Sunteți pe pagina 1din 6

FORME MEDICAMENTOASE PENTRU CALE DE ADMINISTRARE INTERNĂ

se clasifică în:

 SOLIDE: pulberea nedozată, pachetul, capsula amilacee (caşeta), pilula,


comprimatul, comprimatul efervescent, drajeul, drajeul multistratificat, spansul,
tableta medicamentoasă, ciocolata medicamentoasă, granulatul, speciile

 LICHIDE: poţiunea, siropul medicamentos, soluţii buvabile, maceratul,


infuzia, decoctul, extractele, hidrolatul (apa aromatică), tinctura, emulsiile pentru
uz intern, suspensiile, mucilagiile, uleiul medicamentos, vinul medicamentos.

a. Forme medicamentoase solide:


Pulberea nedozată este o formă medicamentoasă solidă cu administrare pe cale
internă.
Se administrează cu lingura sau linguriţa.
Întrucât este o formă medicamentoasă nedozată (nu se poate evalua exact, ci doar
aproximativ cantitatea de pulbere conţinută de o lingură sau de o linguriţă), sub această
formă se pot administra doar substanţe cu toxicitate redusă (exemplu: pulberi cu antiacide
pentru reducerea hiperacidităţii gastrice în caz de gastrite, ulcer, esofagită de reflux etc).
Utilizarea acestei forme medicamentoase se face în general în caz de gastrite,
ulcer, esofagită de reflux etc.
Substanţele active, sub formă de pulbere, de obicei albă, pot fi amestecate sau nu
cu excipient (în general excipientul utilizat este lactoza, denumită şi pulbere inertă).
Adăugarea unei cantităţi mici dintr-o substanţă alcalină (de exemplu bicarbonate
de sodium, utilizat şi ca antiacid) şi a unui acid slab, organic (de exemplu acid citric sau
acid tartaric) determină efervescenţa pulberii (adică face ca pulberea, în contact cu apa, să
elibereze dioxid de carbon, rezultat din descompunerea acidului carbonic rezultat în urma
reacţiei dintre bicarbonatul de sodium şi acid în mediu apos, în apă şi dioxid de carbon).
Pulberea nedozată efervescentă face mai plăcută utilizarea.
Unităţile de măsură pentru cantitatea de pulbere utilizate de regulă sunt
următoarele:
cu vârf 4 – 5g
1 linguriţă
rasă 2 – 3g
cu vârf 12 – 15g
o lingură
rasă 6 – 9g

Pachetul este o forma dozată de administrare a pulberilor. Pulberea cântărită se


introduce într-un de pliculeţ hârtie sau staniol sau hârtie cerată la interior. Pachetul poate
conţine una sau mai multe substanţe active, înglobate sau nu în excipient – o
pulbere inertă, precum lactoza sau amidonul. Masa minima a unui pachet este de 0,5 g,
dar un pachet poate ajunge şi pană la 10 g, atunci când acesta conţine o pulbere mai
densă. Nu se administrează sub aceasta formă pulberi higroscopice şi delicvescente, cu
gust neplăcut sau iritante ale mucoasei gastrice. Este de preferat ca pachetul sa fie din
hârtie cerată, pentru a împiedica degradarea pulberii din component sa. Există şi varianta

