Retele de calculatoare

Notiuni introductive
1. RETEA DE CALCULATOARE, COMPONENTE,
UTILIZARI
2. HARDWARE-UL RETELEI
3. PROGRAMELE DE RETEA
4. MODELE DE REFERINTA
5. STANDARDIZAREA RETELELOR
6. EXEMPLE DE RETELE, SECURITATE
 CAPITOLUL 1.

RETEA DE CALCULATOARE,
COMPONENTE, UTILIZARI

În secolul nostru, domeniul calculatoarelor a cunoscut un progres spectaculos într-un

timp scurt, astfel calculatoare de dimensiuni mici sunt produse pe scar larg .
Vechiul centru de calcul, în care se afla un calculator mare care rula programe este de
mult dep it, locul lui fiind luat de mai multe calculatoare interconectate care formeaza o
re ea de calculatoare

1.1 RETEA
O retea este un sistem conectat de obiecte sau de oameni. Cel mai simplu exemplu de
retea este sistemul telefonic care conecteaza oameni din diferite colturi ale lumii ce au
acces la un telefon. Reteaua de calculatoare lucreaza similar cu reteaua telefonica si este
folosita tot pentru comunicatii intre utilizatori conectati intre ei si care transmit date

1.2 RETEA DE CALCULATOARE

Prin re ea de calculatoare intelegem o colec ie de calculatoare autonome
interconectate care sunt capabile s schimbe informa ii între ele si sa partajeze resurse
Conceptul de interconectare a unor calculatoare care partajeaza resurse se numeste
lucru in retea. Retelele au anumite componente, functii si caracteristici comune:
Dimensiunea, tipul i forma re elelor sunt diferite. O re ea cuprinde dou sau mai multe
calculatoare (work stations), imprimante i servere legate între ele care împart informa ii
i/sau resurse.

1.3 COMPONENTELE UNEI RETELE

1.3.1. Echipamentele de calcul, numite si noduri:

Serverul este calculatorul care isi ofera resursele spre a fi utilizate de catre statiile de
lucru si care asigura servicii de retea.
Exemple de resurse: imprimante, hard-discuri, foldere, fisiere.
Exemple de servicii: gestionarea accesului la foldere si fisiere partajate
(file server server de fisiere), gestionarea imprimantelor de retea (print-
server / server pentru imprimante), gestionarea mesageriei electronice
(comunication server / server de comunicatii).
Statii de lucru sau statii client: sunt echipamente care beneficiaza de serviciile oferite
de unul sau mai multe servere.

1.3.2. Resurse partajate

Informa iile i resursele partajate în re ea pot fi: fi iere de date, programe, imprimante, modemuri,
etc.:
 Resurse hardware (dispozitive fizice cum ar fi: imprimante, hard-discuri, modemuri,
scanere).
Resurse software (programe, fisiere, foldere, servicii).
Resursele partajate sunt oferite de echipamente care joaca rol de server.

1.3.3. Mediile de transmisie, pot fi: medii de transmisie cu suport fizic, comunicatii fara
fir, sistemul telefonic, cablul tv.
Mediile de transmisie cu suport fizic au trei caracteristici tehnice principale:
Capacitatea benzii de transmisie:
Se exprima prin l rgimea (latimea) de band :
- Este limitata si de aceea trebuie utilizata cat mai eficient mai ales in cazul
retelelor de mari dimensiuni.
- Se cumpara de la un ISP (internet service provider).
- Determina in mod direct performanta retelei.
- In lumea comunicatiilor, termenul de band se refer la banda de frecvente
utilizat de mediul de transmisie.
- Este m surat în megabiti pe secund (Mbps).
Atenuarea :
Este fenomenul prin care semnalele electromagnetice pierd din puterea cu care au fost
transmise în mediu prin cresterea distantei fat de sursa emitenta.
Apare deoarece mediul de transmisie absoarbe o parte din energia semnalelor.
- Se impun limit ri ale distantei pe care un semnal o poate parcurge f r a
dep si un anumit nivel de degradare.
- Cu cât semnalul este receptionat la o mai mare distant fat de surs , cu atât
posibilitatea de a fi decodificat corect este mai mic din cauza atenu rii si a
interferentelor.
Interferentele electromagnetice (ElectroMagnetic Interferences - EMI) :
Sunt cauzate de unde electromagnetice externe care afecteaz semnalul util si fac
dificil decodificarea la receptie.
Unele medii de transmisie sunt mai afectate de interferente decât altele.
Mediul de transmisie este cel care asigura conexiunea fizica intre echipamentele retelei.
Mediile de transmisie cu suport fizic se mai numesc si GHIDATE si pot fi :

1.3.3.1. Medii magnetice

- Metoda simpla de transport a datelor de la un calculator la altul este utilizarea benzii
magnetice, a Cd-urilor , a DVD-urilor sau a stick-urilor.

