GP 118 2012 PR Ghid Pentru Proiectarea Planseelor Dala in Zone Seismice PDF

PROIECT
GHID PENTRU PROIECTAREA PLANŞEELOR DALĂ

ÎN ZONE SEISMICE
Indicativ GP 118-2012
Bucureşti, februarie 2012

2
CUPRINS
1 Obiect şi domeniu de aplicare................................................................5

1.1 Obiect ....................................................................................................................5
1.2 Domeniu de aplicare..............................................................................................5
2 Definiţii şi simboluri ...............................................................................5
2.1 Definiţii .................................................................................................................5
2.2 Simboluri...............................................................................................................7
3 Documente de referinţă ..........................................................................9
4 Materiale................................................................................................10
5 Cerinţe de proiectare ............................................................................10
5.1 Cerinţe de rezistenţă ............................................................................................10
5.2 Cerinţe de exploatare...........................................................................................11
5.3 Cerinţe de durabilitate .........................................................................................11
5.4 Cerinţe specifice pentru proiectarea la solicitări seismice ..................................11
6 Proiectarea preliminară .......................................................................14
7 Alcătuirea constructivă ........................................................................14
8 Calculul planşeelor dală .......................................................................15
8.1 Metoda coeficienţilor ..........................................................................................16
8.1.1 Limitări ........................................................................................................16
8.1.2 Momentul total de calcul pentru o deschidere .............................................16
8.1.3 Momente de calcul pozitive şi negative.......................................................16
8.1.4 Momente de calcul în fâşiile de reazem şi de câmp.....................................17
8.2 Metoda cadrului înlocuitor ..................................................................................18
8.3 Metoda elementului finit .....................................................................................19
9 Recomandări pentru armare ...............................................................19
9.1 Armarea longitudinală a plăcii ............................................................................19
9.2 Armarea plăcii în dreptul stâlpilor interiori.........................................................21
9.3 Armarea plăcii în dreptul stâlpilor de margine sau de colţ .................................21
9.4 Armarea transversală a îmbinărilor placă-stâlp...................................................21
9.5 Armarea pentru asigurarea integrităţii structurale...............................................23
Anexa A: Scheme logice pentru proiectarea planşeelor dală şi a

îmbinărilor aferente acestora
A1. Etape de proiectare a construcţiilor cu planşee dală la acţiuni seismice………...A1
A2. Determinarea perimetrului de calcul ……………………………………………A3
A3. Verificarea rezistenţei la străpungere a plăcii……………………………………A5
A4. Dimensionarea armăturii de străpungere a plăcii……………………………..…A6
A5. Verificarea rezistenţei la străpungere a plăcii (în zone seismice)……………… A7
A6. Dimensionarea armăturii de străpungere a plăcii (în zone seismice)…………... A8
A7 Factorul de neuniformitate β pentru îmbinări dală-stâlp interior……………... A9
A8. Factorul de neuniformitate β pentru îmbinări dală-stâlp marginal…………… A10
A9. Factorul de neuniformitate β pentru îmbinări dală-stâlp de colţ………………A13
3
Anexa B: Exemple de calcul
B1. Calculul eforturilor secţionale prin metoda coeficienţilor……………………….B1
B2. Calculul eforturilor secţionale prin metoda cadrului înlocuitor…………….…..B12
B3. Calculul eforturilor secţionale prin metoda elementului finit………………..…B20
B4. Calculul unei structuri cu pereţi şi planşeu dală situată în zonă
cu seismicitate ridicată……………………………………………………….…B28
B5. Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp,
fără transfer de moment……………………………………………………...…B44
cu transfer de moment, solicitări gravitaţionale………………………………..B50
cu transfer de moment, solicitări gravitaţionale şi seismice……………………B57
B8. Calculul şi dimensionarea unei îmbinări marginale placă-stâlp,
solicitări gravitaţionale………………………………………………………….B65
B9. Calculul şi dimensionarea unei îmbinări marginale placă-stâlp,
solicitări gravitaţionale şi seismice……………………………………………..B72
B10. Calculul şi dimensionarea unei îmbinări de colţ placă-stâlp,
solicitări gravitaţionale………………………………………………………..B80
B11. Calculul şi dimensionarea unei îmbinări de colţ placă-stâlp,
solicitări gravitaţionale şi seismice……………………………………………B87
B12. Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp cu gol în
vecinătatea stâlpului, cu transfer de moment, sol
4
1 Obiect şi domeniu de aplicare
1.1 Obiect
Prezentul ghid conţine prevederi pentru proiectarea planşeelor dală din beton armat
monolit supuse la solicitări din acţiuni gravitaţionale şi seismice.
Nu fac obiectul prezentului ghid planşeele dală din beton precomprimat şi planşeele
ciupercă.
1.2 Domeniu de aplicare
Prevederile ghidului se aplică la proiectarea planşeelor dală din beton armat în zone
seismice, la clădiri de locuinţe, birouri şi parcări.
Sistemul structural alcătuit din planşee dală şi stâlpi nu poate fi folosit pentru preluarea
efectelor acţiunii seismice decât în condiţiile restrictive prevăzute în acest ghid.
Prevederile ghidului se adresează investitorilor, proiectanţilor, executanţilor de lucrări,
precum şi organismelor de verificare şi control (verificarea şi/sau expertizarea proiectelor,
verificarea, controlul şi/sau expertizarea lucrărilor, după caz).
2 Definiţii şi simboluri
2.1 Definiţii
Planşeu dală – Planşeu compus dintr-o placă de grosime constantă care reazemă pe
stâlpi, fără intermediul unor grinzi (Fig. 1 a).
Planşeu ciupercă – Planşeu compus dintr-o placă care reazemă pe stâlpi, fără intermediul
unor grinzi, cu îngroşarea plăcii în zona de rezemare (Fig. 1 b).
Nod - Partea din stâlp situată în grosimea plăcii (incluzând subplaca, dacă aceasta există)
şi având dimensiuni în plan egale cu ale stâlpului la intersecţia dintre stâlp şi faţa
inferioară a plăcii (sau subplăcii).
Îmbinare - Nodul împreună cu regiunea plăcii adiacentă nodului.
Capitel - Parte evazată a stâlpului situată sub placă şi turnată odată cu acesta.
Subplacă - Partea îngroşată a plăcii din jurul stâlpului, cu grosimea de cel puţin ¼ din
grosimea plăcii adiacente şi extinsă din axul stâlpului în fiecare direcţie principală cu cel
puţin 1/6 din distanţa interax între stâlpi.
Capitel de forfecare - Parte îngroşată a plăcii în jurul stâlpului care nu satisface cerinţele
pentru subplacă referitoare la dimensiunile în plan.
Perimetru de calcul de referinţă - Perimetru situat pe placă, în jurul stâlpului, la distanţă
2d de acesta, şi construit astfel încât să aibă lungime minimă (Fig. 2.2 şi 2.3).
Secţiune de calcul de referinţă - Secţiune transversală în placă, care urmăreşte perimetrul
de calcul de referinţă şi are dimensiunea verticală egală cu d (Fig. 2.2).
Direcţia momentului – Direcţie paralelă cu direcţia armăturii de încovoiere dispusă
pentru preluarea respectivului moment încovoietor.
Moment neechilibrat - Partea din momentul total al plăcii transmisă stâlpului prin
îmbinare.
5
Fig. 2.1 – Tipuri de planşee fără grinzi
Fig. 2.2 – Definiţii şi notaţii: A - secţiune de calcul, de referinţă; B - arie de calcul de

referinţă Acont; C - perimetru de calcul de referinţă u1; D - arie încărcată Aload; rcont alt
perimetru de calcul (cf. SR EN 1992-1-1)
Fig. 2.3 - Tipuri de contururi de calcul de referinţă în jurul ariilor încărcate(cf. SR EN

1992-1-1)
6
Simboluri
La utilizarea prezentului ghid se aplică simbolurile de mai jos.
NOTĂ: Notaţiile utilizate sunt conforme cu standardele SR ISO 3898 şi SR EN 1992-1-1.
Litere latine mari
Ac aria secţiunii de beton care corespunde forţei axiale de calcul NEd

Asw aria a armăturii de străpungere pe un perimetru din jurul stâlpului
Av,min aria minimă a armăturii de străpungere pe un perimetru din jurul stâlpului
D diametrul secţiunii transversale a stâlpului circular
Ec modulul de elasticitate al betonului
Ic momentul de inerţie al secţiunii de beton
M0 momentul de calcul total pentru o deschidere
MEd valoarea de calcul a momentului încovoietor
NEd,y, NEd,z forţele axiale ce acţionează pe lăţimile de placă asociate stâlpilor
VEd valoarea de calcul a forţei tăietoare aplicate
W1 caracteristică a secţiunii critice de forfecare care corespunde unei repartiţii liniare
a eforturilor tangenţiale
Litere latine mici
a distanţa de la faţa stâlpului la perimetrul de calcul considerat

ag acceleraţia terenului pentru proiectare (pentru componenta orizontală a mişcării
terenului)
by şi bz dimensiunile perimetrului de calcul
c factor de amplificare al deplasării elastice în calculul la starea limită de
rezistenţă la acţiunea seismică
c1şi c2 dimensiunile secţiunii transversale a stâlpului
d înălţimea utilă a dalei
dre deplasarea relativă de nivel la acţiunea seismică
dl lungimea elementară a perimetrului de calcul
dy şi dz înălţimile utile ale dalei pe cele 2 direcţii principale (ortogonale)
e excentricitatea lui dl de la axa în jurul căreia acţionează momentul M Ed
epar excentricitatea paralelă cu marginea dalei, rezultând dintr-un moment faţă de o
axă perpendiculară pe marginea dalei
ey şi ez excentricităţile MEd/VEd după axa y şi respectiv axa z
fck valoarea caracteristică a rezistenţei la compresiune a betonului
7
fcd valoarea de calcul a rezistenţei la compresiune a betonului
fyk valoarea caracteristică a rezistenţei de curgere a armăturii
fyd valoarea de calcul a rezistenţei de curgere a armăturii
fywd valoarea de calcul a rezistenţei de curgere a armăturilor de străpungere
fywd,ef rezistenţa efectivă de calcul a armăturilor de străpungere
g acceleraţia gravitaţională
h înălţimea de nivel
k coeficient care depinde de raportul dimensiunilor secţiunii transversale a
stâlpului
l lungime
lg dimensiune a golului din dală
lH distanţa orizontală de la faţa stâlpului până la marginea capitelului
q factor de comportare (utilizat la determinarea forţei seismice de calcul)
qEd valoarea de calcul a încărcării verticale
rcont raza perimetrului de calcul
sr distanţa în direcţie radială dintre perimetrele de armături transversale
st distanţa în direcţie tangenţială dintre armăturile transversale
u0 perimetrul stâlpului
u1, uout perimetrele de calcul
u1* perimetrul de calcul redus
vEd efortul unitar de străpungere în lungul perimetrului de control
vRd,c valoarea de calcul a rezistenţei la străpungere a unei dale fără armătură
transversală în lungul secţiunii de calcul considerate
vRd,cs valoarea de calcul a rezistenţei la străpungere a unei dale cu armătură
transversală în lungul secţiunii de calcul considerate
vRd,max valoarea maximă de calcul a rezistenţei la străpungere în lungul secţiunii de
calcul considerate
Litere greceşti
α unghiul dintre armăturile de străpungere şi armăturile longitudinale

α1 factorul de multiplicare a forţei seismice orizontale corespunzător formării primei
articulaţii plastice in sistem
α2 factorul de multiplicare a forţei seismice orizontale corespunzător formării
mecanismului cinematic global
β coeficient ce ţine seama de aportul momentului neechilibrat asupra eforturilor de
forfecare din lungul perimetrului de calcul
β0 factorul de amplificare dinamică maximă a acceleraţiei orizontale
8
∆VEd valoarea netă a forţei de reacţiune verticală din interiorul perimetrului de calcul
considerat
λ factor de corecţie care ţine seama de contribuţia modului propriu fundamental
prin masa modală efectivă asociată acestuia
ν coeficientul de reducere a rezistenţei betonului fisurat la forţă tăietoare
ρly şi ρlz coeficienţii de armare longitudinală în direcţiile y şi respectiv z
σcp valoarea medie a eforturilor normale în beton în secţiunea critică
σcy şi σcz eforturile normale în beton în secţiunea critică pe direcţiile y şi respectiv z
3 Documente de referinţă
Ghidul se utilizează împreună cu următoarele documente de referinţă:
Nr.
Standard Denumire
crt.
SR EN 1991-1-1:2004 Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-1:
1 Acţiuni generale. Greutăţi specifice, greutăţi proprii,
încărcări utile pentru clădiri.
SR EN 1991-1-1:2004/ Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-1:
2 NA:2006 Acţiuni generale. Greutăţi specifice, greutăţi proprii,
încărcări utile pentru clădiri. Anexa naţională
SR EN 1991-1- Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-1:
3 1:2004/AC:2009 Acţiuni generale. Greutăţi specifice, greutăţi proprii,
încărcări utile pentru clădiri.
SR EN 1992-1-1:2004 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1:
4
Reguli generale şi reguli pentru clădiri.
SR EN 1992-1-1:2004/ Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1:
5
NB:2008 Reguli generale şi reguli pentru clădiri. Anexa naţionlă
SR EN 1992-1- Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1:
6
1:2004/AC:2008 Reguli generale şi reguli pentru clădiri.
SR EN 1992-1-1:2004/ Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1:
7
NB:2008/A91:2009 Reguli generale şi reguli pentru clădiri. Anexa naţionlă
Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-2:
8 SR EN 1992-1-2:2006
Reguli generale. Calculul comportării la foc.
Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-2:
SR EN 1992-1-2:2006/
9 Reguli generale. Calculul comportării la foc. Anexa
NA:2009
naţională
SR EN 1992-1- Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-2:
10
2:2006/AC:2009 Reguli generale. Calculul comportării la foc.
Oţelul beton laminat la cald. Condiţii tehnice generale de
11 STAS 438/1-89
calitate
STAS 438/1-89/A91- Oţelul beton laminat la cald. Condiţii tehnice generale de
12
2007 calitate
STAS 438/1- Oţelul beton laminat la cald. Condiţii tehnice generale de
13
89/A91:2007/C91:2009 calitate
14 STAS 438/2-91 Sârma rotundă profilată
9
Nr.
Acte legislative Publicaţia
crt.
Cod de proiectare. Bazele proiectării Ordinul ministrului transporturilor,
structurilor în construcţii, indicativ CR construcţiilor şi turismului nr.2.230/2005,
1 0-2005. publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I bis, nr.148/16 februarie 2006, cu
modificările ulteriore
Cod de proiectare. Partea 1-Prevederi Ordinul ministrului transporturilor,
de proiectare pentru clădiri, indicativ P construcţiilor şi turismului nr.1711/2006,
2 100-1/2006. publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I bis, nr.803/25 septembrie 2006, cu
completările şi modificările ulteriore
Normativ pentru producerea betonului Ordinul ministrului dezvoltării lucrărilor
şi executarea lucrărilor din beton, publice şi locuinţei nr.577/2008 din 29 aprilie
3 beton armat şi beton precomprimat- 2008, Publicat în Monitorul Oficial al
Partea 1: Producerea betonului, României, Partea I numarul 374 din 16 mai
indicativ NE 012/1-2007. 2008
Specificaţie tehnică. Cerinţe privind Ordinul ministrului transporturilor,
produsele din oţel utilizate ca construcţiilor şi turismului nr. 1944/2005,
4 armături indicativ ST 009-05. publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 1086bis din 2 decembrie 2005, cu
completările şi modificările ulteriore
Acest ghid cuprinde texte reproduse din standardele naţionale SR EN 1992-1-1:2004 şi

SR EN 1992-1-1:2006/NB:2008 identificate în paranteze sau prin bară laterală.
4 Materiale
(1) Pentru proiectarea planşeelor-dală se folosesc betoane cu proprietăţile definite în SR
EN 1992-1-1, capitolul 3.1, şi NE012-1.
(2) Armăturile longitudinale şi transversale din stâlp, plăci şi noduri trebuie să fie
conforme cu cerinţele din SR EN 1992-1-1 capitolul 3.2 şi ST 009. Armarea transversală
a nodurilor dală-stâlp se poate face şi cu gujoane sau diverse carcase, dacă acestea au
agrement tehnic european.
5 Cerinţe de proiectare
5.1 Cerinţe de rezistenţă

(1) Planşeele dală se vor verifica la starea limită de rezistenţă astfel:
a) sub efectul acţiunilor din combinaţia fundamentală, în situaţia de proiectare
durabilă şi în situaţia de proiectare tranzitorie (în timpul execuţiei, după scoaterea
popilor, când betonul este la o vârstă mai mică de 28 de zile, planşeul trebuie
proiectat pentru a susţine greutatea sa proprie şi pe cea a planşeului superior
proaspăt turnat);
b) sub efectul acţiunilor din combinaţia seismică.
10
(2) Placa trebuie verificată la încovoiere, îmbinarea placă-stâlp la străpungere, iar stâlpii
la încovoiere cu forţă axială. Verificările se vor face conform SR EN 1992-1-1 cap. 6,
completate cu prevederile din capitolul 5.4 al prezentului ghid pentru verificările din
combinaţia seismică. Verificarea la străpungere, atât la solicitări gravitaţionale cât şi la
solicitări seismice este detaliată în Anexa A (schemele logice A1...A9) şi exemplificată în
Anexa B (exemplele de calcul B1...B12).
5.2 Cerinţe de exploatare

(1) Planşeele dală se vor verifica la starea limită de deformaţie şi starea limită de fisurare
conform SR EN 1992-1-1, capitolul 7.
(2) Pentru planşeele clădirilor de locuinţe, birouri sau parcări pentru autoturisme, cu
deschiderea lmax ≤ 7,00 m, condiţia de săgeată este considerată îndeplinită dacă grosimea
plăcii este cel puţin egală cu valorile date în Tabelul 5.1.
Tabelul 5.1. Grosimea minimă a plăcii asociată verificărilor la starea limită de deformaţie
Clasa de Panou de margine

oţel Panou interior
(fyk in MPa) Fără grindă de Cu grindă de
margine margine
345 lmax / 33 lmax / 36 lmax / 36
420 lmax / 30 lmax / 33 lmax / 33
500 lmax / 28 lmax / 30 lmax / 30
5.3 Cerinţe de durabilitate

(1) Pentru asigurarea durabilităţii se vor respecta prevederile din SR EN 1992-1-1,
capitolul 4, şi cele din NE 012-1.
5.4 Cerinţe specifice pentru proiectarea la solicitări seismice

(1) Utilizarea sistemului structural dală-stâlpi pentru preluarea forţelor seismice este
permisă numai pentru clădiri cu cel mult 2 niveluri amplasate în zone cu ag ≤ 0,12g
(pentru cutremurul de proiectare, conform P100-1).
(2) La construcţiile la care sistemul dală-stâlpi are rolul de a prelua forţele seismice, se va
adopta pentru factorul de comportare al structurii valoarea q = 2,5 şi construcţiile vor fi
proiectate în clasa de ductilitate medie (DCM).
(3) Pentru construcţiile amplasate în zonele caracterizate printr-o acceleraţie a terenului ag
≥ 0,16g (pentru cutremurul de proiectare, conform P100-1) şi pentru construcţiile cu mai
mult de 2 niveluri amplasate în zonele cu ag ≤ 0,12g, preluarea efectelor acţiunii seismice
va fi asigurată de un sistem compus din pereţi structurali, cadre sau o combinaţie a
acestora, sistemul dală-stâlpi având doar rolul de transmitere a încărcărilor gravitaţionale.
(4) La construcţiile la care sistemul dală-stâlpi nu are rol în preluarea forţelor seismice,
factorul de comportare al structurii se determină pentru sistemul structural care preia
forţele seismice (pereţi, cadre, dual) conform prevederilor din P100-1.
(5) Pentru a ţine cont de reducerea de rigiditate generată de fisurarea pronunţată a dalelor
când structura este solicitată de acţiunea seismică, se recomandă ca la verificarea
11
deplasărilor laterale asociate stărilor limită de serviciu şi ultime (SLS şi SLU definite
conform P100-1), precum şi la determinarea eforturilor secţionale asociate stării limită
ultime, rigiditatea secţională a elementelor structurale din beton armat să se determine
conform tabelului 5.2.
Tabelul 5.2 Valorile de proiectare ale rigidităţii secţionale a elementelor structurale
Starea limită de servicu (SLS)

