Sunteți pe pagina 1din 10

DREPT CIVIL CURS 6-9.11.

2016

OBLIGATIA DE PREDARE - potrivit art 1685 CC- predarea se face prin punerea bunului vandut la
dispozitia cumparatorului impreuna cu tot ceea ce este necesar dupa imprejurari pt exercitarea
libera si neingradita a posesiei. Posesia reprezinta conform art 916 exercitarea in fapt a
prerogativelor dr de proprietate asupra unui bun de catre pers care il stapaneste si care se
comporta ca un proprietar. Alin 2 al art 916- notiunea de posesie si reg ei jur se poate aplica
schimband ce e de schimbat pt exercitarea oricarui alt drept real . Notiunea de posesie
presupune exercitarea in fapt a prerogativelor unui drept. Predarea reprezinta asigurarea de
catre vanzator in favoarea cumparatorului a posibilitatii de fapt de a exercita prerogativele
dreptului cumparat in mod liber si neingradit.

De aceea potrivit art 1483 obl de predare este implicata in obl de a transfera proprietatea sau
alt drept vandut, pt ca aceasta din urma obl nu e complet executata, cand dobanditorul dr e
impiedicat in fapt sa il exercite ; prin urmare obl de predare impune vanzatorului sa inlature
toate obstacolele care ar impiedica exercitarea in fapt de catre cumparator a dr cumparat.

De aici decurg si modalitatile in care se poate face predarea : uneori ea se poate executa printr-
o simpla prestatie de a nu face spre ex pt predarea unui teren neingradit e suficient a vanzatorul
sa nu se opuna intrarii cumparatorului in posesia terenului ; alteori predarea presupune
prestatii de a face : daca predarea vizeaza un imobil, predarea implica si eliberarea acestuia de
bunurile mobile care sunt amplasate pe el si care nu au facut obiectul vanzarii -> ele nu vor fi
tratate ca accesorii ale imobilului; daca imobilul este ingradit, predarea implica obl vanzatorului
de a ii furniza cumparatorului instrumentele necesare pt a depasi ingradirea sau pt a patrunde,
cum ar fi cheile de la poarta imobilului sau chiar spargerea ingradirii pt patrunderea in imobil;
daca bunul e mobil, predarea presupune remiterea lui materiala, prin exceptie insa uneori e
nevoie doar de remiterea unui bun accesoriu care permite luarea in stapanire a bunului cum ar
fi cheile automobilului vandut sau in alte cazuri doar remiterea titlului reprezentativ al bunului
mobil(pt marfuri) , spre ex conosamentul(pt marfuri din regimul naval).Cand titlul e nominativ
predarea presupune si inregistrarea in registrul nominativ.

OB PREDARII -e ob derivat al obl de predare - in principiu predarea poarta asupra bunului


vandut impreuna cu accesoriile sale; accesoriile includ 3 categorii de lucruri:

1)sunt lucruri afectate folosintei lucrului vandut (cheile de la masina/casa)-valabil si pt imobilele


prin destinatie

2)titlurile bunului vandut - titlul de dobandire al vanzatorului precum si titlurile tuturor


antecesorilor acestuia in masura posibilului, masura presupusa a fi acceptata de cumparator
care ar fi trebuit sa cerceteze titlurile inainte de exprimarea consimtamantului la cumparare.
3)fructele culese de catre vanzator dupa data transferului proprietatii catre cumparator- aceste
fructe se cuvin cumparatorului care e proprietarul lor de la data culegerii

LOCUL PREDARII -art 1689- predarea trebuie sa se faca la locul unde bunul se afla in momentul
incheierii contractului daca nu rezulta altfel din conventia partilor ori in lipsa acesteia, din
uzante. Regula prevazuta in acest text nu se aplica decat bunurilor individual determinate pt
numai ele au un loc al situarii la data inch contr. Regula e inderogabila in cazul imobilelor
individual det care prin ipoteza nu pot fi miscate.