1.3.3.2 Cablul torsadat :

Este cel mai vechi si mai utilizat mediu de transmisie
Este format dintr-o pereche de fire de cupru izolate, cu o grosime de 1mm fiecare,
impletite in forma elicoidala.
Este folosit in sistemul telefonic,
Prin el se pot transmite atat semnale analogice cat si digitale.
Se poate intinde pe multi kilometri fara amplificare, pentru distante mari, se folosesc
repetoare.
Cele mai importante tipuri de cabluri torsadate sunt :
 - Cablurile torsadate din categora 3 - formate din doua fire izolatoare rasucite
unul in jurul celuilalt cu pas mare
- Cablurile torsadate din categora 5
Sunt similare celor din categoria 3, dar au mai multe rasuciri pe
centimetru,
Au o interferenta scazuta asigurand astfel calitatea semnalului pe
distante mari.
Sunt folosite pentru comunicatiile la viteze mari intre calculatoare.
Cabluri categoria 5 UTP, FTP si STP
o Cablul UTP este cel mai ieftin si cel mai usor de instalat insa
nu ofera protectie la interferentele electromagnetice spre
deosebire de cel STP care pe langa folia metalica ce protejeaza
cele 8 fire prezinta cate o folie pentru fiecare pereche din cele
4;
o Cablul FTP este un cablu ce se afla intre cel UTP si cel STP
fiind ecranat doar cu folia ce protejeaza cele 8 fire;
o Cablurile FTP si STP trebuiesc impamantate datorita prezentei
foliei metalice protectoare care se poate comporta ca o antena;

1.3.3.3 Cablu coaxial :

Are ecranare mai buna decat cablul torsadat si poate acoperi distante mai mari la rate
de transfer mai mari. Este format dintr-o sarma de cupru rigida, protejat de un
material izolator care la randul sau este incapsulat intr-un conductor circular sub
forma unei plase strans intretesuta. Conductorul exterior este acoperit cu un invelis de
plastic protector. Mai jos este prezentata o vedere in sectiune a cablului coaxial.
Avantaje:
- Adecvat pentru transmisia de inalta frecventa,
- Utilizabil pentru distante mari, permite rate de transmisie pana la 50Mbit/s
Dezavantaje:
- Cabluri relativ groase si inflexibile,
- Costuri ridicate,
- Componente de interconectare relativ scumpe

1.3.3.4 Fibra optica

Sistemul de transmisie optica este format din trei componente :
- Sursa de lumina (un impuls de lumina inseamna un bit cu valoarea 1, iar
absenta luminii indica un bit cu valoarea 0),
- Mediul de transmisie (o fibra foarte subtire de sticla)
- Detectorul.
Prin atasarea unei surse de lumina la un capat al fibrei optice si a unui detector la
celalalt, obtinem un sistem unidirectiopnal de transmisie a datelor care
- Primeste un semnal electric,
- Converteste semnalul
- Transmite semnalul sub forma de impulsuri luminoase
- Reconverteste iesirea in semnale electrice la receptie.
 Cablurile din fibra optica se deosebesc de cele coaxiale prin faptul ca nu au acel
material conductor exterior sub forma unei plase. Sectiunea unei singure fibre
cuprinde:
- In centru, miezul de sticla prin care se propaga lumina;
- Pentru a pastra lumina in miez acesta este imbracat in sticla cu un indice de
refractie mai mic;
- Totul este protejat cu o invelitoare subtire din plastic.
Fibrele sunt grupate mai multe impreuna si sunt protejate de o teaca protectoare.
Atat emitatorul cat si receptorul au pentru viteze :
- Pana la cca. 20Mbit/s, diode electro-luminiscente si rezistente optice,
- Mai mari (pana la 400Mbit/s) diode laser la emisie si fotodiode la receptie.
Avantajele fibrei optice:
- Are largimea de banda mult mai mare decat a firelor de cupru,
- Nu este afectata de socurile electrice, de interferenta campului
electromagnetic sau de caderile de tensiune, si nici de substantele chimice
corozive din aer, fiind ideala pentru mediile aspre din fabrici.
- Este subtire si foarte usoara (o mie de cabluri torsadate cu o lungime de 100
de km cantaresc 8000 de kg pe cand doua fibre cu capacitate mai mare
cantaresc doar 100 de kg).
- Fibrele nu disipa lumina si de aceea sunt foarte dificil de interceptat, ceea ce
le ofera o excelenta securitate impotriva unor potentiale tentative de
interceptare.
Dezavantaje fibrei optice:
- Necesita o pregatire speciala a personalului de instalare
- Se deterioreaza usor la indoire
- Deoarece transmisia optica este unidirectionala, comunicatiile bidirectionale
necesita fie doua fibre, fie doua benzi de frecventa diferite pe aceeasi fibra ,
- Interfetele pentru fibra costa mai mult decat interfetele electrice.