Componentele Componentele Starea limită
Tipul elementului nestructurale nestructurale nu ultimă (SLU)
contribuie la interacţionează cu
rigiditatea de structura
ansamblu a structurii
Plăci
(modelate prin
elemente finite de 0,4 EcIc 0,3 EcIc 0,3 EcIc
suprafaţă sau prin
grinzi echivalente)
Grinzi perimetrale 0,6 EcIc 0,4 EcIc 0,4 EcIc
Stâlpi E cIc 0,5 EcIc 0,5 EcIc
Pereţi structurali 0,5 EcIc 0,5 EcIc 0,5 EcIc
Ec - Modulul de elasticitate al betonului

Ic - Momentul de inerţie al secţiunii brute (nefisurate) de beton
(6) Dacă nu se prevede armătură de străpungere, efortul unitar de străpungere în lungul

perimetrului de control, generat de încărcările verticale asociate combinaţiei seismice
trebuie să îndeplinească condiţia:

Ed ≤ 0 .4 ⋅

Rd ,c (5.1)
unde :
vEd – efortul unitar de străpungere în lungul perimetrului de control considerat,
generat de încărcările verticale asociate combinaţiei seismice;
vRd,c – rezistenţa la străpungere a betonului pentru dale fără armătură transversală,
care se determină conform SR EN 1992-1-1, §6.4.4(1).
(7) Rezistenţa la străpungere a dalelor cu armătură de străpungere şi perimetrul de calcul

dincolo de care nu mai sunt necesare armături de străpungere se vor determina conform
relaţiilor:

Rd ,cs = 0,4
Rd ,c + 1,5(d / s r )Asw f ywd ,ef (1 / (u1 d )) sin α (5.2)
u out ,ef = βV Ed / (
Rd ,c d) (5.3)
12
în care:
Asw – aria totală armăturii de străpungere de-a lungul unui perimetru de control;
sr – distanţa pe direcţie radială între perimetrele pe care sunt amplasate armăturile de
străpungere;
fywd,ef – rezistenţa efectivă de calcul a armăturilor de străpungere, definită conform pct.
6.4.5 (1) din SR EN 1992-1-1:2004;
d – media înălţimilor utile pe cele 2 direcţii ortogonale;
α – unghiul dintre armăturile de străpungere şi planul dalei. Dacă se prevede un singur
rând de bare înclinate, atunci în expresia (5.2) raportul d/sr = 0,67;
(8) În cazul îmbinărilor dală-stâlp fără armătură transversală, structura de rezistenţă
trebuie să fie înzestrată cu suficientă rigiditate laterală astfel încât deplasările relative de
nivel asociate stării limită ultime, calculate cu rigidităţile reduse din tabelul 5.2, să
respecte condiţia:
d rSLU = cqd re ≤ d rSLU
, a = 0,015h (5.4)
unde :
d rULS – deplasarea relativă de nivel sub acţiunea seismică asociată SLU;
q – factorul de comportare specific tipului de structură, după caz, conform P100-1
sau paragrafului 5.4(2) din prezentul ghid;
d re – deplasarea relativă de nivel, determinată prin calcul static elastic sub
încărcări seismice de proiectare;
c – coeficient de amplificare al deplasărilor, care ţine seama de faptul că pentru
T<Tc deplasările seismice calculate în domeniul inelastic sunt mai mari decât cele
corespunzătoare răspunsului seismic elastic, calculat conform P100-1;
d rSLU
, a – valoarea admisibilă a deplasării relative de nivel, egală cu 0,015h (unde h
este înălţimea de nivel) asociată limitei de comportare ciclică cvasi-stabilă a

îmbinărilor dală-stâlp fără armătură transversală.
(9) La fâşiile de reazem, determinate ca la 8.1.4, armăturile longitudinale inferioare
trebuie să traverseze continuu nodurile dală-stâlp; în caz contrar lungimea de ancorare a
acestora trebuie majorată cu 50%.
(10) În zonele cu seismicitate ridicată (ag ≥ 0,16g pentru cutremurul de proiectare),
armarea transversală a îmbinărilor dală-stâlp se va realiza doar cu armături de străpungere
verticale. Nu se admite utilizarea armăturilor înclinate.
(11) În interiorul perimetrului de control de străpungere u1 al planşeelor dală se admite să
existe cel mult un singur gol în placă, iar dimensiunea maximă a acestuia să respecte
condiţiile din Fig. 5.1:
13
max(l g ,1 ; l g , 2 ) ≤ ⋅ d
 1
2d  4

max(l ; l ) ≤ 1 ⋅ min(c ; c )
lg,1  g ,1 g ,2
10
1 2
lg,2
u1
Fig. 5.1 – Dimensiunea maximă a golului în interiorul perimetrului de calcul u1
(12) Se recomandă ca pereţii rezemaţi direct pe placa planşeelor dală să fie alcătuiţi ca
elemente uşoare fără rigiditate şi rezistenţă semnificative la încărcări orizontale din
acţiuni seismice.
(13) Se recomandă să se evite soluţiile de alcătuire care, urmare a conlucrării pereţilor de
compartimentare sau de închidere cu stâlpii şi planşeele, pot determina eforturi de
întindere în planşeele dală. Dacă totuşi se utilizează astfel de soluţii, este necesar ca
planşeele dală să fie verificate la acţiunea verticală suplimentară, rezultată din
comportarea pereţilor ca elemente rezistente la acţiuni orizontale, conform mecanismului
prezentat în Fig. 5.2.
Perete de compartimentare sau de închidere
Proiecţia verticală a capacităţii

de rezistenţă a peretelui
(a bielei diagonale comprimate)
Fig. 5.2 – Verificarea dalei ca urmare a interacţiunii cu un perete nestructural
6 Proiectarea preliminară
(1) Înainte de determinarea eforturilor în planşeul dală conform metodelor prezenate în
capitolul 8, este necesară determinarea preliminară a grosimii plăcii. Se recomandă
utilizarea grosimilor minime date în tabelul 5.1.
(2) De asemenea, se recomandă în această fază verificarea la străpungere a grosimii plăcii
în vecinătatea nodului.
7 Alcătuirea constructivă
(1) Se recomandă ca distribuţia elementelor verticale (stâlpi şi/sau pereţi) în planul
planşeului să fie uniformă şi să se facă la intersecţiile unei reţele de axe ortogonale, la
care distanţele între axe să respecte condiţiile din Fig. 7.1:
14

 l x = 0.66 ÷ 1.50
ℓy2 l y

 l max
 min ≤ 1.20
x
lx
ℓy1  max
l y
 min ≤ 1.20
ℓx2  l y
ℓx1
Fig. 7.1 Condiţii geometrice recomandate pentru alcătuirea planşeelor-dală

(2) Dacă stâlpii sunt dezaxaţi faţă de intersecţiile sistemului de axe, se recomandă ca
deplasarea centrului secţiunii stâlpului faţă de intersecţia sistemului de axe, pe oricare
direcţie, să fie de cel mult 10% din deschiderea cea mai mică.
(3) Grosimea plăcii trebuie să fie de minimum 150 mm.
(4) Pentru a evita apariţia unei distribuţii pronunţat neuniforme a eforturilor tangenţiale de
străpungere se recomandă ca raportul dintre dimensiunile secţiunii transversale a stâlpilor
să respecte condiţia din Fig. 7.2:
c2 c1
= 0 . 50 ÷ 2 . 00
c2
c1
Fig. 7.2 – Dimensiunile secţiunii transversale a stâlpilor
(5) Sistemul de planşeu dală nu se va utiliza în cazul unor încărcări verticale repetate ce
pot genera fenomenul de oboseală.
8 Calculul planşeelor dală

(1) Planşeele-dală pot fi proiectate prin orice procedură de calcul care satisface condiţiile
de echilibru şi compatibilitate a deformaţiilor.
(2) Încărcările verticale pe planşeele dală şi încărcările orizontale aplicate construcţiei se
stabilesc conform prevederilor din reglementările tehnice în vigoare. Schemele de
încărcare considerate în calculul eforturilor în planşeele dală se stabilesc, funcţie de
condiţiile de exploatare, astfel încât să fie determinate solicitările maxime în secţiunile
critice.
(3) Metodele utilizate (recomandate) pentru calculul planşeelor dală sunt următoarele:
- metoda coeficienţilor;
- metoda cadrului înlocuitor;
- metoda elementului finit.
15
8.1 Metoda coeficienţilor
8.1.1 Limitări
(1) Calculul planşeelor dală poate fi efectuată cu metoda coeficienţilor dacă sunt
satisfăcute următoarele condiţii:
a) planşeul are cel puţin 3 deschideri pe fiecare direcţie;
b) ochiurile de placă sunt dreptunghiulare cu raportul între latura lungă şi cea scurtă
mai mic sau egal cu 2;
c) deschiderile de pe o direcţie nu diferă cu mai mult de 30% faţă de deschiderea cea
mai mare;
d) stâlpii nu sunt dezaxaţi cu mai mult de 10% din deschiderea de pe direcţia
dezaxării, faţă de axa dintre 2 stâlpi succesivi;
e) toate încărcările trebuie să fie verticale şi uniform distribuite pe un ochi întreg de
placă. Valoarea caracteristică a încărcării utile trebuie să fie de cel mult 2 ori
încărcarea permanentă.
Calculul exemplificativ al unui planşeu dală cu metoda coeficienţilor este prezentat în
Anexa B, exemplul B1.
8.1.2 Momentul total de calcul pentru o deschidere
(1) Momentul total de calcul pentru o deschidere, Mo , se determină pentru o fâşie limitată
lateral de linia mijlocie a deschiderilor de o parte şi de alta a axului reazemelor şi se
calculează cu relaţia:
q l l2
M 0 = Ed 2 0 (8.1)
8
În care qEd este valoarea de calcul a încărcării verticale, l0 este lumina pe direcţia pe care
se determină momentul, iar l2 este deschiderea interax pe direcţia perpendiculară pe l0.
(2) Dacă deschiderile transversale adiacente nu sunt egale, l2 se calculează ca media lor
aritmetică.
(3) Pentru fâşiile marginale paralele cu marginea planşeului, l2 este distanţa de la
marginea exterioară a plăcii la centrul panoului de placă marginal.
(4) Valoarea considerată în calcul pentru l0 nu va fi mai mică decât 0,65l1, unde l1 este
distanţa interax pe direcţia pe care se calculează momentele.
8.1.3 Momente de calcul pozitive şi negative
(1) Momentele încovoietoare negative se determină la faţa reazemelor. În cazul stâlpilor
circulari sau poligonali se va considera un stâlp cu secţiune dreptunghiulară de arie
echivalentă cu a stâlpului real.
(2) Pentru o deschidere interioară, momentul negativ se consideră 0,65M0, iar momentul
pozitiv 0,35M0.
(3) Pentru o deschidere marginală, M0 se distribuie, în funcţie de tipul reazemului
marginal, ca în Tabelul 8.1.
16
Tabelul 8.1 - Momente de calcul pentru deschiderea marginală
Tipul de reazem exterior
Simplă Încastrare
Secţiunea de rezemare pe (placă turnată
calcul Cu grindă de Fără grindă de
perete de monolit cu
margine margine
zidărie sau perete de beton
beton armat)
Reazem interior 0,75 M0 0,65 M0 0,70 M0 0,70 M0
Câmp 0,63 M0 0,35 M0 0,50 M0 0,52 M0
Reazem exterior 0 0,65 M0 0,30 M0 0,26 M0
(4) Dacă momentele negative de la cele două feţe ale unui reazem nu sunt egale, placa se
va dimensiona la momentul cu valoarea mai mare.
8.1.4 Momente de calcul pentru fâşiile de reazem şi de câmp

(1) Placa se împarte în fâşii de reazem şi fâşii de câmp ca în Fig. 8.1
ℓx (>ℓy )
ℓy /4 ℓy /4 ℓx-ℓy /2
ℓy /4
ℓy /4
ℓy /2
ℓy
ℓy /2 - fâşie de reazem
- fâşie de câmp
NOTĂ - Când sunt utilizate subplăci de lăţime > (ℓy /3), lăţimea fâşiilor de reazem poate fi luată
egală cu lăţimea subplăcii, iar lăţimea fâşiilor de câmp trebuie ajustată în consecinţă.
Fig. 8.1 - Definirea fâşiilor de rezem şi a fâşiilor de câmp
(2) Fâşia de reazem va fi dimensionată să preia 75% din momentul negativ la reazemele
interioare.
(3) Dacă marginea plăcii este liberă sau simplu rezemată, fâşia de reazem va prelua 100%
din momentul negativ de la reazemul exterior. Dacă marginea plăcii este turnată monolit
cu un perete de beton armat sau cu o grindă de margine, fâşia de reazem va prelua 75%
din momentul negativ de la reazemul exterior.
(4) Fâşia de reazem va fi dimensionată să preia 60% din momentul pozitiv.
17
(5) Fâşiile de câmp vor fi dimensionate să preia partea din momentele de calcul care nu
este preluată de fâşiile de reazem.
8.2 Metoda cadrului înlocuitor

(1) În metoda cadrului înlocuitor sistemul dală-stâlpi este transformat într-un sistem de
cadre echivalente longitudinale şi transversale, constând din stâlpi şi porţiuni de placă
conţinute între liniile mijlocii ale panourilor adiacente (Fig. 8.2).
(lx1+lx2)/2
hs
hs
ℓy2
(ly1+ly2)/2
c2
c1
ℓy1
ℓx1 ℓx2
Fig. 8.2 - Definirea cadrelor înlocuitoare pe două direcţii ortogonale
(2) Pentru încărcări verticale, rigiditatea poate fi calculată pe baza secţiunii brute a
elementelor de beton. Pentru încărcări orizontale trebuie folosită o fracţiune din această
valoare pentru a ţine cont de flexibilitatea ridicată a sistemelor dală-stâlpi (Tabelul 5.2).
(3) Încărcarea totală de pe panoul de placă trebuie folosită pentru analiza efectuată pentru
fiecare direcţie.
(4) Momentele încovoietoare se distribuie conform datelor din tabelului 8.2:
Tabelul 8.2 - Repartiţia simplificată a momentelor încovoietoare (cf. SR EN 1992-1-1)
Momente negative Momente pozitive
Fâşie de reazem 60 % … 80 % 50 % … 70 %
Fâşie centrală 40 % … 20 % 50 % … 30 %
NOTĂ - Totalul momentelor negative şi pozitive la care trebuie să reziste fâşiile de
reazem împreună cu fâşiile centrale trebuie să fie egal cu 100%
(5) Se recomandă ca, exceptând cazul când sunt prevăzute grinzi marginale proiectate să
reziste la torsiune, valorile momentelor transmise la stâlpii de margine sau de colţ să fie
18
limitate la valoarea momentului capabil al unei secţiuni dreptunghiulare, egal cu 0,17 bed2
fcd (cu be definit în Fig. 9.2), iar momentul pozitiv în traveea marginală se majorează în
consecinţă pentru a respecta echilibrul static.
(6) La cadrele etajate supuse doar încărcărilor verticale se poate accepta ca fiecare nivel
să fie calculat separat, neglijându-se influenţa deformaţiilor unui nivel asupra stării de
eforturi de la celelalte niveluri.
Calculul unui planşeu dală cu metoda cadrului înlocuitor este exemplificat în Anexa B,
exemplul B2.
8.3 Metoda elementului finit
(1) În cazul configuraţiilor structurale neregulate (deschideri inegale, ochiuri de placă
care nu au formă dreptunghiulară, stâlpi nealiniaţi pe axe) se recomandă modelarea
planşeelor dală cu elemente finite.
(2) În condiţiile utilizării metodei elementului finit, se recomandă testarea mai multor
variante de discretizare a plăcii pentru a evalua sensibilitatea răspunsului la acest
parametru.
(3) Pentru calculul la acţiuni laterale se admite folosirea unei formulări linear elastice şi
reducerea rigidităţii cu un factor global (vezi şi Tabelul 5.2).
Calculul cu metoda elementului finit este exemplificat în Anexa B, exemplul B3.
9 Recomandări pentru detalierea armăturii

9.1 Armarea longitudinală a plăcii
(1) Se recomandă ca în zonele de rezemare a dalei pe stâlpi, în zonele solicitate de
încărcări concentrate şi în zonele de moment maxim distanţa maximă între armăturile de
rezistenţă să nu depăşească valoarea smax,slabs = 1,5d ≤ 250 mm. În celelalte zone, distanţa
dintre armături trebuie limitată la valoarea smax,slabs = 2d ≤ 350 mm.
(2) Valorile minime ale distanţelor de întrerupere şi de ancorare a armăturilor
longitudinale de rezistenţă ale planşeelor dală sunt date în tabelul 9.1. În cazul sistemelor
dală-stâlpi care rezistă la acţiunea forţelor laterale se recomandă ca distanţele de
întrerupere să se determine prin calcul.
19
Tabelul 9.1 - Valorile minime ale distanţelor de întrerupere a armăturilor în planşee dală
armăturii
Proc. din
armătură
Poziţia
Fâşia
Planşeu dală Planşeu dală

cu grosime constantă cu subplacă
lbd 0.30 ℓ0 0.30 ℓ0 0.33 ℓ0 0.33 ℓ0 lbd

50%
sus 0.20 ℓ0 0.20 ℓ0 0.20 ℓ0 0.20 ℓ0
50%
de reazem
ℓ0 ℓ0
≥ 150mm ≥ 150mm
jos 100%
lbd Cel puţin două bare lbd
≥ 250mm ancorate în interiorul Zona în care este permisă ≥ 250mm
stâlpului înnădirea armăturilor
lbd 0.25 ℓ0 0.25 ℓ0 0.25 ℓ0 0.25 ℓ0 lbd

sus 100%
ℓ0 ℓ0
de câmp
≥ 150mm ≤ 0.15 ℓ0 ≤ 0.15 ℓ0 ≥ 150mm
50%
jos
50%
≥ 200mm l0 ≥ 250mm ≥ 200mm
Reazem Reazem Reazem

marginal interior marginal
(3) Se recomandă ca armăturile perpendiculare pe marginea planşeului-dală să fie
ancorate corespunzător, iar în lungul marginii libere să fie dispuse cel puţin 2 bare
longitudinale (Fig. 9.1).
hs
hs
lbd
(lungimea de ancorare)
Fig. 9.1 – Armarea plăcii la marginea planşeului
20
9.2 Armarea plăcii în dreptul stâlpilor interiori
(1) Cel puţin 50% din aria de armătură totală necesară pentru preluarea momentului
încovoietor negativ se va dispune în interiorul unei fâşii de lăţime egală cu 1/4 din suma
deschiderilor adiacente stâlpului.
9.3 Armarea plăcii în dreptul stâlpilor de margine sau de colţ
(1) Se recomandă ca armăturile longitudinale necesare pentru preluarea momentului
încovoietor să se dispună interiorul lăţimii efective, be definită în Fig. 9.2.
– marginea plăcii
Notă: y poate fi mai mare decât cy Notă: z poate fi mai mare decât cz şi
y poate fi mai mare decât cy
a) stâlp marginal b) stâlp de colţ
Fig. 9.2 – Definirea lăţimii active a dalei (be) în dreptul stâlpilor de margine sau de colţ
9.4 Armarea transversală a îmbinărilor placă-stâlp

(1) Armăturile de străpungere vor fi dispuse în interiorul perimetrului dincolo de care nu
mai este necesară montarea de armătură de străpungere (uout sau uout,ef), iar cel mai
îndepărtat perimetru al armăturii de străpungere trebuie amplasat la o distanţă mai mică
sau egală cu 1.5d în interiorul uout (sau uout,ef).
(2) Pe direcţie radială se vor dispune cel puţin două rânduri de armătură transversală,
distanţa dintre rânduri fiind de cel mult 0.75d, iar distanţa între armăturile transversale în
lungul unui perimetru nu trebuie să fie mai mare de 1.5d, când acesta este în interiorul
perimetrului de calcul (situat la mai puţin de 2d de stâlp sau de suprafaţa încărcată).
(3) Cel mai apropiat perimetru de armături transversale va fi amplasat la o distanţă de cel
puţin 0.3d şi de cel mult 0.5d faţă de stâlp sau de suprafaţa încărcată.
21
uout,ef
uout
≤ 2d ≤ 1.5d
≤ 1.5d
uout
≤ 1.5d
≤ 0.5d s ≤ 0.75d
> 0.3d
Fig. 9.3 – Prevederi referitoare la dispunerea armăturilor transversale de tip etrieri sau
gujoane
(4) Pentru soluţia de armare transversală cu bare înclinate, un singur rând de armături
transversale dispuse pe direcţia radială poate fi considerat suficient, dar se recomandă ca
unghiul de îndoire al barelor să fie redus la 30°.
(5) Se recomandă ca armăturile înclinate utilizate ca armătură transversală pentru
preluarea solicitării de străpungere să fie dispuse în interiorul unei zone ale cărei graniţe
se găsesc la o distanţă mai mică de 0.25d de stâlp sau de suprafaţa încărcată.
(6) Se recomandă ca punctul de coborâre al celor mai apropiate armături înclinate să fie
amplasat la o distanţă de cel mult 0.5d faţă de stâlp sau de suprafaţa încărcată.
22
≤ 0.25d
uout
≤ 1.5d ≤ 0.5d
≤ 2d
Fig. 9.4 – Prevederi referitoare la dispunerea armăturilor transversale de tip bare înclinate
9.5 Armarea pentru asigurarea integrităţii structurale