Pt bunurile mobile de gen, se va aplica regula generala prev de art 1494 alin 1 lit c)- obl de
predare urmeaza a se executa la domiciliul sau sediul debitorului de la data incheierii
contractului. In cazul in care dupa data incheierii contr vanzatorul isi schimba sediul sau
domiciliul el are facultatea de a se elibera de obl de predare si prin remiterea bunurilor la noul
sediu sau domiciliu, dar daca din acest motiv rezulta cheltuieli suplimentare pt cumparator,
atunci vanzatorul va trebui sa ramburseze aceste cheltuieli pe baza art 1494 alin 2.

SCADENTA OBL DE PREDARE -art 1693- in lipsa unui termen, cumparatorul poate cere predarea
bunului de indata ce pretul e platit.Textul continua, daca insa ca urmare a unor imprejurari
cunoscute cumparatorului la momentul vanzarii, predarea bunului nu se poate face decat dupa
trecerea unui termen, partile sunt prezumate ca au convenit ca predarea sa aiba loc la expirarea
acelui termen.Rezulta ca de regula, obl de predare este ultima dintre obl esentiale decurgand
din contr de vanzare care devine scadenta.

Desi in principiu obl de predare e inclusa in obl de transmitere a dr vandut, in privinta scadentei
ea e separata de aceasta.Aceasta separare urmareste sa asigure o repartitie echitabila a
riscurilor de neexecutare intre vanzator si cumparator. Obl de a transfera proprietatea e prima
scadenta , dupa executarea ei nu devine scadenta obl de predare, ci obl de a plati pretul iar obl
de predare va fi scadenta doar dupa executarea obl de a plati pretul.Inseamna ca pana la plata
pretului, desi vanzatorul nu mai este proprietar al lucrului vandut, el pastreaza totusi un drept
de retentie cu privire la acesta, drept care constituie una din garantiile vanzatorului pt creanta
corelativa a obl de plata a pretului.

CONFORMITATEA PREDARII -bunul predat trebuie ca la data predarii sa prezinte toate calitatile
pe care cumparatorul se astepta in mod rezonabil ca el sa le prezinte in momentul in care a
consimtit la contractul de vanzare : bunul predat trebuie sa conform cu bunul
vandut.Conformitatea are 3 aspecte ce trb intrunite cumulativ :

1)Conformitate sub aspectul identitatii : presupune ca atunci cand vanzarea poarta asupra unui
bun individual determinat, predarea sa poarte asupra aceluiasi bun, iar in cazul vanzarii
bunurilor de gen, presupune ca genul convenit sa fie respectat la predare
2)Conformitatea sub aspectul cantitatii : in privinta bunurilor individual determinate nu are
aspecte specifice, in privinta bunurilor de gen, ea presupune respectarea greutatii, nr sau
masurii in functie de care bunurile de gen vandute au fost determinate la data incheierii
contractului.

3)Conformitatea are un aspect calitativ : CC prevede reguli supletive privind conformitatea sub
aspectul calitatii . Art 1690 alin 1- bunul trebuie sa fie predat in starea in care se afla la
momentul incheierii contractului. Regula nu se poate aplica decat bunurilor individual
determinate. Pt asemenea bunuri, ea implica din partea vanzatorului o obligatie de a conserva
bunul intre data incheierii contractului si data predarii. In acest sens art 1483 alin 1 teza finala si
art 1485 prevad ca obligatia de predare a unui bun individual determinat implica si obligatia
conservarii lui pana la predare.

In principiu, cheltuielile conservarii pana la predare trebuie suportate de catre debitorul


obligatiei de conservare- art 1498.Diligenta vanzatorului in executarea obl de conservare nu este
supusa regulilor din materia contractului de depozit, care e prin natura lui un contract cu titlu
gratuit, ci regulilor in materie de executare a obligatiilor oneroase, astfel incat vanzatorul va fi
tinut sa conserve bunul cu diligenta bunului proprietar, fiind raspunzator pt orice culpa,
indiferent de diligenta cu care isi conserva propriile bunuri.