Revenind la conceptul de interconectare, am vazut ca interconectarea se realizeaza prin

diferite medii de transmisie. Pentru conexiunile wireless se utilizeaza semnalul radio,
tehnologia laser (infrarosu) sau transmisiunile prin satelit.

1.3.3.5 Undele radio

Sunt utilizate atat in comunicatiile interioare cat si in cele exterioare,
Se genereaza usor si pot parcurge distante mari.
Patrund prin ziduri si se propaga in orice directie de la sursa.
- La frecvente joase, se propaga usor prin obstacole, puterea semnalului scazand
odata cu distanta de la sursa.
- La frecvente inalte, tind sa se propage in linie dreapta si sa ricoseze din
obstacole.
Sunt absorbite de ploaie,
In benzile de frecventa VFL (foarte joasa), LF (joasa) si medie MF, undele radio se
propaga la sol, fiind detectate:
- Pana la aproximativ 1000Km pentru frecventele mai joase,
- Si pe distante mai mici pentru cele mai inalte.
 Undelor radio AM sunt difuzate in banda MF.
In benzile de frecventa inalta si foarte inalta, undele de la sol tind sa fie absorbite de
Pamant.
Daca ating Ionosfera (la o inaltime de 100-500Km), undele sunt reflectate de aceasta
si trimise inapoi pe Pamant.
Comunicatiile armatei folosesc benzile de frecvente inalte si foarte inalte.

1.3.3.6 Microundele
Au frecventa peste 100 MHz,
Se propaga un linii aproximativ drepte
Pot fi directionate.
Nu trec usor prin zidurile cladirilor.
Unele unde pot fi reflectate de straturile atmosferice joase si pot intarzia mai mult
decat undele directe. Undele intarziate pot sosi defazate fata de unda directa, anuland
astfel semnalul (efect de atenuare multi-cai (multi-path fading)).
Comunicatiile cu microunde sunt, ieftine de aceea sunt folosite la:
- Telefonia pe distante mari,
- Telefonia celulara
- Televiziune.
Acest avantaj de comunicatii ieftine vine din faptul ca nu sunt necesare drepturi de
acces la drum. Cumparand un mic teren la fiecare 50 Km si montand un turn pe el, se
poate ocoli sistemul telefonic si se poate realiza o comunicare directa.
Prin intermediul microundelor, se pot transmite date la viteze superioare, cu
performante mai bune decat ale frecventelor radio.

1.3.3.7 Undele infrarosii si milimetrice

Sunt larg folosite pentru comunicatiile pe distante mici.
Telecomenzile pentru televizoare, aparate video sau combine muzicale folosesc
comunicatiile in infrarosu.
Sunt relativ directionale, ieftine si usor de construit,
Nu trec prin obiecte solide. Acesta este un avantaj, deoarece un sistem cu infrarosii
dintr-o camera a unei cladiri nu va interfera cu un sistem similar situat in alta camera
spre exemplu.
Pentru operarea unui sistem cu infrarosii nu este necesara licenta.
transmisiile în infrarosu utilizeaza domeniul terahertzilor din spectrul
electromagnetic.
Deoarece semnalele în infrarosu se afla într-un domeniu de frecvente foarte înalte ele
pot atinge viteze de transmisie foarte mari.
Sunt puternic atenuate de lumina intensa.

