Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Definitii
Formele documentarii-invatarii
Documentarea-invatarea este extrem de complexa si cuprinte, in esenta, trei forme de baza:
- documentarea bibliografica (livresca) care are rolul sa asigure informarea si cunoasterea zestrei stiintifice,
adica a ceea ce au creat inaintasii pe plan national si international;
- documentarea directa, are scopul sa asigure informarea si cunoasterea fenomenului actual (din zilele
noastre) in mod practic; calitatea acesteia asigura perspective de a contribui la corectarea, perfectionarea,
si cresterea zestrei teoretice a stiintei;
- documentarea realizata prin consultarea specialistilor, care se poate realiza in toate etapele elaborarii temei
de cercetare, de la alegere pana la incheierea ei.
Documentarea bibliografica-livresca
Documentarea directa
Are o importanta speciala vizand cunoasterea fenomenului real, asa cum se prezinta el in practica, in
totalitatea insusirilor si trasaturilor lui concrete. Datele documentarii directe pot fi statistice, dar pot fi
preocurare in urma organizarii prin efort propriu a cercetatorului (anchete, chestionare, etc.); calitatea datelor
este insa hotaratoare pentru succesul oricarei cercetari stiintifice: ele trebuie sa aiba relevanta; estimarile
trebuie sa fie corecte; pregatirea datelor sa se realizeze in raport cu scopul lucrarii; datele trebuie sa asigure
comparabilitate perfecta; statisticile trebuie sa fie coerente.
Etapa studierii surselor (documentarea directa) trebuie sa se intemeieze pe o buna observare a datelor; sa
aprofundeze observarea fenomenului; ierarhizarea, agregarea, dezagregarea datelor sa asigure corelatia,
masurarea cantitativa si calitativa a datelor studiate.
Documentarea prin consultarea specialistilor
Este o etapa de mare eficienta ce poate fi utilizata in toate etapele elaborarii lucrarii (studiului) cu privire la
toate aspectele teoretice, conceptuale, metodele de analiza si de calcul ca si interpretarea datelor si
formularea concluziilor. Cel care efectueaza studiul (lucrarea) trebuie sa cunoasca reteaua de institutii care
poseda date statistice, teoretice, efectueaza studii si cercetari, care dispune de toate sursele de informare
teoretica si practica inclusiv prin internet.
Studiul bibliografic reprezinta sutiderea tuturor cunostintelor existente in literatura de specialitate pe plan
mondial in legatura cu tema de interes- de studiat- si constituie o etapa obligatorie in realizarea oricarei
lucrari stiintifice.
Autorul unei lucrari stiintifice trebuie sa aiba o preocupare reala fata de tema aleasa, sa incerce prin scrierea
materialului respectiv sa isi limpezeasca viziunea si sa capete un plus de informatie bine asimilata.
Este recomandat (ideal) ca la finele lucrarii sa se faca o distinctie intre bibliografia temei si bibliografia
consultata.
In bibliografia temei sunt incluse cartile, studiile, articolele care au legatura cu subiectul lucrarii de redactat
(intocmit), dar pe care, din motive intemeiate, nu le-a putut fisa; aceste titluri pot fi de folos altor persoane
preocupate de tema sau temele respective.
Bibliografia consultata este cea din care autorul (autorii) a extras idei sau citate care i-au sustinut propriile
argumentatii, la aceste surse facandu-se trimiteri bibliografice in locuri precise (“citare in text”).
Cele mai frecvente dificultati intampinate in realizarea corecta si facila a studiului bibliografic sunt
reprezentate:
- alegere unei teme la intamplare sau acceptarea unei teme fata de care nu are interes (in sens stiintific);
- de unde caracterul prea vag sau general al acesteia;
- de aici decurge impasul bibliografic si, in cele din urma,
- blocajul redactional.
Scopul documentarii bibliografice il reprezinta cunoasterea realizarilor existente pe tema cercetarii, a
preocuparilor similare in domeniu, a potentialelor directii de cercetare si compararea rezultatelor obtinute de
la alti cercetatori pe teme similare.
O conditie de baza a cercetarii si documentarii in domeniu este cunoasterea profunda a limbajului stiintific,
metodelor si metodologiilor de cercetare, cunoasterea logicii dezvoltarii domeniului, analiza critica a
realizarilor din domeniu.
Indeplinirea acestor conditii vor servi la:
- sustinerea ipotezelor;
- verificarea veridicitatilor;
- demonstrarea veridicitatii sau falsitatii teoriei existente;
- initierea unei noi teorii (teze, conceptii).
In rezumat, etapele cercetarii bibliografice sunt urmatoarele: informarea generala asupra temei de cercetare,
identificarea surselor, accesul la ele (surse), culegerea materialelor bibliografice, adnotarea superficiala si
ordonarea lor (adnotarilor).
Fondurile de documentare si informare sunt extrem de diverse - de la traditionalele biblioteci stiintifice la
bibliotecile virtuale; de la informatia din domenii inguste de cercetare la domenii inrudite.