DREPT CIVIL CURS 11-14.12.

2016

CONTRACTUL DE ARENDARE- CONTINUARE

A 2-a ipoteza -situatia in care arenda a fost stabilita intr-o cantitate determinata de produse
agricole, intr-o suma de bani determinata, intr-o suma de bani determinabila in functie de
valoarea unei cantitati determinate de produse agricole sau in orice alt mod care nu depinde de
volumul recoltei - in principiu, riscul pieirii recoltei il suporta arendasul. De regula el nu va putea
invoca pieirea fortuita a recoltei pt a se exonera fie si in parte de obl de a plati arenda.Prin
exceptie, atunci cand pe durata arendarii intreaga recolta a unui an sau cel putin jumate din ea a
pierit fortuit arendasul poate cere reducerea proportionala a arendei.Chiar si aceasta exceptie
se va aplica cu mare dificultate in cazul in care contr de arendare a fost incheiat pe durata mai
multor ani agricoli pt ca in acel caz-art 1841 alin 2- se va aplica sistemul compensarii anilor buni
cu anii rai astfel incat pt a se stabili daca prieirea recoltei este de cel putin jumatate se vor avea
in vedere recoltele insumate ale tuturor anilor in care arendarea a produs efecte.

Chiar si aceasta situatie extrema in care arendatorul suporta in parte riscul pieirii fortuite a
recoltei va fi inlaturata in cazul in care pieirea a avut loc dupa ce recolta a fost culeasa.Indiferent
de proportia pieirii recoltei , daca pieirea a avut loc dupa ce recolta a fost culeasa iar arenda a
fost stabilita dupa criterii care nu depind de volumul recoltei, riscul pieirii fortuite va fi suportat
integral de catre arendas care ramane obligat la plata arendei.De mai multe ori riscul e suportat
de arendas decat situatiile in care e suportat de arendator.

De aceea, art 1840 prevede ca in lipsa unei clauze contrare, arendasul e obligat sa asigure
bunurile agricole pt riscul pierderii recoltei ori al pieirii animalelor din cauza unor calamitati
naturale.Textul nu explica cine e beneficiarul indemnizatiei de asigurare dar se va intelege ca
atat arendasul, cat si arendatorul vor putea primi o indemnizatie de asigurare proportionala cu
masura in care au suportat riscul pieirii recoltei din cauza calamitatii naturale care a fost
asigurata.In cazul in care arendasul nu isi indeplineste obligatia de a incheia contr de asigurare
prevazuta de text, el nu va putea fi raspunzator fata de arendator decat pt prejudiciul suferit de
acesta in urma neexecutarii obligatiei.In acest caz arendasul nu va raspunde pt neincheierea
contractului de asigurare decat daca

-exista o pieire fortuita a recoltei sau a animalelor

-daca pieirea fortuita a fost cauzata de calamitati naturale

-daca riscul acestei pieiri fortuite trebuia suportat de arendator

-daca in lipsa executarii obl de a incheia contr de asigurare de arendas, arendatorul nu a putut
primi indemnizatia de asigurare privind survenirea acestui risc
Daca sunt indeplinite cele 4 conditii reparatia datorata de arendas = cuantumul indemnizatiei de
asigurare primita de arendator daca arendasul nu ar fi incheiat contr de asigurare.

CARACTERUL PERSONAL AL CONTR DE ARENDARE- dintre toate contr de locatiune, contr de

arendare are cel mai puternic caracter personal , care rezulta din 3 dispozitii legale :

-art 1846- cu acordul inscris al arendatorului, arendasul poate sa cesioneze contr de arendare
sotului care participa la exploatarea bunurilor arendate sau descendentilor sai
majori(descendentii arendasului nu ai sotului)- orice alta cesiune decat cea prev de articol
(Cesiunea care nu are 1 din cele 2 cal) nu e permisa nici macar cu acordul arendatorului.
Eventual un asemenea acord ar putea echivala nu cu autorizarea unei cesiuni a arendarii ci cu
incheierea unui nou contr de arendare dublata de incetarea contr de arendare initial.

-art 1846- alin 2-subarendarea totala sau partiala e interzisa sub sanctiunea nulitatii absolute.
(protejeaza interesul public ca acela care exploateaza bunurile agricole sa se afle in rap
contractual direct cu proprietarul bunurilor).Alin 1 - nu sunt permise oficiile de arendas = o
realitate istorica raspandita pana la rascoala din 1907 si presupunea o societate civila in care
aportul asociatilor constau in aportul de folosinta pe care arendasii le aveau asupra bunurilor
agricole.