(1) Pentru a evita riscul de colaps progresiv se recomandă ca la partea inferioară a plăcii,
în fâşia cu lăţimea egală cu 1/4 din suma deschiderilor adiacente stâlpului, să se dispună
cel puţin două bare longitudinale care să traverseze stâlpul sau să fie ancorate adecvat în
interiorul stâlpului.
(2) Aria armăturilor de la partea inferioară a plăcii ce traversează stâlpul trebuie să
respecte condiţia:
∑A s ≥
VEd
( f yd f cd )−0.5 (9.1)
2,00
în care:
∑ As – suma ariilor armăturilor de la partea inferioară a plăcii ce traversează
stâlpul; dacă bara de armătură trece „continuu” prin stâlp, atunci contribuţia
acesteia este dublă.
VEd – valoarea de calcul a reacţiunii din reazem;
f yd – valoarea de calcul a rezistenţei de curgere a armăturilor;
f cd – valoarea de calcul a rezistenţei la compresiune a betonului.
23
ANEXA A
SCHEME LOGICE PENTRU PROIECTAREA PLANŞEELOR DALĂ

ŞI A ÎMBINĂRILOR AFERENTE ACESTORA
A1. Etape de proiectare a construcţiilor cu planşee dală la acţiuni seismice
i. Evaluarea încărcărilor verticale

(cf. SR EN 1991 şi Anexele Naţionale)
ii. Evaluarea acţiunii seismice

(cf. P100-1/2006 şi recomandările de la pct. 5.4 (2))
iii. Stabilirea combinaţiilor de încărcări

(cf. SR EN 1990 şi Anexa Naţională)
iv. Predimensionarea grosimii plăcii şi a secţiunilor

transversale ale stâlpilor şi ale pereţilor structurali
(cf. SR EN 1992-1-1, Anexa Naţională şi recomandările de la
pct. 5.2 (2) şi 7 (6))
v. Analiza structurală
vi. Verificarea deplasărilor laterale ale structurii la

starea limită de serviciu (SLS) şi la starea limită
ultimă (ULS)
(cf. P100-1/2006 şi recomandările de la pct. 5.4 (5) şi (8))
vii. Determinarea grosimii minime a stratului de

acoperire cu beton (cmin) pentru cerinţele de
durabilitate, aderenţă şi rezistenţă la foc
(cf. SR EN 1992-1-1, SREN 1992-1-2 şi Anexa Naţională)
viii. Determinarea eforturilor secţionale (MEd, VEd) în

secţiunile critice ale plăcii
(cf. recomandărilor de la pct. 5.4 (5), SR EN 1992-1-1, Anexa
Naţională şi recomandărilor de la pct. 8)
ix. Dimensionarea armăturilor longitudinale ale plăcii

pct. 9.1, 9.2 şi 9.3)
A1
x. Verificarea deformaţiilor (săgeţilor) plăcii
(cf. SR EN 1992-1-1 şi Anexa Naţională)
xi. Verificarea rezistenţei la străpungere a plăcii

pct. 5.4 (6), (7))
xii. Dimensionarea armăturii de străpungere a plăcii

dacă aceasta este necesară
pct. 5.4 (7) şi 9.4)
xiii. Verificarea pentru asigurarea integrităţii

structurale
pct. 9.5))
A2
A2. Determinarea perimetrului de control (cf. SR EN 1992-1-1)
Conturul de calcul de referinţă u1 este situat la o distanţă 2d de aria încărcată şi se

trasează astfel încât să se minimizeze lungimea sa (a se vedea figura A2.1).
Figura A2.1 - Tipuri de perimetre de control de referinţă în jurul ariilor încărcate
În cazul ariilor încărcate situate în vecinătatea unor goluri, dacă distanţa cea mai mică
între conturul ariei încărcate şi marginea golului este mai mică sau egală cu 6d, partea din
perimetrul de control de calcul cuprinsă între două tangente şi gol, pornite din centrul
ariei încărcate este considerată ca neparticipantă (a se vedea figura A2.2).
Figura A2.2 - Contur de calcul în vecinătatea unui gol
gol în placă
În cazul unei arii încărcate situate în vecinătatea unei margini sau a unui colţ se va alege
un perimetru de control de calcul conform celor indicate în figura A2.3 în măsura în care
perimetrul care rezultă (scăzându-se marginile libere) este inferior celor obţinute aplicând
regulile de mai sus.
A3
Figura A2.3 – Perimetre de control de referinţă pentru arii încărcate în vecinătatea
unei margini sau a unui colţ
A4
A3. Verificarea rezistenţei la străpungere a plăcii
Din fazele anterioare de proiectare se cunosc: hs, c, fcd, fyd. Coeficientul de armare ρ şi Ø
(diametrul armăturilor longitudinale) se cunosc de la dimensionare plăcii la incovoiere.
La predimensionare, ρ şi Ø se estimează.
1. Se determină perimetrul stâlpului u0
2. Se determină perimetrul de control de bază u1.
3. Se determină înălţimile dx şi dy utile pe direcţiile x

şi y
4. Se determină înălţimea utilă efectivă d = (dx+dy)/2
5. Se determină factorul de neuniformitate β

[cf. pct. 6.4.2 din SR EN 1992-1-1 şi schemelor logice A7, A8
şi A9]
6. Se determină efortul maxim de străpungere

ν Rd ,max = 0.5 ⋅ν f cd
7. Se calculează efortul de străpungere la faţa

V
stâlpului ν Ed ,u0 = β ⋅ Ed
u0 ⋅ d
DA NU
8. ν Ed ,u0 ≤ ν Rd ,max
9. Se determină coeficientul efectiv de armare Se impune mărirea

longitudinală ρ l = ρ l ,x ⋅ ρ l , y grosimii plăcii
ρl,x, ρl,y se referă la armăturile întinse aderente în direcţiile x şi y şi se
calculează ca valori medii pe o lăţime de placă egală cu lăţimea
stâlpului plus 3d de o parte şi de alta
10. Se determină rezistenţa la străpungere a betonului

ν Rd,c = C Rd,c ⋅ k (100 ⋅ ρl ⋅ f ck )1/3 ≥ ν min = 0.035 ⋅ k 1.5 ⋅ f ck
0.5
11. Se calculează efortul de străpungere în lungul u1

V
ν Ed ,u1 = β ⋅ Ed
u1 ⋅ d
SE IMPUNE ARMAREA
DA NU
12. ν Ed ,u1 ≤ ν Rd ,c TRANSVERSALĂ A PLĂCII
[cf. schemei logice A4]
STOP 13.
Nu este necesară armarea transversală.
A5
A4. Dimensionarea armăturii de străpungere a plăcii
11.
DA NU SE IMPUNE ARMAREA
12. ν Ed ,u1 ≤ ν Rd ,c TRANSVERSALĂ A PLĂCII
STOP 13. Se determină rezistenţa efectivă de

Nu este necesară calcul a armăturilor de străpungere
armarea transversală. f ywd,ef = 250 + 0.25d = 250 ≤ f ywd
14. Se stabileşte distanţa maximă pe direcţie radială sr

între perimetrele de armături de străpungere
(cf. SR EN 1992-1-1, respectiv recomandărilor de la pct. 9.4)
15. Se calculează aria necesară a armăturilor de

străpungere pentru fiecare perimetrul din jurul stâlpului
ν Ed, u1 − 0,75 ⋅ν Rd,c
A sw = ⋅ u1 ⋅ s r
1,5 ⋅ f ywd,ef ⋅ sin α
16. Se stabileşte distanţa maximă pe direcţie tangenţială st

între armăturile de străpungere
17. Se alege diametrul armăturii de străpungere astfel încât

min ( f ck ) sr ⋅ st
Asw,1b ≥ Asw ,1b = 0.08 f ⋅
ywk 1.5 sin α + cos α
18. Se determină numărul de armături de străpungere necesare

pentru fiecare perimetru de armături din jurul stâlpului
A
n = sw bare / perimetru
Asw,1b
19. Se determină perimetrul de control la care nu mai este

necesar să se dispună armături de străpungere
VEd
uout ,ef = β ⋅
ν Rd ,c ⋅ d
20. Se stabileşte modul de dispunere a armăturilor de străpungere

astfel încât să se respecte prevederile din SR EN 1992-1-1, respectiv
recomandările de la pct. 9.4
A6
A5. Verificarea rezistenţei la străpungere a plăcii ( în zone seismice )
Din fazele anterioare de proiectare se cunosc: hs, c, fcd, fyd. Coeficientul de armare ρ şi Ø
(diametrul armăturilor longitudinale) se cunosc de la dimensionare placii la incovoiere.
La predimensionare ρ şi Ø se estimează.
1. Se determină perimetrul stâlpului u0
2. Se determină perimetrul de control de bază

u.
3. Se determină înălţimile dx şi dy utile pe direcţiile
x şi y
4. Se determină înălţimea utilă efectivă d = (dx+dy)/2
5. Se determină factorul de neuniformitate β

[cf. pct. 6.4.2 din SR EN 1992-1-1 şi schemelor logice A7,
A8 şi A9 ]
6. Se determină efortul maxim de străpungere

ν Rd ,max = 0.5 ⋅ν f cd
7. Se calculează efortul de străpungere la faţa stâlpului

V
u0 ⋅ d
DA NU
8. ν Ed ,u0 ≤ ν Rd ,max
9. Se determină coeficientul efectiv de armare Se impune mărirea

longitudinală ρ l = ρ l ,x ⋅ ρ l , y grosimii plăcii
ρl,x, ρl,y se referă la armăturile întinse aderente în direcţiile x şi y şi se
calculează ca valori medii pe o lăţime de placă egală cu lăţimea
stâlpului plus 3d de o parte şi de alta
10. Se determină rezistenţa la străpungere a betonului

ν Rd,c = CRd,c ⋅ k (100 ⋅ ρl ⋅ f ck )1/3 ≥ ν min = 0.035 ⋅ k1.5 ⋅ f ck
0.5
11. Se calculează efortul de străpungere în lungul u1

V
u1 ⋅ d
SE IMPUNE ARMAREA
DA NU TRANSVERSALĂ A PLĂCII
12. ν Ed ,u1 ≤ 0.4 ⋅ν Rd , c [cf. schemei logice A6]
STOP 13.
Nu este necesară armarea transversală.
A7
A6. Dimensionarea armăturii de străpungere a plăcii ( în zone seismice)
11.
DA NU SE IMPUNE ARMAREA
12. ν Ed ,u1 ≤ 0.4ν Rd , c TRANSVERSALĂ A PLĂCII
STOP 13. Se determină rezistenţa efectivă de

Nu este necesară calcul a armăturilor de străpungere
armarea transversală. f ywd,ef = 250 + 0.25d = 250 ≤ f ywd
14. Se stabileşte distanţa maximă pe direcţie radială sr

între perimetrele de armături de străpungere
15. Se calculează aria necesară a armăturilor de

străpungere pentru fiecare perimetrul din jurul stâlpului
ν Ed, u1 − 0,4 ⋅ν Rd, c
A sw = ⋅ u1 ⋅ s r
1,5 ⋅ f ywd,ef ⋅ sin α
16. Se stabileşte distanţa maximă pe direcţie tangenţială st

între armăturile de străpungere
17. Se alege diametrul armăturii de străpungere astfel încât

min ( f ck ) sr ⋅ st
Asw,1b ≥ Asw ,1b = 0.08 f ⋅
ywk 1.5 sin α + cos α
18. Se determină numărul de armături de străpungere necesare

pentru fiecare perimetrul de armături din jurul stâlpului
A
n = sw bare / perimetru
Asw,1b
19. Se determină perimetrul de control la care nu mai este

necesar să se dispună armături de străpungere
VEd
u out , ef = β ⋅
0.4 ⋅ν Rd , c ⋅ d
20. Se stabileşte modul de dispunere a armăturilor de străpungere

astfel încât să se respecte prevederile din SR EN 1992-1-1, respectiv
recomandările de la pct. 9.4
A8
A7 Factorul de neuniformitate β pentru îmbinări dală-stâlp interior
Stabilitatea laterală a structurii nu

DA depinde de efectul de cadru între dale NU
şi stâlpi şi deschiderile adiacente nu
diferă cu mai mult de 25%.
Se poate adopta
valoarea aproximativă:
β = 1.15
∆M Ed u1
β = 1+ k ⋅
VEd W1
c1/c2 ≤ 0.5 1.0 2.0 ≥ 3.0

k 0.45 0.60 0.70 0.80
STÂLP RECTANGULAR STÂLP CIRCULAR
u1 = 2 ⋅ (c1 + c2 ) + π ⋅ (4d ) u1 = π ⋅ (D + 4d )
e
Încovoiere uniaxială β = 1 + 0.6π
D + 4d
c12
W1 = + c1c2 + 4c2 d + 16d 2 + 2πdc1 e = ∆M Ed / VEd
2
Încovoiere biaxială
2 2
 ey
 e 
β = 1 + 1.8   + z 
  by 
 bz
  
e y = ∆M Ed ,z / VEd
e z = ∆M Ed , y / VEd
A9
A8. Factorul de neuniformitate β pentru îmbinări dală-stâlp marginal
A10
Se poate adopta
β = 1.40 M Ed u1
β = 1+ k ⋅
V Ed W1
c1/c2 ≤ 0.5 1.0 2.0 ≥ 3.0

k 0.45 0.60 0.70 0.80
Excentricitatea perpendiculară pe
DA marginea dalei (rezultând dintr-un NU
moment al cărui vector este paralel cu
marginea) este îndreptată către interior
ÎNCOVOIERE UNIAXIALĂ ÎNCOVOIERE BIAXIALĂ

u1 u1 u
β= β= + k 1 e par
u1* u1* W1
epar - excentricitatea paralelă cu
marginea dalei, generată de
momentul al cărui vector este
perpendicular pe marginea dalei
k – se determină din tabel înlocuind
raportul c1/c2 cu c1/2c2
STÂLP RECTANGULAR
c2
W1 = 2 + c1c2 + 4c1d + 8d 2 + πdc2
4
STÂLP CIRCULAR
W1 se calculează explicit pentru
fiecare caz deoarece formula
perimetrului u1 se modifică în
funcţie de raportul (d/D).
Continuare
A11
Continuare
Excentricitatea perpendiculară pe
marginea dalei îndreptată către exterior
Se determină centrul perimetrului de control de bază u1.
Se determină W1 corespunzător următoarei repartiţii a eforturilor de forfecare:
Se determină factorul de neuniformitate cu relaţia generală:
M Ed u1
β = 1+ k ⋅
V Ed W1
c1/2·c2 ≤ 0.5 1.0 2.0 ≥ 3.0

k 0.45 0.60 0.70 0.80
A12
A9. Factorul de neuniformitate β pentru îmbinări dală-stâlp de colţ

Se poate adopta
β = 1.50 M Ed u1
β = 1+ k ⋅
V Ed W1
c1/c2 ≤ 0.5 1.0 2.0 ≥ 3.0

k 0.45 0.60 0.70 0.80
DA Excentricitatea este NU
îndreptată către interior
u1
β= Se determină W1 corespunzător următoarei
u1* repartiţii a eforturilor de forfecare:
Se determină factorul de neuniformitate cu relaţia

generală:
M Ed u1
β = 1+ k ⋅
V Ed W1
A13
ANEXA B
EXEMPLE DE CALCUL
B.1 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda coeficienţilor
EXEMPLUL B1
CALCULUL EFORTURILOR
SECŢIONALE PRIN
METODA COEFICIENŢILOR
B1
În cazul clădirii analizate (Fig. B.1.3) metoda coeficienţilor poate fi aplicată pentru calculul
eforturilor secţionale produse de încărcările gravitaţionale în planşeele dală deoarece: (i) placa este
continuă pe cel puţin trei deschideri pe fiecare direcţie, (ii) panourile de placă au raportul laturilor
mai mic de 2, (iii) în lungul aceluiaşi şir de stâlpi, deschiderile dalei nu diferă cu mai mult de 30%
din deschiderea maximă, (iv) nu există stâlpi dezaxaţi faţă de sistemul de axe şi (v) încărcarea utilă
nu depăşeşte de două ori valoarea încărcării permanente.
Deşi pe lăţimea fâşiei de placă momentele variază continuu, pentru dispunerea mai uşoară a
armăturii, momentele de calcul sunt determinate ca momente medii pe lăţimile fâşiilor de reazem şi,
respectiv, de câmp. Fâşia de reazem este centrată pe axa stâlpului şi se dezvoltă de o parte şi de alta
a stâlpului cu un sfert din deschiderea mai mică a panoului de placă (fig. B.1.1).
Fâşie de câmp Stâlp
Fâşie de reazem
(a) Pe direcţie transversală a plăcii
Fâşie de reazem
Fâşie de câmp
Fâşie de reazem
(b) Pe direcţie longitudinală a plăcii

Fig. B.1.1 – Modul de definire a fâşiilor de reazem şi a celor de câmp
Pe direcţiile principale ale planşeului dală peste parter al clădirii analizate (Fig. B.1.3) au
rezultat următoarele dimensiuni ale cadrelor individuale şi ale făşiilor de reazem şi, respectiv, de
câmp:
B2
CLI – semi-fâşie de câmp 1.875 m
1.875 m
CLI – fâşie de reazem 7.50 m
1.875 m
CLM – semi-fâşie de câmp 1.875 m

3.975 m
CLM – fâşie de reazem 2.10 m
3.975 m 7.50 m
1.875 m
1.875 m
1.875 m
1.875 m
1.875 m
2.10 m
CTM – semi-fâşie de câmp
CTI – semi-fâşie de câmp

CTM – fâşie de reazem
CTI – fâşie de reazem
Fig. B.1.3 – Definirea cadrelor longitudinale şi transversale şi al fâşiilor de câmp şi de reazem
B3
Momentul de calcul total M o este împărţit în momente de calcul negative şi pozitive.
Pentru deschiderile interioare, 65% din M o este distribuit momentului negativ şi 35%
momentului pozitiv (fig. B.1.2).
Întrucât gradul de încastrare în reazemul marginal depinde de condiţiile efective de la marginea
plăcii, valoarea momentului negativ din primul reazem poate varia de la 0% la 65% şi, în
consecinţă, momentul pozitiv din prima deschidere variază de la 65% la 35%, conform informaţiilor
furnizate în tabelul 8.1. Termenul de „margine simplu rezemată" se referă la cazul în care placa este
rezemată la margine pe un perete de zidărie, iar termenul „margine încastrată”, la cazul în care placa
este ancorată la margine într-un perete de beton armat a cărui rigiditate la încovoiere este cel puţin
egală cu cea a plăcii.
0.65-0.75M0
M0 0.65M0
0-0.65M0 M0
0.35-0.63M0 0.35M0
Deschidere marginală Deschidere interioară
Fig. B.1.2 – Modul de distribuţie a momentul de calcul total M o în momente pozitive şi negative
După determinarea momentelor pozitive din câmpuri şi a celor negative din reazeme,
acestea sunt apoi repartizate fâşiilor de reazem şi celor de câmp. Astfel 75% din momentul negativ
este repartizat fâşiei de reazem şi 25% este distribuit egal între cele două fâşii de câmp adiacente. În
mod similar, 60% din momentul pozitiv este repartizat fâşiei de reazem, iar restul de 40% este
împărţit fâşiilor adiacente de câmp.
Distribuţia momentelor fe fâşiile de câmp şi reazem este dată în figurile B1.4-B1.7
B4
Cadrul transversal marginal – CTM (Fig. B.1.4)
Momentul static total

q  17.8 kN / mp
 2  3 .975 m
 n  7 .05 m
17 . 8  3 . 975  7 . 05 2
M0   440 kNm
8
330 286 286 330
154
277 277
Diagrama de moment total (l2=3.975 m)
247.5 214.5 214.5 247.5
92.4
166.2 166.2
Distribuţia momentului în fâşia de reazem (l2=2.1 m)
82.5 71.5 71.5 82.5
61.6
110.8 110.8
Distribuţia momentului în fâşia de câmp (l2=1.875 m)