1.3.4. Software-ul utilizat:

Tipuri de software:
Sisteme de operare in retea (care se instaleaza pe echipamentele cu rol de server).
Exemplu: Windows NT, UNIX, Solaris etc.
Sisteme de operare instalate pe client (care se instaleaza pe clientii retelei).
Exemplu: Microsoft Windows 98, 2000, XP etc.
 Software-ul client instalat pe statiile client.
Aplicatiile de retea.

1.3.5. Protocolul:
Asigura comunicatia intre echipamentele retelei.
Protocol - set de reguli care guverneaza formatul si semnificatia cadrelor, pachetelor sau
mesajelor schimbate intre entitatile pereche dintr-un nivel al unei retele. Protocolul cel
mai cunoscut pe Internet este: - TCP / IP.
A fost utilizat de re eaua ARPANET i de succesorul acesteia, INTERNET. Numele ii
provine de la protocoalele care stau la baza modelului: TCP (Transmission Control
Protocol) si IP (Internet Protocol).
Orice calculator din re eaua Internet: fie el Windows, Macintosh, Unix, Amiga, un pager
sau un telefon mobil trebuie s accepte protocolul TCP/IP în vederea comunic rii cu
alte calculatoare. Protocolul TCP/IP are rolul de a standardiza comunicarea dintre
calculatoarele din re ea (numite gazd ), definind modul în care informa iile sunt
codificate i transmise de la un calculator la altul.

Calculatoarele interconectate pot fi:

FIXE - stau pe un birou si sunt/nu sunt legate intr-o retea.
MOBILE, PORTABILE (PDA-uri - Personal Digital Assistant).
La baza functionarii PDA-urilor stau re elele f r fir. Exemple de utilizare a re elelor f r
fir: parcurile de taximetre, politia, domeniul militar, etc.
Dimensiunea, tipul i forma re elelor sunt diferite.
Retelele de calculatoare sunt utilizate azi in toate domeniile: scoli, bussiness, agentii
guvernamentale, acasa, etc.

1.4 UTILIZARI ALE RETELELOR

La nivel de firma:
Multe companii au un num r mare de calculatoare care la început lucrau izolat, dar care
cu timpul au fost conectate între ele pentru a putea extrage i corela informa ii despre
întreaga firm intr-un timp scurt. Acest lucru face ca orice utilizator din retea sa aiba
acces la toate:
Programele,
Echipamentele
Datele disponibile din re ea.
Sistemul informa ional al unei companii cuprinde: baze de date i angaja i .

La nivelul utilizatorilor casnici:

Astazi, foarte multi oameni au un calculator acas pe care il folosesc pentru:
Prelucrari de texte,
Jocuri,
Divertisment,
Accesul la Internet,
e-comerce, etc.
Orice beneficiar al unui calculator poate obtine prin navigarea pe Web informa ii din
domenii variate: tiin a, arta, afaceri, s n tate, sport, politica, ziare,biblioteci digitale, etc.
Retele de calculatoare au dus la dezvoltarea comer ului electronic intre furnizori i
clien i. Astfel se pot face comenzi diverse de : carti, alimente, schimburi bancare , se pot
face pl i pentru diverselor facturi , se pot face licitatii on-line (flea market), etc. stand la
birou, in fata unui calculator client.
Acest tip de comert este numit comer electronic (e-commerce, sau electronic
commerce).
Re elele de calculatoare au rezolvat foarte mult problema comunicarii intre oameni prin
introducerea : sistemului de po t electronic (e-mail) , videoconferin elor pe calculator,
mesageriei instantanee (instant messaging), chat-room-ului (camera de discu ii).
Astfel au fost eliminate costuri de transport si s-a diminuat timpul pierdut pe drum.
Apare o competi ie între comunicare i transport.

1.5 TIPURI DE RETELE

Datele pot fi transmise prin diferite tipuri de retele.

