Obezitatea în copilărie sau în adolescență crește riscul unei sănătăți precare la
maturitate, indiferent dacă adultul este sau nu obez. Prin kinetoterapie se poate preveni și reduce acest risc. Kinetoterapia sau terapia prin mișcare are un rol important în optimizarea stării de sănătate și aducerea sau menținerea organismului la greutatea ideală. Obezitatea tratată prin kinetoterapie elimină țesutul adipos în exces, cunoscut fiind faptul că, alături de o dietă sănătoasă, exercițiul fizic ajută la pierderea surplusului de greutate al fiecărui pacient. Principalele obiective ale kinetoterapiei în cazul obezității la copii sunt: scăderea greutății corporale spre o greutate corporală ideală; tonifierea organismului, în special a musculaturii abdominale; creșterea capacității de efort a organismului; îmbunătățirea respirației și mărirea ventilației pulmonare; prevenirea hipotoniei gastrice și intestinale; îmbunătățirea stării fizice și psihice; înlăturarea afecțiunilor asociate; prevenirea instalării unor afecțiuni generate de obezitate. Kinetoterapia nu este recomandată persoanelor supraponderale care suferă de afecțiuni precum tumori, boli infecțioase, boli acute, TBC, sindrom hemoragic sau tulburări psihice. Specialiștii kinetoterapeutici pot recomanda un tratament împotriva obezității format dintr-un complex de exerciții cardio, exerciții pentru eliminarea apei și grăsimilor, exerciții de tonifiere musculară în zona deficitară. Începerea activității fizice trebuie să fie cu o intensitate scăzută, unde se vor arde lipide, iar treptat se va mări intensitatea activităților fizice și se vor arde glucidele. Persoanele cu supraponderabilitate nu au hipertensiune, acestea pot face o activitate fizică și fitness. Slăbirea este un proces greu de atins și foarte greu de menținut. Se recomandă o slăbire în trepte, adică perioade de slăbire de trei luni alternate cu perioade de menținere a greutății de trei-șase luni. Nu este indicată o slăbire mai mare de 0,75 kg pe săptămână. O scădere mai mare de greutate într-un timp scurt nu va putea fi menținută și reprezintă un efort imens pentru inimă. Timpul alocat exercițiilor fizice trebuie să fie de cel puțin 30 de minute în fiecare zi, de trei ori pe săptămână. Kinetoterapia în obezitate începe cu o parte introductivă în care se execută mers, variații de pași, exerciții pentru încălzire generală a aparatului locomotor și se continuă cu o parte fundamentală care cuprinde exerciții variate, cu diferite obiecte sau exerciții de respirație. Ca parte de încheiere, se vor executa exerciții de relaxare și respirație în care efortul scade treptat. Programul kinetoterapeutic în obezitate poate fi împărțit în trei etape: Etapa lipolitică – cuprinde exerciții de durată și intensitate treptate, care să conducă la arderea depozitelor de grăsime. Exercițiile se efectuează în ritm ascendent, intercalate cu pauză. Exercițiile cuprind grupe musculare cât mai mari, fiind executate din poziții diferite care determină schimbarea permanentă a centrului de greutate. Structura exercițiilor combină lucrul musculat izotonic cu cel izometric. Principalele obiective ale kinetoterapiei în cazul obezității la copii sunt: scăderea greutății corporale spre o greutate corporală ideală; tonifierea organismului, în special a musculaturii abdominale; creșterea capacității de efort a organismului; îmbunătățirea respirației și mărirea ventilației pulmonare; prevenirea hipotoniei gastrice și intestinale; îmbunătățirea stării fizice și psihice; înlăturarea afecțiunilor asociate; prevenirea instalării unor afecțiuni generate de obezitate.
Kinetoterapia în obezitate începe cu o parte introductivă în care se execută
mers, variații de pași, exerciții pentru încălzire generală a aparatului locomotor și se continuă cu o parte fundamentală care cuprinde exerciții variate, cu diferite obiecte sau exerciții de respirație. Ca parte de încheiere, se vor executa exerciții de relaxare și respirație în care efortul scade treptat. Programul kinetoterapeutic în obezitate poate fi împărțit în trei etape: Etapa lipolitică – cuprinde exerciții de durată și intensitate treptate, care să conducă la arderea depozitelor de grăsime. Exercițiile se efectuează în ritm ascendent, intercalate cu pauză. Exercițiile cuprind grupe musculare cât mai mari, fiind executate din poziții diferite care determină schimbarea permanentă a centrului de greutate. Structura exercițiilor combină lucrul musculat izotonic cu cel izometric.
În această etapă trebuie să se urmărească în paralel și reconstrucția
corporală. Altfel, pierderea în termen scurt a masei adipoase duce la formarea ridurilor, cutelor sau faldurilor inestetice, fiindcă tegumentele rămân fără suport. Se pot executa exerciții la aparate, cât și exerciții libere. Etapa musculopoetică – urmărește dezvoltarea musculaturii spatelui, abdomenului, toracelui și membrelor. Această etapă include exerciții cu amplitudine mare, executate în ritm lent și cu tensiuni finale, exerciții izometrice, exerciții analitice din poziții cu suprafață mare de sprijin și alergări de durată medie. Prin aceste exerciții se urmărește întărirea musculaturii, pentru a reduce riscul de apariție a ridurilor și a faldurilor inestetice. În cadrul etapei musculopoetice, chiar dacă pierderile nu sunt atât de evidente, stagnarea poate fi falsă fiindcă greutatea masei adipoase pierdute este mai mică decât cea a masei musculare câștigate. Etapa de întreținere – urmărește păstrarea rezultatelor obținute în primele două etape și prevenirea reapariției surplusului de greutate. Această etapă este importantă pentru menținerea atât a greutății corporale, cât și a tonusului muscular. Exercițiile fizice trebuie continuate pentru pentru prevenirea obezității, iar sportul este benefic din punct de vedere fizic și psihic. Efortul trebuie să scadă treptat în această etapă de întreținere, dându-le o importanță mai mare exercițiilor de respirație și relaxare. Se execută exerciții de întreținere, exerciții pe aparate și în aer liber sau practicarea unui sport în funcție de preferințelor fiecărei persoane.