-art 1850- contr de arendare inceteaza prin decesul ,incapacitatea sau falimentul arendasului ;
el nu transfera prin mostenire si nu poate fi valorificat in procedura de lichidare a bunurilor
valide.

DURATA CONTRACTULUI DE ARENDARE SI INCETAREA LUI - exista 2 dispozitii speciale care

vizeaza aspecte de durata contr de arendare si sunt impuse de natura speciala a bunurilor ce fac
obiectul contractului,bunuri supuse in mod necesar ciclului agricol. Art 1837- daca durata nu e
determinata, arendarea se considera facuta pt toata perioada necesara recoltarii fructelor pe
care bunul agricol urmeaza sa le produca in anul agricol in care se incheie contractul. Orice contr
de arendare prin urmare are durata minima necesara pt obtinerea fructelor in anul agricol in
care contr s-a incheiat.Cand a expirat perioada se revine la regimul de dr comun,contr poate
inceta prin denuntare unilaterala cu termen de preaviz,dar termenul de preaviz nu va putea sa
expire inainte de a se incheia perioada necesara recoltarii fructelor pt anul agricol in care s-a
facut denuntarea unilaterala.Termenul va expira dupa ce arendasul a avt suficient timp sa
culeaga fructele.

REINNOIREA CONTRACTULUI -in dr comun daca contr de locatiune inceteaza prin expirarea
termenului daca niciuna dintre parti nu a comunicat celeilalte oricand inainte de expirarea
termenului ca nu doreste sa se prevaleze de incetarea contractului si daca partile continua sa-si
execute obl dupa incetarea contr, atunci contr de locatiune de dr comun se considera reinnoit
prin tacita relocatiune.(un nou contr de locatiune care contine aceleasi conditii ca vechiul
contract cu o sg diferenta, ca noul contr se inch pe durata nedeterminata astfel va putea inceta
prin denuntare unilaterala cu termen de preaviz).

De la aceasta regula deroga art 1848- contr de arendare se reinnoieste de drept pt aceeasi
durata daca niciuna din parti nu a comunicat cocontractului in scris refuzul sau cu cel putin 6
luni inainte de expirarea termenului, iar in cazul terenurilor cu destinatie agricola, cu cel putin 1
an.Termenele de preaviz se reduc la jumatate daca durata contr de arendare initial e de 1 an sau
mai scurt.Exista 2 diferente majore fata de dr comun :

1)pe cand in dr comun concediul ca impiedica tacita relocatiune nu e supus niciunui termen de
preaviz, el urmand sa fie eficace daca s-a dat oricand inainte de expirarea contr, in materia contr
de arendare, refuzul de reinnoire e eficace numai daca a fost comunicat celeilalte parti cu cel
putin 6 luni/1 an pt terenuri agricole inainte de incetarea contr in curs.

2)daca in dr comun noul contract se inch pe durata nedeterminata , in materia contr de

arendare el se incheie pe aceeasi durata ca si contractul initial.Derogarile se explica prin aceea
ca data fiind importanta bunurilor supuse contr de arendare pt economia nationala in special pt
produsele alimentare, legiuitorul urmareste sa stimuleze prin mijloace juridice exploatarea lor
continua,fara intreruperi determinate de pauzele dintre contr de arendare succesive.

Pe de alta parte, data fiind particularitatea ciclului de exploatare al bunurilor agricole care sunt
inegale, si dat fiind caracterul profesional al exploatarii lor de arendasi previzibilitatea pe
termen lung a rap jur care au ca obiect aceasta exploatare este extrem de importanta pt
fiabilitatea economica a activitatii lor.

CONTRACTUL DE ANTREPRIZA = art 1851- prin contr de antrepriza antreprenorul se obliga ca

pe riscul sau, sa execute o anumita lucrare materiala sau intelectuala sau sa presteze un
anumit serviciu pt beneficiar in schimbul unui pret .Antrepriza poate sa aiba ca obiect o lucrare
sau un serviciu, diferenta rezida in modul de executare in sensul ca lucrarea ev executata uno
ictu si are un rezultat determinat pe cand serviciile sunt executate succesiv sau continuu iar
beneficiarul profita de ele in mod direct proportional cu durata prestarii. Diferenta genereaza 2
categorii de contr de antrepriza : contr de antrepriza de lucrari care sunt contr cu executare uno
ictu si a caror neexecutare esentiala fara justificare antreneaza rezolutiunea contr si contr de
antrepriza de servicii care sunt cu executare succesiva astfel incat nu numai obl antreprenorului
ci si contraprestatiile asumate de beneficiar au caracter succesiv cu consecinta ca neexecutarea
lor fara justificare poate antrena rezilierea contr .

