Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Indicativ GP 118-2012
3
Anexa B: Exemple de calcul
B1. Calculul eforturilor secţionale prin metoda coeficienţilor……………………….B1
B2. Calculul eforturilor secţionale prin metoda cadrului înlocuitor…………….…..B12
B3. Calculul eforturilor secţionale prin metoda elementului finit………………..…B20
B4. Calculul unei structuri cu pereţi şi planşeu dală situată în zonă
cu seismicitate ridicată……………………………………………………….…B28
B5. Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp,
fără transfer de moment……………………………………………………...…B44
B6. Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp,
cu transfer de moment, solicitări gravitaţionale………………………………..B50
B7. Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp,
cu transfer de moment, solicitări gravitaţionale şi seismice……………………B57
B8. Calculul şi dimensionarea unei îmbinări marginale placă-stâlp,
solicitări gravitaţionale………………………………………………………….B65
B9. Calculul şi dimensionarea unei îmbinări marginale placă-stâlp,
solicitări gravitaţionale şi seismice……………………………………………..B72
B10. Calculul şi dimensionarea unei îmbinări de colţ placă-stâlp,
solicitări gravitaţionale………………………………………………………..B80
B11. Calculul şi dimensionarea unei îmbinări de colţ placă-stâlp,
solicitări gravitaţionale şi seismice……………………………………………B87
B12. Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp cu gol în
vecinătatea stâlpului, cu transfer de moment, sol
4
1 Obiect şi domeniu de aplicare
1.1 Obiect
Prezentul ghid conţine prevederi pentru proiectarea planşeelor dală din beton armat
monolit supuse la solicitări din acţiuni gravitaţionale şi seismice.
Nu fac obiectul prezentului ghid planşeele dală din beton precomprimat şi planşeele
ciupercă.
1.2 Domeniu de aplicare
Prevederile ghidului se aplică la proiectarea planşeelor dală din beton armat în zone
seismice, la clădiri de locuinţe, birouri şi parcări.
Sistemul structural alcătuit din planşee dală şi stâlpi nu poate fi folosit pentru preluarea
efectelor acţiunii seismice decât în condiţiile restrictive prevăzute în acest ghid.
Prevederile ghidului se adresează investitorilor, proiectanţilor, executanţilor de lucrări,
precum şi organismelor de verificare şi control (verificarea şi/sau expertizarea proiectelor,
verificarea, controlul şi/sau expertizarea lucrărilor, după caz).
2 Definiţii şi simboluri
2.1 Definiţii
Planşeu dală – Planşeu compus dintr-o placă de grosime constantă care reazemă pe
stâlpi, fără intermediul unor grinzi (Fig. 1 a).
Planşeu ciupercă – Planşeu compus dintr-o placă care reazemă pe stâlpi, fără intermediul
unor grinzi, cu îngroşarea plăcii în zona de rezemare (Fig. 1 b).
Nod - Partea din stâlp situată în grosimea plăcii (incluzând subplaca, dacă aceasta există)
şi având dimensiuni în plan egale cu ale stâlpului la intersecţia dintre stâlp şi faţa
inferioară a plăcii (sau subplăcii).
Îmbinare - Nodul împreună cu regiunea plăcii adiacentă nodului.
Capitel - Parte evazată a stâlpului situată sub placă şi turnată odată cu acesta.
Subplacă - Partea îngroşată a plăcii din jurul stâlpului, cu grosimea de cel puţin ¼ din
grosimea plăcii adiacente şi extinsă din axul stâlpului în fiecare direcţie principală cu cel
puţin 1/6 din distanţa interax între stâlpi.
Capitel de forfecare - Parte îngroşată a plăcii în jurul stâlpului care nu satisface cerinţele
pentru subplacă referitoare la dimensiunile în plan.
Perimetru de calcul de referinţă - Perimetru situat pe placă, în jurul stâlpului, la distanţă
2d de acesta, şi construit astfel încât să aibă lungime minimă (Fig. 2.2 şi 2.3).
Secţiune de calcul de referinţă - Secţiune transversală în placă, care urmăreşte perimetrul
de calcul de referinţă şi are dimensiunea verticală egală cu d (Fig. 2.2).
Direcţia momentului – Direcţie paralelă cu direcţia armăturii de încovoiere dispusă
pentru preluarea respectivului moment încovoietor.
Moment neechilibrat - Partea din momentul total al plăcii transmisă stâlpului prin
îmbinare.
5
Fig. 2.1 – Tipuri de planşee fără grinzi
6
Simboluri
7
fcd valoarea de calcul a rezistenţei la compresiune a betonului
fyk valoarea caracteristică a rezistenţei de curgere a armăturii
fyd valoarea de calcul a rezistenţei de curgere a armăturii
fywd valoarea de calcul a rezistenţei de curgere a armăturilor de străpungere
fywd,ef rezistenţa efectivă de calcul a armăturilor de străpungere
g acceleraţia gravitaţională
h înălţimea de nivel
k coeficient care depinde de raportul dimensiunilor secţiunii transversale a
stâlpului
l lungime
lg dimensiune a golului din dală
lH distanţa orizontală de la faţa stâlpului până la marginea capitelului
q factor de comportare (utilizat la determinarea forţei seismice de calcul)
qEd valoarea de calcul a încărcării verticale
rcont raza perimetrului de calcul
sr distanţa în direcţie radială dintre perimetrele de armături transversale
st distanţa în direcţie tangenţială dintre armăturile transversale
u0 perimetrul stâlpului
u1, uout perimetrele de calcul
u1* perimetrul de calcul redus
vEd efortul unitar de străpungere în lungul perimetrului de control
vRd,c valoarea de calcul a rezistenţei la străpungere a unei dale fără armătură
transversală în lungul secţiunii de calcul considerate
vRd,cs valoarea de calcul a rezistenţei la străpungere a unei dale cu armătură
transversală în lungul secţiunii de calcul considerate
vRd,max valoarea maximă de calcul a rezistenţei la străpungere în lungul secţiunii de
calcul considerate
Litere greceşti
8
∆VEd valoarea netă a forţei de reacţiune verticală din interiorul perimetrului de calcul
considerat
λ factor de corecţie care ţine seama de contribuţia modului propriu fundamental
prin masa modală efectivă asociată acestuia
ν coeficientul de reducere a rezistenţei betonului fisurat la forţă tăietoare
ρly şi ρlz coeficienţii de armare longitudinală în direcţiile y şi respectiv z
σcp valoarea medie a eforturilor normale în beton în secţiunea critică
σcy şi σcz eforturile normale în beton în secţiunea critică pe direcţiile y şi respectiv z
3 Documente de referinţă
Ghidul se utilizează împreună cu următoarele documente de referinţă:
Nr.
Standard Denumire
crt.
SR EN 1991-1-1:2004 Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-1:
1 Acţiuni generale. Greutăţi specifice, greutăţi proprii,
încărcări utile pentru clădiri.
SR EN 1991-1-1:2004/ Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-1:
2 NA:2006 Acţiuni generale. Greutăţi specifice, greutăţi proprii,
încărcări utile pentru clădiri. Anexa naţională
SR EN 1991-1- Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-1:
3 1:2004/AC:2009 Acţiuni generale. Greutăţi specifice, greutăţi proprii,
încărcări utile pentru clădiri.
SR EN 1992-1-1:2004 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1:
4
Reguli generale şi reguli pentru clădiri.
SR EN 1992-1-1:2004/ Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1:
5
NB:2008 Reguli generale şi reguli pentru clădiri. Anexa naţionlă
SR EN 1992-1- Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1:
6
1:2004/AC:2008 Reguli generale şi reguli pentru clădiri.
SR EN 1992-1-1:2004/ Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1:
7
NB:2008/A91:2009 Reguli generale şi reguli pentru clădiri. Anexa naţionlă
Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-2:
8 SR EN 1992-1-2:2006
Reguli generale. Calculul comportării la foc.
Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-2:
SR EN 1992-1-2:2006/
9 Reguli generale. Calculul comportării la foc. Anexa
NA:2009
naţională
SR EN 1992-1- Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-2:
10
2:2006/AC:2009 Reguli generale. Calculul comportării la foc.
Oţelul beton laminat la cald. Condiţii tehnice generale de
11 STAS 438/1-89
calitate
STAS 438/1-89/A91- Oţelul beton laminat la cald. Condiţii tehnice generale de
12
2007 calitate
STAS 438/1- Oţelul beton laminat la cald. Condiţii tehnice generale de
13
89/A91:2007/C91:2009 calitate
14 STAS 438/2-91 Sârma rotundă profilată
9
Nr.
Acte legislative Publicaţia
crt.
Cod de proiectare. Bazele proiectării Ordinul ministrului transporturilor,
structurilor în construcţii, indicativ CR construcţiilor şi turismului nr.2.230/2005,
1 0-2005. publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I bis, nr.148/16 februarie 2006, cu
modificările ulteriore
Cod de proiectare. Partea 1-Prevederi Ordinul ministrului transporturilor,
de proiectare pentru clădiri, indicativ P construcţiilor şi turismului nr.1711/2006,
2 100-1/2006. publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I bis, nr.803/25 septembrie 2006, cu
completările şi modificările ulteriore
Normativ pentru producerea betonului Ordinul ministrului dezvoltării lucrărilor
şi executarea lucrărilor din beton, publice şi locuinţei nr.577/2008 din 29 aprilie
3 beton armat şi beton precomprimat- 2008, Publicat în Monitorul Oficial al
Partea 1: Producerea betonului, României, Partea I numarul 374 din 16 mai
indicativ NE 012/1-2007. 2008
Specificaţie tehnică. Cerinţe privind Ordinul ministrului transporturilor,
produsele din oţel utilizate ca construcţiilor şi turismului nr. 1944/2005,
4 armături indicativ ST 009-05. publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 1086bis din 2 decembrie 2005, cu
completările şi modificările ulteriore
4 Materiale
(1) Pentru proiectarea planşeelor-dală se folosesc betoane cu proprietăţile definite în SR
EN 1992-1-1, capitolul 3.1, şi NE012-1.
(2) Armăturile longitudinale şi transversale din stâlp, plăci şi noduri trebuie să fie
conforme cu cerinţele din SR EN 1992-1-1 capitolul 3.2 şi ST 009. Armarea transversală
a nodurilor dală-stâlp se poate face şi cu gujoane sau diverse carcase, dacă acestea au
agrement tehnic european.
5 Cerinţe de proiectare
10
(2) Placa trebuie verificată la încovoiere, îmbinarea placă-stâlp la străpungere, iar stâlpii
la încovoiere cu forţă axială. Verificările se vor face conform SR EN 1992-1-1 cap. 6,
completate cu prevederile din capitolul 5.4 al prezentului ghid pentru verificările din
combinaţia seismică. Verificarea la străpungere, atât la solicitări gravitaţionale cât şi la
solicitări seismice este detaliată în Anexa A (schemele logice A1...A9) şi exemplificată în
Anexa B (exemplele de calcul B1...B12).
Tabelul 5.1. Grosimea minimă a plăcii asociată verificărilor la starea limită de deformaţie
12
în care:
Asw – aria totală armăturii de străpungere de-a lungul unui perimetru de control;
sr – distanţa pe direcţie radială între perimetrele pe care sunt amplasate armăturile de
străpungere;
fywd,ef – rezistenţa efectivă de calcul a armăturilor de străpungere, definită conform pct.
6.4.5 (1) din SR EN 1992-1-1:2004;
d – media înălţimilor utile pe cele 2 direcţii ortogonale;
α – unghiul dintre armăturile de străpungere şi planul dalei. Dacă se prevede un singur
rând de bare înclinate, atunci în expresia (5.2) raportul d/sr = 0,67;
(8) În cazul îmbinărilor dală-stâlp fără armătură transversală, structura de rezistenţă
trebuie să fie înzestrată cu suficientă rigiditate laterală astfel încât deplasările relative de
nivel asociate stării limită ultime, calculate cu rigidităţile reduse din tabelul 5.2, să
respecte condiţia:
d rSLU = cqd re ≤ d rSLU
, a = 0,015h (5.4)
unde :
d rULS – deplasarea relativă de nivel sub acţiunea seismică asociată SLU;
q – factorul de comportare specific tipului de structură, după caz, conform P100-1
sau paragrafului 5.4(2) din prezentul ghid;
d re – deplasarea relativă de nivel, determinată prin calcul static elastic sub
încărcări seismice de proiectare;
c – coeficient de amplificare al deplasărilor, care ţine seama de faptul că pentru
T<Tc deplasările seismice calculate în domeniul inelastic sunt mai mari decât cele
corespunzătoare răspunsului seismic elastic, calculat conform P100-1;
d rSLU
, a – valoarea admisibilă a deplasării relative de nivel, egală cu 0,015h (unde h
13
max(l g ,1 ; l g , 2 ) ≤ ⋅ d
1
2d 4
max(l ; l ) ≤ 1 ⋅ min(c ; c )
lg,1 g ,1 g ,2
10
1 2
lg,2
u1
Fig. 5.1 – Dimensiunea maximă a golului în interiorul perimetrului de calcul u1
(12) Se recomandă ca pereţii rezemaţi direct pe placa planşeelor dală să fie alcătuiţi ca
elemente uşoare fără rigiditate şi rezistenţă semnificative la încărcări orizontale din
acţiuni seismice.
