h( z)dz = ∫ h(t )dt + ∫ h( z)dz

C −R Γ
(2)
37 Matematici speciale. Probleme

Trecând la lim în relaţia (2) obţinem:

R →∞

∞
t sin ut
∫ h( z )dz = ∫ t dt + lim ∫ h( z )dz. (2/)
C −∞
2
+4 R →∞
Γ

Dar: ∫ h( z )dz = 2πirezh(2i) ( 2i pol simplu situat în ∆ ( C = ∂∆ )) şi

C

lim ∫ h( z )dz = 0 ( pe baza Lemei lui Jordan : lim zh( z ) = 0 ⇒ ∫ h( z )dz → 0) .

R →∞ R →∞
Γ z →∞ Γ R →∞

Din (2/) obţinem:

I = 2πirezh(2i ) (3)
z sin uz sin 2ui e −2 u − e 2 u
Dar rezh(2i) = = = sau
↑
P ( 2i) 2z z = 2i 2 ↑
e iw − e − iw
4i
sin w =
Q / ( 2i ) 2i

e −2u − e 2u
rezh(2i ) = (4)
4i
Din (3) şi (4) obţinem:
π
I= (e − 2 u − e 2 u ) (5)
2
de unde:
1 π − 2u
g (u ) = (e − e 2 u ) (6)
2 2

sau:
π
g (u ) = − sh2u . (7)
2

2. Să se rezolve ecuaţia integrală de tip Fourier:

∞
1
∫ f (t ) cos utdt = 1 + u
0
2
, u ≥ 0.

Soluţie:
Ecuaţia dată se mai poate scrie:
∞
2 2 1
π∫
f (t ) cos utdt = = g (u ) (1)
0
π 1 + u 2 not
Matematici speciale. Probleme 38

Soluţia ecuaţiei (1) este:

∞
2
f (t ) =
π ∫ g (u) cos utdu
0
(2)

2
1⎛ 2 ⎞
∞
cos ut
sau: f (t ) = ⎜⎜ ⎟
2 ⎝ π ⎟⎠ ∫ 1+ u
−∞
2
du. (3)

∞
cos ut
Pentru calculul integralei I = ∫ 1+ u
−∞
2
du să considerăm funcţia:

cos tz
h( z ) = , şi conturul (C) de mai jos:
1 + z2

(Γ)
∆
i (C ) = [− R, R] ∪ (Γ)

-R 0 R x

Observăm că:
R

∫ h( z)dz = ∫ h(u)du + ∫ h( z)dz

C −R Γ
(4)

Trecând la lim în relaţia (4) obţinem:

R →∞

∞
cos ut
∫ h( z)dz = ∫ 1 + u 2
du + lim ∫ h( z )dz
R →∞
(4/)
C −∞ Γ

Observăm că funcţia h(z) are polii simpli z1 = i, z2 = −i ( z1 ∈ ∆, z 2 ∉ ∆) ;

aplicând teorema reziduurilor găsim: ∫ h( z )dz = 2πirezh(i) şi folosind lema lui
C

Jordan,
⎛ ⎞
⎜
lim h( z )dz = 0 lim zh z = 0 ⇒ lim ∫ h z dz = 0 ⎟
( ) ( )
R →∞ ∫ ⎜ R →∞ Jordan z → ∞ Γ ⎟
( z →∞ ) Γ
⎝ z →∞ ⎠
39 Matematici speciale. Probleme

Pe baza celor de mai sus (4/) devine:

I = 2πirezh(i) (5)
cos tz cos ti e − t + e t
Dar rezh(i) = = = ,
↑
P (i ) 2z z =i 2i 4i
Q / (i )

sau:
cht
rezh(i) = (6)
2i
Din (5) şi (6) obţinem:
I = πcht (7)
iar din (3) şi (7),
f (t ) = cht . (8)

∞
3. Să se rezolve ecuaţia integrală: ∫ g (u ) cos tudu = f (t ) , unde
0

⎧1 − t , 0 < t ≤ 1
f (t ) = ⎨ .
⎩0, t >1

Soluţie:
Ecuaţia dată mai poate fi scrisă sub forma:
∞ ⎧ 2
2 ⎪ (1 − t ), 0 < t ≤ 1
∫
π0
g (u ) cos tudu = ⎨ π (1)
⎪0 , t >1
⎩
Soluţia ecuaţiei (1) este:
1
2
g (u ) =
π ∫ (1 − t ) cos utdt
0
(2)

Integrând prin părţi obţinem:

2 1 − cos u
g (u ) = (3)
π u2
Matematici speciale. Probleme 40

4. Să se afle transformata Fourier prin cosinus a

∞
1 t sin ut
funcţiei: f (t ) =
(1 + t 2 ) 2
. Din rezultatul obţinut să se găsească: ∫ (1 + t
0
2 2
)
dt.

