Comisia metodică

Profesor Andronic Sebastian

Referat

Tema: Contribuţia activităţilor din cadrul lecţiilor de educaţie fizică la

conturarea personalităţii complexe a elevilor

Pe lângă celelalte activităţi şi măsuri de ordin educativ realizate în şcoală şi familie,

educaţia fizică, ca disciplină de învăţământ, mai mult decat oricare alte discipline, oferă un larg câmp de
manifestare şi de formare a unor multiple laturi ale personalităţii elevilor.
Exerciţiul încadrat într-o forma organizată de practicare şi supraveghere, aşa dupa cum este cazul
lecţiei de educaţie fizica, contribuie la formarea trasăturilor pozitive de caracter, influenteaza
favorabil latura psihica, ,,ascute simţurile", dezvolta spiritul de observaţie, stimuleaza gândirea, Toate
acestea bazate pe convingeri care au posibilitatea de a se transfera în comportamentul cotidian al
elevilor, sporindu-le şansele de integrare în activităţile de grup, in vederea socializării lor.
Întrecerile organizate in cadrul lecţiilor au darul de a solicita iniţiativa, participarea activ-conştientă,
dezvoltarea calităţilor de voinţă, curajul, asumarea de responsabilităti, comportamentul ciyilizat, toate
acestea într-un sistem de relaţii diversificate cu partenerii şi adversarii (şi dupa caz cu spectatorii), pe un
fond de fair-play.
Astfel, educaţia fizica îsi aduce o importantă contribuţie la dezvoltarea concomitentă a fizicului si
psihicului, ca activitaţi inseparabile ale creşterii si dezvoltării individuale, legătura dintre ele fiind un proces
biologic natural. De aici şi dictonul bine cunoscut ,,Mens sana in corpore sano".
Unul din principalele obiective ale educaţiei fizice este stimularea cresterii şi dezvoltării fizice
armonioase, întarirea sănătăţii şi sporirii capacitaţii de efort, toate acestea fiiind posibil de realizat cu o
participate activ-conştienta a elevilor la procesu! de exersare din lecţii. Pe parcursul tuturor lecţiilor,
mijloacele educaţiei fizice, pe lângă rolul lor formativ. trebuie să ia in calcu! şi realizarea aspectelor cu
caracter recreativ-compensator ca modalitate de refacere a capacitaţii intelectuale a elevilor.
În continuare prezentăm exemple de modalitaţi concrete care pot contribui la realizarea laturii
educative, pe parcursul derulării demersului didactic.
Pornind de la principiul că profesorul este acela care concepe si realizeaza demersul didactic,
impune ca acesta (în activitatea sa de pregatire a lectiilor) să aibă în vedere şi posibilităţile pe care le
ofera conţinuturile propuse spre exersare pentru a realiza unul sau mai multe elemente de ordin educativ.
Printre măsurile ce urmează să le întreprindă,. unele dintre acestea se refera chiar la profesor, ca
exemplu pentru elevii pe care îi instruieste. Astfel, profesorul trebuie să manifeste o autoexigenţă
exemplară constând în: adoptarea unei ţinuite sportive curată şi atractivă,.utilizarea limbajului specific,
adoptând un ton temperat; eliminarea oricărei stări de nervozitate şi a limbajului jignitor, agresiune
fizică sau verbală ; utilizarea eficientă a strategiilor didactice de conducere a lectiei; obiectivitate în
aprecieri; exemplificări personale convingătoare etc.

Activităţi specifice

1. Formarea unui comportament ordonat şi disciplinat

Printre măsurile întreprinse în acest sens enumerăm:

- formarea obisnuintei de punctualitate la lectie, într-o tinuta sportiva estetica adaptată spaţiului în
care se desfăşoară activitatea., temperaturii si stării atmosferice;
-.încadrarea rapidă în formaţiile de lucru ordonate de profesor;
- exigenţă maximă si promptă pentru orice manifestare de indisciplina evidentă (fără a crea însă
un cadru rigid de limitare a manifestarii elevilor);
- stabilirea unor responsabili de grupe si precizarea atribuţiilor acestora, cu deosebire privind
modul de manipulare a materialelor şi aparatelor, comportamentul colegilor, activităţi de
autoorganizare şi autoarbitrare etc.

