Sunteți pe pagina 1din 7

Clasificarea medicamentelor

Numărul mare de medicamente actuale (circa 40 ore în cele mai dezvoltate state)
precum şi numeroasele probleme legate de realizarea şi utilizarea medicamentului impun
clasificarea după anumite criterii a medicamentului.
Prima clasificarea a medicamentului datează din Antichitate şi a fost realizată în
Roma antică de către Discoride în tratatul său „De Materie Medica”.

Clasificarea medicamentelor se face după diferite criterii:


1. După sursa de obţinere:
a) medicamente naturale
 de origine vegetală
 fragmente de plante uscate şi mărunţite pentru realizarea de infuzii,
decocturi
 principii active din plante
II. Alcaloizii (morfina din Papaver somniferum, atropina din Atropa belladona,
chinina din scoarta de Cinchona succirubra)
III. Glicozizii (ex. glicozizii cardiotonici obţinuţi din Digitalis purpurea şi utilizaţi în
insuficienţa cardiacă).
IV. Saponinele (ex. saponine extrase din Saponaria officinalis şi utilizate ca expectorante).
V. Ginkgolide (extrase din Ginko biloba)
VI. Flavone
VII. Taninurile vegetale (ex. taninul din coaja de stejar, flori de tei, etc)
VIII. Mucilagii (amidon)
IX. Uleiurile volatile sunt uleiuri cu miros plăcut care nu lasă pată pe hârtie (ex. uleiul de
lavandă)
 de origine minerală (carbonat de calciu, sulfat de magneziu, hidroxid
de magneziu, uleiul de parafină din petrol)
 de origine animală (insulina de origine porcină sau bovină, pulbere de
retrohipofiză, ulei de peşte obţinut din ficatul de cod, lanolina)
 produse de microorganisme

1
 penicilina produsă de Penicillium notatum, streptomicină
produsă de Streptomyces griseus;
 utilizarea de fermenţi lactici vii (ex. Lactobacillus
acidophilus)
 utilizarea de virusuri pentru producerea vaccinurilor

b) semisintetice (oxacilină, ampicilină, oximorfon)


c) sintetice (fluoroquinolone)
d) biosintetice (obţinute prin inginerie genetică: insulină, hormoni de creştere,
interferon, activator tisular al plasminogenului)

2. După modul de preparare:


 medicamente magistrale: medicul indică compoziţia reţetei precum şi unele
instrucţiuni privitoare la modul de realizare iar farmacistul prepară medicamentul;
 medicamente oficinale sunt gata preparate în farmacie, de către farmacist, după
indicaţiile din farmacopee. Medicul prescrie numai denumirea oficinală şi
cantitatea (ex. Soluţie de alcool camforat 10%);
 medicamente tipizate sunt fabricate industrial.

3. După componenţă:
 Simple (au o singură substanţă activă) (ex. Propanolol, furosemid)
 Complexe (conţin mai multe substanţe active) (ex. Vitamax®)

4. După gradul de toxicitate:


 toxice (VENENA) include medicamente foarte active şi foarte toxice, cu potenţial
addictiv (ex. morfina) şi care intră în categoria substanţelor supuse unui regim
restrictive (se eliberează pe bază de reţete speciale cu "timbru sec". Etichetele
prezintă scrisul cu litere albe pe fond negru şi cu cap de mort;
 eroice (SEPARANDA) include substanţe foarte active care se eliberează doar pe
bază de reţetă medicală şi carese păstrează separate. Eticheta prezintă scrisul cu
litere roşii pe fond alb (fenobarbital, carbamazepina);

2
 anodine include medicamente cu activitate şi toxicitate redusă. Pentru a limita
erorile, eticheta este scrisă cu litere negre pe fond alb, chenarul fiind albastru sau
negru pentru calea de administrare internă, roşu cale de administrare externă şi
galben pentru calea de administrare parenterală.

5. După consistenţă:
 solide (comprimate);
 semisolide (unguent);
 lichide (sirop, poţiune);
 gazoase (anestezice generale gazoase – protoxidul de azot).

6. După modul de prezentare:


 forme medicamentoase gata divizate în doze parţiale (ex.
comprimate, pilule, ovule);
 forme medicamentoase nedivizate în doze parţiale dar divizabile de pacient
utilizând unităţi aproximative (ex. sirop, poţiune);
 forme medicamentoase nedivizate şi nedivizabile (ex. unguent, colutoriu etc).

7. După calea de administrare:


 medicamente pentru uz intern (pacientul înghite medicamentul respectiv)
 medicamente pentru uz extern care se aplică pe tegumente sau mucoase;
 medicamente pentru uz parenteral (soluţii injectabile sau pelete pentru implant)
care sunt introduse în organism utilizând o cale artificială.

8. Alt sistem de clasificare al medicamentelor îl constituie sistemul A.T.C.


Sistemul A.T.C. (anatomic-terapeutic-chimic) are în vedere următoarele criterii:
 Locul de acţiune a medicamentului (Anatomic).
 Tipul de acţiune a medicamentului (Terapeutic).
 Identitatea chimică a.medicamentului (Chimic).