(13) Se recomandă să se evite soluţiile de alcătuire care, urmare a conlucrării pereţilor de
compartimentare sau de închidere cu stâlpii şi planşeele, pot determina eforturi de
întindere în planşeele dală. Dacă totuşi se utilizează astfel de soluţii, este necesar ca
planşeele dală să fie verificate la acţiunea verticală suplimentară, rezultată din
comportarea pereţilor ca elemente rezistente la acţiuni orizontale, conform mecanismului
prezentat în Fig. 5.2.
6 Proiectarea preliminară
(1) Înainte de determinarea eforturilor în planşeul dală conform metodelor prezenate în
capitolul 8, este necesară determinarea preliminară a grosimii plăcii. Se recomandă
utilizarea grosimilor minime date în tabelul 5.1.
(2) De asemenea, se recomandă în această fază verificarea la străpungere a grosimii plăcii
în vecinătatea nodului.
7 Alcătuirea constructivă
(1) Se recomandă ca distribuţia elementelor verticale (stâlpi şi/sau pereţi) în planul
planşeului să fie uniformă şi să se facă la intersecţiile unei reţele de axe ortogonale, la
care distanţele între axe să respecte condiţiile din Fig. 7.1:
14
l x = 0.66 ÷ 1.50
ℓy2 l y
l max
min ≤ 1.20
x
lx
ℓy1 max
l y
min ≤ 1.20
ℓx2 l y
ℓx1
c2 c1
= 0 . 50 ÷ 2 . 00
c2
c1
Fig. 7.2 – Dimensiunile secţiunii transversale a stâlpilor
(5) Sistemul de planşeu dală nu se va utiliza în cazul unor încărcări verticale repetate ce
pot genera fenomenul de oboseală.
15
8.1 Metoda coeficienţilor
8.1.1 Limitări
(1) Calculul planşeelor dală poate fi efectuată cu metoda coeficienţilor dacă sunt
satisfăcute următoarele condiţii:
a) planşeul are cel puţin 3 deschideri pe fiecare direcţie;
b) ochiurile de placă sunt dreptunghiulare cu raportul între latura lungă şi cea scurtă
mai mic sau egal cu 2;
c) deschiderile de pe o direcţie nu diferă cu mai mult de 30% faţă de deschiderea cea
mai mare;
d) stâlpii nu sunt dezaxaţi cu mai mult de 10% din deschiderea de pe direcţia
dezaxării, faţă de axa dintre 2 stâlpi succesivi;
e) toate încărcările trebuie să fie verticale şi uniform distribuite pe un ochi întreg de
placă. Valoarea caracteristică a încărcării utile trebuie să fie de cel mult 2 ori
încărcarea permanentă.
Calculul exemplificativ al unui planşeu dală cu metoda coeficienţilor este prezentat în
Anexa B, exemplul B1.
8.1.2 Momentul total de calcul pentru o deschidere
(1) Momentul total de calcul pentru o deschidere, Mo , se determină pentru o fâşie limitată
lateral de linia mijlocie a deschiderilor de o parte şi de alta a axului reazemelor şi se
calculează cu relaţia:
q l l2
M 0 = Ed 2 0 (8.1)
8
În care qEd este valoarea de calcul a încărcării verticale, l0 este lumina pe direcţia pe care
se determină momentul, iar l2 este deschiderea interax pe direcţia perpendiculară pe l0.
(2) Dacă deschiderile transversale adiacente nu sunt egale, l2 se calculează ca media lor
aritmetică.
(3) Pentru fâşiile marginale paralele cu marginea planşeului, l2 este distanţa de la
marginea exterioară a plăcii la centrul panoului de placă marginal.
(4) Valoarea considerată în calcul pentru l0 nu va fi mai mică decât 0,65l1, unde l1 este
distanţa interax pe direcţia pe care se calculează momentele.
8.1.3 Momente de calcul pozitive şi negative
(1) Momentele încovoietoare negative se determină la faţa reazemelor. În cazul stâlpilor
circulari sau poligonali se va considera un stâlp cu secţiune dreptunghiulară de arie
echivalentă cu a stâlpului real.
(2) Pentru o deschidere interioară, momentul negativ se consideră 0,65M0, iar momentul
pozitiv 0,35M0.
(3) Pentru o deschidere marginală, M0 se distribuie, în funcţie de tipul reazemului
marginal, ca în Tabelul 8.1.
16
Tabelul 8.1 - Momente de calcul pentru deschiderea marginală
Tipul de reazem exterior
Simplă Încastrare
Secţiunea de rezemare pe (placă turnată
calcul Cu grindă de Fără grindă de
perete de monolit cu
margine margine
zidărie sau perete de beton
beton armat)
Reazem interior 0,75 M0 0,65 M0 0,70 M0 0,70 M0
Câmp 0,63 M0 0,35 M0 0,50 M0 0,52 M0
Reazem exterior 0 0,65 M0 0,30 M0 0,26 M0
(4) Dacă momentele negative de la cele două feţe ale unui reazem nu sunt egale, placa se
va dimensiona la momentul cu valoarea mai mare.
ℓx (>ℓy )
ℓy /4 ℓy /4 ℓx-ℓy /2
ℓy /4
ℓy /4
ℓy /2
ℓy
ℓy /2 - fâşie de reazem
- fâşie de câmp
NOTĂ - Când sunt utilizate subplăci de lăţime > (ℓy /3), lăţimea fâşiilor de reazem poate fi luată
egală cu lăţimea subplăcii, iar lăţimea fâşiilor de câmp trebuie ajustată în consecinţă.
Fig. 8.1 - Definirea fâşiilor de rezem şi a fâşiilor de câmp
(2) Fâşia de reazem va fi dimensionată să preia 75% din momentul negativ la reazemele
interioare.
(3) Dacă marginea plăcii este liberă sau simplu rezemată, fâşia de reazem va prelua 100%
din momentul negativ de la reazemul exterior. Dacă marginea plăcii este turnată monolit
cu un perete de beton armat sau cu o grindă de margine, fâşia de reazem va prelua 75%
din momentul negativ de la reazemul exterior.
(4) Fâşia de reazem va fi dimensionată să preia 60% din momentul pozitiv.
17
(5) Fâşiile de câmp vor fi dimensionate să preia partea din momentele de calcul care nu
este preluată de fâşiile de reazem.
(lx1+lx2)/2
hs
hs
ℓy2
(ly1+ly2)/2
c2
c1
ℓy1
ℓx1 ℓx2
(2) Pentru încărcări verticale, rigiditatea poate fi calculată pe baza secţiunii brute a
elementelor de beton. Pentru încărcări orizontale trebuie folosită o fracţiune din această
valoare pentru a ţine cont de flexibilitatea ridicată a sistemelor dală-stâlpi (Tabelul 5.2).
(3) Încărcarea totală de pe panoul de placă trebuie folosită pentru analiza efectuată pentru
fiecare direcţie.
(4) Momentele încovoietoare se distribuie conform datelor din tabelului 8.2:
Tabelul 8.2 - Repartiţia simplificată a momentelor încovoietoare (cf. SR EN 1992-1-1)
Momente negative Momente pozitive
Fâşie de reazem 60 % … 80 % 50 % … 70 %
Fâşie centrală 40 % … 20 % 50 % … 30 %
NOTĂ - Totalul momentelor negative şi pozitive la care trebuie să reziste fâşiile de
reazem împreună cu fâşiile centrale trebuie să fie egal cu 100%
(5) Se recomandă ca, exceptând cazul când sunt prevăzute grinzi marginale proiectate să
reziste la torsiune, valorile momentelor transmise la stâlpii de margine sau de colţ să fie
18
limitate la valoarea momentului capabil al unei secţiuni dreptunghiulare, egal cu 0,17 bed2
fcd (cu be definit în Fig. 9.2), iar momentul pozitiv în traveea marginală se majorează în
consecinţă pentru a respecta echilibrul static.
(6) La cadrele etajate supuse doar încărcărilor verticale se poate accepta ca fiecare nivel
să fie calculat separat, neglijându-se influenţa deformaţiilor unui nivel asupra stării de
eforturi de la celelalte niveluri.
Calculul unui planşeu dală cu metoda cadrului înlocuitor este exemplificat în Anexa B,
exemplul B2.
8.3 Metoda elementului finit
(1) În cazul configuraţiilor structurale neregulate (deschideri inegale, ochiuri de placă
care nu au formă dreptunghiulară, stâlpi nealiniaţi pe axe) se recomandă modelarea
planşeelor dală cu elemente finite.
(2) În condiţiile utilizării metodei elementului finit, se recomandă testarea mai multor
variante de discretizare a plăcii pentru a evalua sensibilitatea răspunsului la acest
parametru.
(3) Pentru calculul la acţiuni laterale se admite folosirea unei formulări linear elastice şi
reducerea rigidităţii cu un factor global (vezi şi Tabelul 5.2).
Calculul cu metoda elementului finit este exemplificat în Anexa B, exemplul B3.
19
Tabelul 9.1 - Valorile minime ale distanţelor de întrerupere a armăturilor în planşee dală
armăturii
Proc. din
armătură
Poziţia
Fâşia
ℓ0 ℓ0
≥ 150mm ≥ 150mm
jos 100%
lbd Cel puţin două bare lbd
≥ 250mm ancorate în interiorul Zona în care este permisă ≥ 250mm
stâlpului înnădirea armăturilor
50%
jos
50%
≥ 200mm l0 ≥ 250mm ≥ 200mm
hs
hs
lbd
(lungimea de ancorare)
20
9.2 Armarea plăcii în dreptul stâlpilor interiori
(1) Cel puţin 50% din aria de armătură totală necesară pentru preluarea momentului
încovoietor negativ se va dispune în interiorul unei fâşii de lăţime egală cu 1/4 din suma
deschiderilor adiacente stâlpului.
9.3 Armarea plăcii în dreptul stâlpilor de margine sau de colţ
(1) Se recomandă ca armăturile longitudinale necesare pentru preluarea momentului
încovoietor să se dispună interiorul lăţimii efective, be definită în Fig. 9.2.
– marginea plăcii
Notă: y poate fi mai mare decât cy Notă: z poate fi mai mare decât cz şi
y poate fi mai mare decât cy
a) stâlp marginal b) stâlp de colţ
Fig. 9.2 – Definirea lăţimii active a dalei (be) în dreptul stâlpilor de margine sau de colţ
21
uout,ef
uout
≤ 2d ≤ 1.5d
≤ 1.5d
uout
≤ 1.5d
≤ 0.5d s ≤ 0.75d
> 0.3d
Fig. 9.3 – Prevederi referitoare la dispunerea armăturilor transversale de tip etrieri sau
gujoane
(4) Pentru soluţia de armare transversală cu bare înclinate, un singur rând de armături
transversale dispuse pe direcţia radială poate fi considerat suficient, dar se recomandă ca
unghiul de îndoire al barelor să fie redus la 30°.
(5) Se recomandă ca armăturile înclinate utilizate ca armătură transversală pentru
preluarea solicitării de străpungere să fie dispuse în interiorul unei zone ale cărei graniţe
se găsesc la o distanţă mai mică de 0.25d de stâlp sau de suprafaţa încărcată.
(6) Se recomandă ca punctul de coborâre al celor mai apropiate armături înclinate să fie
amplasat la o distanţă de cel mult 0.5d faţă de stâlp sau de suprafaţa încărcată.
22
≤ 0.25d
uout
≤ 1.5d ≤ 0.5d
≤ 2d
Fig. 9.4 – Prevederi referitoare la dispunerea armăturilor transversale de tip bare înclinate
∑A s ≥
VEd
( f yd f cd )−0.5 (9.1)
2,00
în care:
∑ As – suma ariilor armăturilor de la partea inferioară a plăcii ce traversează
stâlpul; dacă bara de armătură trece „continuu” prin stâlp, atunci contribuţia
acesteia este dublă.
VEd – valoarea de calcul a reacţiunii din reazem;
f yd – valoarea de calcul a rezistenţei de curgere a armăturilor;
f cd – valoarea de calcul a rezistenţei la compresiune a betonului.
23
ANEXA A
v. Analiza structurală
A1
x. Verificarea deformaţiilor (săgeţilor) plăcii
(cf. SR EN 1992-1-1 şi Anexa Naţională)
A2
A2. Determinarea perimetrului de control (cf. SR EN 1992-1-1)
În cazul ariilor încărcate situate în vecinătatea unor goluri, dacă distanţa cea mai mică
între conturul ariei încărcate şi marginea golului este mai mică sau egală cu 6d, partea din
perimetrul de control de calcul cuprinsă între două tangente şi gol, pornite din centrul
ariei încărcate este considerată ca neparticipantă (a se vedea figura A2.2).
gol în placă
În cazul unei arii încărcate situate în vecinătatea unei margini sau a unui colţ se va alege
un perimetru de control de calcul conform celor indicate în figura A2.3 în măsura în care
perimetrul care rezultă (scăzându-se marginile libere) este inferior celor obţinute aplicând
regulile de mai sus.