Fig. B.1.4 – Diagrame de momente pe cadrul transversal marginal CTM
B5
B.1.1. Cadrul transversal interior – CTI (Fig. B.1.4)
q  17.8kN / mp
 2  7 .5 m
 n  6 .9 m
17 . 8  7 . 5  6 . 9 2
Mo   795 kNm
8
596 517 517 596
278
501 501
447 388 388 447
167
300.6 300.6
Distribuţia momentului în fâşia de reazem(l2=3.75 m)
149 129 129 149
111
200.4 200.4
Distribuţia momentului în fâşia de câmp(l2=2x1.875 m)
Fig. B.1.5 – Diagrame de momente pe cadrul transversal interior CTI
B6
B.1.2. Cadrul longitudinal marginal– CLI (Fig. B.1.4)
q  17.8kN / mp
 2  3 .975 m
 n  7 .05 m
17 . 8  3 . 975  7 . 05 2
Mo   440 kNm
8
330 286 286 286 286 286 286 286 330
154 154 154 154 154 154

277 277
247.5 214.5 214.5 214.5 214.5 214.5 214.5 214.5 247.5

86
92.4 92.4 92.4 92.4 92.4 92.4

166.2 166.2
82.5 71.5 71.5 71.5 71.5 71.5 71.5 71.5 82.5

86
61.6 61.6 61.6 61.6 61.6 61.6

110.8 110.8
Fig. B.1.6 – Diagrame de momente pe cadrul longitudinal marginal CLM
B7
B.1.3. Cadrul longitudinal interior– CLI (Fig. B.1.4)
q  17.8kN / mp
 2  7 .5 m
 n  6 .9 m
17 . 8  7 . 5  6 . 9 2
Mo   795 kNm
8
596 517 517 517 517 517 517 517 596
278 278 278 278 278 278

501 501
447 388 388 388 388 388 388 388 447

86
167 167 167 167 167 167

300.6 300.6
149 129 129 129 129 129 129 129 149

86
111 111 111 111 111 111

200.4 200.4
Distribuţia momentului în fâşia de câmp (l2=2x1.875 m)
Fig. B.1.7 – Diagrame de momente pe cadrul longitudinal interior CLI
B8
Armarea longitudinală a dalei
Beton: C25/30
Oţel: S500
fcd= 16.67 mPa

fyd= 434.8 mPa
hsl= 230 mm
ds= 170 mm
Cadru transversal marginal (l2 =3.975m)
Fâşia de reazem Fâşia de câmp

l2= 2.1 m l2= 1.875 m
5bare/m 5bare/m
Med/fâşie Med/1m A snec φ nec φ ef Med/fâşie Med/1m A snec φnec φ ef
2 2
kNm kNm mm mm mm kNm kNm mm mm mm
166 79.0 1069.5 16.5 16 111 59.2 800.9 14.3 14

248 118.1 1597.8 20.2 20 83 44.3 598.9 12.3 12
215 102.4 1385.2 18.8 20 72 38.4 519.5 11.5 12
93 44.3 599.2 12.4 14 62 33.1 447.4 10.7 12
215 102.4 1385.2 18.8 20 72 38.4 519.5 11.5 12
248 118.1 1597.8 20.2 20 83 44.3 598.9 12.3 12
166 79.0 1069.5 16.5 16 111 59.2 800.9 14.3 14
Cadru transversal interior (l2=7.5m)
Fâşia de reazem Fâşia de câmp

l2= 3.75 m l2= 3.75 m
5bare/m 5bare/m
2 2
301 80.3 1086.0 16.6 16 201 53.6 725.2 13.6 14

447 119.2 1612.7 20.3 20 149 39.7 537.6 11.7 12
388 103.5 1399.8 18.9 20 129 34.4 465.4 10.9 12
167 44.5 602.5 12.4 14 111 29.6 400.5 10.1 12
388 103.5 1399.8 18.9 20 129 34.4 465.4 10.9 12
447 119.2 1612.7 20.3 20 149 39.7 537.6 11.7 12
301 80.3 1086.0 16.6 16 201 53.6 725.2 13.6 14
B9
Cadru longitudinal marginal (l2=3.975m)
Fâşia de reazem l2= 2.1 m Fâşia de câmp l2= 1.875 m

5bare/m 5bare/m
kNm kNm mm 2 mm mm kNm kNm mm2 mm mm
166 79.0 1069.5 16.5 16 111 59.2 800.9 14.3 14

248 118.1 1597.8 20.2 20 83 44.3 598.9 12.3 12
215 102.4 1385.2 18.8 20 72 38.4 519.5 11.5 12
93 44.3 599.2 12.4 14 62 33.1 447.4 10.7 12
215 102.4 1385.2 18.8 20 72 38.4 519.5 11.5 12
93 44.3 599.2 12.4 14 62 33.1 447.4 10.7 12
215 102.4 1385.2 18.8 20 72 38.4 519.5 11.5 12
93 44.3 599.2 12.4 14 62 33.1 447.4 10.7 12
215 102.4 1385.2 18.8 20 72 38.4 519.5 11.5 12
93 44.3 599.2 12.4 14 62 33.1 447.4 10.7 12
215 102.4 1385.2 18.8 20 72 38.4 519.5 11.5 12
93 44.3 599.2 12.4 14 62 33.1 447.4 10.7 12
215 102.4 1385.2 18.8 20 72 38.4 519.5 11.5 12
93 44.3 599.2 12.4 14 62 33.1 447.4 10.7 12
215 102.4 1385.2 18.8 20 72 38.4 519.5 11.5 12
248 118.1 1597.8 20.2 20 83 44.3 598.9 12.3 12
166 79.0 1069.5 16.5 16 111 59.2 800.9 14.3 14
Cadru longitudinal interior (l2=7.5m)
Fâşia de reazem l2= 3.75 m Fâşia de câmp l2= 3.75 m

5bare/m 5bare/m
kNm kNm mm 2 mm mm kNm kNm mm2 mm mm
301 80.3 1086.0 16.6 16 201 53.6 725.2 13.6 14

447 119.2 1612.7 20.3 20 149 39.7 537.6 11.7 12
388 103.5 1399.8 18.9 20 129 34.4 465.4 10.9 12
167 44.5 602.5 12.4 14 111 29.6 400.5 10.1 12
388 103.5 1399.8 18.9 20 129 34.4 465.4 10.9 12
167 44.5 602.5 12.4 14 111 29.6 400.5 10.1 12
388 103.5 1399.8 18.9 20 129 34.4 465.4 10.9 12
167 44.5 602.5 12.4 14 111 29.6 400.5 10.1 12
388 103.5 1399.8 18.9 20 129 34.4 465.4 10.9 12
167 44.5 602.5 12.4 14 111 29.6 400.5 10.1 12
388 103.5 1399.8 18.9 20 129 34.4 465.4 10.9 12
167 44.5 602.5 12.4 14 111 29.6 400.5 10.1 12
388 103.5 1399.8 18.9 20 129 34.4 465.4 10.9 12
167 44.5 602.5 12.4 14 111 29.6 400.5 10.1 12
388 103.5 1399.8 18.9 20 129 34.4 465.4 10.9 12
447 119.2 1612.7 20.3 20 149 39.7 537.6 11.7 12
301 80.3 1086.0 16.6 16 201 53.6 725.2 13.6 14
B 10
B.2 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda cadrului înlocuitor
EXEMPLUL B2
SECŢIONALE PRIN
METODA CADRULUI ÎNLOCUITOR
B 11
În acest exmplu structura analizată este aceeaşi cu cea din exemplul precedent, adică un
planşeu-dală cu deschideri de 7,50 m pe ambele direcţii.
Întrucât încărcarea utilă normată nu reprezintă mai mult de trei sferturi din încărcarea
permanentă normată, nu este necesar să fie considerate mai multe ipoteze de dispunere a încărcării
utile. În consecinţă, s-a considerat doar ipoteza în care încărcarea utilă acţionează uniform distribuit
pe toate ochiurile planşeului dală de peste parter al clădirii analizate ).
Pentru realizarea calculelor statice structura reală, tridimensională, cu planşee dală s-a
descompus într-o reţea de cadre bidimensionale ortogonale (Fig. B.2.2). Fiecare cadru înlocuitor
este format din şirul respectiv de stâlpi împreună grinzile reprezentate de plăcile de la fiecare nivel.
Grinzile cadrelor echivalente (Fig. B.2.1) au înălţimea secţiunii transversale egală cu grosimea
dalei şi lăţimea egală cu 7,5 m pentru cadrele interioare şi 3,975 m pentru cadrele marginale:
beff,y=7.5m
hs=23
ℓy2 =7.5m
hs=23
beff,x=7.5m
0.6m
c2
ℓy1 =7.5m
c1
0.6m
ℓx1=7.5m ℓx2=7.5m
Fig. B.2.1 – Dimensiunile secţiunii transversale a grinzilor înlocuitoare
La schematizarea cadrelor pentru calculul automat s-a ţinut cont de alcătuirea geometrică reală
a structurii. Astfel, deschiderile de calcul sunt egale cu distanţele între axele stâlpilor pe direcţia
considerată, iar înălţimile de nivel sunt egale cu distanţele între planurile mediane ale plăcilor.
După determinarea momentelor pozitive şi negative în secţiunile critice ale elementelor
cadrului, acestea se repartizează fâşiilor de reazem şi celor de câmp într-o manieră similară celei
descrise în metoda coeficienţilor. Astfel, panourile planşeului dală se împart în fâşii de reazem şi
fâşii centrale (Fig. 8.1), iar momentele încovoietoare se distribuie conform Tabelului 8.2.
B 12
1.875 m
CLI – fâşie de reazem 7.50 m
1.875 m
CLM – semi-fâşie de câmp 1.875 m

3.975 m
CLM – fâşie de reazem 2.10 m
3.975 m 7.50 m
1.875 m
1.875 m
1.875 m
1.875 m
1.875 m
2.10 m
CTM – semi-fâşie de câmp

CTM – fâşie de reazem
CTI – fâşie de reazem
Fig. B.2.2 – Definirea cadrelor longitudinale şi transversale şi a fâşiilor de câmp şi de reazem
B 13
CADRUL TRANSVERSAL MARGINAL [ q  17.8 kN / mp ;  2  3 .975 m ]

235.7
235.7
217.5 208.2 208.2 217.5
235.7 235.7
98.43
108.2 108.2

72.5 69.4 69.4 72.5
0 0
65.62
72.12 72.12
Fig. B.2.3 – Diagrame de momente pe cadrul transversal marginal
CADRUL TRANSVERSAL INTERIOR [ q  17.8 kN / mp ;  2  7 .50 m ]
377.7
377.7

403.5363.8 363.8 403.5
377.7 377.7
185.7
212.4 212.4
Distribuţia momentului în fâşia de reazem (l2=2 x 1.875 m)

134.4 121.2 121.2 134.4
0 0
123.7
141.6 141.6
Distribuţia momentului în fâşia de câmp (l2=2 x 1.875 m)
Fig. B.2.4 – Diagrame de momente pe cadrul transversal interior
B 14
CADRUL LONGITUDINAL MARGINAL [ q  17.8 kN / mp ;  2  3 .975 m ]
287 276 273 274 274 274 273 276 287

235 235
86
163 164 164 164 164 163

179 179

215 207 205 206 206 206 205 207 215
235 235
86
98 98 98 98 98 98
108 108

72 69 68 68 68 68 68 69 68
0 0
86
65 65 65 65 65 65
71 71

CADRUL LONGITUDINAL INTERIOR [ q  17.8 kN / mp ;  2  7 .50 m ]
538 487 480 482 482 482 480 487 538

378 378
86
311 313 313 3313 313 311

354 354

404 365 360 362 362 362 360 365 404
378 378
86
187 188 188 188 188 187

212 212
Distribuţia momentului în fâşia de reazem (l2=2 x 1.875 m)

134 122 120 120 120 120 120 122 134
0 0
86
124 125 125 125 125 124

142 142
Distribuţia momentului în fâşia de câmp (l2=2 x 1.875 m)

B 15

Beton: C25/30
Oţel: S500
fcd= 16.667 mPa

fyd= 434.78 mPa
hsl= 230 mm
ds= 170 mm
Cadrele transversale marginale Cadrele transversale interioare
Fâşiile de reazem Fâşiile de reazem
l2= 2.1 m l2= 3.75 m

5bare/m 5bare/m
Med/fâşie Med/1m Asnec φnec φ ef Med/fâşie Med/1m A snec φnec φ ef
2 2
235.7 112.24 1518.5 19.664 16+22 377.7 100.72 1362.7 18.628 16+22
108.2 51.524 697.09 13.323 12+16 212.4 56.64 766.31 13.969 12+16
217.5 103.57 1401.3 18.89 16+22 403.5 107.6 1455.8 19.254 16+22
208.2 99.143 1341.3 18.482 16+22 363.8 97.0133 1312.5 18.282 16+22
98.43 46.871 634.14 12.708 12+16 185.7 49.52 669.98 13.062 12+16
208.2 99.143 1341.3 18.482 16+22 363.8 97.0133 1312.5 18.282 16+22
217.5 103.57 1401.3 18.89 16+22 403.5 107.6 1455.8 19.254 16+22
108.2 51.524 697.09 13.323 12+16 212.4 56.64 766.31 13.969 12+16
235.7 112.24 1518.5 19.664 16+22 377.7 100.72 1362.7 18.628 16+22
Cadrele transversale marginale Cadrele transversale interioare
Fâşiie de câmp Fâşiie de câmp

l2= 1.875 m l2= 3.75 m
5bare/m 5bare/m
kNm kNm mm2 mm mm kNm kNm mm2 mm mm
72.12 38.464 520.4 11.512 12 141.6 37.76 510.87 11.406 12

72.5 38.667 523.14 11.542 12 134.4 35.84 484.89 11.112 12
65.62 34.997 473.49 10.981 12 123.7 32.9867 446.29 10.661 12
72.5 38.667 523.14 11.542 12 134.4 35.84 484.89 11.112 12
72.12 38.464 520.4 11.512 12 141.6 37.76 510.87 11.406 12
B 16
Cadrele longitudinale marginale Cadrele longitudinale interioare
Fâşiile de reazem l2= 1.875 m Fâşiile de reazem l2= 3.75 m

5bare/m 5bare/m
235 125.33 1695.7 17.991 22 378 100.8 1363.8 18.635 16+22
108 57.6 779.29 14.087 12+16 212 56.5333 764.86 13.956 12+16
215 114.67 1551.4 19.876 16+22 404 107.733 1457.6 19.266 16+22
207 110.4 1493.6 19.503 16+22 365 97.3333 1316.9 18.312 16+22
98 52.267 707.14 13.419 12+16 187 49.8667 674.67 13.107 12+16
205 109.33 1479.2 19.408 16+22 360 96 1298.8 18.186 16+22
98 52.267 707.14 13.419 12+16 188 50.1333 678.27 13.142 12+16
206 109.87 1486.4 19.456 16+22 362 96.5333 1306 18.237 16+22
98 52.267 707.14 13.419 12+16 188 50.1333 678.27 13.142 12+16
206 109.87 1486.4 19.456 16+22 362 96.5333 1306 18.237 16+22
98 52.267 707.14 13.419 12+16 188 50.1333 678.27 13.142 12+16
206 109.87 1486.4 19.456 16+22 362 96.5333 1306 18.237 16+22
98 52.267 707.14 13.419 12+16 188 50.1333 678.27 13.142 12+16
205 109.33 1479.2 19.408 16+22 360 96 1298.8 18.186 16+22
98 52.267 707.14 13.419 12+16 187 49.8667 674.67 13.107 12+16
207 110.4 1493.6 19.503 16+22 365 97.3333 1316.9 18.312 16+22
215 114.67 1551.4 19.876 16+22 404 107.733 1457.6 19.266 16+22
108 57.6 779.29 14.087 12+16 212 56.5333 764.86 13.956 12+16
235 125.33 1695.7 20.78 22 378 100.8 1363.8 18.635 16+22
Fâşiile de câmp l2= 1.875 m Fâşiile de câmp l2= 3.75 m
5bare/m 5bare/m
2 2
71 37.867 512.31 11.422 12 142 37.8667 512.31 11.422 12
72 38.4 519.53 11.502 12 134 35.7333 483.45 11.095 12
65 34.667 469.02 10.929 12 124 33.0667 447.37 10.673 12
68 36.267 490.67 11.178 12 120 32 432.94 10.5 12
65 34.667 469.02 10.929 12 125 33.3333 450.98 10.716 12
68 36.267 490.67 11.178 12 120 32 432.94 10.5 12
65 34.667 469.02 10.929 12 125 33.3333 450.98 10.716 12
68 36.267 490.67 11.178 12 120 32 432.94 10.5 12
65 34.667 469.02 10.929 12 125 33.3333 450.98 10.716 12
68 36.267 490.67 11.178 12 120 32 432.94 10.5 12
65 34.667 469.02 10.929 12 125 33.3333 450.98 10.716 12
68 36.267 490.67 11.178 12 120 32 432.94 10.5 12
65 34.667 469.02 10.929 12 124 33.0667 447.37 10.673 12
69 36.8 497.88 11.26 12 134 35.7333 483.45 11.095 12
71 37.867 512.31 11.422 12 142 37.8667 512.31 11.422 12
B 17
B.3 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda elementului finit
EXEMPLUL B3
SECŢIONALE PRIN
METODA ELEMENTULUI FINIT
B 18
În cazurile unei distribuţii complexe a încărcărilor verticale sau atunci când planşeul are o
geometrie neregulată sau există goluri de mari dimensiuni, eforturile secţionale se pot determina
doar prin intermediul metodei generale de calcul, fie utilizând metoda elementului finit, fie metoda
diferenţelor finite. Este astfel necesară utilizarea unor programe automate specializate.
În mod evident, aceste programe pot fi utilizate inclusiv pentru calculul planşeelor dală de tip
regulate (ce respectă condiţiile impuse pentru aplicarea metodei coeficienţilor).
În metoda elementului finit acurateţea determinării eforturilor este legată direct de dimensiunea
elementelor finite, respectiv de numărul nodurilor, deoarece forţele interne sunt calculate cu
precizie doar la noduri. Din acest motiv fineţea reţelei de elemente finite reprezintă un aspect
esenţial al analizelor efectuate prin această metodă deoarece acurateţea rezultatelor, dar şi timpul
necesar de calcul, cresc odată cu diminuarea dimensiunilor elementelor finite.
Pentru planşeul dală analizat este acela,si cu cel din exemplele precedente şi a fost discretizat
cu elemente finite ca în figura de mai jos:
Fig. B.3.1 – Reţeaua de elemente finite utilizate pentru modelarea planşeului dală
Pentru a obţine solicitările maxime în secţiunile critice ale planşeului s-au luat în considerare
modurile cele mai defavorabile de dispunere a încărcărilor verticale, prezentate grafic în Fig. B.3.2.
B 19
Combinaţia 1 de încărcare
Combinaţia 2 de încărcare Combinaţia 3 de încărcare
Combinaţia 4 de încărcare Combinaţia 5 de încărcare
Fig.B.3.2 - Modurile de dispunere a încărcărilor verticale pe planşeul dală
Programul de calcul automat utilizat, ca majoritatea programelor bazate pe teoria elementului

finit, a furnizat eforturile unitare normale şi tangenţiale în placă, precum şi eforturile secţionale pe
unitatea de lungime. Fig. B.3.3 prezintă diagramele înfăşurătoare de momente încovoietoare pe
unitatea de lungime.
B 20
M11 [kNm/m] - pe direcţie longitudinală (OX)
M22 [kNm/m] - pe direcţie transversală (OY)
Fig.B.3.3 – Diagramele înfăşurătoare de momente încovoietoare pe direcţiile principale ale plăcii
Pentru dimensionarea şi armarea planşeului dală este însă necesar să se determine diagrame de
momente asociate fâşiilor de reazem şi, respectiv, de câmp. Aceste diagrame s-au obţinut prin
integrarea eforturilor unitare din elementele finite pe lăţimea fâşiilor respective. Dimensiunile şi
denumirile fâşiilor de reazem şi al celor de câmp sunt prezentate în Fig. B.3.4.
B 21
1.875 1.875
3.75 3.75 3.75 3.75 3.75 3.75 3.75 3.75 3.75 3.75 3.75 3.75 3.75 3.75 3.75
1.875
LR4
3.75
LC3
3.75
LR3
LC2
3.75
TC5
TR1
TC1
TR2
TC2
TR3
TC3
TR4
TC4
TR5
TR6
TC6
TR7
TC7
TR8
TC8
TR9
3.75
LR2
3.75
LC1
1.875
LR1
Fig. B.3.4 – Definirea fâşiilor de câmp şi de reazem
În urma integrării eforturilor au rezultat următoarele diagrame de momente:
239 221 22 239