1.5.1. Retele peer to peer (calculatoarele din retea pot folosi împreun resurse: unit ile
de disc, imprimantele , fi ierele i programele).
Nu exista servere dedicate si nici o organizare ierarhica a calculatoarelor.
Toate calculatoarele sunt considerate egale (peers),
 Fiecare calculator are si rolul de client si de server,
Costul unei astfel de retele este mai mic decat al celei bazate pe server, deoarece nu
este nevoie de un server central puternic si nici de alte componente,
Utilizarea retelelor peer-to-peer este indicata daca:
- Exista cel mult 10 utilizatori;
- Utilizatorii se afla intr-o zona restransa;
- Securitatea nu este o problema esentiala;
- Nici organizatia si nici reteaua nu au o crestere previzibila in viitorul apropiat
În sistemul de la egal la egal nu exista clien i i servere fixe.

1.5.2 Retele client/server

Retele client/server - (datele sunt memorate în calculatoare performante numite
SERVERE, între inute de un administrator de sistem si sunt accesate de calculatoare
numite CLIENTI (clients)). Majoritatea retelelor au servere dedicate (calculator care
functioneaza doar ca server, nefiind folosit drept client sau statie de lucru).
Serverul
Este mult mai puternic decat statiile de lucru (clientii)
Dispune de un sistem de operare de tip *NIX : LINUX, UNIX, de tip OS/2 sau Win
NT
Lucreaz la nivel centralizat cu toate fi ierele
Este configurat s r spunda simultan si rapid mai multor cereri din re ea
Asigura protec ie datelor
Clien ii
Sunt reprezenta i în general de calculatoare puternice dar pot ap rea i calculatoare
mai slabe în timp.
Conectarea în re ea a serverului i a clientilor se face dupa MODELUL CLIENT-
SERVER .
În modelul client-server sunt implicate dou procese:
Unul aflat pe ma ina client;
Cel lalt aflat pe ma ina server.
Retelele bazate pe server
Partajeaza resursele (ofera acces la mai multe fisiere si imprimante, asigurand in
acelasi timp fiecarui utilizator performantele si securitatea necesara)
Pot avea mii de utilizatori;
Au devenit modelul standard pentru interconectarea in retea. Cu cat reteaua creste in
dimensiuni si ca trafic, vor fi necesare mai multe servere. Acestea pot fi servere
specializate.
Exemple:
Servere de fisiere si de tiparire - administreaza accesul si folosirea de catre utilizatori
a resurselor de tip fisier si imprimanta;
Servere de posta electronica - gestioneaza transferul de mesaje electronice intre
utilizatorii retelei;
Servere de fax - gestioneaza traficul de mesaje fax in si dinspre retea, partajand una
sau mai multe placi de fax-modem;
Servere de comunicatie - gestioneaza fluxul de date transmise intre reteaua serverului
si alte
Comunica ia se realizeaza astfel: mesajul este transmis in retea de la procesul client
c tre procesul server. Procesul client asteapta un mesaj de r spuns. Procesul server
prime te cererea, execut ce i s-a cerut i transmite un r spuns, conform fig. 2.
 CAPITOLUL 2
HARDWARE-UL RETELELOR
2.1 COMPONENTELE UNUI PC
Componente mici, discrete : Tranzistori, Circuite integrate, Rezistente, Capacitori,
Conectori (de mai multe feluri), Diode emitatoare de semnale luminoase (LED)
Subsisteme : CD-ROM, CPU, Floppy disk, Microprocessor, Placa de baza,
Magistrala, RAM, ROM, Unitatea de sistem, Slot, Sursa
Componente plug-and-play: Placa de retea, Placa video, Placa de sunet, Port
paralel, Port serial, Portul pentru mouse, Conectorul monitorului
Informatia si curentul electric circula continuu intr-un calculator. In felul acesta , un
calculator poate fi comparat cu o retea in miniatura, diferitele sale dispozitive avand
posibilitatea de a comunica intre ele

2.2 PLACA DE RETEA

Adaptorul de retea (network interface card - NIC)
- Permite calculatorului sa receptioneze si sa transmita informatii
- Se conecteaza la placa de baza a calculatorului si reprezinta echipamentul prin
care reteaua comunica cu calculatorul
- Comunica cu reteaua printr-o conexiune seriala si cu calculatorul printr-o
conexiune paralela
- Poate fi de mai multe tipuri: Ethernet, Token Ring sau interfata de date
distribuite pe fibra optica (Fiber Distributed Data Interface - FDDI) .
Adaptor de retea, se alege in functie de:
- Tipul retelei la care se face conexiunea (Ethernet, token-ring, FDDI, altele)
- Mediul de transmisie utilizat (cablu coaxial, fibra optica , cablu bifilar
neprotejat,etc)
- Tipul de bus al calculatorului (PCI, ISA)