1
efervescentă a pachetului, sau unele pachete pot conţine substanţe active sub formă de gel
sau de granulate.
Reţeta se poate prescrie atât pe doză totală cât şi pe doză parţială. Excipientul (în
general lactoză) se adaugă doar dacă masa substanţelor active din pachet (plus a
adjuvanţilor şi corectivilor) nu depăşeşte 0,5g.
Caşeta (capsula amilacee) este o formă dozată de administrare a pulberilor.
Pulberea (cântărită şi omogenizată) se introduce într-o cutiuţă de amidon (două căpăcele
de amidon, care se închid într-o manieră asemănătoare unei cutiuţe – dimensiuni:
aproximativ 0,5 – 1 cm diametru; 0,2 – 0,6 cm înălţime). Învelişul amilaceu poate fi alb
sau colorat. Pachetul poate conţine una sau mai multe substanţe active, înglobate
sau nu în excipient – o pulbere inertă, precum lactoza sau amidonul. Masa minimă a unei
caşete este de 0,25 g, iar masa maximă a unui caşet este de 1g (pot fi căpăcele cu
dimensiuni concepute pentru aproximativ 0,25 g sau 0,5 g sau 0,75 g sau 1 g de pulbere).
Se pot administra sub aceasta formă pulberi higroscopice şi delicvescente, cu gust
neplăcut sau iritante ale mucoasei gastrice, inclusiv substanţe care ar fi inactivate de pH-
ul acid de la nivel gastric, deoarece pulberile sunt protejate de învelişul amilaceu, care
însă se va dezintegra la nivel duodenal, sub acţiunea amilazei pancreatice.
Reţeta se poate prescrie atât pe doză totală cât şi pe doză parţială. Excipientul (în
general lactoză) se adaugă doar dacă masa substanţelor active din pachet (plus a
adjuvanţilor şi corectivilor) nu depăşeşte 0,25g.
Prescrieţi caşete care să conţină noraminofenazonă 50 mg pe doză parţială şi
hidroxizin 60 mg pe zi. Se vor administra 3 caşete pe zi timp de 14 zile.
Pilula este o forma medicamentoasă magistrală cu administrare pe cale internă.
Excipientul este preparat din mucilagiu, care se toarnă în stare lichide într-o formă
plasticată cu godeuri, peste pulberi (substanţele active), urmând a se solidifica.
Excipientul se va adăuga q. s. (quantum satis – cât cuprinde).
Pilula are o formă aproximativ sferică, iar la suprafaţă este acoperită cu un strat
subţire de pulbere compactată.
Masa pilulei este în general cuprinsă între 0,2 şi 0,4g, mai rar putând ajunge la
grmaje mai mare (aproximativ 1g).
Reţeta se poate prescrie atât pe doză totală cât şi pe doză parţială.
Termenul „pilulă„ este adesea greşit asociat celui de medicament, sau de formă
medicamentoasă solidă cu administrare internă.
Capsula gelatinoasă este o formă medicamentoasă solidă care conţine una sau
mai multe substanţe active învelite într-o peliculă de gelatină glicerinată alături de alte
substanţe auxiliare precum metilceluloza, alcool polivinilic sau derivati ai acidului
alginic.
Clasificarea capsulelor:
- În funcţie de formă:
 Sferice (perlă)
 Ovoidă
 Cilindrică (operculată – cu căpăcel)
- În funcţie de consistenţă:
 Moi (elastice)
 Rigide (dure)
Capsulele gelatinoase prezintă avantajul că astfel se pot administra substanţe
active lichide sau uleioase, substanţe cu gust sau miros neplăcut, higroscopice sau iritante