In ceea ce priveste bunurile de gen se va aplica dr comun din art 1486- vanzatorul va fi liberat
numai prin predarea unor bunuri de calitate cel putin medie.Fata de aceste reguli supletive,
partile pot deroga, fie relaxand standarele de conformitate ce decurg din aceste reguli fie cel
mai adesea adaugand la aceste standarde anumite calitati specifice pe care cumparatorul e
interesat ca bunul sa le aiba. Aceste calitati specifice modifica obiectul obligatiei de predare,
astfel incat e important sa se determine in ce mod pot fi ele convenite.In principiu nu e necesar
ca acele calitati specifice sa fi fost prevazute in mod expres in contract, daca se dovedeste ca
inainte de incheierea contractului cumparatorul a facut cunoscuta vanzatorului exigenta sa in
privinta acestor calitati si vanzatorul nu a declarat ca bunul nu le indeplineste.In consecinta, vor
fi considerate ca fiind standarde specifice de conformitate orice exigente speciale ale
cumparatorului cunoscute vanzatorului si pe care acesta nu le-a exclus in mod expres.

Conformitatea predarii are un regim de sanctionare special in sensul ca neconformitatea nu va


putea fi sanctionata in principiu decat daca a fost reclamata de catre cumparator intr-un termen
scurt de la preluare.Din aceasta regula decurge reg jur al receptiei bunului vandut. Art 1690 alin
2 - cumparatorul are obligatia ca imediat dupa preluare sa verifice starea bunului vandut potrivit
uzantelor. Daca in urma verificarii se constata existenta unor vicii aparente,cumparatorul trebuie
sa il informeze pe vanzator despre acestea fara intarziere. In lipsa informarii se considera ca
vanzatorul si-a executat obligatia de conformitate.
Din acest mecanism rezulta ca plata obligatiei de predare nu este un contract, ci un act
unilateral al vanzatorului caruia ii poate urma un act unilateral al cumparatorului. Manifestarile
de vointa ale celor 2 parti cu ocazia predarii produc efecte independente de acordul celeilalte
parti si de aceea in principiu ele nu pot fi considerate ca oferta, respectiv acceptare a unui
contract.Astfel, daca vanzatorul preda bunul vandut conform, el este liberat de obligatia de
conformitate independent de acordul cumparatorului. Tot astfel, daca vanzatorul preda bunul
vandut neconform, insa cumparatorul il receptioneaza fara obiectii, conduita cumparatorului il
libereaza pe vanzator de obl de conformitate independent de manifestarea de vointa a
vanzatorului. Chiar si atunci cand predarea conforma, respectiv receptia fara obiectiuni sunt
constatate prin acelasi inscris denumit proces verbal de predare-primire/receptie, acest inscris
nu constata un contract ci constata cele 2 acte unilaterale mentionate anterior.

Defectele bunului existente la data predarii adica acele aspecte in privinta carora lucrul predat
nu corespunde cu lucrul vandut se impart in 2 categorii dupa cum ele pot sau nu sa fie
identificate cu ocazia receptiei .Astfel acele neconformitati care puteau fi identificate de catre
un cumparator atent si diligent cu ocazia unei verificari facute fara asistenta de specialitate se
numesc neconformitati aparente.Neconformitatile care nu puteau fi identificate cu ocazia
preluarii fie datorita timpului necesarmente scurt disponibil pt verificarea efectuata cu acea
ocazie, fie deoarece identificarea lor presupunea cunostinte de specialitate se numesc
neconfomitati sau vicii ascunse.

Cele 2 tipuri de neconformitati au 2 regimuri de sanctiune diferite : neconformitatile aparente


pot fi sanctionate numai daca cumparatorul le-a reclamat intr-un termen scurt de la preluare
.Termenul scurt -art 1690 alin 3 sub formula "fara intarziere" - e un termen de decadere, in
sensul ca daca o anumita neconformitate era aparenta la data predarii si nu a fost reclamata de
cumparator fara intarziere, atunci el e decazut din orice remediu cu privire la acea
neconformitate.Ca termen , el e neobisnuit pt nu e unul fix, ci unul determinat si dispozitiile art
1690 au fost criticate pe motiv ca sanctiunea decaderii ar fi prea severa pt un termen imprecis.
Ratiunea acestei formulari a legii e ca bunurile vandute sunt extrem de diferite.Termenul va
depinde de natura bunului sau de uzante

In cazul in care cumparatorul a reclamat anumite neconformitati iar vanzatorul contesta ca


bunul predat prezinta asemenea neconformitati- aplicam art 1691 privind dezacordul asupra
calitatii dintre vanzator si cumparator.In ipoteza acestui dezacord oricare dintre parti poate cere
judecatoriei in raza teritoriala a careia se afla locul predarii sa constate caracterul conform ori
neconform al predarii.Dpdv probatoriu constatarea se face prin cercetarea la fata locului de
catre judecator fie pe temeiul unei expertize judiciare.