Sub aspectul naturii lucrarii sau serviciului contr de antrepriza pot fi de antrepriza materiala sau
intelectuala dupa cum valoarea prestatiilor antreprenorului rezida in rezultate
tangibile(corporale) sau in rezultate intangibile(incorporale).Ex sunt antreprize materiale : cele
de constructii, contr de mentenanta, contr pt serviciile croitoriei , contr incheiat de client cu
restaurantul in care mananca .Antreprize intelectuale : cele de servicii de training, educatie,
contr avand ca ob furnizarea unei opinii juridice intre avocat si clientul sau si contr de servicii de
telecomunicatii inclusiv contr de radiodifuzare si televizare (de regula e nevoie si de un aspect
care nu e intelectual, trnasmiterea semnalului).

Indiferent de categoria careia ii apartin potrivit acestor clasificari contr de antrepriza au

urmatoarele trasaturi comune care le diferentiaza de contr avand o alta natura decat aceea de
antrepriza:

1)sunt contracte cu titlu oneros -antreprenorul se obliga sa presteze lucrarea sau serviciul in
considerarea prefigurarii executarii de catre beneficiar a unei contraprestatii care in principiu e o
suma de bani dar poate avea orice alta natura .Cand in contr nu a fost stabilit pretul lucrarilor
sau serviciilor prestate, contr nu va fi considerat nici act dezinteresat si nici nu va fi lovit de
nulitate pt lipsa obiectului ci se va considera ca antreprenorul care e mereu un profesionist nu
se poate angaja sa furnizeze un serviciu sau o lucrare decat in schimbul unui pret care se va
stabili in bani potrivit legii daca exista dispozitii speciale, iar daca nu, in raport cu munca depusa
si cheltuielile necesare pt executarea lucrarii sau prestarea serviciului avandu-se in vedere si
uzantele existente , uzante care, in principiu, pot presupune ca antreprenorul sa poata preleva si
o marja de profit.Aceasta va fi adaptata la calitatea partilor, a antreprenorului incat la marja de
profit antreprenorul poate pretinde in lipsa unui angajament expres al beneficiarului ca acesta
sa-i plateasca un pret suficient incat sa impuna marja de profit pe care o obtine in mod obisnuit
pt prestarea de lucrari similare.

Trasatura ca antrepriza sa fie cu titlu oneros e de esenta contr, un contr nu poate fi calificat ca
antrepriza daca lucrarea sau serviciul nu e prestat/a cu titlu oneros. Onerozitatea se prespune
.In absenta unei clauze referitoare la pret, prezumtia de onerozitate poate fi rasturnata daca se
dovedeste ca natura relatiilor dintre parti era de asa fel incat sa se considere ca una s-a angajat
sa-i presteze un serviciu gratuit celeilalte->contr nu va mai fi calificat ca antrepriza, ci drept act
dezinteresat nenumit.E unul dintre ft putinele contr ramase nenumite in CC.

2)antreprenorul lucreaza pe riscul sau - rezulta si ca el este independent inrap jur cu

beneficiarul si nu e subordonat acestuia. Spre ex antreprenorul poate refuza sa urmeze o
instructiune a beneficiarului care este contrara regulilor specialitatii sale. Cand ii pune in pericol
sanatatea beneficiarului e obligat sa inceteze executarea lucrarii .Caracterul independent al
contr de antrepriza il diferentiaza de contr de munca. Spre deosebire de antreprenor,salariatul e
obl sa urmeze instructiunile angajatorului, el nu va putea refuza instructiunile decat daca
aplicarea lor ar fi vadit nelegala.El nu antreneaza pt beneficiar raspunderea comitentului pt
fapta prepusului . Independenta e un reszultat al faptului ca antreprenorul lucreaza pe riscul
sau, salariatul lucreaza pe riscul angajatorului.
Din faptul ca lucreaza pe riscul sau rezulta ca el suporta riscul pierii fortuite a lucrarii pana la
predare in sensul ca el nu va putea pretinde plata pretului lucrarii inainte ca aceasta sa fi fost
receptionata de beneficiar . Daca pieirea lucrarii e cauzata de materialele procurate de
beneficiar pieirea nu va fi considerata fortuita, beneficiarul raspunzand pt viciile materialelor
puse la dispozitia antreprenorului. Asta nu va insemna ca beneficiarul il va despagubi pe
antreprenor pt prejudiciul cauzat de manifestarea viciilor cauzate de materiale. Exista obl
beneficiarului care a procurat materialele gresite sa procure noi materiale astfel incat lucrarea
sa poata fi efectuata cu acestea.