Soluţie:
Transformata Fourier prin cosinus a funcţiei f(t) este:
∞
2
g (u ) =
π ∫ f (t ) cos utdt
0
(1)

∞ ∞
2 cos ut 1 2 cos ut
sau g (u ) = ∫
π 0 (1 + t )
2 2
dt = ∫
2 π − ∞ (1 + t 2 ) 2
dt.

∞
cos ut
Pentru calculul integralei: I =
−∞
∫ (1 + t2 2
)
dt să considerăm

cos uz
funcţia h( z ) = şi conturul de mai jos:
( z 2 + 1) 2

y (C ) = [− R, R ] ∪ (Γ)

(Γ)

z1 = i
D
-R 0 R x

Observăm că:
R

∫ h( z)dz = ∫ h(t )dt + ∫ h( z )dz,

C −R Γ
(2)

Trecând la lim în relaţia (2) obţinem:

R →∞

∞
cos ut
∫ h( z )dz = ∫ (1 + t 2 2
dt + lim ∫ h( z )dz. (2/)
C −∞ ) R →∞
Γ
41 Matematici speciale. Probleme

Pe baza teoremei reziduurilor, ∫ h( z )dz = 2πirezh(i) ( z1 = i ∈ D pol

C

dublu; z2 = −i ∉ D) şi lim ∫ h( z )dz = 0 , (din lema lui Jordan:

R →∞
Γ

lim zh( z ) = 0 ⇒ ∫ h( z )dz → 0 (când R → ∞ )).

R →∞
z →∞ Γ

Din (2/) obţinem:

I = 2πirezh(i) . (3)
Observăm că:
′
⎡ cos uz ⎤ − u sin uz ( z + i ) 2 − 2( z + i ) cos uz
rezh(i ) = lim ⎢( z − i ) 2
= lim ⇒
z →i
⎣ ( z − i ) 2 ( z + i ) 2 ⎥⎦ z →i ( z + i) 4
ui sin ui + cos ui
⇒ rezh(i ) =
4i

⎛ eiw − e − iw eiw + e −iw ⎞

sau ⎜⎜ sin w = , cos w = ⎟⎟ :
⎝ 2i 2 ⎠
− ushu + chu
rezh(i ) = (4)
4i

Din (3) şi (4) obţinem:

π
I= (chu − ushu) (5)
2
de unde:
1 π
g (u ) = (chu − ushu ) (6)
2 2

∞
t sin ut
Pentru calculul integralei: ∫ dt , derivăm relaţia:
0
(1 + t 2 ) 2
∞
2 cos ut
π ∫ (1 + t
g (u ) = 2 2
dt , în raport cu variabila “u”şi obţinem:
0
)
∞
2 t sin ut
π ∫ (1 + t
g ′(u ) = − 2 2
dt ,
0
)
Matematici speciale. Probleme 42

∞
1 π 2 t sin ut
π ∫0 (1 + t 2 ) 2
sau folosind (6): ( shu − shu − uchu) = − dt , de unde:
2 2
∞
t sin ut π
∫ (1 + t
0
2 2
)
dt = uchu .
4
(7)

5. Folosind teorema transformării inverse “Mellin-Fourier” să se

2p + 3
afle originalul următoarei imagini Laplace: F ( p ) = .
( p − 1) 2 ( p 2 + 1)

Soluţie:

Aplicăm formula lui Mellin-Fourier:

a + i∞
1
f (t ) = ∫ F ( p)e pt dp
2πi a − i∞
(1)

(2 p + 3)e pt
Să considerăm: G ( p) = şi (C ) = ( AB) ∪ (Γ) unde:
( p − 1) 2 ( p 2 + 1)

σ B(a + iR)

i
Γ
1
0 a s

-i

A(a − iR)

Aplicând teorema reziduurilor obţinem:

∫ G( p)dp = ∫
(c) ( AB )
G ( p)dp + ∫ G ( p)dp
(Γ )
(2)

Trecând la lim în (2) găsim ( lim ∫ G ( p ) = 0( Jordan ))

R →∞ R→∞
Γ
43 Matematici speciale. Probleme
a + i∞
2πi (rezG(−i) + rezG(1) + rezG(i)) = ∫ G( p)dp (2/)
a − i∞

de unde (: 2πi) :
f (t ) = rezG(−i ) + rezG(1) + rezG(i ) (3)
(2i + 3)eit (2i + 3)eit (−2i + 3)e −it
Avem: rezG(i) = = , rezG ( −i ) = şi
(i − 1) 2 2i 4 4
′
⎡
rezG (1) = lim ⎢( p − 1) 2 (2 p + 3)e pt ⎤
= lim
[ ]
2e pt + (2 p + 3)te pt ( p 2t ) − (2 p + 3)e pt 2 p
⎥
p →1
⎣ ( p − 1) 2 ( p 2 + 1) ⎦ p →1 ( p 2 + 1) 2
2(2et + 5tet ) − 10et (−6 + 10t )et
= =
4 4
(2i + 3)eit (−2i + 3)e −it (−3 + 5t )et
Deci: f (t ) = + + sau funcţia original,
4 4 2
3 (5t − 3)et
f (t ) = cos t − sin t + (4)
2 2