INSTALAREA PLACII DE RETEA

Cu ajutorul placii de retea calculator se conecteaza la o retea si-si partajeaza resursele
cu alte calculatoare.
Pentru a instala placa de retea avem nevoie de:
- Un calculator care are instalat un sistem de operare
 - Un slot PCI sau ISA liber
- O placa de retea PCI sau ISA (adaptor Ethernet )
- Cablu de retea
- Mufa
- Cleste de sertizat (cunostinte de realizare a sertizarii)
Etapele instalarii
- Se inchide calculatorul si se scoate cablul de alimentare.
- Se inlatura placa protectoare din dreptul slotului PCI sau ISA, unde va fi instalata
placa de retea.
- Se prinde placa cu ambele maini de colturile din partea de sus si se introduce
placa in slotul liber. Se fixeaza de carcasa cu un surub.
- Se porneste calculatorul. Daca sistemul de operare este Windows XX acesta va
detecta automat prin plug and play noul dispozitiv si-i va cauta automat un driver

2.3 TOPOLOGIA RE ELELOR

Prin topologia unei re ele se în elege modul de interconectare a calculatoarelor în re ea.

Tipul de topologie folosit influen eaza viteza de transmitere a datelor, costul de
interconectare i fiabilitatea re elei. Cele mai cunoscute tipuri de topologii sunt:
magistrala si inel. Pe lâng acestea mai întâlnim topologie: in stea, stea extinsa, topologie
hibrida, etc.

2.3.1 Topologia magistrala (BUS)

Este folosita in cazul re elelor locale de mici dimensiuni,
Se realizeaza pe un singur cablu principal (backbone, trunck -
segment, trunchi, coloana), care leag toate calculatoarele din
re ea.
Calculatoarele au acces în mod egal la toate resursele re elei.
Cost sc zut
Folosirea unui singur cablu face transmiterea datelor mai lenta
Este cea mai simpla si mai utilizata metoda de conectare a calculatoarelor in retea.
A nu se confunda re ele de tip magistral (Bus) cu sistern bus al calculatorului.
Avantajele sunt u urin a în conectarea calculatoarelor. Necesarul de cablu este redus.
Dezavantajele sunt c re eaua nu func ioneaz dac apar întreruperi în cablu.
Problemele sînt greu de identificat dac re eaua cade.
In topologia magistrala, semnalul transmis de un calculator ajunge la toate
calculatoarele aproape instantaneu. informatia insa este acceptata doar de calculatorul
caruia ii este adresat semnalul (a carui adresa este codificata in semnalul transmis).
Deoarece la un moment dat, un singur calculator poate transmite mesaje, performanta
retelei depinde de numarul de calculatoare atasate la magistrala. Cu cit sunt mai multe
calculatoare conectate, cu atit reteaua va fi mai lenta.
Daca un calculator se defecteaza, el nu afecteaza restul retelei.
Datele sau semnalele electronice sunt transmise in intreaga retea, acestea parcurg
cablul de la un capat la altul.
Semnalul este oprit dupa ce a ajuns la adresa de destinatie.
2.3.2 Topologia inel
Conecteaz fiecare calculator de alte dou , aparand mai
multe calculatoare a ezate în cerc; leg tura se
realizeaza prin intermediul unui port de intrare (In Port)
i a unui port de ie ire (Out Port).
Datele transmise de la un calculator trec prin toate
calculatoarele intermediare înainte de a ajunge la
destina ie.
Performantele re elei inel sunt mai bune decât
performantele re elei magistrala.
Nu exista capete libere. Semnalul parcurge inelul intr-o singura directie, trecind pe la
fiecare calculator. Spre deosebire de topologia magistrala, care este pasiva, aici
fiecare calculator actioneaza ca un repetor, amplificand semnalul si transmitindu-l la
calculatorul urmator.
Defectarea unui calculator opreste reteaua.
Datele trec de la un calculator la altul, pana ajung la calculatorul destinatie.
Calculatorul destinatie returneaza un mesaj calculatorului emitator, anuntand ca
datele au fost receptionate.