2
ale mucoasei gastrice. Nu se pot administra prin intermediul capsulelor substanţe apoase
care dizolvă gelatina sau substanţe care interacţionează cu gelatina (proteine, taninuri,
săruri de fier).
Comprimatul este o forma farmaceutica solid, cu aspect cilindric sau biconvex
care se obţine prin presarea într-o matriţă a unor substanţe active sub formă de pulberi
medicamentoase uscate alături de excipient şi alte substanţe cu rol liant, corector de gust
şi miros, coloranţi. În general, raportul dintre susbtanţa activă şi excipienţi este de 1:3.
Cei mai folosiţi excipienţi sunt lactoza şi celuloza microcristalină. Pe suprafaţa
comprimatelor pot fi înscripţionate diverse cifre, litere, simboluri sau acestea pot prezenta
o linie de demarcaţie pentru a le facilita divizarea. Comprimatele filmate prezintă la
suprafaţă o peliculă foarte subţire. Frecvent pe cale internă se administrează
comprimatele cu eliberare modificată (se mai numesc şi comprimate cu eliberare
prelungită/întârziată/secvenţială).
Comprimatele cu eliberare prelungită pot fie neacoperite fie acoperite fiind
caracterizate de faptul că viteza eliberare a substanţei active este mai lentă.
Comprimatele gastrorezistente sunt constituite din granule care prezintă un înveliş
gastrorezistent sau pot prezenta la nivelul întregii suprafeţe un înveliş care îl protejează
de acţiunea sucului gastric dar permite eliberarea substanţelor active la nivel intestinal.
Comprimatele prezintă avantajul că pot masca gustul sau mirosul neplăcut al
substanţelor active, sunt administrate facil şi au un termen de valabilitate îndelungat (în
marea majoritate a cazurilor).
Prelungirea activităţii medicamentelor se poate realiza astfel:
- Intrevenţie la nivelul unuia din parametrii farmacocinetici (întârzierea
absorbţiei prin schimbarea căii de administrare, întârzierea metabolizării cu inhibitori
enzimatici, încetinirea excreţiei medicamentului )
- Modificarea structurii chimice a substanţei (folosirea de săruri greu solubile
ale substanţei sau de prodroguri) ceea ce conduce la scăderea vitezei de dizolvare sau la
prelungirea biotransformării
- Utilizarea de excipienţi care întârzie absorbţia folosind procedee precum cel
de învelire, înglobare sau polimerizare.
Comprimatele retard conţin substanţe active care sunt granulate diferi astfel:
prima fracţiune nu conţine agenţi de retardare, următoarele fracţiuni conţin agenţi de
retardare în concentraţii crescătoare ceea ce permite eliberarea substanţelor active lent şi
constant. Utilizarea comprimatelor retard permite reducerea numărului de administrări a
medicamentului, creşterea complianţei terapeutice şi obţinerea unor nivele terapeutice
relativ constante. Nu s epot administra astfel substanţele care au ele însele o eliminare
foarte lentă.
Comprimatele efervescente sunt comprimate care conţin un adaos de acid
organic (tartric, citric) si a bicarbonat de sodiu. La introducerea comprimatului în mediul
apos, între aceste substanţe are loc o reacţie de neutralizare cu degajare de dioxid de
carbon.
Drajeurile sunt forme medicamentoase solide care conţin un nucleu (sâmbure)
obţinut prin aceleaşi proceduri ca şi comprimatele care este acoperit de un înveliş lucios
de zahăr colorat şi aromatizat.. În general, capacitatea de dezagregare a drajeurilor este
mai redusă comparativ cu cea a comprimatelor ceea ce conduce la protejarea substantei
active de acţiunea sucului gastric şi la protejarea mucoasei gastrice de acţiunea iritantă a
substanţelor active.

3
În plus, această formă farmaceutică are avantajul de a masca gustul sau mirosul
neplăcut al substanţelor active, de a conserva corespunzător substanţele active dar şi de a
dirija nivelul de eliberare a substanşelor active prin aplicarea unor pelicule gastro sau
enterosolubile. Datorită aspectului plăcut, administrarea drajeurilor se realizează cu
uşurinţă chiar şi la copii.
Drajeul multistratificat. Există drajeuri multistratificate care conţin substanţe
active fiecare cu excipientul său separate prin straturi concentrice de zahăr. În acest fel
este împiedicată o reacţie chimică dintre substanţele care după interacţiune îşi diminuă
sau îşi pierd activitatea farmacodinamică.
Spansulele sunt capsule operculate care conţine microdrajeuri care eliberează
substanţele active la intervale diferite de timp ceea ce le permite menţinerea efectului
terapeutic pentru o periodă mai lungă de timp. Spansulele pot conţine o singură substanţă
activă eliberată la nivele diferite ale tubului digestiv sau mai multe subtanţe active
eliberate la acelaşi nivel.
Tableta este o forma solidă, cu un contur (formă) variabilă care conţine substanţe
active cu activitate farmacodinamică redusă şi un conţinut crescut de corectivi de gust şi
miros.
Granulatele sunt forme medicamentoase solide, constituite din particule cu
aspect vermicular, sferic sau cilindrice formate din agregate de pulberi medicamentoase.
Substenţele active au de obicei cu activitate farmacodinamică redusă (vitamine, minerale)
şi reprezintă 10-20% din cantitatea de gramulat. Se prepară industrial, pe cale umedă şi
sunt colorate şi aromatizate. Se administrează cu lingura sau linguriţa. Spre deosebire de
pulberi, granulatele prezintă avantajul că substanţele active sunt distribuite omogen, au o
porozitate mare care facilitează dizolvarea, au un gust plăcut şi se administrează uşor,
fiind o formă medicamentosă care frecvent indicată copiilor.
Speciile sunt forme medicamentoase solide obţinute prin amestecuri de plante
uscate şi mărunţite. Speciile nu se administează bolnavilor ca atare, ci sunt utilizate
pentru prepararea altor forme medicamentoase cum sunt tincturile, decoctul, infuzie etc.

b. Forme medicamentoase lichide:

Poţiune ste forma medicamentoasă lichidă obţinută prin dizolvarea substanţelor


active în apa distilată (solvent). Se adaugă sirop (20% din cantitatea totală a poţiunii) cu
excepţia cazurilor când poţiunea este indicată pentru calmarea greţurilor şi vărsăturilor
sau pentru stimularea apetitului. e adaugă mucilagii (20% din cantitatea totală a poţiunii)
atunci când poţiunea conţine substanţe iritante ale tractului gastrointestinal.Se adaugă
nipaginul 0,05% (conservant) din cantitatea totală a poţiunii atunci când poţiunea este
prescrisă pentru un număr mai mare de 5 (cinci) zile sau este un climat foarte călduros.
Se administrează cu lingura (15g) sau linguriţa (5g)
Siropul medicamentos este o formă medicamentoasă lichidă obţinută prin
dizolvarea substanţelor active în sirop simplu (solvent). Siropul simplu este o soluţie de
zaharoză cu o concentraţie de aproximativ 65%.
Se adaugă nipaginul 0,1% (conservant) din cantitatea totală a siropului atunci când
acesta este prescris pentru un număr mai mare de zile sau când siropurile
medicamentoase au o concentraţie mai mică de zahăr de 65%.
La instrucţie se precizează: A se agita inainte de utilizare! Se administrează cu
lingura (20g) sau linguriţa (6,5g). Sunt păstrate în flacoane. Trebuie administrat cu

4
prudenţă la pacienţii diabetici.
Exemple: Sirop expectorant, Amoxil® (sirop cu amoxicilină), Mucosolvan (flacon
de 100 ml cu 30 mg ambroxol clorhidrat/5 ml).
Soluţii buvabile condiţionate în fiole. Sunt forme medicamentoase lichide destinate
administrării orale condiţionate în fiole de culoare brună. Se utilizează pentru
condiţionarea soluţiilor cu stabilitate mică (Ex. Vitamine).
Fabricarea lor este identică cu a fiolelor injectabile.
Maceratul este o soluţia extractivă apoasă recomandata pentru produsele vegetale
care conţin principii active uşor alterabile la cald
Obţinut prin amestecarea unui produs vegetal, uscat şi mărunţit, cu cantitatea
necesară de apă şi menţinut la temperatura camerei aproximativ 30 de minute.
Soluţia extractivă se separă de reziduu după decantare şi filtrare
Extracţia este lentă şi incompletă însă este selectivă.
Infuzia este o formă medicamentoasă lichidă cu administrare pe cale internă.
Conţine principii active extrase din plante, mai exact din părţile moi ale acestora
(frunze, flori), termolabile şi relativ greu solubile la temperaturi joase. Părţile plantelor
care se utilizează pentru prepararea infuziei sunt mai întâi mărunţite şi uscate (deci sub
formă de specii).
Părţile vegetale care sunt utilizate pentru prepararea infuziei sunt mărunţite, uscate
şi se macerează timp de 5 minute cu o cantitate de o treime din apa necesară preparării
infuziei. Restul de apă se aduce la punctul de fierbere şi se toarnă clocotită peste amestec,
după trecerea timpului menţionat necesar realizării macerării. Amestecul se menţine la
baie de apă fierbinte, timp de 5 minute, apoi se lasă 20 minute la temperatura camerei
(20°C), după care se filtrează.
Se completează cantitatea de apă pierdută la fierbere şi eventual alte substanţe
active cu rol terapeutic.
Se adaugă corectiv de gust sirop 20% (cu excepţia situaţiilor în care infuzia este
preparată pentru stimularea apetitului, combaterea greţurilor şi vărsăturilor).
Se administrează cu lingura sau linguriţa.
Reţeta infuziei (preparat magistral) poate fi prescrisă doar pe doză totală.
În subscripţia se menţionează: F. s. a. (fiat secundum artem, adică „fă după toate
regulile artei”).
Se prepară pentru maxim 3 zile.
Se poate utiliza pentru tratamentul infecţiilor de căi aeriene superioare, tratamentul
greţurilor, vărsăturilor etc.
Decoctul este o formă medicamentoasă lichidă cu administrare pe cale internă.
Conţine principii active extrase din plante, mai exact din părţile dure ale acestora
(rădăcină, tulpină), termostabile şi relativ uşor solubile la temperaturi joase. Părţile
plantelor care se utilizează pentru prepararea decoctului sunt mai întâi mărunţite şi uscate
(deci sub formă de specii). Decoctul se prepară, în general, din rădăcini, tulpini şi coji,
respectiv acele organe ale plantelor ale căror celule au cuticule prin care difuziunea se
face mai greu. Mai rar se recomandă se sa facă decoct si flori, frunze, fructe, îndeosebi
când se urmăreşte extracţia unor substanţe a căror difuziune este mai lentă.
Planta mărunţită se introduce de la început în apa rece care se pune la fiert, lăsându-
se, după ce lichidul da în clocot, încă 20-30 minute sa fiarbă la foc domol. Concentraţiile
sunt de regula aceleaşi (1 – 2 linguriţe la 250 ml apă); decoctul se filtrează fierbinte şi se