Pe temeiul riscului se poate extrage o diferenta si intre antrepriza si mandat - pe cand

antreprenorul lucreaza pe riscul sau, mandatarul lucreaza in principiu pe riscul mandantului dar
cea mai importanta diferenta intre ele e aceea ca pe cand antrepriza are mereu ca obiect o
lucrare sau un serviciu de natura materiala sau intelectuala deci un fapt juridic stricto sensu ,
mandatul are mereu ca obiect incheierea unui act juridic de catre mandatar in numele
mandantului.

!!!PT REGIMUL DE DREPT COMUN DIN CARTE !!!!

ANTREPRIZA DE CONSTRUCTII-VARIETATE A CONTRACTULUI DE ANTREPRIZA

Art 1874- prin contractul de antrepriza pt lucrari de constructii , antreprenorul se obl sa execute
lucrari care potrivit legii necesita eliberarea autorizatiei de construire. Eliberarea autorizatiei de
construire e supusa legii 51/91 .In principiu, ridicarea, modificarea sau demolarea unei
constructii presupune o autorizatie de construire.Fac exceptie numai lucrarile interioare care nu
modifica structura de rezistenta a constructiei .Daca lucrarea e exterioara,chiar daca nu modifica
structura, ea e supusa autorizarii. In acest caz, lucrarea nu va fi supusa sectiunii speciale a CC pt
antrepriza de constructii ci numai antreprizei de drept comun. Structura constructiei nu e
alcatuita doar din din stalpii de rezistenta ci si din instalatiile ei si orice modificare a lor e supusa
si dispozitiilor generale si speciale.

Potrivit dr comun antreprenorul care a uitat sa efectueze o lucrare in legatura cu un bun al

clientului ii poate pretinde clientului punerea la dispozitie a bunului pt executarea lucrarii.Art
1875 alin 1- beneficiarul e obl sa permita antreprenorului in masura in care e necesar pt
executarea lucrarii folosirea cailor de acces, a instalatiilor proprii de alimentare cu apa si a altor
utilitati ce deservesc imobilul. Beneficiarul e obligat sa obtina autorizatiile cerute de lege pt
executarea lucrarii. Neindeplinirea oricareia din aceste obl de catre beneficiar il indreptateste pe
antreprenor sa invoce exceptia de neexecutare a contr de antrepriza iar in cazul in care
intarzierea e atat de indelungata incat poate fi considerata o neexecutare insemnata a contr, il
indreptateste sa obtina rezolutiunea si daune-interese.
 Contr de antrepriza de constructii de cu executare no ictu chiar daca executarea lucrarii e de
lunga durata.Pt ca obtinerea autorizatiei de constructie presupune redactarea unor cereri si
introducerea in dosar a unor inscrisuri probatorii care implica cunostinte de specialitate ,
antreprenorul e obligat sa ii furnizeze beneficiarului aceste cunostinte astfel incat acesta sa
poata obtine autorizatia conforma obligatiei mentionate.

In materia antreprizei de constructii exista un dr al clientului de a inspecta lucrarea pe parcursul

executarii acesteia de antreprenor.Art 1876 alin 1- in cursul executarii contr beneficiarul are
dreptul ca fara a stanjeni activitatea normala a antreprenorului sa verifice stadiul de executie,
cantitatea si aspectul lucrarii si ale materialelor utilizate precum si orice aspecte referitoare la
indeplinirea de catre antreprenor a obligatiilor sale contractuale.Beneficiarul comunica
antreprenorului constatarile si instructiunile sale in scris daca nu s-a convenit altfel.Exceptand
cazul in care s-a prevazut expres aceata solicitarile adresate de client antreprenorului in legatura
cu modul de executare al lucrarii nu sunt eficace si antreprenorul poate continua lucrarea fara
luarea in considerare a acestor instructiuni.

