Sunteți pe pagina 1din 1
c c o o m m e e n n t t a a r

cc

oo

mm

ee

nn

tt

aa

rr

ii

ii

cc

rr

ii

tt

ii

cc

ee

m m e e n n t t a a r r i i i i

Familia Paleologu:

ipoteze, legende, fantezii (II)

| IE{IM îns\ pentru o clip\ din lumea minunat\ a lui Alexandru Paleologu [i s\ intr\m în cea mai precis\, dar infinit mai seac\ a arhivelor. Mihai Sorin R\dulescu, cunoscut expert în genealogii, a schi]at partea vizibil\ din arborele genealogic al familiei scriitorului i . Dac\ prin]ii genovezi [i împ\ra]ii

bizantini r\mân în legend\, în vorbele lui Iorga [i în imagina]ia scriitorului, primul str\mo[

direct dovedit al lui Al. Paleologu, este, a[a cum [tia

[i scriitorul, medelnicerul Mihalache Paleologu.

Catagrafia boierilor }\rii Române[ti de la 1829 îl

men]ioneaz\ dup\ cum urmeaz\: „Mihail Nicolae Paleologa, n. Mitilini, 58 ani, medelnicer, [ade în

Buc., n-are nici o stare” ii . Cum bine observ\ genealogistul din document rezult\ c\ str\mo[ul scriitorului s-a n\scut în anul 1771, iar la 9 decembrie 1832 se afla înc\ în via]\, numele s\u fiind men]ionat într- un act de judecat\. Medelnicerul Mihalache Paleologu

a avut, printre al]i descenden]i, un fiu, Nicolae

Paleologu, ajuns pân\ la demnitatea de serdar [i mort în anul 1874. Nicolae Paleologu este tat\l lui Mihail (Mi[u) Paleologu 1848 – 31 decembrie 1903), doctor

în Drept la Paris (1869), consilier la Curtea de Casa]ie

[i director al ziarului „Timpul”. A avut dou\ c\s\torii,

din cea de-a doua, cu Eugenia Haciulea (1850-1932;

de origine macedonean\), rezultând doi copii, Mihail

[i Cleopatra. Mihail Paleologu (1884-1956), tat\l

scriitorului, figur\ marcant\ a Baroului bucure[tean `n perioada interbelic\ a fost de dou\ ori deputat [i

a ocupat func]iile de secretar general la Ministerul

de Justi]ie (1930) [i la Ministerul de Finan]e (1932).

A fost însurat de trei ori, Alexandru Paleologu fiind

fiul celei de-a doua so]ii, Elena Pennescu-Vidra[cu. Foarte interesante sunt [i considera]iile pe care Mihai Sorin R\dulescu le face pe marginea ascenden]ei materne a scriitorului. Astfel, dup\ divor]ul de Mihail Paleologu, Elena (fost\ Pennescu-Vidra[cu) s-a rec\s\torit cu inginerul Alexandru Zarifopol, nepot

de v\r primar al criticului Paul Zarifopol [i rud\ a lui Spiru Haret. Este fiica lui C.B. Pennescu – deputat

[i, ulterior, senator, primar al Ia[ilor [i director al

Teatrului Na]ional din acest ora[ [i a Sofiei Livaditti,

nepoat\ de fiu (Alexandru, 1836-1894) a pictorului de origine dalmatin\ Niccolo Livaditti (1804-1860)

[i a so]iei acestuia florentina Carlotta Cianchi (1808-

1864). Sora Sofiei Livaditti, Adela, s-a c\s\torit cu boierul moldovean Constantin Vidra[cu. Ei au adoptat-o pe nepoata lor Elena Pennescu, aceasta purtând în continuare numele Vidra[cu. Despre bunicul dinspre mam\ al scriitorului, C. B. Pennescu, se mai [tie c\ este fratele so]iei fostului ministru Gheorghe Mârzescu. P\rin]ii s\i sunt pitarul B\nic\ Penescu [i Sultana Robescu, descendenta unei vechi familii boiere[ti din Râmnicu S\rat. Din familia Pennescu s-au mai distins diplomatul Dimitrie Pennescu, ministru plenipoten]iar la Vatican, Stockholm, Oslo [i Copenhaga, cumnat al omului politic liberal Mihail G. Orleanu, [i inginerul Christian Pennescu- Kertsch iii . Din familie, tat\l, avocatul Mihail Paleologu a

fost principalul model în anii formare intelectual\

ai viitorului scriitor, a[a cum reiese [i din m\rturisirea

pe care mi-a f\cut-o în interviul publicat de România literar\. iv Un foarte detaliat portret al avocatului Mihail Paleologu, inclusiv din perspectiva aptitudinilor sale culturale face scriitorul în convorbirea cu Filip- 14 Lucian Iorga. Admira]ia fiului pentru p\rintele s\u lumineaz\ fiecare fraz\: „S-a n\scut în 1866. A fost

un mare avocat cu studii la Paris, cu un talent extraordinar [i o [tiin]\ de carte nebun\. Dup\ ce

s-a întors de la Paris a fost [ef de cabinet al ministrului liberal Emil Costinescu. Pe urm\ a luptat în Primul R\zboi Mondial [i a fost grav r\nit în Transilvania, având nevoie de vreo 11 opera]ii efectuate de Ernest Juvara”. v Despre acest avocat care, uneori, pleda gratis pentru frumuse]ea cazului mai afl\m c\, în tinere]e a cochetat pentru scurt\ vreme cu literatura: „În tinere]e, tata a f\cut [i pe poetul; scria elegii pe care le publica la „S\m\n\torul” [i traducea din simboli[tii francezi [i germani. Le-

a repudiat îns\ destul de repede [i toat\ via]a a râs

cu cruzime de propriile «opere», pe care le considera n\tânge [i ridicole, din care cauz\ adoptase urm\toarea

vorb\. «Tous les élégiaques sont des cochons» (dac\

la mijloc nu este o confuzie, cu siguran]\ e o parafraz\

a[ zice postmodern\, combina]ie între „gluma” bunicului scriitorului, Mi[u Paleologu, cu junimi[tii, care ar fi porci f\r\ excep]ie, [i o „cugetare” atribuit\ lui Baudelaire, construit\ pe acela[i calapod logic:

Tous les élégiaques sont des canailles”; se vede

treaba c\ formula s-a transmis din genera]ie în genera]ie, fiind mereu adaptat\ la imperativele ideologice [i/sau estetice ale momentului –n.m.T.U.). Sc\paser\ de repudiere doar vreo dou\-trei epigrame.” vi

Tudorel Urian

i Mihai Sorin R\dulescu, Genealogii, Editura Albatros, Bucure[ti, 1999.

ii Apud Mihai Sorin R\dulescu, op.cit., p. 198. iii Pentru mai multe detalii privind ascenden]ii lui Al. Paleologu vezi Mihai Sorin R\dulescu, op.cit., pp. 198-200.

România literar\,

iv Nu cred în aptitudinile

nr.9/2004

v Breviar pentru p\strarea clipelor, p.26

vi Idem, p. 27.

Publicitate

v Nu cred în aptitudinile nr.9/2004 v Breviar pentru p\strarea clipelor, p.26 v i Idem, p.

SS