2.3.3 Topologia stea

Conecteaza un calculator central (numit concentrator hub), cu
toate celelalte calculatoare prin cabluri directe. Astfel, fiecare
nod este conectat direct la un hub. Iar informa iile sunt
transmise de la calculatorul surs c tre cel destina ie prin
intermediul hub-ului. Acesta este principalul dispozitiv care
gestioneaz i controleaz func iile re elei.
Transferul datelor se realizeaz prin intermediul calculatorului
central (concentrator) la toate calculatoarele din retea.
Reteaua va fi cu atat mai performanta cu cat calculatorul central va fi mai puternic.
Daca un calculator, sau cablul care il conecteza la concentrator se defecteaza, numai
calculatorul respectiv este in imposibilitate de a transmite sau receptiona date in retea,
restul retelei va continua sa functioneze normal.
Oprirea calculatorului central duce la oprirea intregii re ele.
Observatie. Trebuie facuta deosebirea între topologia fizic (discutata pana acum), i
topologia logica (modul în care datele sunt transferate de la un calculator la altul).
Avantajele sunt : u urin a în instalare, re eaua nu este afectat dac sînt ad ugate sau
retrase calculatoare, u urin a în detectarea problemelor.
Dezavantajele sunt : necesit cablu mai mult, sunt mai costisitoare, dac un hub se
defecteaz , toate calculatoarele din acel nod nu mai functioneaza.

2.3.4 Topologie stea extinsa

Ridica o serie de probleme, modul de ob inere a accesului fiind cea mai importanta.
Astfel, trebuie avut grija sa nu se ajunga la situatia ca un singur calculator s
monopolizeze mediul de transmisie.
2.3.5 Topologia hibrida conecteaz diverse tipuri de calculatoare sau este formata din
mai multe re ele diferite ca tip. Ea combina doua sau mai multe topologii diferite mai
vechi care necesita mariri, imbunatatiri, in general topologii bus sau inel.

Cele mai importante criterii de incadrare a retelelor de calculatoare sunt:

1) tehnica de comutare
2) tehnologia de transmisie
3) scarile la care opereaza reteaua (LAN, MAN, WAN)

2.4 TEHNICA DE COMUTARE

Dupã modul de realizare a legãturilor între nodurile retelei (a tehnicii de comutare

folosite), retelel pot fi:

2.4.1 Retele cu comutare de circuite

Telefonia tradi ional are la baza linii de transmisie dedicate. În telefonia tradi ional ,
prin sistemul circuit-switched (comutare de circuite) se asigur un canal de comunica ie
între fiecare doi coresponden i. Acest canal (circuit fizic electric ob inut prin cabluri i
circuite electronice) trebuie asigurat înainte ca comunica ia s poat începe. Pe durata
convorbirii, canalul poate fi folosit doar de c tre aceia i coresponden i ini iali, fiind deci
un canal dedicat de comunica ie. La sfâr itul convorbirii, acest canal trebuie anulat în
mod explicit. Acest sistem a fost îmbun t it mai târziu prin multiplexarea mai multor
canale pe acela i conductor fizic, dar fiecare asemenea canal era dedicat unui singur apel
la un moment dat. În telecomunica ii, comutarea de circuite reprezint o metod de rutare
a transmisiei între doi coresponden i, prin unul sau mai multe centre de comutare
(centrale telefonice). Între ace ti doi coresponden i se stabile te o conexiune electronic
continu , care va purta semnalul audio. Totalitatea acestor centrale telefonice i a
leg turilor care se formeaz între acestea se nume te re eaua public de telefonie
comutat (PSTN: Public Switched Telephone Network). Având ca punct de pornire liniile
analogice, aceast re ea este acum aproape în totalitate digital i include atât telefoane
fixe cât i telefoane mobile.