133 133
1
89
120 120
Momente încovoietoare în fâşiile de reazem transversale TR1 şi TR9 (l 2=1.875 m)
529 513 513 529

387 387
184
241 241
Momente încovoietoare în fâşiile de reazem transversale TR2 şi TR8 (l 2=2x1.875 m)
543 500 500 543

362 362
177
232 232
Momente încovoietoare în fâşiile de reazem transversale TR3 ... TR7 (l2=2x1.875 m)

Fig. B.3.5 – Diagrame de momente pe fâşiile transversale de reazem
B 22
131 131
132
193 193
Momente încovoietoare în fâşiile de câmp transversale TC1 şi TC8 (l2=2x1.875 m)
142 142
124
182 182
Momente încovoietoare în fâşiile de câmp transversale TC2 ... TC7 (l2=2x1.875 m)

Fig. B.3.6 – Diagrame de momente pe fâşiile transversale de câmp
242 224 213 216 216 216 213 224 242

133 133
86
92 92 92 92 92 92
120 120
Momente încovoietoare în fâşiile de reazem longitudinale LR1 şi LR4 (l 2=1.875 m)

577 531 509 512 512 512 509 531 577
380 380
86
188 194 194 194 194 188

240 240
Momente încovoietoare în fâşiile de reazem longitudinale LR2 şi LR3 (l 2=2x1.875 m)
133 108 111 111 111 108 133

86
139 145 144 144 145 139

193 193
Momente încovoietoare în fâşiile centrale longitudinale LC1 şi LC3 (l2=2x1.875 m)
145 123 124 124 124 123 145

86
130 135 141 141 135 130

183 183
Momente încovoietoare în fâşiile centrale longitudinale LC2 (l 2=2x1.875 m)

Fig. B.3.7 – Diagrame de momente pe fâşiile longitudinale
B 23
Beton: C25/30
Oţel: S500
fcd= 16.667 mPa

fyd= 434.78 mPa
hsl= 230 mm
ds= 170 mm
Fâşiile de reazem TR1 şi TR9 Fâşiile de reazem TR2...TR8
l2= 1.875 m l2 = 3.75 m

5bare/m 5bare/m
2 2
133 70.9 959.7 15.6 16 387 103.2 1396.2 18.9 16+22

120 64.0 865.9 14.8 16 241 64.3 869.5 14.9 16
239 127.5 1724.5 21.0 22 529 141.1 1908.5 22.0 22
221 117.9 1594.7 20.2 22 513 136.8 1850.8 21.7 22
89 47.5 642.2 12.8 12+16 184 49.1 663.8 13.0 12+16
221 117.9 1594.7 20.2 22 513 136.8 1850.8 21.7 22
239 127.5 1724.5 21.0 22 529 141.1 1908.5 22.0 22
120 64.0 865.9 14.8 16 241 64.3 869.5 14.9 16
133 70.9 959.7 15.6 16 387 103.2 1396.2 18.9 16+22
Fâşiile centrale TC1 şi TC8 Fâşiile centrale TC2...TC7
l2= 3.75 m l2 = 3.75 m

5bare/m 5bare/m
193 51.5 696.3 13.3 12+16 182 48.5 656.6 12.9 12+16
131 34.9 472.6 11.0 12 142 37.9 512.3 11.4 12
132 35.2 476.2 11.0 12 124 33.1 447.4 10.7 12
131 34.9 472.6 11.0 12 142 37.9 512.3 11.4 12
193 51.5 696.3 13.3 12+16 182 48.5 656.6 12.9 12+16
B 24
Fâşiile de reazem LR1 şi LR4 Fâşiile de reazem LR2 şi LR3
l2= 1.875 m l2 = 3.75 m

5bare/m 5bare/m
2 2
133 70.9 959.7 15.6 16 380 101.3 1371.0 18.7 16+22
120 64.0 865.9 14.8 16 240 64.0 865.9 14.8 16
242 129.1 1746.2 21.1 22 577 153.9 2081.7 23.0 22
224 119.5 1616.3 20.3 22 531 141.6 1915.8 22.1 22
92 49.1 663.8 13.0 12+16 188 50.1 678.3 13.1 12+16
213 113.6 1536.9 19.8 16+22 509 135.7 1836.4 21.6 22
92 49.1 663.8 13.0 12+16 194 51.7 699.9 13.4 12+16
216 115.2 1558.6 19.9 16+22 512 136.5 1847.2 21.7 22
92 49.1 663.8 13.0 12+16 194 51.7 699.9 13.4 12+16
216 115.2 1558.6 19.9 16+22 512 136.5 1847.2 21.7 22
92 49.1 663.8 13.0 12+16 194 51.7 699.9 13.4 12+16
216 115.2 1558.6 19.9 16+22 512 136.5 1847.2 21.7 22
92 49.1 663.8 13.0 12+16 194 51.7 699.9 13.4 12+16
213 113.6 1536.9 19.8 16+22 509 135.7 1836.4 21.6 22
92 49.1 663.8 13.0 12+16 188 50.1 678.3 13.1 12+16
224 119.5 1616.3 20.3 22 531 141.6 1915.8 22.1 22
242 129.1 1746.2 21.1 22 577 153.9 2081.7 23.0 22
120 64.0 865.9 14.8 16 240 64.0 865.9 14.8 16
133 70.9 959.7 15.6 16 380 101.3 1371.0 18.7 16+22
Fâşiile centrale LC1 şi LC3 Fâşia centrală LC2
l2= 3.75 m l2 = 3.75 m

5bare/m 5bare/m
2 2
193 51.5 696.3 13.3 12+16 183 48.8 660.2 13.0 12+16
133 35.5 479.8 11.1 12 145 38.7 523.1 11.5 12
139 37.1 501.5 11.3 12 130 34.7 469.0 10.9 12
108 28.8 389.6 10.0 12 123 32.8 443.8 10.6 12
145 38.7 523.1 11.5 12 135 36.0 487.1 11.1 12
111 29.6 400.5 10.1 12 124 33.1 447.4 10.7 12
144 38.4 519.5 11.5 12 141 37.6 508.7 11.4 12
111 29.6 400.5 10.1 12 124 33.1 447.4 10.7 12
144 38.4 519.5 11.5 12 141 37.6 508.7 11.4 12
111 29.6 400.5 10.1 12 124 33.1 447.4 10.7 12
145 38.7 523.1 11.5 12 135 36.0 487.1 11.1 12
108 28.8 389.6 10.0 12 123 32.8 443.8 10.6 12
139 37.1 501.5 11.3 12 130 34.7 469.0 10.9 12
133 35.5 479.8 11.1 12 145 38.7 523.1 11.5 12
193 51.5 696.3 13.3 12+16 183 48.8 660.2 13.0 12+16
B 25
B.4 – Calculul unei structuri cu pereţi şi planşeu dală situată în zonă cu seismicitate ridicată
EXEMPLUL B4
CALCULUL UNEI STRUCTURI CU

PEREŢI ŞI PLANŞEU DALĂ SITUATĂ ÎN
ZONĂ CU SEISMICITATE RIDICATĂ
B 26
Pentru a exemplifica procedura de proiectare a construcţiilor cu planşee dală amplasate în zone

cu seismicitate ridicată se consideră o clădire identică cu cea din exemplele anterioare, amplasată în
Bucureşti.
Conform codului de proiectare seismică P100-1/2006 municipiul Bucureşti se caracterizează
din punct de vedere seismic prin:
 o acceleraţie a terenului pentru proiectare de ag = 0.24g şi
 spectrul normalizat de răspuns elastic pentru acceleraţii prezentat în Fig. B.4.1.
Fig. B.4.1 - Spectrul normalizat de răspuns elastic pentru acceleraţii pentru componentele orizontale
ale mişcării terenului, în zonele caracterizate prin perioada de control (colţ): TC = 1,6s.
Deoarece pentru regimul de înălţime P+4E o structură alcătuită doar din stâlpi şi planşee dală
este mult prea flexibilă pentru a îndeplini cerinţele de performanţă asociate verificării deplasărilor
laterale ale structurii la SLS şi ULS, s-a optat ca pentru preluarea solicitărilor laterale generate de
acţiunea seismică să se introducă câte 4 pereţi structurali din beton armat pe fiecare direcţie a
clădirii. Pentru a păstra spaţiile deschise ce conferă clădirilor de birouri o mare flexibilitate
funcţională, s-a decis ca pe direcţie longitudinală pereţii structurali să fie amplasaţi în lungul
cadrelor marginale din axele 1 şi 4, iar pe direcţie transversală cei patru pereţi au plasaţi astfel încât
să bordeze încăperile destinate grupurilor sanitare (în axele G şi H şi, respectiv N şi O - Fig. B.4.2).
Pentru verificarea deplasărilor laterale de nivel şi pentru determinarea eforturilor secţionale
generate de acţiunea combinată a încărcărilor verticale de lungă durată şi a solicitărilor induse de
mişcarea seismică de proiectare s-a creat un model structural tridimensional (Fig. B.4.3). Stâlpii de
beton armat au fost modelaţi prin elemente finite liniare, iar pentru modelarea planşeelor dală şi a
pereţilor de beton armat s-au utilizat elemente finite de suprafaţă cu patru noduri.
Pentru a ţine cont de reducerea de rigiditate generată de fisurarea elementelor structurale, şi în
special a dalelor, elementelor verticale li s-a atribuit o rigiditate secţională de 0,5 EcIc, iar pentru
planşeele dală s-a considerat o rigiditate secţională de 0,3 EcIc.
Analiza modală a furnizat formele proprii de vibraţie prezentate în Fig. B.4.4 şi factorii de
participare ai maselor din tabelul B.4.1.
B 27
Fig. B.4.2 – Modul de dispunere a pereţilor structurali din beton armat
Fig. B.4.3 – Modelul tridimensional al structurii de rezistenţă
Tabelul B.4.1 – Factorii de participare ai maselor
Mode Period UX SumUX UY SumUY RZ SumRZ

1 0.555 72.5 72.5 0.0 0.0 0.0 0.0
2 0.548 0.0 72.5 72.7 72.7 0.0 0.0
3 0.356 0.0 72.5 0.0 72.7 72.4 72.4
4 0.201 0.0 72.5 16.0 88.6 0.0 72.4
5 0.150 21.1 93.6 0.0 88.6 0.0 72.4
6 0.145 0.0 93.6 2.7 91.3 0.0 72.4
B 28
MPV 1 , T1 = 0.555 sec. (translaţie pe direcţie longitudinală)
MPV 2 , T2 = 0.548 sec. (translaţie pe direcţie transversală)
MPV 3 , T3 = 0.356 sec. (torsiune de ansamblu)
Fig. B.4.4 – Primele trei moduri proprii de vibraţie
B 29
Evaluarea încărcării seismice

Datorită numărului redus de etaje şi a simetriei în plan a construcţiei acţiunea seismică a fost
modelată folosind metoda forţelor static echivalente. Astfel forţa seismică convenţională a fost
calculată cu relaţia:
a g   (T)
Fb =  I  Sd (T1 )  m     I  m
q
în care:
 I  1.0 - pentru clasa III de importanţă;
 (T)  2.75 - conform spectrului normalizat de răspuns elastic;
q  4  1.15  4.60 - factorul de comportare pentru structuri cu pereţi individuali;
m - masa totală a construcţiei;
  0.85 - factorul de corecţie care ţine seama de contribuţia modului propriu fundamental;
Astfel, pentru tronsonul analizat, a rezultat astfel un coeficient seismic de:

a g   (T) 0.24  2.75
cs =  I    = 1.0   0.85 = 0.122  12.2%
q 4.6
Verificarea deplasărilor relative de nivel

Acţiunea forţelor seismice convenţionale de nivel asociate cutremurului de proiectare,
corespunzând unor evenimente seismice având intervalul mediu de recurenţă (al magnitudinii)
IMR=100 ani, produce următoarele valori maxime ale deplasărilor relative de nivel:
Seism pe direcţie longitudinală (OX)

Z Deplasare relativă
Nivel Combinaţie Punct X [m] Y [m]
[m] de nivel X [‰]
E4 SXP 12 15 22.5 18.48 1.09
E3 SXP 35 60 15 14.83 1.13
E2 SXP 35 60 15 11.18 1.04
E1 SXP 4 0 22.5 7.53 0.84
P SXP 35 60 15 3.88 0.48
B 30
Seism pe direcţie transversală (OY)

Z Deplasare relativă
Nivel Combinaţie Punct X [m] Y [m]
[m] de nivel Y [‰]
E4 SYP 18 30 7.5 18.48 1.05
E3 SYP 18 30 7.5 14.83 1.13
E2 SYP 18 30 7.5 11.18 1.08
E1 SYP 19 30 15 7.53 0.91
P SYP 19 30 15 3.88 0.55
Deplasările relative de nivel asociate stărilor limită de serviciu (SLS) şi ultime (SLU) se obţin
amplificând valorile de mai sus astfel:
d rSLS   q d r  d ra
SLS
 8‰
d rSLU  c q d r  d ra
SLU
 25 ‰
unde:
q - factorul de comportare al structurii;
  0.50 - factor de reducere care ţine seama de perioada de revenire mai scurtă a acţiunii
seismice asociate SLS
c  3  2.5T / Tc  - coeficient de amplificare al deplasărilor, care ţine seama că pentru T<T c
deplasările seismice calculate în domeniul inelastic sunt mai mari decât cele
corespunzătoare răspunsului seismic elastic.
Rezultă următoarele valori ale deplasărilor relative de nivel [‰]:
Seism pe direcţie longitudinală Seism pe direcţie transversală
Nivel SLS [‰] SLU [‰] SLS [‰] SLU [‰]
E4 2.52 10.06 2.40 9.61
E3 2.59 10.36 2.61 10.42
E2 2.39 9.58 2.47 9.89
E1 1.93 7.74 2.09 8.37
P 1.11 4.45 1.26 5.02
B 31
Calculul eforturilor secţionale în planşeul dală peste etajul 3

Pentru determinarea eforturilor s-a utilizat metoda elementului finit.
Pentru dimensionarea armăturii longitudinale s-au definit fâşiile de reazem şi, respectiv, de
câmp prezentate în Fig. B.4.5. Lăţimea acestor fâşii este:
7 .5
beff , y  beff , x   3.75m
2
CSA2
MSA2
CSA3
MSB5
MSB6
MSB8
MSB2
MSB1
MSB3
MSB4
MSB7
CSB2
CSB6
CSB7
CSB8
CSB9
CSB1
CSB3
CSB4
CSB5
MSA3
CSA4
MSA1
CSA1
Fig. B.4.5 – Definirea fâşiilor de câmp şi de reazem
În urma integrării eforturilor au rezultat următoarele diagrame de momente:
Gruparea fundamentală de încărcări

138 235 217 189 82,3 83,3 188 210 210 188 83,3 82,3 189 217 235 138
112 95,2 -3 97 97 -3 95,2 112
Fâşiile CSA1-CSA2 ( b=1.7 m)

363 474 472 460 471 484 507 516 516 507 484 471 460 472 474 363
205 187 179 195 195 179 187 205

10.3 132 126 103 78 84 108 119 119 108 84 78 103 126 132 10.3
198 169 73 168 168 73 169 198
B 32
Fâşiile MSA1-MSA2 ( b=3.95 m)

232 347 378 90 101 123 126 128 128 126 123 101 90 378 347 232
173 162 145 139 139 145 162 173
Fâşiile MSA3 ( b=3.8 m)

138 210 84 84 210 138
117 -3 117
Fâşiile CSB1-CSB2 ( b=1.7 m)
400 532 151 151 532 400
-28
246 246
Fâşiile CSB3-CSB9 ( b=3,7 m)
386 481 463 463 481 386
212 174 212
Fâşiile CSB4-CSB5-CSB6-CSB7-CSB8 ( b=3,7 m)

7 115 100 100 115 7
222 4 222
Fâşiile MSB1-MSB2 ( b=3,95 m)

5 118 83 83 118 5
187 58 187
Fâşiile MSB3-MSB4-MSB5-MSB6-MSB7-MSB8 ( b=3,8 m)
Grupările speciale de încărcări asociate acţiunii seismice (GSSXPP, GSSYPP)

80 154 123 135 57 49 102 144 120 135 57 49 102 150 142 95
71 59 -1,5 62 60 -1,6 61 70

202 319 270 306 269 323 296 343 298 333 277 315 264 317 269 252
128 117 112 122 121 112 115 127

+4 82 85 52 45 55 79 71 78 56 49 52 76 73 84 +9
48 33 13 36 36 11 37 40
B 33
Fâşiile MSA1-MSA2 ( b=3.95 m)

121 236 219 60 59 80 75 83 76 81 72 66 52 250 193 169
107 103 89 86 86 91 98 107
Fâşiile MSA3 ( b=3.8 m)

75 144 57 52 120 97
73 -1,5 76
Fâşiile CSB1-CSB2 ( b=1.7 m)

221 364 97 92 297 279
-14
152 156
Fâşiile CSB3-CSB9 ( b=3,7 m)

220 317 265 309 280 262
132 109 131
Fâşiile CSB4-CSB5-CSB6-CSB7-CSB8 ( b=3,7 m)

+7 89 74 47 55 +1,1
135 4 143
Fâşiile MSB1-MSB2 ( b=3,95 m)