A3
Figura A2.3 – Perimetre de control de referinţă pentru arii încărcate în vecinătatea
unei margini sau a unui colţ
A4
A3. Verificarea rezistenţei la străpungere a plăcii
Din fazele anterioare de proiectare se cunosc: hs, c, fcd, fyd. Coeficientul de armare ρ şi Ø
(diametrul armăturilor longitudinale) se cunosc de la dimensionare plăcii la incovoiere.
La predimensionare, ρ şi Ø se estimează.
1. Se determină perimetrul stâlpului u0
DA NU
8. ν Ed ,u0 ≤ ν Rd ,max
SE IMPUNE ARMAREA
DA NU
12. ν Ed ,u1 ≤ ν Rd ,c TRANSVERSALĂ A PLĂCII
[cf. schemei logice A4]
STOP 13.
Nu este necesară armarea transversală.
A5
A4. Dimensionarea armăturii de străpungere a plăcii
11.
DA NU SE IMPUNE ARMAREA
12. ν Ed ,u1 ≤ ν Rd ,c TRANSVERSALĂ A PLĂCII
A6
A5. Verificarea rezistenţei la străpungere a plăcii ( în zone seismice )
Din fazele anterioare de proiectare se cunosc: hs, c, fcd, fyd. Coeficientul de armare ρ şi Ø
(diametrul armăturilor longitudinale) se cunosc de la dimensionare placii la incovoiere.
La predimensionare ρ şi Ø se estimează.
1. Se determină perimetrul stâlpului u0
DA NU
8. ν Ed ,u0 ≤ ν Rd ,max
STOP 13.
Nu este necesară armarea transversală.
A7
A6. Dimensionarea armăturii de străpungere a plăcii ( în zone seismice)
11.
DA NU SE IMPUNE ARMAREA
12. ν Ed ,u1 ≤ 0.4ν Rd , c TRANSVERSALĂ A PLĂCII
A8
A7 Factorul de neuniformitate β pentru îmbinări dală-stâlp interior
Se poate adopta
valoarea aproximativă:
β = 1.15
∆M Ed u1
β = 1+ k ⋅
VEd W1
u1 = 2 ⋅ (c1 + c2 ) + π ⋅ (4d ) u1 = π ⋅ (D + 4d )
e
Încovoiere uniaxială β = 1 + 0.6π
D + 4d
c12
W1 = + c1c2 + 4c2 d + 16d 2 + 2πdc1 e = ∆M Ed / VEd
2
Încovoiere biaxială
2 2
ey
e
β = 1 + 1.8 + z
by
bz
e y = ∆M Ed ,z / VEd
e z = ∆M Ed , y / VEd
A9
A8. Factorul de neuniformitate β pentru îmbinări dală-stâlp marginal
A10
Stabilitatea laterală a structurii nu
DA depinde de efectul de cadru între dale NU
şi stâlpi şi deschiderile adiacente nu
diferă cu mai mult de 25%.
Se poate adopta
valoarea aproximativă:
β = 1.40 M Ed u1
β = 1+ k ⋅
V Ed W1
Excentricitatea perpendiculară pe
DA marginea dalei (rezultând dintr-un NU
moment al cărui vector este paralel cu
marginea) este îndreptată către interior
STÂLP RECTANGULAR
c2
W1 = 2 + c1c2 + 4c1d + 8d 2 + πdc2
4
STÂLP CIRCULAR
W1 se calculează explicit pentru
fiecare caz deoarece formula
perimetrului u1 se modifică în
funcţie de raportul (d/D).
Continuare
A11
Continuare
Excentricitatea perpendiculară pe
marginea dalei îndreptată către exterior
M Ed u1
β = 1+ k ⋅
V Ed W1
A12
A9. Factorul de neuniformitate β pentru îmbinări dală-stâlp de colţ
Se poate adopta
valoarea aproximativă:
β = 1.50 M Ed u1
β = 1+ k ⋅
V Ed W1
DA Excentricitatea este NU
îndreptată către interior
u1
β= Se determină W1 corespunzător următoarei
u1* repartiţii a eforturilor de forfecare:
M Ed u1
β = 1+ k ⋅
V Ed W1
A13
ANEXA B
EXEMPLE DE CALCUL
B.1 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda coeficienţilor
EXEMPLUL B1
CALCULUL EFORTURILOR
SECŢIONALE PRIN
METODA COEFICIENŢILOR
B1
B.1 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda coeficienţilor
În cazul clădirii analizate (Fig. B.1.3) metoda coeficienţilor poate fi aplicată pentru calculul
eforturilor secţionale produse de încărcările gravitaţionale în planşeele dală deoarece: (i) placa este
continuă pe cel puţin trei deschideri pe fiecare direcţie, (ii) panourile de placă au raportul laturilor
mai mic de 2, (iii) în lungul aceluiaşi şir de stâlpi, deschiderile dalei nu diferă cu mai mult de 30%
din deschiderea maximă, (iv) nu există stâlpi dezaxaţi faţă de sistemul de axe şi (v) încărcarea utilă
nu depăşeşte de două ori valoarea încărcării permanente.
Deşi pe lăţimea fâşiei de placă momentele variază continuu, pentru dispunerea mai uşoară a
armăturii, momentele de calcul sunt determinate ca momente medii pe lăţimile fâşiilor de reazem şi,
respectiv, de câmp. Fâşia de reazem este centrată pe axa stâlpului şi se dezvoltă de o parte şi de alta
a stâlpului cu un sfert din deschiderea mai mică a panoului de placă (fig. B.1.1).
Fâşie de reazem
(a) Pe direcţie transversală a plăcii
Fâşie de reazem
Fâşie de câmp
Fâşie de reazem
Pe direcţiile principale ale planşeului dală peste parter al clădirii analizate (Fig. B.1.3) au
rezultat următoarele dimensiuni ale cadrelor individuale şi ale făşiilor de reazem şi, respectiv, de
câmp:
B2
B.1 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda coeficienţilor
1.875 m
CLI – fâşie de reazem 7.50 m
1.875 m
CLI – semi-fâşie de câmp 1.875 m
3.975 m 7.50 m
1.875 m
1.875 m
1.875 m
1.875 m
1.875 m
2.10 m
B3
B.1 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda coeficienţilor
Pentru deschiderile interioare, 65% din M o este distribuit momentului negativ şi 35%
momentului pozitiv (fig. B.1.2).
Întrucât gradul de încastrare în reazemul marginal depinde de condiţiile efective de la marginea
plăcii, valoarea momentului negativ din primul reazem poate varia de la 0% la 65% şi, în
consecinţă, momentul pozitiv din prima deschidere variază de la 65% la 35%, conform informaţiilor
furnizate în tabelul 8.1. Termenul de „margine simplu rezemată" se referă la cazul în care placa este
rezemată la margine pe un perete de zidărie, iar termenul „margine încastrată”, la cazul în care placa
este ancorată la margine într-un perete de beton armat a cărui rigiditate la încovoiere este cel puţin
egală cu cea a plăcii.
0.65-0.75M0
M0 0.65M0
0-0.65M0 M0
0.35-0.63M0 0.35M0
Fig. B.1.2 – Modul de distribuţie a momentul de calcul total M o în momente pozitive şi negative
După determinarea momentelor pozitive din câmpuri şi a celor negative din reazeme,
acestea sunt apoi repartizate fâşiilor de reazem şi celor de câmp. Astfel 75% din momentul negativ
este repartizat fâşiei de reazem şi 25% este distribuit egal între cele două fâşii de câmp adiacente. În
mod similar, 60% din momentul pozitiv este repartizat fâşiei de reazem, iar restul de 40% este
împărţit fâşiilor adiacente de câmp.
Distribuţia momentelor fe fâşiile de câmp şi reazem este dată în figurile B1.4-B1.7
B4
B.1 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda coeficienţilor
2 3 .975 m
n 7 .05 m
17 . 8 3 . 975 7 . 05 2
M0 440 kNm
8
330 286 286 330
154
277 277
92.4
166.2 166.2
61.6
110.8 110.8
B5
B.1 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda coeficienţilor
q 17.8kN / mp
2 7 .5 m
n 6 .9 m
17 . 8 7 . 5 6 . 9 2
Mo 795 kNm
8
278
501 501
167
300.6 300.6
111
200.4 200.4
B6
B.1 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda coeficienţilor
q 17.8kN / mp
2 3 .975 m
n 7 .05 m
17 . 8 3 . 975 7 . 05 2
Mo 440 kNm
8
B7
B.1 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda coeficienţilor
q 17.8kN / mp
2 7 .5 m
n 6 .9 m
17 . 8 7 . 5 6 . 9 2
Mo 795 kNm
8
B8
B.1 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda coeficienţilor
Beton: C25/30
Oţel: S500
5bare/m 5bare/m
Med/fâşie Med/1m A snec φ nec φ ef Med/fâşie Med/1m A snec φnec φ ef
2 2
kNm kNm mm mm mm kNm kNm mm mm mm
5bare/m 5bare/m
Med/fâşie Med/1m A snec φ nec φ ef Med/fâşie Med/1m A snec φnec φ ef
2 2
kNm kNm mm mm mm kNm kNm mm mm mm
B9
B.1 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda coeficienţilor
B 10
B.2 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda cadrului înlocuitor
EXEMPLUL B2
CALCULUL EFORTURILOR
SECŢIONALE PRIN
METODA CADRULUI ÎNLOCUITOR
B 11
B.2 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda cadrului înlocuitor
În acest exmplu structura analizată este aceeaşi cu cea din exemplul precedent, adică un
planşeu-dală cu deschideri de 7,50 m pe ambele direcţii.
Întrucât încărcarea utilă normată nu reprezintă mai mult de trei sferturi din încărcarea
permanentă normată, nu este necesar să fie considerate mai multe ipoteze de dispunere a încărcării
utile. În consecinţă, s-a considerat doar ipoteza în care încărcarea utilă acţionează uniform distribuit
pe toate ochiurile planşeului dală de peste parter al clădirii analizate ).
Pentru realizarea calculelor statice structura reală, tridimensională, cu planşee dală s-a
descompus într-o reţea de cadre bidimensionale ortogonale (Fig. B.2.2). Fiecare cadru înlocuitor
este format din şirul respectiv de stâlpi împreună grinzile reprezentate de plăcile de la fiecare nivel.
Grinzile cadrelor echivalente (Fig. B.2.1) au înălţimea secţiunii transversale egală cu grosimea
dalei şi lăţimea egală cu 7,5 m pentru cadrele interioare şi 3,975 m pentru cadrele marginale:
beff,y=7.5m
hs=23
ℓy2 =7.5m
hs=23
beff,x=7.5m
0.6m
c2
ℓy1 =7.5m
c1
0.6m
ℓx1=7.5m ℓx2=7.5m
La schematizarea cadrelor pentru calculul automat s-a ţinut cont de alcătuirea geometrică reală
a structurii. Astfel, deschiderile de calcul sunt egale cu distanţele între axele stâlpilor pe direcţia
considerată, iar înălţimile de nivel sunt egale cu distanţele între planurile mediane ale plăcilor.
După determinarea momentelor pozitive şi negative în secţiunile critice ale elementelor
cadrului, acestea se repartizează fâşiilor de reazem şi celor de câmp într-o manieră similară celei
descrise în metoda coeficienţilor. Astfel, panourile planşeului dală se împart în fâşii de reazem şi
fâşii centrale (Fig. 8.1), iar momentele încovoietoare se distribuie conform Tabelului 8.2.