Dpdv probatoriu daca se constata ca antreprenorul a adus modificari fata de caracteristicile

lucrarii convenite prin contract se va considera pana la proba contrara ca aceste modificari
reprezinta incalcari ale contractului.Proba contrara nu poate fi adusa decat prin acordul scris al
beneficiarului pt acele modificari.

In cazul in care cu ocazia inspectiei efectuate in cursul executarii lucrarii beneficiarul constata ca
respectarea termenului convenit pt receptia lucrarii a devenit vadit imposibila, el poate solicita
chiar inaintea acelui termen rezolutiunea contr in conformitate cu art 1872 lit a. Aceeasi
sanctiune poate fi aplicata la cererea beneficiarului daca acesta constata ca lucrarea nu se
executa in modul convenit si in urma acestei constatari antreprenorul nu remediaza lipsurile
constatate in termenul stabilit de beneficiar.-art 1872 lit b.

Exista o situatie in care beneficiarul e chiar obligat sa verifice lucrarea in cursul executarii sale -
art 1876 alin 3- la finalizarea acelei parti din lucrare ce urmeaza a fi acoperita prin executarea
ulterioara a altor lucrari sau prin montarea unor elemente de constructii, antreprenorul si
beneficiarul sunt obligati sa constate impreuna partea finalizata si conformitatea acesteia cu
dispozitiile legale si clauzele contractului. In acest scop, daca nu s-a convenit altfel antreprenorul
il convoaca pe beneficiar la locul executarii lucrarii inauntrul unui termen rezonabil a carui
intindere se stabileste potrivit uzantelor existente in rap cu natura lucrarii si locul situatii
acesteia. Daca beneficiarul nu se prezinta in termenul comunicat in scris sau pe alta cale
convenita de parti, antreprenorul poate intocmi singur actul de constatare al lucrarii ce urmeaza
a fi acoperite.
Textul descrie o procedura speciala de receptie partiala a lucrarii in sensul ca de vreme ce
lucrarile avute in vedere urmeaza a fi acoperite inainte de receptia lucrarii de constructii ce face
obiectul contractului in ansamblul sau, viciile aparente ale acestor lucrari intermediare nu vor
putea fi identificate in cazul acelei receptii si pt identificarea lor e necesara o receptie
intermediara/partiala.In acest caz, viciile aparente ale lucrarilor intermediare care nu au fost
semnalate de beneficiar cu ocazia receptiei intermediare/partiale vor fi considerate irefragrabil
ca inexistente si nu vor antrena o raspundere a antreprenorului chiar daca vor dobandi caracter
de vicii ascunse in raport cu receptia lucrarii la finalizarea ei.

Tot cu ocazia comunicarii antreprenorul e dator sa ii comunice beneficiarului acele deficiente ale
terenului pe care se executa lucrarea,ale materialelor furnizate de client cu care se executa
lucrarea sau ale instructiunilor acestuia, care pun in vedere realizarea lucrarii in conditii de
securitate si de igiena si cu respectarea regulilor legale imperative privind calitatea
constructiei .In dr comun neexecutarea acestei obligatii de catre antreprenor antreneaza rasp lui
inclusiv fata de beneficiar pt deficientele in cauza desi aceste deficiente nu i-au fost initial
imputabile.

In cazul in care antreprenorul il informeaza pe beneficiar asupra aspectelor mentionate, si

beneficiarul nu ia masurile necesare intr-un termen potrivit cu imprejurarile, antreprenorul
dobandeste un dr potestativ care ii permite fie sa rezolutioneze contractul , fie sa continue
executarea acestuia pe riscul beneficiarului notificandu-l in acest sens.Ca orice dr potestativ si el
trb sa se exercite intr-un termen rezonabil in raport cu imprejurarile sub sanctiunea decaderii
antreprenorului din acest drept -> Daca dupa ce a sesizat deficientele, antreprenorul continua
executarea lucrarii fara sa-l notifice pe beneficiar cu privire la faptul ca executarea se face pe
riscul sau, antreprenorul va rasp pt prejudiciile decurgand din deficientele semnalate.