Daca verificarea presupune o anumita durata instanta poate dispune fie depozitarea lucrurilor
predate fie chiar sechestrarea lor.(pe langa depozitare si indisponibilizarea bunurilor). Daca
bunurile sunt supuse pierii si stricaciunii intr-un timpscurt in raport cu cel presupus de verificare
sau daca depozitarea lor ar fi extrem de costisitoare in raport cu valoarea bunurilor, instanta
poate dispune chiar vanzarea lor silita in scopul conservarii valorii bunurilor.

Atat cheltuielile acestei vanzari cat si produsele sale(pretul obtinut) vor fi suportate de catre
proprietarul bunurilor in cauza-art 1691 alin 3. Proprietarul bunurilor va fi de cele mai multe ori
cumparatorul daca bunul a fost individual determinat pt ca in acest caz transferul proprietatii e
prima dintre prestatiile executate iar predarea e de regula ultima dintre prestatiile executate.
Daca bunul e de gen, cal de proprietar va depinde de rezultatul verificarii conformitatii, atunci
cand in urma verificarii se va stab ca bunul predat a fost conform, va rezulta conform art 1486 ca
vanzatorul s-a liberat valabil si de obl sa de individualizare si ca la data vanzarii bunul se afla deja
in proprietatea cumparatorului. in schimb, daca se constata ca bunul predat nu a fost conform
atunci bunurile nu au fost individualizate valabil, individualizarea nu a fost apta sa-i transfere
cumparatorului proprietatea bunurilor in cauza- bunurile vandute vor fi considerate a fi fost ale
vanzatorului, el ramane obligat sa faca o noua individualizare si o noua predare.

Unul dintre cele mai importante efecte legate de predarea bunului il repr transferul riscurilor
legate de pieirea acestuia. Art 1274 alin 1 CC- in lipsa de stipulatie contrara, cat timp bunul nu e
predat, riscul contractului ramane in sarcina debitorului obligatiei de predare chiar daca
proprietatea a fost transferata dobanditorului.In cazul pieirii fortuite a bunului, debitorul obl de
predare pierde dr la contraprestatie iar daca a primit-o e obligat sa o restituie.Se pot distinge 3
categorii de riscuri legate de pieirea fortuita a bunului :

1)Vizeaza distrugerea bunului insusi - daca acela in patrimoniul caruia se afla bunul la data pieirii
lui fortuite poate sau nu sa acopere pierderea decurgand din aceasta pieire . Raspunsul e in
principiu negativ, proprietarul bunului pierit fortuit nu poate in principiu sa obtina impotriva
niciunui tert vreo despagubire sau indemnizatie pt valoarea lucruli pierit.

2)Vizeaza imposibilitatea de executare a obligatiei care presupunea o prestatie in legatura cu


acel bun- problema pe care o ridica este daca creditorul aflat in imposibilitatea de obtine
realizarea in natura a createi sale din cauza pieirii lucrului in legatura cu care se putea obtine
aceasta realizare, poate sa obtina o despagubire sau indemnizatie pt prejudiciul cauzat de
aceasta imposibilitate.Acest risc e suportat de creditorul obligatiei pt ca acest creditor nu va
putea sa obtina echivalentul obligatiei imposibil de executat.