B 12
B.2 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda cadrului înlocuitor
1.875 m
CLI – fâşie de reazem 7.50 m
1.875 m
CLI – semi-fâşie de câmp 1.875 m
3.975 m 7.50 m
1.875 m
1.875 m
1.875 m
1.875 m
1.875 m
2.10 m
B 13
B.2 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda cadrului înlocuitor
235.7
Diagrama de moment total (l2=3.975 m)
217.5 208.2 208.2 217.5
235.7 235.7
98.43
108.2 108.2
65.62
72.12 72.12
Distribuţia momentului în fâşia de câmp (l2=1.875 m)
Fig. B.2.3 – Diagrame de momente pe cadrul transversal marginal
377.7
377.7
185.7
212.4 212.4
123.7
141.6 141.6
Distribuţia momentului în fâşia de câmp (l2=2 x 1.875 m)
Fig. B.2.4 – Diagrame de momente pe cadrul transversal interior
B 14
B.2 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda cadrului înlocuitor
98 98 98 98 98 98
108 108
65 65 65 65 65 65
71 71
B 15
B.2 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda cadrului înlocuitor
235.7 112.24 1518.5 19.664 16+22 377.7 100.72 1362.7 18.628 16+22
108.2 51.524 697.09 13.323 12+16 212.4 56.64 766.31 13.969 12+16
217.5 103.57 1401.3 18.89 16+22 403.5 107.6 1455.8 19.254 16+22
208.2 99.143 1341.3 18.482 16+22 363.8 97.0133 1312.5 18.282 16+22
98.43 46.871 634.14 12.708 12+16 185.7 49.52 669.98 13.062 12+16
208.2 99.143 1341.3 18.482 16+22 363.8 97.0133 1312.5 18.282 16+22
217.5 103.57 1401.3 18.89 16+22 403.5 107.6 1455.8 19.254 16+22
108.2 51.524 697.09 13.323 12+16 212.4 56.64 766.31 13.969 12+16
235.7 112.24 1518.5 19.664 16+22 377.7 100.72 1362.7 18.628 16+22
B 16
B.2 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda cadrului înlocuitor
5bare/m 5bare/m
Med/fâşie Med/1m Asnec φnec φ ef Med/fâşie Med/1m A snec φnec φ ef
2 2
kNm kNm mm mm mm kNm kNm mm mm mm
71 37.867 512.31 11.422 12 142 37.8667 512.31 11.422 12
72 38.4 519.53 11.502 12 134 35.7333 483.45 11.095 12
65 34.667 469.02 10.929 12 124 33.0667 447.37 10.673 12
68 36.267 490.67 11.178 12 120 32 432.94 10.5 12
65 34.667 469.02 10.929 12 125 33.3333 450.98 10.716 12
68 36.267 490.67 11.178 12 120 32 432.94 10.5 12
65 34.667 469.02 10.929 12 125 33.3333 450.98 10.716 12
68 36.267 490.67 11.178 12 120 32 432.94 10.5 12
65 34.667 469.02 10.929 12 125 33.3333 450.98 10.716 12
68 36.267 490.67 11.178 12 120 32 432.94 10.5 12
65 34.667 469.02 10.929 12 125 33.3333 450.98 10.716 12
68 36.267 490.67 11.178 12 120 32 432.94 10.5 12
65 34.667 469.02 10.929 12 124 33.0667 447.37 10.673 12
69 36.8 497.88 11.26 12 134 35.7333 483.45 11.095 12
71 37.867 512.31 11.422 12 142 37.8667 512.31 11.422 12
B 17
B.3 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda elementului finit
EXEMPLUL B3
CALCULUL EFORTURILOR
SECŢIONALE PRIN
METODA ELEMENTULUI FINIT
B 18
B.3 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda elementului finit
În cazurile unei distribuţii complexe a încărcărilor verticale sau atunci când planşeul are o
geometrie neregulată sau există goluri de mari dimensiuni, eforturile secţionale se pot determina
doar prin intermediul metodei generale de calcul, fie utilizând metoda elementului finit, fie metoda
diferenţelor finite. Este astfel necesară utilizarea unor programe automate specializate.
În mod evident, aceste programe pot fi utilizate inclusiv pentru calculul planşeelor dală de tip
regulate (ce respectă condiţiile impuse pentru aplicarea metodei coeficienţilor).
În metoda elementului finit acurateţea determinării eforturilor este legată direct de dimensiunea
elementelor finite, respectiv de numărul nodurilor, deoarece forţele interne sunt calculate cu
precizie doar la noduri. Din acest motiv fineţea reţelei de elemente finite reprezintă un aspect
esenţial al analizelor efectuate prin această metodă deoarece acurateţea rezultatelor, dar şi timpul
necesar de calcul, cresc odată cu diminuarea dimensiunilor elementelor finite.
Pentru planşeul dală analizat este acela,si cu cel din exemplele precedente şi a fost discretizat
cu elemente finite ca în figura de mai jos:
Fig. B.3.1 – Reţeaua de elemente finite utilizate pentru modelarea planşeului dală
Pentru a obţine solicitările maxime în secţiunile critice ale planşeului s-au luat în considerare
modurile cele mai defavorabile de dispunere a încărcărilor verticale, prezentate grafic în Fig. B.3.2.
B 19
B.3 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda elementului finit
Combinaţia 1 de încărcare
B 20
B.3 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda elementului finit
Pentru dimensionarea şi armarea planşeului dală este însă necesar să se determine diagrame de
momente asociate fâşiilor de reazem şi, respectiv, de câmp. Aceste diagrame s-au obţinut prin
integrarea eforturilor unitare din elementele finite pe lăţimea fâşiilor respective. Dimensiunile şi
denumirile fâşiilor de reazem şi al celor de câmp sunt prezentate în Fig. B.3.4.
B 21
B.3 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda elementului finit
1.875 1.875
3.75 3.75 3.75 3.75 3.75 3.75 3.75 3.75 3.75 3.75 3.75 3.75 3.75 3.75 3.75
1.875
LR4
3.75
LC3
3.75
LR3
LC2
3.75
TC5
TR1
TC1
TR2
TC2
TR3
TC3
TR4
TC4
TR5
TR6
TC6
TR7
TC7
TR8
TC8
TR9
3.75
LR2
3.75
LC1
1.875
LR1
184
241 241
177
232 232
B 22
B.3 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda elementului finit
131 131
132
193 193
Momente încovoietoare în fâşiile de câmp transversale TC1 şi TC8 (l2=2x1.875 m)
142 142
124
182 182
92 92 92 92 92 92
120 120
B 23
B.3 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda elementului finit
Beton: C25/30
Oţel: S500
193 51.5 696.3 13.3 12+16 182 48.5 656.6 12.9 12+16
131 34.9 472.6 11.0 12 142 37.9 512.3 11.4 12
132 35.2 476.2 11.0 12 124 33.1 447.4 10.7 12
131 34.9 472.6 11.0 12 142 37.9 512.3 11.4 12
193 51.5 696.3 13.3 12+16 182 48.5 656.6 12.9 12+16
B 24
B.3 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda elementului finit
B 25
B.4 – Calculul unei structuri cu pereţi şi planşeu dală situată în zonă cu seismicitate ridicată
EXEMPLUL B4
B 26
B.4 – Calculul unei structuri cu pereţi şi planşeu dală situată în zonă cu seismicitate ridicată
Fig. B.4.1 - Spectrul normalizat de răspuns elastic pentru acceleraţii pentru componentele orizontale
ale mişcării terenului, în zonele caracterizate prin perioada de control (colţ): TC = 1,6s.
Deoarece pentru regimul de înălţime P+4E o structură alcătuită doar din stâlpi şi planşee dală
este mult prea flexibilă pentru a îndeplini cerinţele de performanţă asociate verificării deplasărilor
laterale ale structurii la SLS şi ULS, s-a optat ca pentru preluarea solicitărilor laterale generate de
acţiunea seismică să se introducă câte 4 pereţi structurali din beton armat pe fiecare direcţie a
clădirii. Pentru a păstra spaţiile deschise ce conferă clădirilor de birouri o mare flexibilitate
funcţională, s-a decis ca pe direcţie longitudinală pereţii structurali să fie amplasaţi în lungul
cadrelor marginale din axele 1 şi 4, iar pe direcţie transversală cei patru pereţi au plasaţi astfel încât
să bordeze încăperile destinate grupurilor sanitare (în axele G şi H şi, respectiv N şi O - Fig. B.4.2).
Pentru verificarea deplasărilor laterale de nivel şi pentru determinarea eforturilor secţionale
generate de acţiunea combinată a încărcărilor verticale de lungă durată şi a solicitărilor induse de
mişcarea seismică de proiectare s-a creat un model structural tridimensional (Fig. B.4.3). Stâlpii de
beton armat au fost modelaţi prin elemente finite liniare, iar pentru modelarea planşeelor dală şi a
pereţilor de beton armat s-au utilizat elemente finite de suprafaţă cu patru noduri.
Pentru a ţine cont de reducerea de rigiditate generată de fisurarea elementelor structurale, şi în
special a dalelor, elementelor verticale li s-a atribuit o rigiditate secţională de 0,5 EcIc, iar pentru
planşeele dală s-a considerat o rigiditate secţională de 0,3 EcIc.
Analiza modală a furnizat formele proprii de vibraţie prezentate în Fig. B.4.4 şi factorii de
participare ai maselor din tabelul B.4.1.
B 27
B.4 – Calculul unei structuri cu pereţi şi planşeu dală situată în zonă cu seismicitate ridicată
B 28
B.4 – Calculul unei structuri cu pereţi şi planşeu dală situată în zonă cu seismicitate ridicată
B 29
B.4 – Calculul unei structuri cu pereţi şi planşeu dală situată în zonă cu seismicitate ridicată
în care:
I 1.0 - pentru clasa III de importanţă;
(T) 2.75 - conform spectrului normalizat de răspuns elastic;
q 4 1.15 4.60 - factorul de comportare pentru structuri cu pereţi individuali;
m - masa totală a construcţiei;
0.85 - factorul de corecţie care ţine seama de contribuţia modului propriu fundamental;
B 30
B.4 – Calculul unei structuri cu pereţi şi planşeu dală situată în zonă cu seismicitate ridicată
Deplasările relative de nivel asociate stărilor limită de serviciu (SLS) şi ultime (SLU) se obţin
amplificând valorile de mai sus astfel:
d rSLS q d r d ra
SLS
8‰
d rSLU c q d r d ra
SLU
25 ‰
unde:
q - factorul de comportare al structurii;
0.50 - factor de reducere care ţine seama de perioada de revenire mai scurtă a acţiunii
seismice asociate SLS
c 3 2.5T / Tc - coeficient de amplificare al deplasărilor, care ţine seama că pentru T<T c
deplasările seismice calculate în domeniul inelastic sunt mai mari decât cele
corespunzătoare răspunsului seismic elastic.