6. Folosind metoda operaţională să se determine soluţia ecuaţiei

diferenţiale cu condiţiile iniţiale specificate:
1
a) y′′ − 4 y = sin 2 x, y (0) = 2, y′(0) = −
4
1
b) y ′′′ + y ′ = cos 2 x, y (0) = 1, y′(0) = , y′′(0) = −1
3
Soluţie:
a) L( y) = Y ( p) şi aplicăm transformata Laplace:
L( y ′′) − 4 L( y ) = L(sin 2 x) (1)
unde
⎧ 1
⎪ L( y ′′) = p Y ( p) − (2 p − )
2

⎪⎪ 4
⎨ L ( y ) = Y ( p ) (2)
⎪ 2
⎪ L(sin 2 x) = 2
⎪⎩ p +4

Înlocuind (2) în ecuaţia (1) obţinem:

Matematici speciale. Probleme 44

8 p 3 − p 2 + 32 p + 4
( p − 4)Y ( p) =
2
(1/)
4( p 2 + 4)

de unde:
8 p 3 − p 2 + 32 p + 4
Y ( p) = (3)
4( p 2 − 4)( p 2 + 4)

deci y ( x) = L−1 (Y ( p)) .

Observăm că singularităţile lui Y(p) sunt:
p1 = −2, p2 = 2, p3 = −2i, p4 = 2i

Notăm: A( p) = 8 p 3 − p 2 + 32 p + 4 şi B( p) = 4( p 2 − 4)( p 2 + 4)
4
A( pk ) p k x
Avem: Y ( x) = ∑ e sau
k =1 B′( pk )

A(−2) − 2 x A(2) 2 x A(−2i ) − 2ix A(2i ) 2ix

y ( x) = e + e + e + e
B′(−2) B′(2) B′(−2i ) B′(2i )

Efectuând calculele obţinem soluţia ecuaţiei diferenţiale:

1 1
y ( x) = ch2 x − sin 2 x (4)
2 8
b)
⎧ L( y ) = Y ( p )
⎪ L( y ′) = pY ( p) − 1
⎪
⎪ ⎛ 2 p ⎞
⎨ L( y ′′′) = p Y ( p) − ⎜ p − − 1⎟
3

⎪ ⎝ 3 ⎠
⎪ ⎛1 1 ⎞ 1 1 p
⎪ L(cos x) = L⎜ + cos 2 x ⎟ = +
2

⎠ 2 2 p +4
2
⎩ ⎝2 2

Înlocuind în ecuaţie obţinem:

6 p 4 − 2 p 3 + 27 p 2 − 5 p + 12
Y ( p) = (5)
6 p( p 2 + 1)( p 2 + 4)

de unde y ( x) = L−1 (Y ( p))

Observăm că p1 = 0, p2 = −i, p3 = i, p4 = −2i, p5 = 2i ;
Notăm: A( p) = 6 p 4 − 2 p 3 + 27 p 2 − 5 p + 12 şi B( p) = 6 p( p 2 + 1)( p 2 + 4)
45 Matematici speciale. Probleme

Avem
5
A( pk ) p k t
y ( x) = ∑ e (6)
k =1 B′( pk )

sau după efectuarea calculelor obţinem soluţia ecuaţiei diferenţiale:

x 1 1 1
y ( x) = − sin x + cos x − sin 2 x (7)
2 6 2 12

7. Folosind metoda operaţională să se integreze sistemul de

ecuaţii diferenţiale cu condiţiile iniţiale specificate:
⎧ x′ = − x + y + z
⎪ x(0) = 0, y (0) = 1, z (0) = 1
⎨ y′ = x − y + z ,
⎪ z′ = x + y + z ( x = x(t ), y = y (t ), z = z (t )).
⎩

Soluţie:
Aplicând transformata Laplace obţinem:
⎧ L( x′) = − L( x) + L( y ) + L( z )
⎪
⎨ L( y′) = L( x) − L( y ) + L( z ) (1)
⎪ L( z′) = L( x) + L( y ) + L( z )
⎩

sau
⎧ L( x) = X ( p ), L( y ) = Y ( p), L( z ) = Z ( p )
⎨
⎩ L( x′) = pX ( p) − x(0), L( y′) = pY ( p) − y (0), L( z′) = pZ ( p) − z (0)