3)Riscul contraprestatiei vizeaza consecintele pieirii fortuite a unui bun ce face obiectul
obligatiei cu privire la obligatia reciproca si interdependenta - art 1274 - cat timp bunul nu e
predat, riscul contractului ramane in sarcina debitorului obl de predare.Art 1557-
imposibilitatea de executare a unie obl contractuale importante se refera tot la riscul
contraprestatiei-cand imposibilitatea de executare e totala si definitiva si priveste o obl
contractuala importanta contractul e desfiintat de plin drept si fara vreo notificare chiar din
momentul producerii evenimentului fortuit. Art 1274 alin 2 se aplica corespunzator. Inseamna
ca daca la momentul predarii obligatia de a transfera dreptul vandut era deja executata, dupa
predare riscul pieirii fortuite a lucrului predat il suporta cumparatorul astfel incat el ramane
dator sa plateasca pretul.

Daca in schimb, la data predarii obl de a transfera dr vandut nu fusese executata, atunci riscul
pieirii fortuite a bunului ce face obiectul acestui drept va continua sa fie suportat de vanzator
pana la data executarii obl de a transfera dr vandut.Daca bunul piere fortuit intre data predarii si
data ulterioara a transferului dr vandut, atunci obl de a transfera dr vandut devine imposibil de
executat, din acest motiv ea se stinge, dar in plus, contractul se desfiinteaza de drept din cauza
imposibilitatii de executare a unei obl importante, astfel incat se desfiinteaza de drept si
obligatia de a plati pretul. Daca cumparatorul l-a platit, el are dr la restituire.

Rezulta ca pt ca riscul contraprestatiei sa se transfere de la vanzator la cumparator, este nevoie


ca in mod cumulativ vanzatorul sa isi fi executat atat obl de a transfera dreptul vandut, cat si
obligatia de a preda bunul ce face ob acestui drept .Daca pieirea fortuita survine inainte de
indeplinirea cumulativa de catre vanzator a acestor 2 obl , cumparatorul e in principiu liberat de
plata pretului ; daca pieirea fortuita survine dupa indeplinirea cumulativa a acestor 2 obligatii,
obl cumparatorului de a plati pretul se mentine si daca a fost executata nu exista temei pt
restituirea sa. Prin exceptie, atunci cand indeplinirea uneia din cele 2 obl mentionate depinde
de executarea de catre cumparator a unei obligatii proprii, si cumparatorul a fost pus in
intarziere pt executarea propriei sale obligatii atunci dupa punerea in intarziere riscul pieirii
fortuite a bunului vandut inclusiv sub aspectul contraprestatiei va fi suportat de cumparator. In
acest caz de exceptie, cumparatorul se va putea libera de obl de a plati pretul numai daca va
demonstra ca bunul ar fi pierit fortuit si daca in absenta propriei sale omisiuni, obligatiile
vanzatorului ar fi putut fi executate la timp.

OBLIGATIA DE A GARANTA CONTRA EVICTIUNII -deriva din obl vanzatorului de a transfera dr


vandut. Ea presupune ca vanzatorul e tinut sa-i asigure cumparatorului exercitarea linistita a
acestui drept, netulburata nici de conduite anterioare ori ulterioare ale vanzatorului nici de
conduite juridic justificate ale unor terti fata de contract.

OBLIGATIA DE GARANTIE este acea obligatie de rezultat pt neindeplinirea careia debitorul


raspunde independent de culpa si chiar independent de orice contributie cauzala pe care ar
avea-o la acea neindeplinire. In cazul garantiei contra evictiunii rezultatul garantat il reprezinta
transmiterea dr care a facut obiectul vanzarii fara nici o alta limitare decat acelea care au fost
declarate la data vanzarii.Garantia pt evictiune este o garantie a dreptului transmis.
NOTIUNEA DE EVICTIUNE -evictiunea repr orice tulburare in exercitarea dr cumparat, suferita
de cumparator ulterior contr in care a cumparat - garantia contra evictiunii semnifica asumarea
de catre vanzator a obl de rezultat ca dobanditorul sa nu fie tulburat in exercitarea dreptului
cumparat. Neatingerea rezultatului dintr-o cauza existenta la data incheierii vanzarii chiar
neimputabila vanzatorului sau neatingerea rezultatului dintr-o cauza ulterioara vanzarii dar
imputabila vanzatorului antreneaza raspunderea acestuia fata de cumparator.

Garantia contra evictiunii acopera 2 categorii de tulburari- cele care provin din fapta
vanzatorului si cele care provin din fapta unor terti in exercitarea dr cumparat.