B 31
B.4 – Calculul unei structuri cu pereţi şi planşeu dală situată în zonă cu seismicitate ridicată
7 .5
beff , y beff , x 3.75m
2
CSA2
MSA2
CSA3
MSB5
MSB6
MSB8
MSB2
MSB1
MSB3
MSB4
MSB7
CSB2
CSB6
CSB7
CSB8
CSB9
CSB1
CSB3
CSB4
CSB5
MSA3
CSA4
MSA1
CSA1
B 32
B.4 – Calculul unei structuri cu pereţi şi planşeu dală situată în zonă cu seismicitate ridicată
117 -3 117
Fâşiile CSB1-CSB2 ( b=1.7 m)
400 532 151 151 532 400
-28
246 246
Fâşiile CSB3-CSB9 ( b=3,7 m)
386 481 463 463 481 386
222 4 222
187 58 187
Fâşiile MSB3-MSB4-MSB5-MSB6-MSB7-MSB8 ( b=3,8 m)
71 59 -1,5 62 60 -1,6 61 70
48 33 13 36 36 11 37 40
B 33
B.4 – Calculul unei structuri cu pereţi şi planşeu dală situată în zonă cu seismicitate ridicată
73 -1,5 76
-14
152 156
135 4 143
115 39 118
B 34
B.4 – Calculul unei structuri cu pereţi şi planşeu dală situată în zonă cu seismicitate ridicată
hs= 230 mm
d= 170 mm
bfasie= 1.7 m
fyd= 435 mPa
s= 200 mm
Reazeme
Faşia Deschiderea Comb. Poziţie MEd Aa nec/m Aanec/20cm Aaef/20/40cm Ф
2 2 2
kNm mm mm mm
CSA1 1 GF Început -139.5 1109.7 221.9 201.1 Ф16/200
CSA1 1 GF Sfârşit -235.3 1872.1 374.4 380.1 Ф22/200
CSA1 2 GF Început -215.9 1717.2 343.4 380.1 Ф22/200
CSA1 2 GF Sfârşit -186.0 1479.8 296.0 201.1+380.1 Ф16+Ф22
CSA1 3 GF Început -81.6 649.4 129.9 201.1 Ф16/200
CSA1 3 GF Sfârşit -82.1 653.3 130.7 201.1 Ф16/200
CSA1 4 GF Început -185.7 1477.3 295.5 201.1+380.1 Ф16+Ф22
CSA1 4 GF Sfârşit -208.4 1658.0 331.6 380.1 Ф22/200
CSA1 5 GF Început -208.4 1658.0 331.6 380.1 Ф22/200
CSA1 5 GF Sfârşit -185.7 1477.3 295.5 201.1+380.1 Ф16+Ф22
CSA1 6 GF Început -82.1 653.3 130.7 201.1 Ф16/150
CSA1 6 GF Sfârşit -81.6 649.4 129.9 201.1 Ф16/150
CSA1 7 GF Început -186.0 1479.8 296.0 201.1+380.1 Ф16+Ф22
CSA1 7 GF Sfârşit -215.9 1717.2 343.4 380.1 Ф22/200
CSA1 8 GF Început -235.3 1872.1 374.4 380.1 Ф22/200
CSA1 8 GF Sfârşit -139.5 1109.7 221.9 201.1 Ф16/200
Câmpuri
Faşia Deschiderea Comb. Poziţie MEd Aa nec/m Aanec/20cm Aaef/20/40cm Ф
kNm mm2 mm2 mm 2
CSA1 1 GF Mijloc 110.695 880.523 176.10468 201.1 Ф16/200
CSA1 2 GF Mijloc 92.7277 737.603 147.5205 113.1+201.1 Ф12+Ф16
CSA1 3 GF Mijloc -2.8935 23.0163 4.6032693 113.1 Ф12
CSA1 4 GF Mijloc 94.1671 749.052 149.81044 113.1+201.1 Ф12+Ф16
CSA1 5 GF Mijloc 94.1671 749.052 149.81044 113.1+201.1 Ф12+Ф16
CSA1 6 GF Mijloc -2.8935 23.0163 4.6032693 113.1 Ф12
CSA1 7 GF Mijloc 92.7277 737.603 147.5205 113.1+201.1 Ф12+Ф16
CSA1 8 GF Mijloc 110.695 880.523 176.10468 201.1 Ф16/200
B 35
B.4 – Calculul unei structuri cu pereţi şi planşeu dală situată în zonă cu seismicitate ridicată
hs= 230 mm
d= 170 mm
bfasie= 3.7 m
fyd= 435 mPa
s= 200 mm
Reazeme
Faşia Deschiderea Comb. Poziţie MEd Aanec/m Aa nec/20cm Aaef/20/40cm Ф
kNm mm 2 mm2 mm2
CSA3 1 GF Început -363.4 1328.1 265.6 201.1+380.1 Ф16+Ф22
CSA3 1 GF Sfârşit -473.1 1729.1 345.8 380.1 Ф22/200
CSA3 2 GF Început -472.1 1725.5 345.1 380.1 Ф22/200
CSA3 2 GF Sfârşit -459.6 1679.8 336.0 380.1 Ф22/200
CSA3 3 GF Început -471.3 1722.6 344.5 380.1 Ф22/200
CSA3 3 GF Sfârşit -484.2 1769.6 353.9 380.1 Ф22/200
CSA3 4 GF Început -506.6 1851.7 370.3 380.1 Ф22/200
CSA3 4 GF Sfârşit -516.1 1886.1 377.2 380.1 Ф22/200
CSA3 5 GF Început -516.1 1886.1 377.2 380.1 Ф22/200
CSA3 5 GF Sfârşit -506.6 1851.7 370.3 380.1 Ф22/200
CSA3 6 GF Început -484.2 1769.6 353.9 201.1 Ф16/150
CSA3 6 GF Sfârşit -471.3 1722.6 344.5 201.1 Ф16/150
CSA3 7 GF Început -459.6 1679.8 336.0 380.1 Ф22/200
CSA3 7 GF Sfârşit -472.1 1725.5 345.1 380.1 Ф22/200
CSA3 8 GF Început -473.1 1729.1 345.8 380.1 Ф22/200
CSA3 8 GF Sfârşit -363.4 1328.1 265.6 201.1+380.1 Ф16+Ф22
Câmpuri
Faşia Deschiderea Comb. Poziţie MEd Aanec/m Aa nec/20cm Aaef/20/40cm Ф
kNm mm 2 mm2 mm 2
CSA3 1 GF Mijloc 205.29 750.2959 150.05917 113.1+201.1 Ф12+Ф16
CSA3 2 GF Mijloc 187.03 683.5663 136.71326 113.1+201.1 Ф12+Ф16
CSA3 3 GF Mijloc 179.19 654.8895 130.97791 113.1+201.1 Ф12+Ф16
CSA3 4 GF Mijloc 195.26 713.6126 142.72251 113.1+201.1 Ф12+Ф16
CSA3 5 GF Mijloc 195.26 713.6126 142.72251 113.1+201.1 Ф12+Ф16
CSA3 6 GF Mijloc 179.19 654.8895 130.97791 113.1+201.1 Ф12+Ф16
CSA3 7 GF Mijloc 187.03 683.5663 136.71326 113.1+201.1 Ф12+Ф16
CSA3 8 GF Mijloc 205.29 750.2959 150.05917 113.1+201.1 Ф12+Ф16
B 36
B.4 – Calculul unei structuri cu pereţi şi planşeu dală situată în zonă cu seismicitate ridicată
hs= 230 mm
d= 170 mm
bfasie= 3.95 m
fyd= 435 mPa
s= 200 mm
Reazeme
Faşia Deschiderea Comb. Poziţie M Ed Aanec/m Aa nec/20cm Aaef/20/40cm Ф
kNm mm2 mm 2 mm2
MSA1 1 GF Început 10.3 35.252 7.0504018 113.1 Ф12/200
MSA1 1 GF Sfârşit -131.6 450.65 90.129595 113.1 Ф12/200
MSA1 2 GF Început -125.6 430.1 86.01912 113.1 Ф12/200
MSA1 2 GF Sfârşit -101.8 348.43 69.686497 113.1 Ф12/200
MSA1 3 GF Început -76.77 262.82 52.564904 113.1 Ф12/200
MSA1 3 GF Sfârşit -82.69 283.08 56.616975 113.1 Ф12/200
MSA1 4 GF Început -107.1 366.78 73.356373 113.1 Ф12/200
MSA1 4 GF Sfârşit -118.5 405.64 81.128371 113.1 Ф12/200
MSA1 5 GF Început -118.5 405.64 81.128371 113.1 Ф12/200
MSA1 5 GF Sfârşit -107.1 366.78 73.356373 113.1 Ф12/200
MSA1 6 GF Început -82.69 283.08 56.616975 113.1 Ф12/200
MSA1 6 GF Sfârşit -76.77 262.82 52.564904 113.1 Ф12/200
MSA1 7 GF Început -101.8 348.43 69.686497 113.1 Ф12/200
MSA1 7 GF Sfârşit -125.6 430.1 86.01912 113.1 Ф12/200
MSA1 8 GF Început -131.6 450.65 90.129595 113.1 Ф12/200
MSA1 8 GF Sfârşit 10.3 35.252 7.0504018 113.1 Ф12/200
Câmpuri
Faşia Deschiderea Comb. Poziţie M Ed Aanec/m Aa nec/20cm Aaef/20/40cm Ф
kNm mm2 mm2 mm 2
MSA1 1 GF Mijloc 198.3 678.87 135.77337 113.1 Ф12/200
MSA1 2 GF Mijloc 167.1 571.96 114.39238 113.1 Ф12/200
MSA1 3 GF Mijloc 72.88 249.51 49.902962 113.1 Ф12/200
MSA1 4 GF Mijloc 166.9 571.42 114.28406 113.1 Ф12/200
MSA1 5 GF Mijloc 166.9 571.42 114.28406 113.1 Ф12/200
MSA1 6 GF Mijloc 72.88 249.51 49.902962 113.1 Ф12/200
MSA1 7 GF Mijloc 167.1 571.96 114.39238 113.1 Ф12/200
MSA1 8 GF Mijloc 198.3 678.87 135.77337 113.1 Ф12/200
B 37
B.4 – Calculul unei structuri cu pereţi şi planşeu dală situată în zonă cu seismicitate ridicată
Câmpuri
Faşia Deschiderea Comb. Poziţie M Ed Aanec/m Aanec/20cm Aaef/20/40cm Ф
kNm mm2 mm 2 mm2
MSA3 1 GF Mijloc 173.1 615.8464 123.16928 113.1 Ф12/200
MSA3 2 GF Mijloc 161.9 575.9596 115.19191 113.1 Ф12/200
MSA3 3 GF Mijloc 144.8 515.2422 103.04843 113.1 Ф12/200
MSA3 4 GF Mijloc 138.8 494.029 98.805808 113.1 Ф12/200
MSA3 5 GF Mijloc 138.8 494.029 98.805808 113.1 Ф12/200
MSA3 6 GF Mijloc 144.8 515.2422 103.04843 113.1 Ф12/200
MSA3 7 GF Mijloc 161.9 575.9596 115.19191 113.1 Ф12/200
MSA3 8 GF Mijloc 173.1 615.8464 123.16928 113.1 Ф12/200
B 38
B.4 – Calculul unei structuri cu pereţi şi planşeu dală situată în zonă cu seismicitate ridicată
hs= 230 mm
d= 170 mm
bfasie= 1.7 m
fyd= 435 mPa
s= 200 mm
Reazeme
Faşia Deschiderea Comb. Poziţie MEd Aa nec/m Aanec/20cm Aaef/20/40cm Ф
kNm mm2 mm2 mm 2
CSB1 1 GF Început -138.38 1100.71 220.14143 201.1 Ф16/200
CSB1 1 GF Sfârşit -210.45 1674.01 334.80173 380.1 Ф22/200
CSB1 2 GF Început -83.676 665.6 133.11999 201.1 Ф16/200
CSB1 2 GF Sfârşit -83.676 665.6 133.11999 201.1 Ф16/200
CSB1 3 GF Început -210.45 1674.01 334.80173 201.1 Ф16/200
CSB1 3 GF Sfârşit -138.38 1100.71 220.14143 380.1 Ф22/200
Câmpuri
Faşia Deschiderea Comb. Poziţie MEd Aa nec/m Aanec/20cm Aaef/20/40cm Ф
kNm mm2 mm2 mm 2
CSB1 1 GF Mijloc 116.942 930.214 186.04287 201.1 Ф16/200
CSB1 2 GF Mijloc -3.1939 25.4059 5.0811757 113.1 Ф12
CSB1 3 GF Mijloc 116.942 930.214 186.04287 201.1 Ф16/200
Fâşiile de reazem CSB3-CSB9
hs= 230 mm
d= 170 mm
bfasie= 3.7 m
fyd= 435 mPa
s= 200 mm
Reazeme
Faşia Deschiderea Comb. Poziţie MEd Aanec/m Aa nec/20cm Aaef/20/40cm Ф
2 2 2
kNm mm mm mm
CSB3 1 GF Început -400.4 1463.281 292.65618 380.1 Ф22/200
CSB3 1 GF Sfârşit -531.9 1944.003 388.80054 380.1 Ф22/200
CSB3 2 GF Început -151.4 553.2131 110.64262 113.1 Ф12/200
CSB3 2 GF Sfârşit -151.4 553.2131 110.64262 113.1 Ф12/200
CSB3 3 GF Început -531.9 1944.003 388.80054 380.1 Ф22/200
CSB3 3 GF Sfârşit -400.4 1463.281 292.65618 380.1 Ф22/200
Câmpuri
Faşia Deschiderea Comb. Poziţie MEd Aanec/m Aa nec/20cm Aaef/20/40cm Ф
2 2 2
kNm mm mm mm
CSB3 1 GF Mijloc 246.47 900.8037 180.16074 201.1 Ф16/200
CSB3 2 GF Mijloc -27.63 100.9897 20.197942 113.1 Ф12/200
CSB3 3 GF Mijloc 246.47 900.8037 180.16074 201.1 Ф16/200
B 39
B.4 – Calculul unei structuri cu pereţi şi planşeu dală situată în zonă cu seismicitate ridicată
hs= 230 mm
d= 170 mm
bfasie= 3.7 m
fyd= 435 mPa
s= 200 mm
Reazeme
Faşia Deschiderea Comb. Poziţie M Ed Aanec/m Aa nec/20cm Aaef/20/40cm Ф
kNm mm2 mm2 mm 2
CSB3 1 GF Început -386 1410.9 282.18131 201.1+380.1 Ф16+Ф22
CSB3 1 GF Sfârşit -481.3 1759.1 351.8147 380.1 Ф22/200
CSB3 2 GF Început -462.6 1690.7 338.13417 380.1 Ф22/200
CSB3 2 GF Sfârşit -462.6 1690.7 338.13417 380.1 Ф22/200
CSB3 3 GF Început -481.3 1759.1 351.8147 380.1 Ф22/200
CSB3 3 GF Sfârşit -386 1410.9 282.18131 201.1+380.1 Ф16+Ф22
Câmpuri
Faşia Deschiderea Comb. Poziţie M Ed Aanec/m Aa nec/20cm Aaef/20/40cm Ф
kNm mm2 mm2 mm 2
CSB3 1 GF Mijloc 212.4 776.26 155.25253 201.1 Ф16/200
CSB3 2 GF Mijloc 173.7 634.74 126.94786 113.1 Ф12/200
CSB3 3 GF Mijloc 212.4 776.26 155.25253 201.1 Ф16/200
hs= 230 mm
d= 170 mm
bfasie= 3.95 m
fyd= 435 mPa
s= 200 mm
Reazeme
Faşia Deschiderea Comb. Poziţie M Ed Aanec/m Aanec/20cm Aaef/20/40cm Ф
2 2 2
kNm mm mm mm
MSB1 1 GF Început 6.806 23.30004 4.660008 113.1 Ф12/200
MSB1 1 GF Sfârşit -114 391.9833 78.396659 113.1 Ф12/200
MSB1 2 GF Început -99.7 341.3473 68.26946 113.1 Ф12/200
MSB1 2 GF Sfârşit -99.7 341.3473 68.26946 113.1 Ф12/200
MSB1 3 GF Început -114 391.9833 78.396659 113.1 Ф12/200
MSB1 3 GF Sfârşit 6.806 23.30004 4.660008 113.1 Ф12/200
Câmpuri
Faşia Deschiderea Comb. Poziţie M Ed Aanec/m Aanec/20cm Aaef/20/40cm Ф
2 2 2
kNm mm mm mm
MSB1 1 GF Mijloc 222.3 760.9904 152.19808 201.1 Ф16/200
MSB1 2 GF Mijloc 4.247 14.53839 2.907678 113.1 Ф12
MSB1 3 GF Mijloc 222.3 760.9904 152.19808 201.1 Ф16/200
B 40
B.4 – Calculul unei structuri cu pereţi şi planşeu dală situată în zonă cu seismicitate ridicată
hs= 230 mm
d= 170 mm
bfasie= 3.8 m
fyd= 435 mPa
s= 200 mm
Reazeme
Faşia Deschiderea Comb. Poziţie MEd Aanec/m Aanec/20cm Aaef/20/40cm Ф
kNm mm2 mm2 mm2
MSB3 1 GF Început 4.6798 16.653 3.3307 113.1 Ф12/200
MSB3 1 GF Sfârşit -117.83 419.3 83.859436 113.1 Ф12/200
MSB3 2 GF Început -82.831 294.76 58.952493 113.1 Ф12/200
MSB3 2 GF Sfârşit -82.831 294.76 58.952493 113.1 Ф12/200
MSB3 3 GF Început -117.83 419.3 83.859436 113.1 Ф12/200
MSB3 3 GF Sfârşit 4.6798 16.653 3.3307 113.1 Ф12/200
Câmpuri
Faşia Deschiderea Comb. Poziţie MEd Aanec/m Aanec/20cm Aaef/20/40cm Ф
2 2 2
kNm mm mm mm
MSB3 1 GF Mijloc 187.93 668.78 133.75545 113.1 Ф12/200
MSB3 2 GF Mijloc 58.551 208.36 41.671684 113.1 Ф12/200
MSB3 3 GF Mijloc 187.93 668.78 133.75545 113.1 Ф12/200
B 41
B.5 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp, fără transfer de moment
EXEMPLUL B 5
B 42
B.5 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp, fără transfer de moment
În acest exemplu se prezintă modul de calcul şi de dimensionare a îmbinării dintre placa peste
parter şi stâlpul interior de la intersecţia axelor 2 şi J.