⎧ pX ( p ) = − X ( p ) + Y ( p ) + Z ( p )
⎪
⎨ pY ( p ) − 1 = X ( p ) − Y ( p ) + Z ( p ) (2)
⎪ pZ ( p ) − 1 = X ( p ) + Y ( p ) + Z ( p )
⎩

sau
⎧( p + 1) X ( p ) − Y ( p ) − Z ( p ) = 0
⎪
⎨ X ( p ) − ( p + 1)Y ( p ) + Z ( p ) = −1 (3)
⎪ X ( p ) + Y ( p ) − ( p − 1) Z ( p ) = −1
⎩

Rezolvând sistemul (3) obţinem:

Matematici speciale. Probleme 46

⎧ 2
⎪ X ( p) = 2
⎪ p −4
⎪ p
⎨Y ( p ) = 2 (4)
⎪ p −4
⎪ 1
⎪Z ( p ) =
⎩ p−2

de unde:
⎧ x(t ) = sh 2t
⎪
⎨ y (t ) = ch2t (5)
⎪ z (t ) = e 2t
⎩

( x(t ) = L−1 ( X ( p)), y (t ) = L−1 (Y ( p)), z (t ) = L−1 ( Z ( p)) .

8. Folosind metoda operaţională să se integreze sistemul de

ecuaţii diferenţiale cu condiţiile iniţiale specificate:
⎧ x′ + 4 x + 4 y = 0 x(0) = 3, y (0) = 15
⎨
⎩ y′ + 2 x + 6 y = 0 ( x = x(t ), y = y (t ))

Soluţie:
Aplicând transformata Laplace, obţinem:
⎧ L( x′) + 4 L( x) + 4 L( y ) = 0
⎨ (1)
⎩ L( y′) + 2 L( x) + 6 L( y ) = 0
unde, L( x′) = pX ( p) − 3, L( x) = X ( p), L( y) = Y ( p), şi L( y′) = pY ( p) − 15
Sistemul (1) devine:
⎧( p + 4) X ( p) + 4Y ( p) = 3
⎨ (2)
⎩2 X ( p ) + ( p + 6)Y ( p) = 15
Soluţia sistemului (2) este:
⎧ 3 p − 42 −8 11
⎪ X ( p) = p 2 + 10 p + 16 = p + 2 + p + 8
⎪⎪
⎨si (3)
⎪ 15 p + 54 4 11
⎪Y ( p) = 2 = +
⎩⎪ p + 10 p + 16 p + 2 p + 8

Din (3) obţinem: x(t ) = L−1 ( X ( p)) şi y (t ) = L−1 (Y ( p)) de unde:

47 Matematici speciale. Probleme

⎧ x(t ) = −8e − 2t + 11e −8t

⎪
⎨si (4)
⎪ y (t ) = 4e − 2t + 11e −8t
⎩

9. Folosind metoda operaţională să se determine soluţia ecuaţiei

diferenţiale: y ′′ − 7 y ′ + 10 y = 3e x , x > 0, y (0) = 1, y / (0) = −3 .
Soluţie:
Notăm L( y) = Y ( p) . Aplicând transformata Laplace, obţinem:
1
L( y ′′) = p 2Y ( p) − ( p − 3), L( y ′) = pY ( p) − 1, L(e x ) = ;
p −1

3
Ecuaţia diferenţială devine: ( p 2 − 7 p + 10)Y ( p) − p + 10 = de unde
p −1

3 5 − 17
p 2 − 11 p + 13
Y ( p) = = 4 + 3 + 12 . (1)
( p − 1)( p − 2)( p − 5) p − 1 p − 2 p − 5

Din (1) obţinem y ( x) = L−1 (Y ( p)) sau

3 x 5 2 x 17 5 x
y ( x) = e + e − e (2)
4 3 12

10. Folosind metoda operaţională să se determine funcţiile x(t) şi

y(t) care verifică sistemul:
⎧ x′′ + 2 x′ + x + y′′ + y′ + y = 1
⎨
⎩2 x′ + 2 x + y′′ + 2 y′ = 2t
şi condiţiile iniţiale: x(0) = 0, x / (0) = 2, y (0) = 1, y ′(0) = −2 .
Soluţie:
Sistemul operaţional corespunzător este:
⎧ 2 1
⎪( p + 2 p + 1) X ( p) + ( p + p + 1)Y ( p ) = p + p + 1
2

⎪
⎨
⎪(2 p + 2) X ( p) + ( p 2 + 2 p)Y ( p) = 2 + p
⎪⎩ p2

Soluţia acestui sistem este:

Matematici speciale. Probleme 48

1 1 1 p +1
X ( p) = + ,Y ( p) = − 2 + .
p 2
( p + 1) + 1
2
p ( p + 1) 2 + 1

Originalele acestor funcţii vor fi tocmai soluţiile sistemului:

x(t ) = t + e − t sin t , y (t ) = −t + e − t cos t .