1)Cele provenite din fapta vanzatorului - vanzatorul il garanteaza pe cumparatorul impotriva


oricarei tulburari de fapt sau de drept anterioara sau ulterioara incheierii contractului
.Vanzatorul e dator ca dupa inch contr sa nu intreprinda nicio actiune de natura sa impiedice sau
sa limiteze posibilitatea cumparatorului de a-si exercita dreptul cumparat.De asemenea,daca la
data incheierii vanzarii vanzatorul cunoaste vreo cauza pt care dreptul cumparat ar putea fi
impiedicat in exercitare ulterior incheierii contractului, el este obligat sa-i comunice aceasta
cauza cumparatorului sub sanctiunea ca, daca acea cauza se va manifesta, vanzatorul sa
raspunda pt ea fata de cumparator ca pt propria sa fapta. In acest caz fapta vanzatorului e o
omisiune de comunicare a cauzei evictiunii cunoscute vanzatorului la data inchierii contractului.

Garantia pt evictiune provenind din fapta proprie acopera orice conduita a vanzatorului care
daca ar fi savarsita de un tert in legatura cu dreptul cumparat, ar atrage raspunderea delictuala
a acelui tert. Garantia pt evictiune pt fapta proprie repr o legatura contractuala care ecraneaza
in raporturile dintre vanzator si cumparator obligatia generala si abstracta pe care o are orice
tert de a respecta dreptul care a facut obiectul vanzarii.

Tulburari de drept : vanzatorul va raspunde pt propria lui fapta daca cumparatorul va fi tulburat
in exercitarea dreptului cumparat pe temeiul unui drept pe care i l-a constituit
vanzatorul,indiferent daca acea constituire a avut loc inainte sau dupa incheierea contr de
vanzare. Ex : daca A ii vinde lui B un bun in leg cu care anterior a constituit o servitute de trecere
in favoarea lui C atunci exercitarea servitutii de trecere de catre C impotriva lui B va reprez o
tulburare pt care A, constituitorul servitutii va raspunde pt propria lui fapta. Daca A vinde acelasi
bun de 2 ori si al 2-lea cumparator intra in posesia bunului cu buna-credinta, atunci primul
cumparator va fi tulburat in exercitarea dreptului sau si va putea angaja raspunderea
vanzatorului pt propria sa fapta de a consimti a 2-a vanzare.

Cu privire la tulburarile de drept - 2 probleme : 1)ipoteza in care statul vanzator al unui bun din
domeniul sau privat decide exproprierea cumparatorului de acel bun pt cauza de utilitate
publica - problema daca obl statului de a garanta contra evictiunii provenind din propria sa fapta
nu conduce la ineficacitatea exproprierii .S-a spus ca prin vanzarea unui bun din domeniul sau
privat statul nu isi poate ingradi posibilitatea de a-si exercita atributiile de interes public , ca
vanzatorul al bunului statul actioneaza ca pers jur de drept privat , ca expropriator el actioneaza
in cap sa jur de pers jur de drept public.O pers jur de dr public nu isi poate restrange atributiile
de dr public prin intelegeri de drept privat si chiar daca ar inchiera conventii in acest scop ele ar
fi nule absolut. -> obl de a garanta contra evictiunii provenind din fapta proprie va privi statul
doar in cal sa de pers jur de dr privat.In schimba nu va avea efect asupra cap sale de drept public
astfel incat statul va putea actiona in cal de expropriator daca utilitatea publica a lucrului vandut
reclama o astfel de atributie din partea sa.

2)a 2-a problema vizeaza ipoteza in care dupa ce a intrainat un bun, vanzatorul introduce
impotriva cumparatorului o act prin care incearca sa-si valorifice un drept propriu cu privire la
bunul instrainat.Spre ex A ii vinde lui B bunul lui C pe care i-l si preda lui B.Ulterior A cumpara de
la C dr privind bunul vandut si pe temeiul contractului incheiat cu C introduce act in revendicare
impotriva lui B. Daca vanzatorul prevalandu-se de dr cumparat de la proprietar incearca sa
revendice bunul vandut cumparatorului , actiunea sa va fi respinsa fara a fi examinata pe fond
pe temeiul unei exceptii de garantie(specifica). Formula acestei exceptii este : acela care e tinut
sa garanteze contra evictiunii nu poate el insusi sa evinga. Instanta e suficient sa verifice ca recl
invoca contra paratului un dr contrar celui vandut paratului.