Placa are grosimea de 230 mm, iar stâlpul are secţiunea transversală 600 x 600 mm.
Se utilizează beton de clasă C25/30 şi armături de străpungere din oţel BSt500.
Forţa de străpungere centrică aplicată dalei reprezintă diferenţa dintre forţele axiale din stâlp de
la nivelul etajului 1 şi respectiv de la nivelul parterului.
În consecinţă:
B 43
B.5 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp, fără transfer de moment
Geometrie
hs = 230 mm
c1= 600 mm
c2
c2= 600 mm
c1
Materiale
Beton
f ck = 25 MPa
fcd= 16.7 MPa φ22/200
φ φ22/200
φ
Otel hs
f ywk = 500 MPa
fywd= 435 MPa
c1
Caracteristici sectiune
ds,x = 22 mm - diametrul armăturilor longitudinale întinse pe direcţia OX
sl,x= 200 mm - pasul dintre armăturile longitudinale întinse pe direcţia OX
ds,y= 22 mm - diametrul armăturilor longitudinale întinse pe direcţia OY
sl,y= 200 mm - pasul dintre armăturile longitudinale întinse pe direcţia OY
as1,x= 31 mm - acoperirea cu beton a armăturilor de pe direcţia OX
as1,y= 53 mm - acoperirea cu beton a armăturilor de pe direcţia OY
Eforturi de calcul
V Ed= 1112 kN
Med= 0 kNm
2 mm
B 44
B.5 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp, fără transfer de moment
Ca betonul din bielele înclinate să nu se zdrobească efortul de forfecare la faţa stâlpului trebuie
să nu depăşească efortul de poansonare maxim.
VEd
ν Ed = ≤ ν Rd ,max = 0.5 ⋅ν f cd
u0 ⋅ d
ν Ed ,u =
0
2.46 MPa - efortul tangenţial în lungul perimetrului stâlpului
ν Ed ,u0 ≤ ν Rd ,max OK
2d
c2
u1 = 2( c1 + c 2 ) + 2π (2d ) = 4762 mm
c1
VEd
ν Ed = β ⋅ = 1.242 MPa -efortul tangenţial în lungul perimetrului u1
u1 ⋅ d
Efortul de forfecare preluat de beton este: ν Rd,c = C Rd,c ⋅ k (100 ⋅ ρl ⋅ f ck )1/3 ≥ ν min
C Rd,c = 0. 18 / γ c = 0.12
200
k =1+ = 2.00
d
v min = 0 .035 ⋅ k 1.5 ⋅ f ck0.5 = 0.495
v Rd ,c = 0.704 MPa
B 45
B.5 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp, fără transfer de moment
1,5 ⋅ f yw d,ef
1,5d x⋅ d
Cel mai îndepărtat perimetru al armăturii de străpungere se amplasează la o distanţă cel mult
egală cu 1,5d în interiorul perimetrului de control uout.
B 46
B.5 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp, fără transfer de moment
Pe direcţie radială distanţa dintre perimetre nu trebuie să depăşească 0,75d , iar distanţa dintre
faţa reazemului şi perimetrul cel mai apropiat de armături de străpungere nu trebuie să
depăşească 0,5d.
Gujoane cu cap
φ10 / 130
B 47
B.6 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp, cu transfer de moment, la solicitări gravitaţionale
EXEMPLUL B6
B 48
B.6 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp, cu transfer de moment, la solicitări gravitaţionale
În acest exemplu se prezintă modul de calcul şi de dimensionare a îmbinării dintre placa peste
parter şi stâlpul interior de la intersecţia axelor 2 şi I.
Placa are grosimea de 230 mm, iar stâlpul are secţiunea transversală 600 x 600 mm.
Se utilizează beton de clasă C25/30 şi armături de străpungere din oţel BSt500.
NEd MEd
Rezultă:
B 49
B.6 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp, cu transfer de moment, la solicitări gravitaţionale
Geometrie
hs = 230 mm
c1= 600 mm
c2
c2= 600 mm
c1
Materiale
Beton
f ck = 25 MPa
fcd= 16.7 MPa φ22/200
φ φ22/200
φ
Otel hs
f ywk = 500 MPa
fywd= 435 MPa
c1
Caracteristici sectiune
ds,x = 22 mm - diametrul armăturilor longitudinale întinse pe direcţia OX
sl,x= 200 mm - pasul dintre armăturile longitudinale întinse pe direcţia OX
ds,y= 22 mm - diametrul armăturilor longitudinale întinse pe direcţia OY
sl,y= 200 mm - pasul dintre armăturile longitudinale întinse pe direcţia OY
as1,x= 31 mm - acoperirea cu beton a armăturilor de pe direcţia OX
as1,y= 53 mm - acoperirea cu beton a armăturilor de pe direcţia OY
Eforturi de calcul
V Ed= 1102 kN
Med= 62.2 kNm
B 50
B.6 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp, cu transfer de moment, la solicitări gravitaţionale
Ca betonul din bielele înclinate să nu se zdrobească efortul de forfecare la faţa stâlpului trebuie să nu
depăşească efortul de poansonare maxim.
V Ed
ν Ed = β ⋅ ≤ ν Rd ,max = 0.5 ⋅ν f cd
u0 ⋅ d
M Ed u 1
β =1+ k ⋅ = 1.071
V Ed W 1
ν Ed ,u =
0
2.62 MPa - efortul tangenţial în lungul perimetrului stâlpului
ν Ed ,u0 ≤ ν Rd ,max OK
2d
c2
u1 = 2( c1 + c 2 ) + 2π (2d ) = 4762 mm
c1
VEd
ν Ed = β ⋅ = 1.318 MPa -efortul tangenţial în lungul perimetrului u1
u1 ⋅ d
Efortul de forfecare preluat de beton este: ν R d ,c = C R d, c ⋅ k (1 0 0 ⋅ ρ l ⋅ f ck )1 / 3 ≥ν min
C Rd,c = 0. 18 / γ c = 0.12
200
k =1+ = 2.00
d
v min = 0 .035 ⋅ k 1.5 ⋅ f ck0.5 = 0.495
v Rd ,c = 0.704 MPa
B 51
B.6 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp, cu transfer de moment, la solicitări gravitaţionale
1,5 ⋅ f yw d ,ef
1,5d x⋅ d
Cel mai îndepărtat perimetru al armăturii de străpungere se amplasează la o distanţă cel mult egală
cu 1,5d în interiorul perimetrului de control uout.
B 52
B.6 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp, cu transfer de moment, la solicitări gravitaţionale
Pe direcţie radială distanţa dintre perimetre nu trebuie să depăşească 0,75d , iar distanţa dintre faţa
reazemului şi perimetrul cel mai apropiat de armături de străpungere nu trebuie să depăşească 0,5d.
Distanţa dintre armăturile de străpungere măsurată în dreptul perimetrului de referinţă de bază (u1)
nu trebuie să depăşească 1,5d , iar în dreptul ultimului perimetrului de armături transversale nu
trebuie să depăşească 2,0d.
Gujoane cu cap
φ10 / 130
Gujoane cu cap
φ10 / 130
B 53
B.6 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp, cu transfer de moment, la solicitări gravitaţionale
∑ As = 6473 mm
2
pe cele 4 laturi
2
As1= 1618 mm pe o latură
2
Astfel aria efectiva pe latură a armăturii de integritate este As1= 1659 mm
φ σ sd
lb = ⋅ Lungimea de ancorare măsurată de la faţa stâlpului
4 f bd
f bd = 2.25 ⋅η1 ⋅ η 2 ⋅ f ctd
φ= 28 mm
σ sd = 435 mm η1 = 1
η2 = 1
f c td = 1.2 Mpa
lb = 1127 mm f bd = 2.7 Mpa
B 54
B.7 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
EXEMPLUL B7
B 55
B.7 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
În acest exemplu se prezintă modul de calcul şi de dimensionare a îmbinării dintre placa peste
etajul 3 şi stâlpul interior de la intersecţia axelor 2 şi K.
Placa are grosimea de 230 mm, iar stâlpul are secţiunea transversală 600 x 600 mm.
Se utilizează beton de clasă C25/30 şi armături de străpungere din oţel BSt500.
Rezultă:
B 56
B.7 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
Rezultă:
B 57
B.7 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
Geometrie
hs = 230 mm
c1= 600 mm
c2
c2= 600 mm
c1
Materiale
Beton
fck = 25 MPa
fcd= 16.7 MPa φ22/200
φ φ22/200
φ
Otel hs
fywk = 500 MPa
fywd= 435 MPa
c1
Caracteristici sectiune
ds,x = 22 mm - diametrul armăturilor longitudinale întinse pe direcţia OX
sl,x= 200 mm - pasul dintre armăturile longitudinale întinse pe direcţia OX
ds,y= 22 mm - diametrul armăturilor longitudinale întinse pe direcţia OY
sl,y= 200 mm - pasul dintre armăturile longitudinale întinse pe direcţia OY
as1,x= 31 mm - acoperirea cu beton a armăturilor de pe direcţia OX
as1,y= 53 mm - acoperirea cu beton a armăturilor de pe direcţia OY
Eforturi de calcul
VEd= 698.42 kN
Med,x= 31.67 kNm
Med,y= 32.1 kNm
1) Înălţimea utilă a plăcii
dx= 199 mm
dy= 177 mm
dx h
dy
d=
(d x + dy )
= 188 mm
2
B 58
B.7 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
Ca betonul din bielele înclinate să nu se zdrobească efortul de forfecare la faţa stâlpului trebuie să nu
depăşească efortul de poansonare maxim.
V Ed
ν Ed = β ⋅ ≤ ν Rd ,max = 0.5 ⋅ν f cd
u0 ⋅ d
by
2 2
e e
β = 1 + 1.8 ⋅ x +
y
by bx bx
∆M Ed, x ∆M Ed, y
ex = = 45.3 mm ey = = 46.0 mm
VEd VEd
b x = c1 + 4 d = 1352 mm b y = c 2 + 4d = 1352 mm
β = 1.085959
u0= 2400 mm - perimetrul stâlpului
f ck
ν = 0 ,6 1 − = 0.54
250 - coeficientul de reducere a rezistenţei betonului fisurat la forţă tăietoare
ν Ed ,u =
0
1.68 MPa - efortul tangenţial în lungul perimetrului stâlpului
ν Ed ,u0 ≤ ν Rd ,max OK
2d
u1 = 2( c1 + c 2 ) + 2π (2d ) =
c2
4762 mm
c1
V Ed
ν Ed = β ⋅ = 0.847 MPa -efortul tangenţial în lungul perimetrului u1
u1 ⋅ d
Efortul de forfecare preluat de beton este: ν Rd, c = C Rd, c ⋅ k (100 ⋅ ρ l ⋅ f ck )1/3 ≥ ν min
ν Ed ,u > 0.4ν Rd ,c
1
⇒ Este necesară armatură de străpungere
B 59
B.7 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
d 1
ν Ed, u ≤ ν Rd, cs = 0,4 ⋅ν Rd, c + 1,5 ⋅ A sw ⋅ f y wd,ef ⋅ sinα
sr u1 ⋅ d
1
ν Ed, u1 − 0,4 ⋅ν Rd, c
⇒ A sw ≥ ⋅ u1 ⋅s r
1,5 ⋅ f y wd,ef
7) Determinarea perimetrului de control la care nu mai este necesar să se dispună armătură transversală
V Ed
u out = β ⋅ = 5728 mm
ν Rd ,c ⋅ d
1,5d x⋅ d
u out = 2(c1 + c 2 ) + 2π ⋅ xd
u out − 2(c1 + c 2 )
⇒ x= = 2.82
2π ⋅ d
x⋅d = 530 mm uout
Cel mai îndepărtat perimetru al armăturii de străpungere se amplasează la o distanţă cel mult egală cu
1,5d în interiorul perimetrului de control uout.