3
In funcţie de aceste trei categorii, medicamentele au fost repartizate în cinci niveluri:
Nivelul I: formaţiunea anatomică (codificare cu majuscule latine) - 14 grupe notate cu A,
B, C, D, G, H, J, L, M, N, P, R, S, V.
Nivelul II: grupa terapeutică (codificare cu cifre arabe).
Nivelul III: subgrupa terapeutică (codificare cu majuscule latine).
Nivelul IV: clasa chimică (codificare cu majuscule latine).
Nivelul V: subclasa chimică (codificare cu cifre arabe).

Cele 14 grupe de la nivelul I cuprind medicamentele pentru:


A. Tractul digestiv şi metabolism:
 Produse pentru cavitatea bucală.
 Antiacide, antiulceroase, antiflatulente.
 Antispastice, anticolinergice şi stimulente peristaltice.
 Antiemetice.
 Terapia veziculei biliare şi a ficatului.
 Laxative.
 Antidiareice, antiinflamatorii, antiinfecţioase intestinale.
 Medicaţia obezităţii.
 Alte produse inclusiv enzime digestive.
 Terapia antidiabetică.
 Vitamine.
 Substanţe minerale.
 Tonice.
 Anabolice sistemice.
B.Sânge şi organe hematopoetice:
 Anticoagulante.
 Antihemoragice.
 Antianemice.
 Hipolipemiante.
 Substituenţi de plasmă şi soluţii perfuzabile.
 Alte preparate hematologice.

4
C. Sistemul cardiovascular:
 Terapia cordului.
 Antihipertensive.
 Diuretice
 Vasodilatatoare periferice.
 Vasoprotectoare.
 Betablocanţi.
D. Preparate dermatologice:
 Antifungice de uz dermatologic
 Preparate pentru tratamentul rănilor şi ulcerelor.
 Emoliente şi protectoare
 Antipruriginoase, antihistaminice şi anestezice de uz
 Antipsoriazice.
 Antibiotice şi chimioterapice de uz dermatologic.
 Corticosteroizi de uz dermatologic.
 Antiseptice şi dezinfectante.
 Preparate antiacneice.
 Alte preparate.
G. Aparatul genito-urinar şi hormonii sexuali:
 Antiinfecţioase şi antiseptice ginecologice.
 Alte preparate ginecologice.
 Hormoni sexuali şi modulatorii sistemului genital.
 Medicaţia aparatului urinar.
H. Preparate hormonale sistemice (exclusiv hormoni sexuali)
 Hormoni hipofizari şi hipotalamici.
 Corticosteroizi de uz sistemic.
 Terapia tiroidei.
 Preparate pentru homeostazia calciului.
J. Antiinfecţioase de uz sistemic:
 Antibiotice.
 Antimicotice.

5
 Antimicobacteriacee.
 Antivirale de uz sistemic.
 Vaccinuri.
 L. Antiinfecţioase şi imunomodulatoare:
 Citostatice.
 Terapia endocrină.
 Imunomodulatori.
 Imunosupresoare.
 M. Sistemul musculo-scheletic:
 Preparate antiinflamatorii şi antireumatice.
 Preparate topice pentru leziuni şi algii musculare.
 Miorelaxante.
 Antigutoase.
N. Sistemul nervos:
 Anestezice.
 Analgezice.
 Antiepileptice
 Antiparkinsoniene.
 Psiholeptice.
 Psihoanaleptice.
 Alte preparate.
P. Produse antiparazitare:
 Preparate antiprotozoare.
 Preparate antihelmintice.
 Ectoparaziticide (inclusiv scabicide).
 R. Aparatul respirator:
 Preparate nazale.
 Preparate pentru zona oro-faringiană.
 Antiastmatice.
 Preparate pentru tratamentul tusei.
 Antihistaminice de uz sistemic.

6
 Alte preparate pentru tratamentul aparatului respirator.
S. Organe senzitive:
 Produse oftalmologice.
 Preparate pentru ureche.
V. Varia:
 Alte produse: pentru tratamentul alcoolismului, antidot, chelatori de fier.
 Produse pentru diagnostic.
 Dietetice.
 Preparate nutritive.
 Produse fără acţiune terapeutică.

9. După modul în care se eliberează medicamentul pacientului, medicamentele


se clasifică astfel:
a. medicamente care se eliberează numai cu prescripţie medicală;
- precripţia (reţeta) se reţine la farmacie;
- precripţia (reţeta) nu se reţine la farmacie;
b. medicamente care se eliberează fără reţetă (OTC – over the counter);

În Europa şi Statele Unite ale Americii, legea prevede că circa 85-90% dintre
medicamente (şi în unele state peste 90%) să se elibereze NUMAI cu prescriţie medicală.
Între medicamentele indicate în grupa OTC se numără vitaminele unele analgetice
neopiacee, cafeina etc.
Ponderea OTC-urilor în totalul medicamentelor este destul de importantă. De
exemplu, în Marea Britanie se vând anual OTC de 4-500 milioane de lire sterline.
Nici un medic nu va recomanda pacientului să cumpere medicamente care se
eliberează numai cu reţetă.
El poate prescrie pe reţetă şi OTC-uri dacă doreşte să indice pacientului astfel de
medicamente.
Medicamentele OTC se eliberează frecvent pentru indigestii, cefalee, tonifierea
generală a organismului, greţuri, dermatite etc.
În unele ţări, există posibilitatea de a cumpăra OTC-uri prin e-mail.