Aceasta regula comporta nuante in materie de mostenire : daca vanzatorul i-a transmis
cumparatorului un dr care apartinea unui tert(a declarat ca ii vinde un dr ce apartine unui tert)
si ulterior l-a mostenit pe acel tert atunci el nu se va putea prevala impotriva paratului de dr
dobandit de la tert intrucat o act intemeiata pe acest drept ar fi respinsa pe calea exceptiei de
garantie.

In schimb in ipoteza inversa in care vanzatorul declara ca ii vinde cumparatorului dreptul unui
tert si in urma decesului sau acel tert il mosteneste pe vanzator atunci acel tert va putea
introduce act intemeiata pe dr sau fara a i se opune exceptia de garantie in cal sa de mostenitor
al vanzatorului pt ca potrivit art 1114 alin 2- mostenitorii raspund pt datoriile mostenirii(in speta
pt obl de a garanta contra evictiunii incluse in mostenire) numai cu bunurile din patrimoniul
succesoral ori prin ipoteza bunul vandut nu s-a aflat in patrimoniul succesoral ci s-a aflat inca
dinainte de dob cal de mostenitor in patrimoniul tertului reclamant- actiunea va fi examinata pe
fond si in cazul admiterii sale paratul cumparator va putea solicita angajarea rasp contra
evictiunii a mostenitorului vanzatorului ca si cum evictiunea ar fi provenit din fapta unui tert cu
consecinta ca in calitatea sa de mostenitor al vanzatorului tertul nu va raspunde pt acea
evictiune decurgand din admiterea act sale in revenidcare decat in limita activului net al
mostenirii primite.

A ii vinde lui B un imobil al lui C,A moare, are in patrimoniu 10 lei si il mosteneste C. A pe langa
cei 10 lei are obl de a-l garanta pe B contra evictiunii, C nu va raspunde pt ea decat cu bunurile
primite de la A, cei 10 lei si daca C doreste sa valorifice dr deposedandu-l pe B poate introduce
act in revendicare si B nu poate opune exceptia de garantie pt ca mostenirea sa accepta sub
beneficiul de inventar, act va admisa, i se va da imobilul, B va suferi o paguba pe care in temeiul
rasp pt evictiune poate fi ceruta de la C care va rasp doar in limita celor 10 lei.

2)Evictiunea provenind din fapta unui tert - vanzatorul rasp fata de cumparator de tulburarile
cauzate de terti in exercitarea dr cumparat daca se indepl cumulativ urmatoarele 3 conditii :

a)act tertului sa fie intemeiata pe un drept sau pe o cauza juridica in alti termeni - vanzatorul nu
va rasp pt simplele tulburari de fapt cauzate de terti pt ca fata de aceste tulburari cump se poate
apara singur in principiu pe calea rasp civile delictuale.Cand tulburarea se bazeaza pe un dr al
tertului, cumparatorul va trebui sa-si restranga dr cumparat incat sa nu aduca atingere acelui
drept ori pt asemenea restrangere vanzatorul e dator sa raspunda. Dr tertului poate sa fie real
sau de creanta sau chiar un dr de proprietate intelectuala .Ex A ii vinde lui B o masina Renault
iar C va cere confiscarea masinii pt ca e contrafacuta, C fiind titularul marcii Renault - dr de
propr intelectuala. Va antrena rasp lui A pt ca a vandut o masina contrafacuta.