B 60
B.7 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
Pe direcţie radială distanţa dintre perimetre nu trebuie să depăşească 0,75d , iar distanţa dintre faţa
reazemului şi perimetrul cel mai apropiat de armături de străpungere nu trebuie să depăşească 0,5d.
Distanţa dintre armăturile de străpungere măsurată în dreptul perimetrului de referinţă de bază (u1) nu trebuie
să depăşească 1,5d , iar în dreptul ultimului perimetrului de armături transversale nu trebuie să depăşească
2,0d.
Gujoane cu cap
φ10 / 140
Gujoane cu cap
φ10 / 140
B 61
B.7 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
V Ed = 1117 kN
V
(
∑ As ≥ Ed f yd f cd
2 ,00
− 0. 5
) f yd = 435 MPa
f cd = 16.7 MPa
∑ As = 6561
2
mm pe cele 4 laturi
2
As1= 1640 mm pe o latură
2
Astfel aria efectiva pe latură a armăturii de integritate este As1= 1659 mm
φ σ sd
lb = ⋅ Lungimea de ancorare măsurată de la faţa stâlpului
4 f bd
f bd = 2.25 ⋅η1 ⋅ η 2 ⋅ f ctd
φ= 28 mm
σ sd = 0 mm η1 = 1
η2 = 1
f c td = 1.2 Mpa
lb = 0 mm f bd = 2.7 Mpa
B 62
B.8 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări marginale placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale
EXEMPLUL B8
B 63
B.8 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări marginale placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale
În acest exemplu se prezintă modul de calcul şi de dimensionare a îmbinării dintre placa peste
etajul 3 şi stâlpul marginal de la intersecţia axelor 1 şi I.
Placa are grosimea de 230 mm, iar stâlpul are secţiunea transversală 450 x 450 mm.
Se utilizează beton de clasă C25/30 şi armături de străpungere din oţel BSt500.
NEd MEd
Rezultă:
B 64
B.8 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări marginale placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale
Geometrie c2
hs = 230 mm
c1= 450 mm c1
c2= 450 mm
Materiale
Beton
f ck = 25 MPa
fcd= 16.7 MPa φ22/200
φ φ22/200
φ
Otel hs
f ywk = 500 MPa
fywd= 435 MPa
c1
Caracteristici sectiune
ds,x = 22 mm - diametrul armăturilor longitudinale întinse pe direcţia OX
sl,x= 200 mm - pasul dintre armăturile longitudinale întinse pe direcţia OX
ds,y= 22 mm - diametrul armăturilor longitudinale întinse pe direcţia OY
sl,y= 200 mm - pasul dintre armăturile longitudinale întinse pe direcţia OY
as1,x= 31 mm - acoperirea cu beton a armăturilor de pe direcţia OX
as1,y= 53 mm - acoperirea cu beton a armăturilor de pe direcţia OY
Eforturi de calcul
V Ed= 463.6 kN
Med= 264.5 kNm
B 65
B.8 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări marginale placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale
Ca betonul din bielele înclinate să nu se zdrobească efortul de forfecare la faţa stâlpului trebuie să nu
depăşească efortul de poansonare maxim.
V Ed
ν Ed = β ⋅ ≤ ν Rd ,max = 0.5 ⋅ν f cd
u0 ⋅ d
Când excentricitatea perpendiculară pe marginea dalei este îndreptată către interior β se obţine astfel:
u1
β= = 1.216
u 1*
u * 1 = 2 ⋅ min(1.5 ⋅ d ,0.5 ⋅ c1 ) + 4 ⋅ π ⋅ d + c 2 = 2081 mm
u 1 = 2 ⋅ c1 + c 2 + 2 ⋅ π ⋅ d = 2531 mm
ν Ed ,u =
0
2.22 MPa - efortul tangenţial în lungul perimetrului stâlpului
ν Ed ,u0 ≤ ν Rd ,max OK
*
4) Verificarea efortului tangenţial în lungul perimetrului de control de bază (u 1)
VEd
ν Ed , u1* = β ⋅ = 1.441 MPa -efortul tangenţial în lungul perimetrului u1
u1* ⋅ d
Efortul de forfecare preluat de beton este: ν Rd, c = C Rd, c ⋅ k (100 ⋅ ρ l ⋅ f ck )1/3 ≥ ν m in
C Rd,c = 0. 18 / γ c = 0.12
200
k =1+ = 2.00
d
v min = 0 .035 ⋅ k 1.5 ⋅ f ck0.5 = 0.495
v Rd ,c = 0.704 MPa
B 66
B.8 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări marginale placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale
d 1
ν Ed, u * ≤ ν Rd, c s = 0,75 ⋅ν Rd, c + 1,5 ⋅ A sw ⋅ f y wd,ef ⋅ sinα
u1 ⋅ d
*
sr
1
1,5 ⋅ f yw d ,ef
1,5d
xd
c1
*
u out + π ⋅ xd
= c2 + 2 ⋅
2
u* − (c1 + c2 )
⇒ x = out = 5.69
π ⋅d
u out
x ⋅d = 1069 mm
Cel mai îndepărtat perimetru al armăturii de străpungere se amplasează la o distanţă cel mult egală
cu 1,5d în interiorul perimetrului de control uout.
B 67
B.8 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări marginale placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale
Pe direcţie radială distanţa dintre perimetre nu trebuie să depăşească 0,75d , iar distanţa dintre faţa
reazemului şi perimetrul cel mai apropiat de armături de străpungere nu trebuie să depăşească 0,5d.
Distanţa dintre armăturile de străpungere măsurată în dreptul perimetrului de referinţă de bază (u1)
nu trebuie să depăşească 1,5d , iar în dreptul ultimului perimetrului de armături transversale nu trebuie
să depăşească 2,0d.
Gujoane cu cap
φ10 / 130
Gujoane cu cap
φ10 / 130
B 68
B.8 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări marginale placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale
φ σ sd
lb = ⋅ Lungimea de ancorare măsurată de la faţa stâlpului
4 f bd
f bd = 2.25 ⋅η1 ⋅ η 2 ⋅ f ctd
φ= 18 mm
σ sd = 435 mm η1 = 1
η2 = 1
f c td = 1.2 Mpa
lb = 725 mm f bd = 2.7 Mpa
B 69
B.9 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări marginale placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
EXEMPLUL B9
B 70
B.9 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări marginale placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
În acest exemplu se prezintă modul de calcul şi de dimensionare a îmbinării dintre placa peste
etajul 3 şi stâlpul marginal de la intersecţia axelor 1 şi H.
Placa are grosimea de 230 mm, iar stâlpul are secţiunea transversală 450 x 450 mm.
Se utilizează beton de clasă C25/30 şi armături de străpungere din oţel BSt500.
Rezultă:
B 71
B.9 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări marginale placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
B 72
B.9 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări marginale placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
Geometrie c2
hs = 230 mm
c 1= 450 mm c1
c 2= 450 mm
Materiale
Beton
fck = 25 MPa
fcd= 16.7 MPa 22/200 22/200
Otel hs
fywk = 500 MPa
fywd= 435 MPa
c1
Caracteristici sectiune
ds,x = 22 mm - diametrul armăturilor longitudinale întinse pe direcţia OX
sl,x= 200 mm - pasul dintre armăturile longitudinale întinse pe direcţia OX
ds,y= 22 mm - diametrul armăturilor longitudinale întinse pe direcţia OY
sl,y= 200 mm - pasul dintre armăturile longitudinale întinse pe direcţia OY
as1,x= 31 mm - acoperirea cu beton a armăturilor de pe direcţia OX
as1,y= 53 mm - acoperirea cu beton a armăturilor de pe direcţia OY
Eforturi de calcul
VEd= 326.54 kN
Med,x= 10.71 kNm
Med,y= 198.3 kNm
1) Înălţimea utilă a plăcii
dx= 199 mm
dy= 177 mm
dx h
dy
d
d x dy
188 mm
2
B 73
B.9 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări marginale placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
Ca betonul din bielele înclinate să nu se zdrobească efortul de forfecare la faţa stâlpului trebuie să nu
depăşească efortul de poansonare maxim.
V Ed
Ed Rd ,max 0 . 5 f cd
u0 d
Când excentricitatea perpendiculară pe marginea dalei este îndreptată către interior β se obţine astfel:
u1 u
*
k 1 e par 1.249
u1 W1
u * 1 2 min(1 .5 d ,0 .5 c1 ) 4 d c 2 2081 mm
u 1 2 c1 c 2 2 d 2531 mm
k 0.45
M ed , x
e par 32.8 mm
Ve d
c22
W1 c1 c2 4 c1 d 8 d 2 d c2 1140056 mm2
4
u0= 1350 mm - perimetrul stâlpului
f
0 ,6 1 ck 0.54
250 - coeficientul de reducere a rezistenţei betonului fisurat la forţă tăietoare
Ed ,u0 Rd ,max OK
V Ed 1.042 MPa
Ed , u -efortul tangenţial în lungul perimetrului u1
u1* d
*
1
C Rd,c 0 . 18 / c 0.12
200 2.00
k 1
d
v min 0 . 035 k 1 .5 f ck0 .5 0.495
v Rd ,c 0.704 MPa
Ed , u Rd , c
* Este necesară armatură de străpungere
1
B 74
B.9 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări marginale placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
d
1
Ed ,u 1 Rd, cs 0,4 Rd, c 1,5 A s w f y wd,ef s inα
sr u 1 d
Ed, u 1 0,4 Rd, c
A sw u1 sr
1,5 f y wd,ef
0 ,4
A sw
Ed, u 1 Rd , c
u 1 sr 605 mm 2
1 ,5 f y wd ,ef
f ck sr st mm 2
,1 b 0 . 08 19.8
m in
A sw
f yw k 1.5
7) Determinarea perimetrului de control la care nu mai este necesar să se dispună armătură transversală
V
u * out Ed 3080 mm
Rd , c d
1,5d
xd
c1
u *out c 2 2 xd
2
u * c1 c2 3.69
x o ut
d u out
xd 694 mm
Cel mai îndepărtat perimetru al armăturii de străpungere se amplasează la o distanţă cel mult egală cu
1,5d în interiorul perimetrului de control u out.
B 75
B.9 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări marginale placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
Pe direcţie radială distanţa dintre perimetre nu trebuie să depăşească 0,75d , iar distanţa dintre faţa
reazemului şi perimetrul cel mai apropiat de armături de străpungere nu trebuie să depăşească 0,5d.
Gujoane cu cap
10 / 140
Gujoane cu cap
10 / 140
B 76
B.9 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări marginale placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
B 77
B.10 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări de colţ placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale
EXEMPLUL B10
B 78
B.10 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări de colţ placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale
În acest exemplu se prezintă modul de calcul şi de dimensionare a îmbinării dintre placa peste
etajul 3 şi stâlpul de colţ de la intersecţia axelor 1 şi G.
Placa are grosimea de 230 mm, iar stâlpul are secţiunea transversală 450 x 450 mm.
Se utilizează beton de clasă C25/30 şi armături de străpungere din oţel BSt500.
Rezultă:
B 79
B.10 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări de colţ placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale
c2
Geometrie
hs = 230 mm
c1= c1
450 mm
c2= 450 mm
Materiale
Beton
f ck = 25 MPa
φ22/200
φ φ22/200
φ
fcd= 16.7 MPa
hs
Otel
f ywk = 500 MPa
fywd= 435 MPa
Caracteristici sectiune c1
ds,x = 22 mm - diametrul armăturilor longitudinale întinse pe direcţia OX
sl,x= 200 mm - pasul dintre armăturile longitudinale întinse pe direcţia OX
ds,y= 22 mm - diametrul armăturilor longitudinale întinse pe direcţia OY
sl,y= 200 mm - pasul dintre armăturile longitudinale întinse pe direcţia OY
as1,x= 31 mm - acoperirea cu beton a armăturilor de pe direcţia OX
as1,y= 53 mm - acoperirea cu beton a armăturilor de pe direcţia OY
Eforturi de calcul
V Ed= 228 kN
Medxx= 115 kNm
Medyy= 115 kNm
B 80
B.10 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări de colţ placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale
Ca betonul din bielele înclinate să nu se zdrobească efortul de forfecare la faţa stâlpului trebuie să nu
depăşească efortul de poansonare maxim.