5
completează pana la volumul iniţial de apa, cu apă fiartă si răcită pusa peste planta din
strecurătoare.
Se completează cantitatea de apă pierdută la fierbere şi eventual alte substanţe
active cu rol terapeutic.
Se adaugă corectiv de gust sirop 20% (cu excepţia situaţiilor în care decoctul este
preparată pentru stimularea apetitului, combaterea greţurilor şi vărsăturilor).
Se administrează cu lingura sau linguriţa.
Reţeta decoctului (preparat magistral) poate fi prescrisă doar pe doză totală.
În subscripţia se menţionează: F. s. a. (fiat secundum artem, adică „fă după toate
regulile artei”).
Se poate prepara pentru mai mult de 3 zile, spre deosebire de infuzie.
Se poate utiliza pentru tratamentul infecţiilor de căi aeriene superioare, tratamentul
greţurilor, vărsăturilor etc.
Hidrolatul (apa aromatică) se obţine prin dizolvarea directă a unor uleiuri volatile
în apă distilată. Deoarece se alterează foarte uşor, se adaugă nipagin 0,05% din cantitatea
totală Se foloseşte pentru corectarea gustului sau mirosului altor forme medicamentoase.
Extractele este o formă medicamentoasă veche obţinută prin punerea unor
fragmente vegetale în contact cu solventul (apă, etanol etc) la temperatura camerei. După
un timp, o parte din solvent se evaporă şi se obţine o soluţie mai concentrată de principii
active.
Suspensiile sunt forme medicamentoase formate din două faze: una lichidă şi una
solidă insolubilă în cea lichidă. Particulele solide au dimensiuni variabile. Suspensiile
trebuie agitate înainte de utilizare.
Tinctura este o formă medicamentoasă lichidă obţinută extracţia unor produse
vegetale mărunţite cu alcool de 70° la temperatura camerei o durată variabilă de timp.
Prezintă o concentraţie mare de substanţe active, exact dozate.
Proporţia dintre substanţa activă şi solvent este de 10% pentru produsele vegetale
care conţin principii puternic active (Separanda, Venena) şi de 20% pentru restul
plantelor.
Are stabilitate mare; se păstrează 2 ani.
Se administrează sub formă de picături sau se adaugă la alte forme medicamentoase
(ex. Tinctura de Passiflora).
Mucilagiile unt soluţii coloidale apoase care conţin macromolecule dizolvate în apă
distilată. Se adaugă nipagin 0,1% (conservant).
Folosesc la prepararea altor forme medicamentoase unde îndeplinesc rolul de
emulgator, protector (poţiune).
Exemple de mucilagii: guma arabică, agar-agar, pectina, alginat de sodiu, metil-
celuloza, carboximetil- celuloza, polivinilpirolidona, amidonurile etc.
Emulsiile sunt sisteme constituite din două sau mai multe faze lichide nemiscibile
care, amestecate în anumite condiţii şi cu ajutorul agenţilor de dispersie (emulgatori).
Se mai adaugă substanţe corective ale gustului sau mirosului.
Se vor agita înainte de utilizare.
Uleiul medicamentos este forma medicamentoasă lichidă obţinută prin dizolvarea
substanţelor active în ulei vegetal (frecvent ste utilizat uleiul de floarea soarelui).
Vinul medicamentos este forma medicamentoasă lichidă veche, puţin utilizată
astăzi. Este formată din substanţelor active dizolvate vinul alb de 12 grade. Prezintă
avantajul că vinul poate conţine unele substanţe active (taninuri etc).