2. Dezvoltarea trăsăturilor pozitive de caracter

Aşa după cum am precizat anterior, lecţiile de educaţie fizică oferă un larg cadru de manifestare
a unor trasături pozitive de caracter, cum ar fi: corectitudinea; respectul reciproc; subordonarea
intereselor personale celor de grup; perseverenţa; voinţa; curajul; iniţiativa pozitivă; dârzenia,
întrajutorarea, comportarea civilizată, etc.
Prilejul de stimulare si manifestare a unora sau mai multor asemenea trasaturi poate fi :
- supravegherea exigentă a îndeplinirii sarcinilor de execuţie în procesul de exersare şi întreceri,
respectând regulile stabilite;
- urmărirea comportamentului pe parcursul lecţiei în cadrul relaţiilor de grup, combătând
vedetismul şi individualismul, abordarea unei atitudini cooperante, eliminarea brutalităţilor de orice fel,
excluderea limbajului necivilizat ;
- stimularea mândriei individuale pentru aportul adus.reuşitelor grupului din care face parte;
- stimularea elevilor în a persevera pentru însuşirea corectă a unor procedee tehnice sau pentru
dezvoltarea unor calitati motrice, apreciindu-le progresele realizate şi după caz, stabilirea unor sarcini
de exersare ajutătoare (exerciţii pregătitoare, studiu unor chinograme etc.);
- fixarea unor sarcini de exersare cu solicitare progresivă privind cornplexitatea şi nivelul de efort,
pentru realizarea cărora se impune un efort de voinţă, de exemplu creşterea progresivă a distanţelor la
alergarea de rezistenţă, creşterea treptată a complexităţii unor linii acrobatice sau structuri din jocurile sportive
etc.;
- încurajarea executanţilor care nu au suficient curaj pentru efectuarea unor exerciţii, asigurând măsurile
de sprijin şi ajutor necesare pentru evitarea accidentărilor. Se vor combate însă cu fermitate initiativele
spontane, iresponsabile, a unor elevi care din dorinţa de a brava se angajeaza în exerciţii pentru care nu
sunt pregătiti din punct de vedere tehnic şi fizic. Manifestările de curaj se pot programa numai după
însuşirea temeinică a stucturii mecanisrnului de bază a elementului sau procedeului_tehnic respectiv, aşa
după cum este cazul unor sarituri la aparatele de gimnastică, elemente din gimnastica acrobatică,
parcurgerea unor secvenţe din cadrul traseelor aplicativ-utilitare ,etc.
- în vederea creşterii nivelului calitativ al exersării, diferitelor categorii de continuturi (cu
deosebire din jocurile sportive), se recomandă să stimulăm iniţiativa elevilor, concretizată în găsirea
soluţiilor optime privind realizarea diferitelor cerinţe de instruire. Acest aspect presupune însă şi
angrenarea unor trasături intelectuale care vizează gândirea practică, procese de analiză şi sinteză,
corelări motrice în structuri noi, complexe, etc.;
- dârzenia reprezintă o trasatură de caracter care permite elevilor învingerea sentimentului de
neputinţă, depăşirea limitelor presupuse a fi maximale;
- în procesul de exersare, un loc important revine cultivării la elevi a spiritului de întrajutorare
care are un important rol în efectuarea corectă şi sigură a diferitelor categorii de exerciţii. Aşa este
cazul acordării sprijinului şi ajutorului la efectuarea unor exerciţii cu un grad ridicat de dificultate la
gimnastică sj sărituri, preîntârnpinând expunerile la diferite categorii de accidente;
- comportamentul civilizat reprezinta o moţiune complexă în componenţa căreia intră mai multe
trăsături de caracter, dominante find cele de ordin educativ general la care işi aduc contribuţia atât
factorii educaţionali din scoală, familie şi societate în general. Adoptarea unui anumit tip de
comportament este dat de personalitatea fiecărui elev. În cazul lecţiilor de educaţie fizică, unde datorită
specificului activităţii, cadrul organizatoric este mai larg, creeaza mai multe posibilităţi de manifestare
componamentală, dând posibilitatea profesorului să intervină pentru corectarea aspectelor negative sau să
le stimuleze pe cele pozitive.
Comportamentu! deviant se manifestă de obicei în limbajul abordat de unii elevi, în relaţii cu
personalul de îngrijire, cu coechipierii şi adversarii, iar uneori (elevii din clasele superioare) chiar în
cadrul relaţiei profesor-elev, când din motive mai mult sau mai puţin justificate unii elevi isi manifestă
nemulţumirea faţă de unele măsuri luate de profesor.
Atitudinea profesorului în asemenea situaţii trebuie să fie una conciliantă şi să nu declanşeze un
conflict artificial. În caz de recidivă, trebuie însa să-şi extindă. influenţele asupra elevului respectiv,
prin discuţii individuale ,,la rece", si după caz, cu dirigintele clasei sau chiar cu familia acestuia.
Pentru evitarea unor stari conflictuale, profesorul trebuie să studieze cauzele care au general acest
mod de comportament şi să întreprindă acţiuni profesionale corespunzatoare.
Printre măsurile ce pot fi întreprinse de profesor putem menţiona:
- prezentarea în faţa elevilor a necesităţii de parcurgere a unei anumite structuri de lecţie ;
- să asigure arbitraje competente şi obiective în cadrul diferitelor categorii de întreceri ;
- să sesizeze eventualele stări conflictuale între elevi şi să stopeze evoluţia lor ;
- să stabileasca sarcini şi competenţe pentru unii elevi din cadrul grupului respectiv ;
- să formuleze concluzii obiective şi competente în finalul lecţiilor.