V Ed
ν Ed = β ⋅ ≤ ν Rd ,max = 0.5 ⋅ν f cd
u0 ⋅ d
Când excentricitatea perpendiculară pe marginea dalei este îndreptată către interior β se obţine astfel:
u1
β= = 1.432
u 1*
u *1 = min(1.5 ⋅ d ,0.5 ⋅ c1 ) + min(1.5 ⋅ d ,0.5 ⋅ c2) + ⋅π ⋅ d = 1041 mm
u1 = c1 + c2 + π ⋅ d = 1491 mm
ν Ed ,u =
0
1.93 MPa - efortul tangenţial în lungul perimetrului stâlpului
ν Ed ,u0 ≤ ν Rd ,max OK
*
4) Verificarea efortului tangenţial în lungul perimetrului de control de bază (u 1)
VEd
ν Ed , u1* = β ⋅ = 1.669 MPa -efortul tangenţial în lungul perimetrului u1
u1* ⋅ d
Efortul de forfecare preluat de beton este: ν Rd, c = C Rd, c ⋅ k (100 ⋅ ρ l ⋅ f ck )1/3 ≥ ν m in
C Rd,c = 0. 18 / γ c = 0.12
200
k =1+ = 2.00
d
v min = 0 .035 ⋅ k 1.5 ⋅ f ck0.5 = 0.495
v Rd ,c = 0.704 MPa
B 81
B.10 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări de colţ placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale
d 1
ν Ed, u * ≤ ν Rd, c s = 0,75 ⋅ν Rd, c + 1,5 ⋅ A sw ⋅ f y wd,ef ⋅ sinα
u1 ⋅ d
*
sr
1
1,5 ⋅ f yw d ,ef
1,5d
c1 c2 π ⋅ xd
*
u out =+ +
2 2 2
* c c
2 ⋅ u out − 1 + 2
2 2
⇒ x= = 6.83 uout
π ⋅d
x ⋅d = 1284 mm
Cel mai îndepărtat perimetru al armăturii de străpungere se amplasează la o distanţă cel mult egală
cu 1,5d în interiorul perimetrului de control uout.
B 82
B.10 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări de colţ placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale
Pe direcţie radială distanţa dintre perimetre nu trebuie să depăşească 0,75d , iar distanţa dintre faţa
reazemului şi perimetrul cel mai apropiat de armături de străpungere nu trebuie să depăşească 0,5d.
Distanţa dintre armăturile de străpungere măsurată în dreptul perimetrului de referinţă de bază (u1)
nu trebuie să depăşească 1,5d , iar în dreptul ultimului perimetrului de armături transversale nu trebuie
să depăşească 2,0d.
Gujoane cu cap
φ10 / 140
Gujoane cu cap
φ10 / 140
B 83
B.10 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări de colţ placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale
V Ed = 228 kN
V
(
∑ As ≥ Ed f yd fcd
2 ,00
− 0. 5
) f yd = 435 MPa
f cd = 16.7 MPa
∑ As = 1339 mm
2
pe cele 2 laturi
2
As1= 670 mm pe o latură
2
Astfel aria efectiva pe latură a armăturii de integritate este As1= 1005 mm
φ σ sd
lb = ⋅ Lungimea de ancorare măsurată de la faţa stâlpului
4 f bd
f bd = 2.25 ⋅η1 ⋅ η 2 ⋅ f ctd
φ= 16 mm
σ sd = 435 mm η1 = 1
η2 = 1
f c td = 1.2 Mpa
lb = 644 mm f bd = 2.7 Mpa
B 84
B.11 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări de colţ placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
EXEMPLUL B11
B 85
B.11 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări de colţ placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
În acest exemplu se prezintă modul de calcul şi de dimensionare a îmbinării dintre placa peste
etajul 3 şi stâlpul de colţ de la intersecţia axelor 1 şi G.
Placa are grosimea de 230 mm, iar stâlpul are secţiunea transversală 450 x 450 mm.
Se utilizează beton de clasă C25/30 şi armături de străpungere din oţel BSt500.
Rezultă:
B 86
B.11 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări de colţ placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
B 87
B.11 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări de colţ placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
c2
Geometrie
hs = 230 mm
c1= 450 mm c1
c2= 450 mm
Materiale
Beton
fck = 25 MPa
φ22/200
φ φ22/200
φ
fcd= 16.7 MPa
hs
Otel
fywk = 500 MPa
fywd= 435 MPa
Caracteristici sectiune c1
ds,x = 22 mm - diametrul armăturilor longitudinale întinse pe direcţia OX
sl,x= 200 mm - pasul dintre armăturile longitudinale întinse pe direcţia OX
ds,y= 22 mm - diametrul armăturilor longitudinale întinse pe direcţia OY
sl,y= 200 mm - pasul dintre armăturile longitudinale întinse pe direcţia OY
as1,x= 31 mm - acoperirea cu beton a armăturilor de pe direcţia OX
as1,y= 53 mm - acoperirea cu beton a armăturilor de pe direcţia OY
Eforturi de calcul
VEd= 151.9 kN
Med,x= 72.5 kNm
Med,y= 81.82 kNm
1) Înălţimea utilă a plăcii
dx= 199 mm
dy= 177 mm
dx h
dy
d=
(d x + dy )
= 188 mm
2
B 88
B.11 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări de colţ placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
Ca betonul din bielele înclinate să nu se zdrobească efortul de forfecare la faţa stâlpului trebuie să nu
depăşească efortul de poansonare maxim.
V Ed
ν Ed = β ⋅ ≤ ν Rd ,max = 0.5 ⋅ν f cd
u0 ⋅ d
Când excentricitatea perpendiculară pe marginea dalei este îndreptată către interior β se obţine astfel:
u1
β= = 1.432
u1*
u *1 = min(1.5 ⋅ d ,0.5 ⋅ c1 ) + min(1.5 ⋅ d ,0.5 ⋅ c2 ) + ⋅π ⋅ d = 1041 mm
u1 = c1 + c2 + π ⋅ d = 1491 mm
f ck
ν = 0 ,6 1 − = 0.54
250 - coeficientul de reducere a rezistenţei betonului fisurat la forţă tăietoare
ν Ed ,u =
0
1.29 MPa - efortul tangenţial în lungul perimetrului stâlpului
ν Ed ,u0 ≤ ν Rd ,max OK
*
4) Verificarea efortului tangenţial în lungul perimetrului de control de bază (u 1)
VEd
ν Ed ,u = β ⋅ = 1.112 MPa -efortul tangenţial în lungul perimetrului u1*
u1* ⋅ d
*
1
Efortul de forfecare preluat de beton este: ν Rd, c = C Rd, c ⋅ k (100 ⋅ ρ l ⋅ f ck )1/3 ≥ ν min
ν Ed ,u > 0.4 ⋅ν Rd , c
*
1
⇒ Este necesară armatură de străpungere
B 89
B.11 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări de colţ placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
d 1
ν Ed, u ≤ ν Rd, cs = 0,4 ⋅ν Rd, c + 1,5 ⋅ A sw ⋅ f y wd,ef ⋅ sinα
u1 ⋅ d
1
sr
ν Ed, u1 − 0,4 ⋅ν Rd, c
⇒ A sw ≥ ⋅ u1 ⋅ s r
1,5 ⋅ f y wd,ef
7) Determinarea perimetrului de control la care nu mai este necesar să se dispună armătură transversală
xd
V
u *out = β ⋅ Ed = 1643 mm
ν ⋅d
Rd , c 1,5d
c1 c2 π ⋅ xd
u *out =
+ +
2 2 2
c c
2 ⋅ u *out − 1 + 2 uout
2 2
⇒ x= = 4.04
π ⋅d
x⋅d = 760 mm
Cel mai îndepărtat perimetru al armăturii de străpungere se amplasează la o distanţă cel mult egală cu
1,5d în interiorul perimetrului de control uout.
B 90
B.11 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări de colţ placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
Pe direcţie radială distanţa dintre perimetre nu trebuie să depăşească 0,75d , iar distanţa dintre faţa
reazemului şi perimetrul cel mai apropiat de armături de străpungere nu trebuie să depăşească 0,5d.
Distanţa dintre armăturile de străpungere măsurată în dreptul perimetrului de referinţă de bază (u1) nu
trebuie să depăşească 1,5d , iar în dreptul ultimului perimetrului de armături transversale nu trebuie să
depăşească 2,0d.
Gujoane cu cap
φ10 / 140
Gujoane cu cap
φ10 / 140
B 91
B.11 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări de colţ placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
V Ed = 234 kN
V
(
∑ As ≥ Ed f yd f cd
2 ,00
− 0. 5
) f yd = 435 MPa
f cd = 16.7 MPa
∑ As = 1374 mm
2
pe cele 2 laturi
2
As1= 687 mm pe o latură
2
Astfel aria efectiva pe latură a armăturii de integritate este As1= 1005 mm
φ σ sd
lb = ⋅ Lungimea de ancorare măsurată de la faţa stâlpului
4 f bd
f bd = 2.25 ⋅η1 ⋅ η 2 ⋅ f ctd
φ= 16 mm
σ sd = 435 mm η1 = 1
η2 = 1
f c td = 1.2 Mpa
lb = 644 mm f bd = 2.7 Mpa
B 92
B.12 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp cu gol în vecinătatea stâlpului la solicitări
gravitaţionale
EXEMPLUL B12
93
B.12 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp cu gol în vecinătatea stâlpului la solicitări
gravitaţionale
În acest exemplu se prezintă modul de calcul şi de dimensionare a îmbinării dintre placa peste
parter şi stâlpul interior de la intersecţia axelor 3 şi I, în vecinătatea căreia există un gol în placă.
Placa are grosimea de 230 mm, iar stâlpul are secţiunea transversală 600 x 600 mm.
Se utilizează beton de clasă C25/30 şi armături de străpungere din oţel BSt500.
NEd MEd
Rezultă:
94
B.12 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp cu gol în vecinătatea stâlpului la solicitări
gravitaţionale
Geometrie
hs = 230 mm
c1= 600 mm
c1
c2= 600 mm
c2
Materiale
Beton
f ck = 25 MPa
fcd= 16.7 MPa φ22/200
φ φ22/200
φ
Otel hs
f ywk = 500 MPa
fywd= 435 MPa
c1
Caracteristici sectiune
ds,x = 22 mm - diametrul armăturilor longitudinale întinse pe direcţia OX
sl,x= 200 mm - pasul dintre armăturile longitudinale întinse pe direcţia OX
ds,y= 22 mm - diametrul armăturilor longitudinale întinse pe direcţia OY
sl,y= 200 mm - pasul dintre armăturile longitudinale întinse pe direcţia OY
as1,x= 31 mm - acoperirea cu beton a armăturilor de pe direcţia OX
as1,y= 53 mm - acoperirea cu beton a armăturilor de pe direcţia OY
Eforturi de calcul
V Ed= 1102 kN
Med= 62.2 kNm
95
B.12 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp cu gol în vecinătatea stâlpului la solicitări
gravitaţionale
l = 1000 mm
l 2 c1
⋅ + 2⋅d c1 y 2ϕ
2 2 =
y= 208 mm
c1 c2
l+
2
c2 c − y c1 − y
2
W1 = 4 ⋅ c2 ⋅ d + c1 ⋅ c2 + 16 ⋅ d + 2 ⋅ π ⋅ d ⋅ c2 + 1 + 1
2
+ ⋅ y = 2254631 mm2
2 2 2
k = 0.6 - coeficient ce ţine cont de raportul laturilor stâlpului
M Ed u 1
β =1+ k ⋅ = 1.068
V Ed W 1
ν Ed ,u =
0
2.61 MPa - efortul tangenţial în lungul perimetrului stâlpului
ν Ed ,u0 ≤ ν Rd ,max OK
C Rd,c = 0. 18 / γ c = 0.12
200
k =1+ = 2.00
d
v min = 0 .035 ⋅ k 1.5 ⋅ f ck0.5 = 0.495
v Rd ,c = 0.704 MPa
96
B.12 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp cu gol în vecinătatea stâlpului la solicitări
gravitaţionale
1,5 ⋅ f yw d ,ef
1,5d x⋅ d
ϕ= 8.746162 °
u out
uout − 2 ⋅ (c1 + c2 ) + c2 ⋅ tan ϕ
x= = 5.86
2 ⋅ π ⋅ d − 2 ⋅ d ⋅ tan ϕ
x ⋅ d = 1102 mm
Cel mai îndepărtat perimetru al armăturii de străpungere se amplasează la o distanţă cel mult egală
cu 1,5d în interiorul perimetrului de control uout.
97
B.12 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp cu gol în vecinătatea stâlpului la solicitări
gravitaţionale
Pe direcţie radială distanţa dintre perimetre nu trebuie să depăşească 0,75d , iar distanţa dintre faţa
reazemului şi perimetrul cel mai apropiat de armături de străpungere nu trebuie să depăşească 0,5d.
Distanţa dintre armăturile de străpungere măsurată în dreptul perimetrului de referinţă de bază (u1)
nu trebuie să depăşească 1,5d , iar în dreptul ultimului perimetrului de armături transversale nu trebuie
să depăşească 2,0d.
Gujoane cu cap
φ10 / 130
Gujoane cu cap
φ10 / 130
98