+6 84 54 49 63 +0,1
115 39 118
Fâşiile MSB3-MSB4-MSB5-MSB6-MSB7-MSB8 ( b=3,8 m)
B 34
Dimensionarea armăturilor longitudinale pe direcţia OX
Fâşiile de reazem CSA1-CSA2
hs= 230 mm
d= 170 mm
bfasie= 1.7 m
fyd= 435 mPa
s= 200 mm
Reazeme
Faşia Deschiderea Comb. Poziţie MEd Aa nec/m Aanec/20cm Aaef/20/40cm Ф
2 2 2
kNm mm mm mm
CSA1 1 GF Început -139.5 1109.7 221.9 201.1 Ф16/200
CSA1 1 GF Sfârşit -235.3 1872.1 374.4 380.1 Ф22/200
CSA1 2 GF Început -215.9 1717.2 343.4 380.1 Ф22/200
CSA1 2 GF Sfârşit -186.0 1479.8 296.0 201.1+380.1 Ф16+Ф22
CSA1 3 GF Început -81.6 649.4 129.9 201.1 Ф16/200
CSA1 3 GF Sfârşit -82.1 653.3 130.7 201.1 Ф16/200
CSA1 4 GF Început -185.7 1477.3 295.5 201.1+380.1 Ф16+Ф22
CSA1 4 GF Sfârşit -208.4 1658.0 331.6 380.1 Ф22/200
CSA1 5 GF Început -208.4 1658.0 331.6 380.1 Ф22/200
CSA1 5 GF Sfârşit -185.7 1477.3 295.5 201.1+380.1 Ф16+Ф22
CSA1 6 GF Început -82.1 653.3 130.7 201.1 Ф16/150
CSA1 6 GF Sfârşit -81.6 649.4 129.9 201.1 Ф16/150
CSA1 7 GF Început -186.0 1479.8 296.0 201.1+380.1 Ф16+Ф22
CSA1 7 GF Sfârşit -215.9 1717.2 343.4 380.1 Ф22/200
CSA1 8 GF Început -235.3 1872.1 374.4 380.1 Ф22/200
CSA1 8 GF Sfârşit -139.5 1109.7 221.9 201.1 Ф16/200
Câmpuri
kNm mm2 mm2 mm 2
CSA1 1 GF Mijloc 110.695 880.523 176.10468 201.1 Ф16/200
CSA1 2 GF Mijloc 92.7277 737.603 147.5205 113.1+201.1 Ф12+Ф16
CSA1 3 GF Mijloc -2.8935 23.0163 4.6032693 113.1 Ф12
CSA1 4 GF Mijloc 94.1671 749.052 149.81044 113.1+201.1 Ф12+Ф16
CSA1 5 GF Mijloc 94.1671 749.052 149.81044 113.1+201.1 Ф12+Ф16
CSA1 6 GF Mijloc -2.8935 23.0163 4.6032693 113.1 Ф12
CSA1 7 GF Mijloc 92.7277 737.603 147.5205 113.1+201.1 Ф12+Ф16
CSA1 8 GF Mijloc 110.695 880.523 176.10468 201.1 Ф16/200
B 35
Fâşiile de reazem CSA3-CSA4
hs= 230 mm
d= 170 mm
bfasie= 3.7 m
fyd= 435 mPa
s= 200 mm
Reazeme
Faşia Deschiderea Comb. Poziţie MEd Aanec/m Aa nec/20cm Aaef/20/40cm Ф
kNm mm 2 mm2 mm2
CSA3 1 GF Început -363.4 1328.1 265.6 201.1+380.1 Ф16+Ф22
CSA3 1 GF Sfârşit -473.1 1729.1 345.8 380.1 Ф22/200
CSA3 2 GF Început -472.1 1725.5 345.1 380.1 Ф22/200
CSA3 2 GF Sfârşit -459.6 1679.8 336.0 380.1 Ф22/200
CSA3 3 GF Început -471.3 1722.6 344.5 380.1 Ф22/200
CSA3 3 GF Sfârşit -484.2 1769.6 353.9 380.1 Ф22/200
CSA3 4 GF Început -506.6 1851.7 370.3 380.1 Ф22/200
CSA3 4 GF Sfârşit -516.1 1886.1 377.2 380.1 Ф22/200
CSA3 5 GF Început -516.1 1886.1 377.2 380.1 Ф22/200
CSA3 5 GF Sfârşit -506.6 1851.7 370.3 380.1 Ф22/200
CSA3 6 GF Început -484.2 1769.6 353.9 201.1 Ф16/150
CSA3 6 GF Sfârşit -471.3 1722.6 344.5 201.1 Ф16/150
CSA3 7 GF Început -459.6 1679.8 336.0 380.1 Ф22/200
CSA3 7 GF Sfârşit -472.1 1725.5 345.1 380.1 Ф22/200
CSA3 8 GF Început -473.1 1729.1 345.8 380.1 Ф22/200
CSA3 8 GF Sfârşit -363.4 1328.1 265.6 201.1+380.1 Ф16+Ф22
Câmpuri
kNm mm 2 mm2 mm 2
CSA3 1 GF Mijloc 205.29 750.2959 150.05917 113.1+201.1 Ф12+Ф16
CSA3 2 GF Mijloc 187.03 683.5663 136.71326 113.1+201.1 Ф12+Ф16
CSA3 3 GF Mijloc 179.19 654.8895 130.97791 113.1+201.1 Ф12+Ф16
CSA3 4 GF Mijloc 195.26 713.6126 142.72251 113.1+201.1 Ф12+Ф16
CSA3 5 GF Mijloc 195.26 713.6126 142.72251 113.1+201.1 Ф12+Ф16
CSA3 6 GF Mijloc 179.19 654.8895 130.97791 113.1+201.1 Ф12+Ф16
CSA3 7 GF Mijloc 187.03 683.5663 136.71326 113.1+201.1 Ф12+Ф16
CSA3 8 GF Mijloc 205.29 750.2959 150.05917 113.1+201.1 Ф12+Ф16
B 36
Fâşiile câmp MSA1-MSA2
hs= 230 mm
d= 170 mm
bfasie= 3.95 m
fyd= 435 mPa
s= 200 mm
Reazeme
Faşia Deschiderea Comb. Poziţie M Ed Aanec/m Aa nec/20cm Aaef/20/40cm Ф
kNm mm2 mm 2 mm2
MSA1 1 GF Început 10.3 35.252 7.0504018 113.1 Ф12/200
MSA1 1 GF Sfârşit -131.6 450.65 90.129595 113.1 Ф12/200
MSA1 2 GF Început -125.6 430.1 86.01912 113.1 Ф12/200
MSA1 2 GF Sfârşit -101.8 348.43 69.686497 113.1 Ф12/200
MSA1 3 GF Început -76.77 262.82 52.564904 113.1 Ф12/200
MSA1 3 GF Sfârşit -82.69 283.08 56.616975 113.1 Ф12/200
MSA1 4 GF Început -107.1 366.78 73.356373 113.1 Ф12/200
MSA1 4 GF Sfârşit -118.5 405.64 81.128371 113.1 Ф12/200
MSA1 5 GF Început -118.5 405.64 81.128371 113.1 Ф12/200
MSA1 5 GF Sfârşit -107.1 366.78 73.356373 113.1 Ф12/200
MSA1 6 GF Început -82.69 283.08 56.616975 113.1 Ф12/200
MSA1 6 GF Sfârşit -76.77 262.82 52.564904 113.1 Ф12/200
MSA1 7 GF Început -101.8 348.43 69.686497 113.1 Ф12/200
MSA1 7 GF Sfârşit -125.6 430.1 86.01912 113.1 Ф12/200
MSA1 8 GF Început -131.6 450.65 90.129595 113.1 Ф12/200
MSA1 8 GF Sfârşit 10.3 35.252 7.0504018 113.1 Ф12/200
Câmpuri
kNm mm2 mm2 mm 2
MSA1 1 GF Mijloc 198.3 678.87 135.77337 113.1 Ф12/200
MSA1 2 GF Mijloc 167.1 571.96 114.39238 113.1 Ф12/200
MSA1 3 GF Mijloc 72.88 249.51 49.902962 113.1 Ф12/200
MSA1 4 GF Mijloc 166.9 571.42 114.28406 113.1 Ф12/200
MSA1 5 GF Mijloc 166.9 571.42 114.28406 113.1 Ф12/200
MSA1 6 GF Mijloc 72.88 249.51 49.902962 113.1 Ф12/200
MSA1 7 GF Mijloc 167.1 571.96 114.39238 113.1 Ф12/200
MSA1 8 GF Mijloc 198.3 678.87 135.77337 113.1 Ф12/200
B 37
Fâşia de câmp MSA3
Dimensionarea dalei la încovoiere

hs= 230 mm
d= 170 mm
bfasie= 3.8 m
fyd= 435 mPa
s= 200 mm
Reazeme
Faşia Deschiderea Comb. Poziţie M Ed Aanec/m Aanec/20cm Aaef/20/40cm Ф
kNm mm2 mm2 mm 2
MSA3 1 GF Început -232 826.5062 165.30123 113.1+201.1 Ф12+Ф16
MSA3 1 GF Sfârşit -347 1235.754 247.15071 201.1+380.1 Ф16+Ф22
MSA3 2 GF Început -378 1346.196 269.23917 201.1+380.1 Ф16+Ф22
MSA3 2 GF Sfârşit -90 320.3566 64.071314 113.1 Ф12/200
MSA3 3 GF Început -101 358.852 71.7704 113.1 Ф12/200
MSA3 3 GF Sfârşit -123 436.8731 87.374613 113.1 Ф12/200
MSA3 4 GF Început -126 448.0428 89.608555 113.1 Ф12/200
MSA3 4 GF Sfârşit -128 456.1268 91.225366 113.1 Ф12/200
MSA3 5 GF Început -128 456.1268 91.225366 113.1 Ф12/200
MSA3 5 GF Sfârşit -126 448.0428 89.608555 113.1 Ф12/200
MSA3 6 GF Început -123 436.8731 87.374613 113.1 Ф12/200
MSA3 6 GF Sfârşit -101 358.852 71.7704 113.1 Ф12/200
MSA3 7 GF Început -90 320.3566 64.071314 113.1 Ф12/200
MSA3 7 GF Sfârşit -378 1346.196 269.23917 201.1+380.1 Ф16+Ф22
MSA3 8 GF Început -347 1235.754 247.15071 201.1+380.1 Ф16+Ф22
MSA3 8 GF Sfârşit -232 826.5062 165.30123 113.1+201.1 Ф12+Ф16
Câmpuri
kNm mm2 mm 2 mm2
MSA3 1 GF Mijloc 173.1 615.8464 123.16928 113.1 Ф12/200
MSA3 2 GF Mijloc 161.9 575.9596 115.19191 113.1 Ф12/200
MSA3 3 GF Mijloc 144.8 515.2422 103.04843 113.1 Ф12/200
MSA3 4 GF Mijloc 138.8 494.029 98.805808 113.1 Ф12/200
MSA3 5 GF Mijloc 138.8 494.029 98.805808 113.1 Ф12/200
MSA3 6 GF Mijloc 144.8 515.2422 103.04843 113.1 Ф12/200
MSA3 7 GF Mijloc 161.9 575.9596 115.19191 113.1 Ф12/200
MSA3 8 GF Mijloc 173.1 615.8464 123.16928 113.1 Ф12/200
B 38
Dimensionarea armăturilor longitudinale pe direcţia OY

Fâşiile de reazem CSB1-CSB2
hs= 230 mm
d= 170 mm
bfasie= 1.7 m
fyd= 435 mPa
s= 200 mm
Reazeme
kNm mm2 mm2 mm 2
CSB1 1 GF Început -138.38 1100.71 220.14143 201.1 Ф16/200
CSB1 1 GF Sfârşit -210.45 1674.01 334.80173 380.1 Ф22/200
CSB1 2 GF Început -83.676 665.6 133.11999 201.1 Ф16/200
CSB1 2 GF Sfârşit -83.676 665.6 133.11999 201.1 Ф16/200
CSB1 3 GF Început -210.45 1674.01 334.80173 201.1 Ф16/200
CSB1 3 GF Sfârşit -138.38 1100.71 220.14143 380.1 Ф22/200
Câmpuri
kNm mm2 mm2 mm 2
CSB1 1 GF Mijloc 116.942 930.214 186.04287 201.1 Ф16/200
CSB1 2 GF Mijloc -3.1939 25.4059 5.0811757 113.1 Ф12
CSB1 3 GF Mijloc 116.942 930.214 186.04287 201.1 Ф16/200
Fâşiile de reazem CSB3-CSB9
hs= 230 mm
d= 170 mm
bfasie= 3.7 m
fyd= 435 mPa
s= 200 mm
Reazeme
2 2 2
kNm mm mm mm
CSB3 1 GF Început -400.4 1463.281 292.65618 380.1 Ф22/200
CSB3 1 GF Sfârşit -531.9 1944.003 388.80054 380.1 Ф22/200
CSB3 2 GF Început -151.4 553.2131 110.64262 113.1 Ф12/200
CSB3 2 GF Sfârşit -151.4 553.2131 110.64262 113.1 Ф12/200
CSB3 3 GF Început -531.9 1944.003 388.80054 380.1 Ф22/200
CSB3 3 GF Sfârşit -400.4 1463.281 292.65618 380.1 Ф22/200
Câmpuri
2 2 2
kNm mm mm mm
CSB3 1 GF Mijloc 246.47 900.8037 180.16074 201.1 Ф16/200
CSB3 2 GF Mijloc -27.63 100.9897 20.197942 113.1 Ф12/200
CSB3 3 GF Mijloc 246.47 900.8037 180.16074 201.1 Ф16/200
B 39
Fâşiile de reazem CSB4-CSB5-CSB6-CSB7-CSB8
hs= 230 mm
d= 170 mm
bfasie= 3.7 m
fyd= 435 mPa
s= 200 mm
Reazeme
kNm mm2 mm2 mm 2
CSB3 1 GF Început -386 1410.9 282.18131 201.1+380.1 Ф16+Ф22
CSB3 1 GF Sfârşit -481.3 1759.1 351.8147 380.1 Ф22/200
CSB3 2 GF Început -462.6 1690.7 338.13417 380.1 Ф22/200
CSB3 2 GF Sfârşit -462.6 1690.7 338.13417 380.1 Ф22/200
CSB3 3 GF Început -481.3 1759.1 351.8147 380.1 Ф22/200
CSB3 3 GF Sfârşit -386 1410.9 282.18131 201.1+380.1 Ф16+Ф22
Câmpuri
kNm mm2 mm2 mm 2
CSB3 1 GF Mijloc 212.4 776.26 155.25253 201.1 Ф16/200
CSB3 2 GF Mijloc 173.7 634.74 126.94786 113.1 Ф12/200
CSB3 3 GF Mijloc 212.4 776.26 155.25253 201.1 Ф16/200
Fâşiile de câmp MSB1-MSB2
hs= 230 mm
d= 170 mm
bfasie= 3.95 m
fyd= 435 mPa
s= 200 mm
Reazeme
2 2 2
kNm mm mm mm
MSB1 1 GF Început 6.806 23.30004 4.660008 113.1 Ф12/200
MSB1 1 GF Sfârşit -114 391.9833 78.396659 113.1 Ф12/200
MSB1 2 GF Început -99.7 341.3473 68.26946 113.1 Ф12/200
MSB1 2 GF Sfârşit -99.7 341.3473 68.26946 113.1 Ф12/200
MSB1 3 GF Început -114 391.9833 78.396659 113.1 Ф12/200
MSB1 3 GF Sfârşit 6.806 23.30004 4.660008 113.1 Ф12/200
Câmpuri
2 2 2
kNm mm mm mm
MSB1 1 GF Mijloc 222.3 760.9904 152.19808 201.1 Ф16/200
MSB1 2 GF Mijloc 4.247 14.53839 2.907678 113.1 Ф12
MSB1 3 GF Mijloc 222.3 760.9904 152.19808 201.1 Ф16/200
B 40
Fâşiile de câmp MSB3-MSB4-MSB4-MSB5-MSB6-MSB7-MSB8
hs= 230 mm
d= 170 mm
bfasie= 3.8 m
fyd= 435 mPa
s= 200 mm
Reazeme
Faşia Deschiderea Comb. Poziţie MEd Aanec/m Aanec/20cm Aaef/20/40cm Ф
kNm mm2 mm2 mm2
MSB3 1 GF Început 4.6798 16.653 3.3307 113.1 Ф12/200
MSB3 1 GF Sfârşit -117.83 419.3 83.859436 113.1 Ф12/200
MSB3 2 GF Început -82.831 294.76 58.952493 113.1 Ф12/200
MSB3 2 GF Sfârşit -82.831 294.76 58.952493 113.1 Ф12/200
MSB3 3 GF Început -117.83 419.3 83.859436 113.1 Ф12/200
MSB3 3 GF Sfârşit 4.6798 16.653 3.3307 113.1 Ф12/200
Câmpuri
Faşia Deschiderea Comb. Poziţie MEd Aanec/m Aanec/20cm Aaef/20/40cm Ф
2 2 2
kNm mm mm mm
MSB3 1 GF Mijloc 187.93 668.78 133.75545 113.1 Ф12/200
MSB3 2 GF Mijloc 58.551 208.36 41.671684 113.1 Ф12/200
MSB3 3 GF Mijloc 187.93 668.78 133.75545 113.1 Ф12/200
B 41
B.5 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp, fără transfer de moment
EXEMPLUL B 5
CALCULUL ŞI DIMENSIONAREA UNEI

ÎMBINĂRI INTERIOARE PLACĂ-STÂLP,
FĂRĂ TRANSFER DE MOMENT
B 42
În acest exemplu se prezintă modul de calcul şi de dimensionare a îmbinării dintre placa peste
parter şi stâlpul interior de la intersecţia axelor 2 şi J.
Placa are grosimea de 230 mm, iar stâlpul are secţiunea transversală 600 x 600 mm.
Se utilizează beton de clasă C25/30 şi armături de străpungere din oţel BSt500.
Forţa de străpungere centrică aplicată dalei reprezintă diferenţa dintre forţele axiale din stâlp de
la nivelul etajului 1 şi respectiv de la nivelul parterului.
În consecinţă:
VEd = 5442,94 – 4330,94 = 1112 kN
B 43
Geometrie
hs = 230 mm
c1= 600 mm
c2
c2= 600 mm
c1
Materiale
Beton
f ck = 25 MPa
fcd= 16.7 MPa φ22/200
φ φ22/200
φ
Otel hs
f ywk = 500 MPa
fywd= 435 MPa
c1
Caracteristici sectiune
ds,x = 22 mm - diametrul armăturilor longitudinale întinse pe direcţia OX
sl,x= 200 mm - pasul dintre armăturile longitudinale întinse pe direcţia OX
ds,y= 22 mm - diametrul armăturilor longitudinale întinse pe direcţia OY
sl,y= 200 mm - pasul dintre armăturile longitudinale întinse pe direcţia OY
as1,x= 31 mm - acoperirea cu beton a armăturilor de pe direcţia OX
as1,y= 53 mm - acoperirea cu beton a armăturilor de pe direcţia OY
Eforturi de calcul
V Ed= 1112 kN
Med= 0 kNm
1) Înălţimea utilă a plăcii

dx= 199 mm
dy = 177 mm
dx h
dy (d +dy)
d= = 188
x
2 mm
2) Coeficienţii de armare longitudinală

As1,x
ρ l ,x = = 0.0101 - pe direcţia OX
b⋅d
As1,y
ρ l ,y = = 0.0101 - pe direcţia OY
b⋅d
ρl = ρ l ,x ⋅ ρ l ,y = 0.0101
B 44
3) Verificarea efortului de forfecare la faţa stâlpului
Ca betonul din bielele înclinate să nu se zdrobească efortul de forfecare la faţa stâlpului trebuie
să nu depăşească efortul de poansonare maxim.
VEd
ν Ed = ≤ ν Rd ,max = 0.5 ⋅ν f cd
u0 ⋅ d
u0= 2400 mm - perimetrul stâlpului

 f ck 
ν = 0 ,6 1 − = 0.54 - coeficientul de reducere a rezistenţei betonului fisurat la forţă
 250 
tăietoare
ν Ed ,u =
0
2.46 MPa - efortul tangenţial în lungul perimetrului stâlpului
ν Rd , max = 4.5 MPa - valoarea maximă a rezistentei la străpungere
ν Ed ,u0 ≤ ν Rd ,max OK
4) Verificarea efortului tangenţial în lungul perimetrului de control de bază (u1)
2d
c2
u1 = 2( c1 + c 2 ) + 2π (2d ) = 4762 mm
c1
VEd
ν Ed = β ⋅ = 1.242 MPa -efortul tangenţial în lungul perimetrului u1
u1 ⋅ d
Efortul de forfecare preluat de beton este: ν Rd,c = C Rd,c ⋅ k (100 ⋅ ρl ⋅ f ck )1/3 ≥ ν min
C Rd,c = 0. 18 / γ c = 0.12
200
k =1+ = 2.00
d
v min = 0 .035 ⋅ k 1.5 ⋅ f ck0.5 = 0.495
v Rd ,c = 0.704 MPa
ν Ed ,u1 > ν Rd ,c ⇒ Este necesară armatură de străpungere
B 45
5) Aria necesară a gujoanelor pe un perimetru din jurul stâlpului

 d  1 
ν Ed,u1 ≤ ν Rd,cs = 0,75 ⋅ ν Rd,c + 1,5 ⋅   Asw ⋅ f ywd,ef ⋅ sinα  
 sr u ⋅
 1  d
ν Ed,u1 − 0,75 ⋅ν Rd,c
⇒ Asw ≥ ⋅ u1 ⋅ s r
1,5 ⋅ f ywd,ef
f ywd,ef = 250 + 0. 25d = 250 ≤ f ywd f ywd,ef = 297 MPa
ν Ed,u1 − 0,75 ⋅ν Rd,c

Asw ≥ ⋅ u 1 ⋅ s r = 1068 mm
2
1,5 ⋅ f yw d,ef
6) Aria minimă a unui gujon

( f ck ) sr ⋅ st
,1b ≥ 0.08 ⋅ =
min 2
Asw 19.4 mm (pt. s r şi s t vezi pct. 8))
f ywk 1.5
Gujoanele folosite au aria: A sw,1b = 2

78.5 mm - gujoane cu diametrul de 10 mm
Asw
Numărul de bare necesare pe un perimetru este: = 13.6
Asw,1b
Pentru a respecta prevederile referitoare la distanţele maxime dintre gujoane
Numărul de bare ce se dispun pe un perimetru este: 19
7) Determinarea perimetrului de control la care nu mai este necesar să se dispună

armătură transversală
V Ed
u out = = 8398 mm
ν Rd ,c ⋅ d
1,5d x⋅ d
u out = 2(c1 + c 2 ) + 2π ⋅ xd u out

u out − 2(c1 + c 2 )
⇒ x= = 5.08
2π ⋅ d
x ⋅d = 955 mm
Cel mai îndepărtat perimetru al armăturii de străpungere se amplasează la o distanţă cel mult
egală cu 1,5d în interiorul perimetrului de control uout.
B 46
8) Stabilirea distanţelor maxime dintre gujoane în direcţie radială şi tangenţială
Pe direcţie radială distanţa dintre perimetre nu trebuie să depăşească 0,75d , iar distanţa dintre
faţa reazemului şi perimetrul cel mai apropiat de armături de străpungere nu trebuie să
depăşească 0,5d.
s r ≤ 0.75d = 141 mm ⇒ Aleg s r = 140 mm
Distanţa dintre armăturile de străpungere măsurată în dreptul perimetrului de referinţă de bază