De la acest regim exista o exceptie, cand deficientele sunt de natura sa ameninte sanatatea sau
integritatea corporala a persoanelor.-in acest caz neinlaturarea de catre beneficiar a
deficientelor semnalate in termenul dat de antreprenor genereaza o obl a antreprenorului de a
rezolutiona contractul, potrivit art 1859 alin 2- urmand ca daca nu isi executa aceasta obligatie
el sa preia riscul manifestarilor viitoare ale deficientelor semnalate si sa raspunda pt orice
prejudiciu decurgand din aceasta manifestare, inclusiv fata de terti.Daca insusi beneficiarul
caruia i-au fost semnalate deficientele va reclama repararea prejudiciuluisau decurgand din
manifestarilor lor viitoare, rasp antreprenorului fata de beneficiar va putea fi diminuata pe
temeiul culpei creditorului.

Fata de dr comun reglem speciala a antreprizei de constructii aduce un elem suplimentar-art

1877- in cazul in care in cursul executarii contr, constata greseli sau lipsuri in lucrarile de
proiectare in temeiul carora s-a incheiat contractul , antreprenorul e obl sa comunice de indata
beneficiarului si proiectantului constatarile sale impreuna cu propunerile de remediere, in
masura in care acestea intra in domeniul pregatirii sale profesionale, precum si sa ceara
beneficiarului sa ia masurile corespunzatoare.Se observa ca regula nu e aplicabila decat atunci
cand antreprenorul nu a cunoscut proiectul lucrarii inca de la data inch contractului ; daca
dimpotriva el a cunoscut aceste deficiente la acea data, el ar fi fost dator sa nu incheie un
contract prin care sa se oblige la executarea unor lucrari comportand asemenea deficiente astfel
incat inch contr in aceste conditii presupune asumarea raspunderii pt manifestarea lor.

Daca ne aflam pe art 1877 alin 1- in cazul in care beneficiarul nu comunica de indata masurile
luate pt inlaturarea greselilor de proiectare, sau daca acestea nu sunt corespunzatoare,
antreprenorul poate nu numai ca in dr comun sa continue lucrarea pe riscul clientului sau sa
rezolutioneze contr, ci si sa suspende executarea, instiintandu-i de indata de aceasta pe
beneficiar si proiectant. Daca viciile de proiectare ameninta sanatatea sau integritatea corporala
a persoanelor , pe durata suspendarii executarii lucrarii e suspendata si obl de rezolutiune a
antreprenorului.

Spre deosebire de antrepriza de servicii , antrepriza de lucrari presupune o receptie a lucrarii de

catre beneficiar ; in materia conr de antrepriza, receptia lucrarii se desfasoara in principiu dupa
aceleasi reguli si cu aceleasi consecinte ca in materia contr de vanzare.Prin exceptie, in cazul
antreprizei de constructii exista 2 receptii : receptia la terminarea lucrarii si receptia finala.Art
1878- dupa finalizarea constructiei se va proceda la receptia provizorie la terminarea lucrarii.Pt
receptia provizorie la terminarea lucrarii antreprenorul care a finalizat constructia trb sa il
convoace pe beneficiar in vederea inspectarii acesteia si predarii.De la data receptiei la
terminarea lucrarii, riscurile privind pieirea fortuita a acesteia trec asupra beneficiarului; tot de
la data receptiei la terminarea lucrarii se calculeaza un termen rezonabil in care in urma
inspectarii, verificarii si folosirii lucrarii beneficiarul sa poata determina viciile aparente ale
acesteia.La expirarea acestui termen oricare dintre parti o poate convoca pe cealalta in vederea
receptiei finale a lucrarii .La receptia finala a lucrarii partile inch un act de constatare , viciile
aparente care nu au fost semnalate de beneficiar prin acest act de constatare sunt prezumate
irefragrabil a nu fi existat.Viciile care nu puteau fi identificate printr-o examinare atenta a lucrarii
care insa nu presupune cunostinte de specialitate pana la data receptiei finale, au natura unor
vicii ascunse.

In materie de antrepriza de constructii termenele de garantie contra viciilor ascunse sunt prev
de art 29 din l 10/95 privind calitatea in constructii - acest text prevede ca termenul de garantie
contra viciilor ascunse de drept comun e de 10 ani de la receptia finala a lucrarii .Prin exceptie,
viciile ascunse ale constructiei care privesc structura de rezistenta a acesteia rezultate din
nerespectarea normelor de proiectare si executie in vigoare la data realizarii constructiei sunt
supuse unui termen de garantie egal cu durata existentei constructiei.