E posibil ca vanzatorul sa rasp pt tulburarea provenita din fapta tertului chiar daca aceasta nu se
intemeiaza pe un dr subiectiv propriu al tertului ci doar pe o limita a dr transmis care nu putea fi
rezonabil cunoscuta cumparatorului la data incheierii contractului. Ex : A ii vinde lui B un brevet
de inventie si C anuleaza brevetul pe motiv ca inventia nu era noua . / Vanzatorul a vandut cump
un teren aflat in proximitatea unei galerii miniere - in Franta - terenurile aflate intr-un anumit
grad de apropiere de terenurile miniere nu sunt construibile , deci rasp vanzatorului a fost
angajata fata de cumparator cand acesta din urma a solicitat eliberarea unei autorizatii de
construire care a fost refuzata pe motivul protectiei galeriei miniere.

b)dreptul sau cauza jur a evictiunii sa fie anterior/anterioara incheierii contr de vanzare-
vanzatorul va raspunde in aceasta situatie- daca dr sau cauza e ulterior/ulterioara - fie o ipoteza
exceptionala vanz mai poate inca sa il incurce pe cump-vanzarea dubla, se rasp pt propria fapta ,
fie ipoteza in care cump a constituit dr in favoarea tertului, vanzatorul nu va rasp .Se pune
problema daca vanz instraineaza cump un bun in leg cu care a inceput deja sa curga termenul
de uzucapiune in favoarea unui tert, dar acest termen nu fusese implinit inainte de data vanzarii
prin ipoteza-probl daca in aceasta situatie tertul invoca uzucapiunea atunci vanzatorul va
raspunde? Daca la data inch contr implinirea termenului uzucapiunii era iminenta atunci cauza
evictiunii va fi considerata anterioara inch contr, daca o portiune semnificativa a termenului
uzucapiunii a curs dupa, conditia nu va fi indeplinita.Pt termene de 5-10 ani , implinirea nu se
face inainte de 6 luni.

c)dreptul sau cauza juridica a evictiunii sa nu fi fost cunoscute cumparatorului la data inch
contractului - daca ele au fost cunoscute,cump a dobandit in cunostinta de cauza si tot in
cunostinta de cauza si-a asumat obl de a plati pretul in cuantumul stabilit astfel incat nu poate
pretinde restituirea unei parti din pret din cauza manifestarii evictiunii. Cat priveste dovada
cunoasterii cauzei de catre cumparator, ea decurge de regula din clauzele contractului unde se
prevede care sunt limitarile dr transmis dar poate decurge si din imprejurari concomitente inch
contr, spre ex cump unui imobil printr-un act prin ipoteza notarial nu va putea invoca
necunoasterii cauzelor de evictiune din extrasul de CF pe care notarul era obl sa i-l puna la
dispozitie in cursul procedurii de autentificare.

MODUL IN CARE SE MANIFESTA OBL DE A GARANTA CONTRA EVICTIUNII IN FUNCTIE DE


MOMENTUL PRODUCERII EVICTIUNII - pe baza obl de garantare contra evictiunii imediat dupa
inch contr vanzatorul nu are nicio obl pozitiva el are doar o obl negativa de a nu il tulbura pe
cumparator prin fapta sa in exerc dr cumparat.Daca un tert introduce o act intemeiat o act
intemeiata pe o cauza jur impotriva cump si cauza jur indeplineste cerintele rasp vanzatorului pt
evictiunea provenind din fapta tertului, atunci obl vanzatorului cuprinde si o prestatie de a face,
si anume de a-l apara pe umparator in procesul cu acel tert ,aceasta obl poate fi executata fie
voluntar de catre vanzator printr-o cerere de interventie accesorie formulata in procesul cu
tertul in favoarea cumparatorului, fie fortat la cererea cumparatorului pe calea unei cereri de
chemare in garantie pe care cumparatorul o formuleaza in contradictoriu cu vanzatorul in cadrul
procesului cu tertul. Astfel chemat in garantie vanzatorul va putea sa administreze probe in
procesul cu tertul impotriva acestuia si prin urmare isi va putea executa obl pozitiva de a-l apara
pe cumparator contra evictiunii provocate de actiunea tertului. Odata ce evictiunea s-a produs
prin admiterea act tertului obl vanzatorului devine o obl pozitiva de a da, adica de a-l despagubi
pe cumparator pt pierderea cauzata prin tulburarea provenind de la tert.

*DIN CARTE RESTUL OBL VANZATORULUI- PANA LA OBL DE A GARANTA PT BUNA FUNCTIONARE
A BUNULUI VANDUT INCLUSIV*