(u1) nu trebuie să depăşească 1,5d , iar în dreptul ultimului perimetrului de armături transversale
nu trebuie să depăşească 2,0d.
st ≤ 1. 5d = 282 mm ⇒ Aleg st = 260 mm
9) Soluţia de armare transversală cu şine de gujoane cu cap
Gujoane cu cap
φ10 / 130
B 47
B.6 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp, cu transfer de moment, la solicitări gravitaţionale
EXEMPLUL B6

CU TRANSFER DE MOMENT, LA
SOLICITĂRI GRAVITAŢIONALE
B 48
parter şi stâlpul interior de la intersecţia axelor 2 şi I.
NEd MEd
Rezultă:
VEd = 5398,33 – 4297,58 = 1101 kN
∆MEd = 36,20 + 25,94 = 62,14 kNm
B 49
Geometrie
hs = 230 mm
c1= 600 mm
c2
c2= 600 mm
c1
Materiale
Beton
f ck = 25 MPa
fcd= 16.7 MPa φ22/200
φ φ22/200
φ
Otel hs
f ywk = 500 MPa
fywd= 435 MPa
c1
Eforturi de calcul
V Ed= 1102 kN
Med= 62.2 kNm

dx= 199 mm
dy = 177 mm
dx h
dy (d +dy)
d= =
x
188 mm
2

As1,x
b⋅ d
As1,y
b⋅d
ρl = ρ l ,x ⋅ ρ l ,y = 0.0101
B 50
Ca betonul din bielele înclinate să nu se zdrobească efortul de forfecare la faţa stâlpului trebuie să nu
depăşească efortul de poansonare maxim.
V Ed
ν Ed = β ⋅ ≤ ν Rd ,max = 0.5 ⋅ν f cd
u0 ⋅ d
M Ed u 1
β =1+ k ⋅ = 1.071
V Ed W 1
k= 0.6 - coeficient ce ţine cont de raportul laturilor stâlpului

c c  c   4 ⋅ d c1 
W1 = 4 ⋅ 1 ⋅ 1 + 2 ⋅ c2 ⋅ 2 ⋅ d + 1  + 4 ⋅π ⋅ d ⋅ + =
2 4  2  π 2
c12
= + c1 ⋅ c2 + 4 ⋅ c2 ⋅ d + 16 ⋅ d 2 + 2 ⋅ π ⋅ c1 ⋅ d = 2265447.3 mm2
2
 f ck 
ν = 0,61 − = 0.54 - coeficientul de reducere a rezistenţei betonului fisurat la forţă
 250 
tăietoare
ν Ed ,u =
0
2d
c2
u1 = 2( c1 + c 2 ) + 2π (2d ) = 4762 mm
c1
VEd
u1 ⋅ d
Efortul de forfecare preluat de beton este: ν R d ,c = C R d, c ⋅ k (1 0 0 ⋅ ρ l ⋅ f ck )1 / 3 ≥ν min
C Rd,c = 0. 18 / γ c = 0.12
200
k =1+ = 2.00
d
v min = 0 .035 ⋅ k 1.5 ⋅ f ck0.5 = 0.495
v Rd ,c = 0.704 MPa
B 51

d  1 
ν Ed,u1 ≤ ν Rd,cs = 0,75 ⋅ν Rd,c + 1,5 ⋅   Asw ⋅ f ywd,ef ⋅ sinα  
 sr
  u1 ⋅ d 
ν Ed,u1 − 0,75 ⋅ ν Rd,c
⇒ Asw ≥ ⋅ u1 ⋅ s r
1,5 ⋅ f ywd,ef
f yw d,ef = 250 + 0 .25 d = 250 ≤ f ywd f ywd,ef = 297 MPa
ν Ed,u1 − 0,75 ⋅ν Rd,c

Asw ≥ ⋅ u 1 ⋅ sr = 1098 mm
2
1,5 ⋅ f yw d ,ef

( f ck ) sr ⋅ st
,1b ≥ 0 . 08 ⋅ = 19.1
mi n 2
A sw mm
f ywk 1 .5
Gujoanele folosite au aria: A sw ,1b = 2

Asw
Asw,1b
7) Determinarea perimetrului de control la care nu mai este necesar să se dispună armătură

transversală
V Ed
u out = β ⋅ = 8915 mm
ν Rd ,c ⋅ d
1,5d x⋅ d
u out = 2(c1 + c 2 ) + 2π ⋅ xd u out

u out − 2(c1 + c 2 )
⇒ x= = 5.52
2π ⋅ d
x ⋅ d = 1037 mm
Cel mai îndepărtat perimetru al armăturii de străpungere se amplasează la o distanţă cel mult egală
cu 1,5d în interiorul perimetrului de control uout.
B 52
Pe direcţie radială distanţa dintre perimetre nu trebuie să depăşească 0,75d , iar distanţa dintre faţa
reazemului şi perimetrul cel mai apropiat de armături de străpungere nu trebuie să depăşească 0,5d.
s r ≤ 0.75d = 141 mm ⇒ Aleg s r = 130 mm
Distanţa dintre armăturile de străpungere măsurată în dreptul perimetrului de referinţă de bază (u1)
nu trebuie să depăşească 1,5d , iar în dreptul ultimului perimetrului de armături transversale nu
trebuie să depăşească 2,0d.
st ≤ 1.5d = 282 mm ⇒ Aleg st = 275 mm
Gujoane cu cap
φ10 / 130
Gujoane cu cap
φ10 / 130
B 53
10) Calculul armăturii de integritate

V Ed = 1102
( )
V kN
− 0. 5
∑ As ≥ Ed f yd fcd f yd = 435 MPa
2 ,00
f cd = 16.7 MPa
∑ As = 6473 mm
2
pe cele 4 laturi
2
As1= 1618 mm pe o latură
Din care 427 mm 2 reprezintă aria barelor longitudinale de la partea

inferioară care intersecteaza latura stâlpului (2 bare , 12 + 1 bară , 16).
Pe ambele direcţii se dispun 2 bare de diametru 28 mm.
2
Astfel aria efectiva pe latură a armăturii de integritate este As1= 1659 mm
11) Ancorarea armăturii de integritate
φ σ sd
lb = ⋅ Lungimea de ancorare măsurată de la faţa stâlpului
4 f bd
f bd = 2.25 ⋅η1 ⋅ η 2 ⋅ f ctd
φ= 28 mm
σ sd = 435 mm η1 = 1
η2 = 1
f c td = 1.2 Mpa
lb = 1127 mm f bd = 2.7 Mpa
12) Detalierea armăturii de integritate
B 54
B.7 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
EXEMPLUL B7

SOLICITĂRI GRAVITAŢIONALE ŞI
SEISMICE
B 55
etajul 3 şi stâlpul interior de la intersecţia axelor 2 şi K.
Eforturi secţionale din combinaţia de încărcări ce conţine şi acţiunea seismică:
NEd MEd,x MEd,y
Rezultă:
VEd = 1369.14 – 670.72 = 698.42 kN
∆MEd,x = 15.84 + 15.83 = 31.67 kNm
∆MEd,y= 20.1 + 11.98 = 32.1 kNm
B 56
Eforturi secţionale în gruparea fundamentală:
NEd MEd,x MEd,y
Rezultă:
VEd = 2137,89 – 1021,46 = 1116,43 kN
∆MEd,y = 31,72 + 20,09 = 51,81 kNm
Comparând aceste valori asociate grupării fundamentale de acţiuni cu cele prezentate în

exemplul B6 se observă diferenţe nesemnificative generate de introducerea pereţilor din beton
armat. În consecinţă, nu apar diferenţe în ceea ce priveşte dimensionarea şi armarea transversală a
îmbinării placă-stâlp interior la încărcări gravitaţionale.
B 57
CALCULUL LA STRĂPUNGERE A UNEI ÎMBINĂRI INTERIOARE PLACĂ-STÂLP CU SEISM
Geometrie
hs = 230 mm
c1= 600 mm
c2
c2= 600 mm
c1
Materiale
Beton
fck = 25 MPa
fcd= 16.7 MPa φ22/200
φ φ22/200
φ
Otel hs
fywk = 500 MPa
fywd= 435 MPa
c1
Eforturi de calcul
VEd= 698.42 kN
Med,x= 31.67 kNm
Med,y= 32.1 kNm
dx= 199 mm
dy= 177 mm
dx h
dy
d=
(d x + dy )
= 188 mm
2

As1,x
b⋅d
As1, y
b⋅d
ρl = ρ l ,x ⋅ ρ l , y = 0.0101
B 58
V Ed
ν Ed = β ⋅ ≤ ν Rd ,max = 0.5 ⋅ν f cd
u0 ⋅ d
by
2 2
e   e 
β = 1 + 1.8 ⋅  x  +  
y
 by   bx  bx
∆M Ed, x ∆M Ed, y
ex = = 45.3 mm ey = = 46.0 mm
VEd VEd
b x = c1 + 4 d = 1352 mm b y = c 2 + 4d = 1352 mm
β = 1.085959
 f ck 
ν = 0 ,6 1 − = 0.54
 250  - coeficientul de reducere a rezistenţei betonului fisurat la forţă tăietoare
ν Ed ,u =
0
ν Rd , m ax = 4.5 MPa - valoarea maximă a rezistentei la străpungere
2d
u1 = 2( c1 + c 2 ) + 2π (2d ) =
c2
4762 mm
c1
V Ed
u1 ⋅ d
Efortul de forfecare preluat de beton este: ν Rd, c = C Rd, c ⋅ k (100 ⋅ ρ l ⋅ f ck )1/3 ≥ ν min
C Rd,c = 0.18 / γ c = 0.12

200
k = 1+ = 2.00
d
v min = 0.035 ⋅ k 1.5 ⋅ f ck0.5 = 0.495
vRd ,c = 0.704 MPa
ν Ed ,u > 0.4ν Rd ,c
1
⇒ Este necesară armatură de străpungere
B 59
d  1 
ν Ed, u ≤ ν Rd, cs = 0,4 ⋅ν Rd, c + 1,5 ⋅  A sw ⋅ f y wd,ef ⋅ sinα 
 sr  u1 ⋅ d 
1

ν Ed, u1 − 0,4 ⋅ν Rd, c
⇒ A sw ≥ ⋅ u1 ⋅s r
1,5 ⋅ f y wd,ef
f ywd,ef = 250 + 0.25d = 250 ≤ f ywd f ywd,ef = 297 MPa
ν Ed, u − 0,4 ⋅ν Rd, c

A sw ≥ 1
⋅ u1 ⋅ s r = 846 mm2
1,5 ⋅ f y wd,ef

( f ck ) s r ⋅ st
,1b ≥ 0.08 ⋅ = 20.9
min
Asw mm2
f ywk 1 .5
Gujoanele folosite au aria: Asw,1b = 78.5 mm

2
- gujoane cu diametrul de 10mm
Asw
Asw,1b
7) Determinarea perimetrului de control la care nu mai este necesar să se dispună armătură transversală
V Ed
u out = β ⋅ = 5728 mm
ν Rd ,c ⋅ d
1,5d x⋅ d
u out = 2(c1 + c 2 ) + 2π ⋅ xd
u out − 2(c1 + c 2 )
⇒ x= = 2.82
2π ⋅ d
x⋅d = 530 mm uout
Cel mai îndepărtat perimetru al armăturii de străpungere se amplasează la o distanţă cel mult egală cu
1,5d în interiorul perimetrului de control uout.
B 60
s r ≤ 0.75d = 141 mm ⇒ Aleg sr = 140 mm
Distanţa dintre armăturile de străpungere măsurată în dreptul perimetrului de referinţă de bază (u1) nu trebuie
să depăşească 1,5d , iar în dreptul ultimului perimetrului de armături transversale nu trebuie să depăşească
2,0d.
st ≤ 1.5d = 282 mm ⇒ Aleg st = 280 mm
Gujoane cu cap
φ10 / 140
Gujoane cu cap
φ10 / 140
B 61
V Ed = 1117 kN
V
(
∑ As ≥ Ed f yd f cd
2 ,00
− 0. 5
) f yd = 435 MPa
f cd = 16.7 MPa
∑ As = 6561
2
mm pe cele 4 laturi
2

inferioară care intersecteaza latura stâlpului (2 bare ϑ12 + 1 bară ϑ16).
2
φ σ sd
4 f bd
f bd = 2.25 ⋅η1 ⋅ η 2 ⋅ f ctd
φ= 28 mm
σ sd = 0 mm η1 = 1
η2 = 1
f c td = 1.2 Mpa
lb = 0 mm f bd = 2.7 Mpa
B 62
B.8 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări marginale placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale
EXEMPLUL B8

ÎMBINĂRI MARGINALE PLACĂ-STÂLP,
LA SOLICITĂRI GRAVITAŢIONALE
B 63
etajul 3 şi stâlpul marginal de la intersecţia axelor 1 şi I.
NEd MEd
Rezultă:
VEd = 881,47 – 417,88 = 463,59 kN
∆MEd = 113,04 + 151,44 = 264,48 kNm
B 64
Geometrie c2
hs = 230 mm
c1= 450 mm c1
c2= 450 mm
Materiale
Beton
f ck = 25 MPa
fcd= 16.7 MPa φ22/200
φ φ22/200
φ
Otel hs
f ywk = 500 MPa
fywd= 435 MPa
c1
Eforturi de calcul
V Ed= 463.6 kN
Med= 264.5 kNm

dx= 199 mm
dy = 177 mm
dx h
dy (d +dy)
d= =
x
188 mm
2

As1,x
b⋅ d
As1,y
b⋅d
ρl = ρ l ,x ⋅ ρ l ,y = 0.0101
B 65
V Ed
ν Ed = β ⋅ ≤ ν Rd ,max = 0.5 ⋅ν f cd
u0 ⋅ d
Când excentricitatea perpendiculară pe marginea dalei este îndreptată către interior β se obţine astfel:
u1
β= = 1.216
u 1*
u * 1 = 2 ⋅ min(1.5 ⋅ d ,0.5 ⋅ c1 ) + 4 ⋅ π ⋅ d + c 2 = 2081 mm
u 1 = 2 ⋅ c1 + c 2 + 2 ⋅ π ⋅ d = 2531 mm

 f ck 
 250 
tăietoare
ν Ed ,u =
0
*
4) Verificarea efortului tangenţial în lungul perimetrului de control de bază (u 1)
VEd
ν Ed , u1* = β ⋅ = 1.441 MPa -efortul tangenţial în lungul perimetrului u1
u1* ⋅ d
Efortul de forfecare preluat de beton este: ν Rd, c = C Rd, c ⋅ k (100 ⋅ ρ l ⋅ f ck )1/3 ≥ ν m in
C Rd,c = 0. 18 / γ c = 0.12
200
k =1+ = 2.00
d
v min = 0 .035 ⋅ k 1.5 ⋅ f ck0.5 = 0.495
v Rd ,c = 0.704 MPa
ν Ed , u1* >ν Rd ,c ⇒ Este necesară armatură de străpungere
B 66
d   1 
ν Ed, u * ≤ ν Rd, c s = 0,75 ⋅ν Rd, c + 1,5 ⋅  A sw ⋅ f y wd,ef ⋅ sinα  

 u1 ⋅ d 
*
 sr 
1
ν Ed, u* − 0,75 ⋅ν Rd, c

⇒ Asw ≥ 1
⋅ u*1 ⋅ s r
1,5 ⋅ f y wd,ef
ν Ed,u1 − 0,75 ⋅ν Rd,c

Asw ≥ ⋅ u 1 ⋅ sr = 674 mm
2
1,5 ⋅ f yw d ,ef

( f ck ) sr ⋅ st
,1b ≥ 0 . 08 ⋅ = 14.9
mi n 2
A sw mm
f ywk 1 .5

Asw
Asw,1b

transversală
V Ed
u * out = β ⋅ = 4258 mm
ν Rd , c ⋅ d
1,5d
xd
c1
*
u out + π ⋅ xd
= c2 + 2 ⋅
2
u* − (c1 + c2 )
⇒ x = out = 5.69
π ⋅d
u out
x ⋅d = 1069 mm
B 67
s r ≤ 0.75d = 141 mm ⇒ Aleg s r = 130 mm
nu trebuie să depăşească 1,5d , iar în dreptul ultimului perimetrului de armături transversale nu trebuie
să depăşească 2,0d.
st ≤ 1.5d = 282 mm ⇒ Aleg st = 215 mm
Gujoane cu cap
φ10 / 130
Gujoane cu cap
φ10 / 130
B 68

V Ed = 463.6 kN
V
(
2 ,00
− 0. 5
) f yd = 435 MPa
f cd = 16.7 MPa
∑ As = 2723
2
mm pe cele 3 laturi
2
Din care 427 mm2 reprezintă aria barelor longitudinale de la partea

inferioară care intersecteaza latura stâlpului (2 bare ∆12 + 1 bară ∆16).

2
φ σ sd
4 f bd
f bd = 2.25 ⋅η1 ⋅ η 2 ⋅ f ctd
φ= 18 mm
σ sd = 435 mm η1 = 1
η2 = 1
f c td = 1.2 Mpa
lb = 725 mm f bd = 2.7 Mpa
B 69
B.9 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări marginale placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
EXEMPLUL B9

ÎMBINĂRI MARGINALE PLACĂ-STÂLP,
LA SOLICITĂRI GRAVITAŢIONALE ŞI
SEISMICE
B 70
etajul 3 şi stâlpul marginal de la intersecţia axelor 1 şi H.
NEd MEd,x MEd,y
Rezultă:
VEd = 635,75 – 309,21 = 326,54 kN
MEd,x = 7,9 + 2.81 = 10.71 kNm
MEd,y = 82,41 + 115,89 = 198,3 kNm
B 71
Eforturi secţionale în gruparea seismică:
NEd MEd,x MEd,y

exemplul B8 se observă că apar mici diferenţe generate de introducerea pereţilor din beton armat.
Însă, nu apar diferenţe în ceea ce priveşte dimensionarea şi armarea transversală a îmbinării placă-
stâlp la încărcări gravitaţionale.
B 72
Geometrie c2
hs = 230 mm
c 1= 450 mm c1
c 2= 450 mm
Materiale
Beton
fck = 25 MPa
fcd= 16.7 MPa 22/200 22/200
Otel hs
fywk = 500 MPa
fywd= 435 MPa
c1
Eforturi de calcul
VEd= 326.54 kN
Med,x= 10.71 kNm
Med,y= 198.3 kNm
dx= 199 mm
dy= 177 mm
dx h
dy
d 
d x  dy
 188 mm
2

A s1 , x
 l ,x   0.0101 - pe direcţia OX
bd
A s1 , y
 l ,y   0.0101 - pe direcţia OY
bd
l   l ,x   l , y  0.0101
B 73
V Ed
 Ed      Rd ,max  0 . 5  f cd
u0  d
u1 u
  *
 k  1  e par  1.249
u1 W1
u * 1  2  min(1 .5  d ,0 .5  c1 )  4    d  c 2  2081 mm
u 1  2  c1  c 2  2    d  2531 mm
k 0.45
M ed , x
e par   32.8 mm
Ve d
c22
W1   c1  c2  4  c1  d  8  d 2    d  c2  1140056 mm2
4
  f
  0 ,6 1  ck   0.54
 250  - coeficientul de reducere a rezistenţei betonului fisurat la forţă tăietoare
 E d ,u 0  1.61 MPa - efortul tangenţial în lungul perimetrului stâlpului
 Rd , m a x  4.5 MPa - valoarea maximă a rezistentei la străpungere
 Ed ,u0   Rd ,max OK
4) Verificarea efortului tangenţial în lungul perimetrului de control de bază (u *1)
V Ed 1.042 MPa
 Ed , u     -efortul tangenţial în lungul perimetrului u1
u1*  d
*
1
Efortul de forfecare preluat de beton este:  Rd, c  C Rd, c  k 100  ρ l  f ck 1/3   m in
C Rd,c  0 . 18 /  c  0.12
200 2.00
k  1 
d
v min  0 . 035  k 1 .5  f ck0 .5  0.495
v Rd ,c  0.704 MPa
 Ed , u   Rd , c
*  Este necesară armatură de străpungere
1
B 74
 d
  1 
 Ed ,u 1   Rd, cs  0,4  Rd, c  1,5    A s w  f y wd,ef  s inα  
sr  u 1 d 
 Ed, u 1  0,4  Rd, c
 A sw   u1  sr
1,5  f y wd,ef
f yw d ,ef  25 0  0 . 25 d  2 50  f y w d f yw d,ef  297 MPa
  0 ,4 
A sw 
Ed, u 1 Rd , c
 u 1 sr  605 mm 2
1 ,5  f y wd ,ef
 f ck  sr  st mm 2
,1 b  0 . 08   19.8
m in
A sw
f yw k 1.5
Gujoanele folosite au aria: A sw ,1b  78.5 mm 2 - gujoane cu diametrul de 10 mm

A sw
Numărul de bare necesare pe un perimetru este:  7.7
As w, 1b
V
u * out    Ed  3080 mm
 Rd , c  d
1,5d
xd
c1
u *out  c 2  2     xd
2
u *  c1  c2  3.69
 x  o ut 
d u out
xd  694 mm
1,5d în interiorul perimetrului de control u out.
B 75
s r  0 .75 d  141 mm  Aleg sr  140 mm
Distanţa dintre armăturile de străpungere măsurată în dreptul perimetrului de referinţă de bază (u 1) nu

trebuie să depăşească 1,5d , iar în dreptul ultimului perimetrului de armături transversale nu trebuie să
depăşească 2,0d.
s t  1 .5 d  282 mm  A leg st  265 mm
Gujoane cu cap
10 / 140
Gujoane cu cap
10 / 140
B 76

V Ed = 463.6 kN
V
 As  Ed f yd fcd
2 ,00
 0. 5
 f yd = 435 MPa
f cd = 16.7 MPa
 As = 2723 mm2 pe cele 3 laturi
As1= 908 mm2 pe o latură

inferioară care intersecteaza latura stâlpului (2 bare 12 + 1 bară 16).

2
Astfel aria efectiva pe latură a armăturii de integritate este A s1= 936 mm
  sd Lungimea de ancorare măsurată de la faţa stâlpului

lb  
4 f bd
f bd  2.25 1   2  f ctd
 18 mm
 sd  435 mm 1  1
2  1
f c td  1.2 Mpa
lb  725 mm f bd  2.7 Mpa
B 77
B.10 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări de colţ placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale
EXEMPLUL B10

ÎMBINĂRI DE COLŢ PLACĂ-STÂLP, LA
B 78
etajul 3 şi stâlpul de colţ de la intersecţia axelor 1 şi G.
NEd MEd,x MEd,y
Rezultă:
VEd = 436,41 – 208,64 = 227,67 kN
∆MEd,x = 47,53 + 67,39 = 114,92 kNm
∆MEd,y = 47,95 + 66,84 = 114,79 kNm
B 79
c2
Geometrie
hs = 230 mm
c1= c1
450 mm
c2= 450 mm
Materiale
Beton
f ck = 25 MPa
φ22/200
φ φ22/200
φ
fcd= 16.7 MPa
hs
Otel
f ywk = 500 MPa
fywd= 435 MPa
Caracteristici sectiune c1
Eforturi de calcul
V Ed= 228 kN
Medxx= 115 kNm
Medyy= 115 kNm

dx= 199 mm
dy = 177 mm
dx h
dy (d +dy)
d= x
= 188 mm
2

As1,x
b⋅ d
As1,y
b⋅d
ρl = ρ l ,x ⋅ ρ l ,y = 0.0101
B 80
V Ed
ν Ed = β ⋅ ≤ ν Rd ,max = 0.5 ⋅ν f cd
u0 ⋅ d
u1
β= = 1.432
u 1*
u *1 = min(1.5 ⋅ d ,0.5 ⋅ c1 ) + min(1.5 ⋅ d ,0.5 ⋅ c2) + ⋅π ⋅ d = 1041 mm
u1 = c1 + c2 + π ⋅ d = 1491 mm

 f ck 
 250 
tăietoare
ν Ed ,u =
0
*
VEd
ν Ed , u1* = β ⋅ = 1.669 MPa -efortul tangenţial în lungul perimetrului u1
u1* ⋅ d
Efortul de forfecare preluat de beton este: ν Rd, c = C Rd, c ⋅ k (100 ⋅ ρ l ⋅ f ck )1/3 ≥ ν m in
C Rd,c = 0. 18 / γ c = 0.12
200
k =1+ = 2.00
d
v min = 0 .035 ⋅ k 1.5 ⋅ f ck0.5 = 0.495
v Rd ,c = 0.704 MPa
ν Ed , u1* >ν Rd ,c ⇒ Este necesară armatură de străpungere
B 81
d   1 
ν Ed, u * ≤ ν Rd, c s = 0,75 ⋅ν Rd, c + 1,5 ⋅  A sw ⋅ f y wd,ef ⋅ sinα  

 u1 ⋅ d 
*
 sr 
1
ν Ed, u* − 0,75 ⋅ν Rd, c

⇒ Asw ≥ 1
⋅ u*1 ⋅ s r
1,5 ⋅ f y wd,ef
ν Ed,u1 − 0,75 ⋅ν Rd,c

Asw ≥ ⋅ u 1 ⋅ sr = 535 mm
2
1,5 ⋅ f yw d ,ef

( f ck ) sr ⋅ st
,1b ≥ 0 . 08 ⋅ = 15.7
mi n 2
A sw mm
f ywk 1 .5

78.5 mm - gujoane cu diametrul de 10mm
Asw
Asw,1b

transversală
V Ed xd
u * out = β ⋅ = 2466 mm
ν Rd , c ⋅ d
1,5d
c1 c2 π ⋅ xd
*
u out =+ +
2 2 2
 *  c c 
2 ⋅  u out −  1 + 2  
 2 2 
⇒ x=  = 6.83 uout
π ⋅d
x ⋅d = 1284 mm
B 82
s r ≤ 0.75d = 141 mm ⇒ Aleg s r = 140 mm
st ≤ 1.5d = 282 mm ⇒ Aleg st = 210 mm
Gujoane cu cap
φ10 / 140
Gujoane cu cap
φ10 / 140
B 83
V Ed = 228 kN
V
(
∑ As ≥ Ed f yd fcd
2 ,00
− 0. 5
) f yd = 435 MPa
f cd = 16.7 MPa
∑ As = 1339 mm
2
pe cele 2 laturi
2

inferioară care intersecteaza latura stâlpului (2 bare Ξ12 + 1 bară Ξ16).
2
φ σ sd
4 f bd
f bd = 2.25 ⋅η1 ⋅ η 2 ⋅ f ctd
φ= 16 mm
σ sd = 435 mm η1 = 1
η2 = 1
f c td = 1.2 Mpa
lb = 644 mm f bd = 2.7 Mpa
B 84
B.11 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări de colţ placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
EXEMPLUL B11

ÎMBINĂRI DE COLŢ PLACĂ-STÂLP, LA
SOLICITĂRI GRAVITAŢIONALE ŞI
SEISMICE
B 85
etajul 3 şi stâlpul de colţ de la intersecţia axelor 1 şi G.
NEd MEd,x MEd,y
Rezultă:
VEd = 297.24 – 145.36 = 151.9 kN
∆MEd,x = 30.26 + 42.23 = 72.5 kNm
B 86
∆MEd,y = 33.36 + 48.46 = 81.82 kNm

Eforturi secţionale în gruparea fundamentală:
NEd MEd,x MEd,y

exemplul B10 se observă că apar mici diferenţe generate de introducerea pereţilor din beton armat.
Însă, nu apar diferenţe în ceea ce priveşte dimensionarea şi armarea transversală a îmbinării placă-
stâlp la încărcări gravitaţionale.
B 87
c2
Geometrie
hs = 230 mm
c1= 450 mm c1
c2= 450 mm
Materiale
Beton
fck = 25 MPa
φ22/200
φ φ22/200
φ
fcd= 16.7 MPa
hs
Otel
fywk = 500 MPa
fywd= 435 MPa
Caracteristici sectiune c1
Eforturi de calcul
VEd= 151.9 kN
Med,x= 72.5 kNm
Med,y= 81.82 kNm
dx= 199 mm
dy= 177 mm
dx h
dy
d=
(d x + dy )
= 188 mm
2

As1,x
b⋅d
As1, y
b⋅d
ρl = ρ l ,x ⋅ ρ l , y = 0.0101
B 88
V Ed
ν Ed = β ⋅ ≤ ν Rd ,max = 0.5 ⋅ν f cd
u0 ⋅ d
u1
β= = 1.432
u1*
u *1 = min(1.5 ⋅ d ,0.5 ⋅ c1 ) + min(1.5 ⋅ d ,0.5 ⋅ c2 ) + ⋅π ⋅ d = 1041 mm
u1 = c1 + c2 + π ⋅ d = 1491 mm
u0 = 900 mm - perimetrul stâlpului
 f ck 
ν = 0 ,6 1 − = 0.54
 250  - coeficientul de reducere a rezistenţei betonului fisurat la forţă tăietoare
ν Ed ,u =
0
*
VEd
ν Ed ,u = β ⋅ = 1.112 MPa -efortul tangenţial în lungul perimetrului u1*
u1* ⋅ d
*
1
Efortul de forfecare preluat de beton este: ν Rd, c = C Rd, c ⋅ k (100 ⋅ ρ l ⋅ f ck )1/3 ≥ ν min
C Rd,c = 0.18 / γ c = 0.12

200
k = 1+ = 2.00
d
v min = 0.035 ⋅ k 1.5 ⋅ f ck0.5 = 0.495
vRd ,c = 0.704 MPa
ν Ed ,u > 0.4 ⋅ν Rd , c
*
1
⇒ Este necesară armatură de străpungere
B 89
d  1 
ν Ed, u ≤ ν Rd, cs = 0,4 ⋅ν Rd, c + 1,5 ⋅  A sw ⋅ f y wd,ef ⋅ sinα 
 u1 ⋅ d 
1
 sr

ν Ed, u1 − 0,4 ⋅ν Rd, c
⇒ A sw ≥ ⋅ u1 ⋅ s r
1,5 ⋅ f y wd,ef
f ywd,ef = 250 + 0.25d = 250 ≤ f ywd f ywd,ef = 297 MPa
ν Ed, u − 0,4 ⋅ν Rd, c

A sw ≥ 1
⋅ u1 ⋅ s r = 389 mm
2
1,5 ⋅ f y wd,ef

( f ck ) s r ⋅ st
,1b ≥ 0.08 ⋅ = 17.5
min 2
Asw mm
f ywk 1.5

78.5 mm - gujoane cu diametrul de 10mm
Asw
Asw,1b
xd
V
u *out = β ⋅ Ed = 1643 mm
ν ⋅d
Rd , c 1,5d
c1 c2 π ⋅ xd
u *out =
+ +
2 2 2
  c c 
2 ⋅ u *out −  1 + 2  uout
 2 2 
⇒ x=  = 4.04
π ⋅d
x⋅d = 760 mm
1,5d în interiorul perimetrului de control uout.
B 90
s r ≤ 0.75d = 141 mm ⇒ Aleg sr = 140 mm
Distanţa dintre armăturile de străpungere măsurată în dreptul perimetrului de referinţă de bază (u1) nu
trebuie să depăşească 1,5d , iar în dreptul ultimului perimetrului de armături transversale nu trebuie să
depăşească 2,0d.
s t ≤ 1 .5 d = 282 mm ⇒ Aleg st = 235 mm
Gujoane cu cap
φ10 / 140
Gujoane cu cap
φ10 / 140
B 91
V Ed = 234 kN
V
(
2 ,00
− 0. 5
) f yd = 435 MPa
f cd = 16.7 MPa
∑ As = 1374 mm
2
pe cele 2 laturi
2

inferioară care intersecteaza latura stâlpului (2 bare Ξ12 + 1 bară Ξ16).
2
φ σ sd
4 f bd
f bd = 2.25 ⋅η1 ⋅ η 2 ⋅ f ctd
φ= 16 mm
σ sd = 435 mm η1 = 1
η2 = 1
f c td = 1.2 Mpa
lb = 644 mm f bd = 2.7 Mpa
B 92
B.12 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp cu gol în vecinătatea stâlpului la solicitări
gravitaţionale
EXEMPLUL B12

ÎMBINĂRI INTERIOARE PLACĂ-STÂLP
CU GOL ÎN VECINĂTATEA STÂLPULUI,
93
gravitaţionale
parter şi stâlpul interior de la intersecţia axelor 3 şi I, în vecinătatea căreia există un gol în placă.
NEd MEd
Rezultă:
VEd = 5398,33 – 4297,58 = 1101 kN
∆MEd = 36,20 + 25,94 = 62,14 kNm
94
gravitaţionale
Geometrie
hs = 230 mm
c1= 600 mm
c1
c2= 600 mm
c2
Materiale
Beton
f ck = 25 MPa
fcd= 16.7 MPa φ22/200
φ φ22/200
φ
Otel hs
f ywk = 500 MPa
fywd= 435 MPa
c1
Eforturi de calcul
V Ed= 1102 kN
Med= 62.2 kNm

dx= 199 mm
dy = 177 mm
dx h
dy (d + dy )
d= =
x
188 mm
2

As1,x
b⋅ d
As1,y
b⋅d
ρl = ρ l ,x ⋅ ρ l ,y = 0.0101
95
gravitaţionale

V Ed
ν Ed = β ⋅ ≤ ν Rd ,max = 0.5 ⋅ν f cd
u0 ⋅ d
l=1 m
l = 1000 mm
l 2  c1 
⋅ + 2⋅d  c1 y 2ϕ
2 2 =
y= 208 mm
c1 c2
l+
2
c2  c − y   c1 − y 
2
W1 = 4 ⋅ c2 ⋅ d + c1 ⋅ c2 + 16 ⋅ d + 2 ⋅ π ⋅ d ⋅ c2 + 1 +  1
2
 +  ⋅ y = 2254631 mm2
2  2   2 
k = 0.6 - coeficient ce ţine cont de raportul laturilor stâlpului
M Ed u 1
β =1+ k ⋅ = 1.068
V Ed W 1

 f ck 
ν = 0 ,61 − = 0.54 - coeficientul de reducere a rezistenţei betonului fisurat la forţă
 250 
tăietoare
ν Ed ,u =
0

u1 = 2 ( c1 + c2 ) + 2π (2 d ) − y = 4554 mm
VEd
u1 ⋅ d
Efortul de forfecare preluat de beton este: ν R d ,c = C R d , c ⋅ k (1 0 0 ⋅ ρ l ⋅ f ck )1 / 3 ≥ν m in
C Rd,c = 0. 18 / γ c = 0.12
200
k =1+ = 2.00
d
v min = 0 .035 ⋅ k 1.5 ⋅ f ck0.5 = 0.495
v Rd ,c = 0.704 MPa
96
gravitaţionale

d
  1 
ν Ed,u1 ≤ ν Rd,cs = 0,75 ⋅ν Rd,c + 1,5 ⋅   Asw ⋅ f ywd,ef ⋅ sinα  
 sr
  u1 ⋅ d 
ν Ed,u1 − 0,75 ⋅ ν Rd,c
⇒ Asw ≥ ⋅ u1 ⋅ s r
1,5 ⋅ f ywd,ef
ν Ed,u1 − 0,75 ⋅ν Rd,c

Asw ≥ ⋅ u 1 ⋅ sr = 1212 mm
2
1,5 ⋅ f yw d ,ef

( f ck ) sr ⋅ st
,1b ≥ 0 . 08 ⋅ = 18.7
mi n 2
A sw mm
f ywk 1 .5
Gujoanele folosite au aria: A sw ,1b = 2

Asw
Asw,1b

transversală
V Ed
u out = β ⋅ = 8892 mm
ν Rd ,c ⋅ d
1,5d x⋅ d
ϕ= 8.746162 °
u out
uout − 2 ⋅ (c1 + c2 ) + c2 ⋅ tan ϕ
x= = 5.86
2 ⋅ π ⋅ d − 2 ⋅ d ⋅ tan ϕ
x ⋅ d = 1102 mm
97
gravitaţionale
s r ≤ 0.75d = 141 mm ⇒ Aleg s r = 140 mm
st ≤ 1.5d = 282 mm ⇒ Aleg st = 250 mm
Gujoane cu cap
φ10 / 130
Gujoane cu cap
φ10 / 130
98

GP 118 2012 PR Ghid Pentru Proiectarea Planseelor Dala in Zone Seismice PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GP 118 2012 PR Ghid Pentru Proiectarea Planseelor Dala in Zone Seismice PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIECT

GHID PENTRU PROIECTAREA PLANŞEELOR DALĂ

Bucureşti, februarie 2012

1 Obiect şi domeniu de aplicare................................................................5

Anexa A: Scheme logice pentru proiectarea planşeelor dală şi a

Fig. 2.2 – Definiţii şi notaţii: A - secţiune de calcul, de referinţă; B - arie de calcul de

Fig. 2.3 - Tipuri de contururi de calcul de referinţă în jurul ariilor încărcate(cf. SR EN

La utilizarea prezentului ghid se aplică simbolurile de mai jos.

NOTĂ: Notaţiile utilizate sunt conforme cu standardele SR ISO 3898 şi SR EN 1992-1-1.

Litere latine mari

Ac aria secţiunii de beton care corespunde forţei axiale de calcul NEd

Litere latine mici

a distanţa de la faţa stâlpului la perimetrul de calcul considerat

α unghiul dintre armăturile de străpungere şi armăturile longitudinale

Acest ghid cuprinde texte reproduse din standardele naţionale SR EN 1992-1-1:2004 şi

5.1 Cerinţe de rezistenţă

5.2 Cerinţe de exploatare

Clasa de Panou de margine

5.3 Cerinţe de durabilitate

5.4 Cerinţe specifice pentru proiectarea la solicitări seismice

Tabelul 5.2 Valorile de proiectare ale rigidităţii secţionale a elementelor structurale

Starea limită de servicu (SLS)

Stâlpi E cIc 0,5 EcIc 0,5 EcIc

Pereţi structurali 0,5 EcIc 0,5 EcIc 0,5 EcIc

Ec - Modulul de elasticitate al betonului

(6) Dacă nu se prevede armătură de străpungere, efortul unitar de străpungere în lungul

(7) Rezistenţa la străpungere a dalelor cu armătură de străpungere şi perimetrul de calcul

este înălţimea de nivel) asociată limitei de comportare ciclică cvasi-stabilă a

Perete de compartimentare sau de închidere

Proiecţia verticală a capacităţii

Fig. 5.2 – Verificarea dalei ca urmare a interacţiunii cu un perete nestructural

Fig. 7.1 Condiţii geometrice recomandate pentru alcătuirea planşeelor-dală

8 Calculul planşeelor dală

8.1.4 Momente de calcul pentru fâşiile de reazem şi de câmp

8.2 Metoda cadrului înlocuitor

Fig. 8.2 - Definirea cadrelor înlocuitoare pe două direcţii ortogonale

9 Recomandări pentru detalierea armăturii

Planşeu dală Planşeu dală

lbd 0.30 ℓ0 0.30 ℓ0 0.33 ℓ0 0.33 ℓ0 lbd

lbd 0.25 ℓ0 0.25 ℓ0 0.25 ℓ0 0.25 ℓ0 lbd

≥ 150mm ≤ 0.15 ℓ0 ≤ 0.15 ℓ0 ≥ 150mm

Reazem Reazem Reazem

Fig. 9.1 – Armarea plăcii la marginea planşeului

9.4 Armarea transversală a îmbinărilor placă-stâlp

9.5 Armarea pentru asigurarea integrităţii structurale

SCHEME LOGICE PENTRU PROIECTAREA PLANŞEELOR DALĂ

i. Evaluarea încărcărilor verticale

ii. Evaluarea acţiunii seismice

iii. Stabilirea combinaţiilor de încărcări

iv. Predimensionarea grosimii plăcii şi a secţiunilor

vi. Verificarea deplasărilor laterale ale structurii la

vii. Determinarea grosimii minime a stratului de

viii. Determinarea eforturilor secţionale (MEd, VEd) în

ix. Dimensionarea armăturilor longitudinale ale plăcii

xi. Verificarea rezistenţei la străpungere a plăcii

xii. Dimensionarea armăturii de străpungere a plăcii

xiii. Verificarea pentru asigurarea integrităţii

Conturul de calcul de referinţă u1 este situat la o distanţă 2d de aria încărcată şi se

Figura A2.1 - Tipuri de perimetre de control de referinţă în jurul ariilor încărcate

Figura A2.2 - Contur de calcul în vecinătatea unui gol

2. Se determină perimetrul de control de bază u1.

3. Se determină înălţimile dx şi dy utile pe direcţiile x

5. Se determină factorul de neuniformitate β