2.4.2 Retele cu comutare de pachete

Comutarea de pachete este o tehnologie folosita în domeniul re elelor de calculatoare i
în domeniul telecomunica iilor. Un pachet este unitatea fundamental pentru transportul
de informa ie în re ele bazate pe comutarea de pachete. Spre deosebire de comutarea de
circuite, care furnizeaz un canal de transmisie dedicat pentru dou noduri ale re elei, în
comutarea de pachete un canal de transmisie poate fi utilizat de c tre mai multe noduri.
Nodurile în acest tip de re ea î i transmit informa iile unul altuia sub form de pachete de
informa ii etichetate cu adresa destina ie i rutate individual. Un astfel de pachet poate fi
privit ca pe un plic în care se afl informa ia, iar pe plic este scris adresa de destina ie.
Pe lâng informa ia care trebuie trimis , un pachet mai con ine informa ii despre
destina ie, origine i num rul de ordine dintr-un ir mai lung de pachete. Acest num r de
ordine este necesar la destina ie pentru a reconstrui informa ia complet care a fost
trimis segmentat la nivel de pachet. Transmisia pachetelor de la un nod la altul se face
folosind noduri intermediare, care încearc s determine cea mai bun rut pe baza unor
algoritmi. Din aceast cauz , pachetele apar inând aceleia i secven e pot ajunge la
destina ie în alt ordine decât au fost trimise i pe rute fizice total diferite, iar
reasamblarea informa iei în ordinea corect reprezint o problem care revine
destinatarului. Pe o rut fizic sunt de obicei transportate pachete care provin de la mai
multe noduri i cu adrese destina ie diferite. De aceasta, o conexiune fizic în aceast
tipologie de re ea este partajat de mai multe noduri.
Cea mai cunoscut utilizare a acestei tehnologii este Internetul, care folose te comutarea
de pachete prin protocolul IP (Internet Protocol) sau alte protocoale asem n toare.

2.5 TEHNOLOGIA DE TRANSMISIE A RETELELOR

Dupa tehnologia de transmisie retelele pot fi: retele cu difuzare si retele punct la punct.

2.5.1. Retele cu difuzare

Retelele cu difuzare au un singur canal de comunicatii partajat de toti utilizatorii din
retea. Comunicatia se face prin mesaje scurte, numite pachete, care pot fi primite
simultan de mai multi utilizatori din retea.
Retelele mici utilizeaza in general difuzarea
Mod de operare :
1: Un camp de adresa din pachet specifica masina careia ii este adresat
pachetul
2: La receptionarea unui pachet o masina controleaza campul de adresa
3: Daca pachetul ii este adresat, masina il prelucreaza altfel este ignorat
Daca pachetul este adresat tuturor statiilor din retea prin folosirea unui cod special in
campul de adresa acesta este primit si prelucrat de toate masinile. Acest mod de
operare se numeste difuzare.

2.5.2 Retele punct la punct

Dispun de numeroase conexiuni intre perechi de masini individuale,
Pentru a ajunge de la sursa la destinatie un pachet poate trece prin una sau mai multe
masini,
Sunt posibile trasee multiple, de diferite lungimi,
Retelele mari sunt de obicei punct la punct.

2.6 SCARA LA CARE OPEREAZA RETEAUA (LAN, MAN, WAN)

In functie de scara la care opereaza reteaua (aria geografica acoperita), retelele de

calculatoare se pot clasifica astfel:
Retele locale LAN,
Retele metropolitane MAN,
Retele de arie întinsã WAN,
Internet-ul.
2.6.1 Retele locale (Local Area Networks LAN)
Primele retele create au fost retelele locale (LAN), cu ajutorul carora firmele au putut
interconecta toate statiile, perifericele, terminalele si toate celelalte dispozitive din
cladire. LAN a facut posibila partajarea eficienta a resurselor si informatiilor
(imprimante,fisiere, etc) si comunicarea prin e-mail.
LAN-ul e format din calculatoare, placi de retea, medii de transmisie, dispozitive de
control al traficului si dispozitive periferice.
Transmisiile in LAN-uri
Au la baza un singur cablu la care sunt conectate toate masinile, viteza de transmisie
este intre 10 si 100 Mbps, intarzierile sunt mici, erorile sunt putine.
Standarde de cablare in retelele LAN:
Cablul 10BASE2 denumit si Ethernet subtire folosit pentru segmente de cablu
coaxial de pân la 185 m lungime
Cablul 10BASE5 denumit si Ethernet gros - folosit pentru segmente de cablu
coaxial de pân la 500 m.lungime
Cablul 10BASE-T format din perechi de fire rasucite, furnizeaz acces doar pentru
o singura statie de lucru, sta iile legate prin 10BASE-T sunt aproape întotdeauna
conectate la un hub sau la un comutator LAN.
Standardele 10BASE5 si 10BASE2 furnizeaz acces pentru mai multe statii de lucru
la acela i segment de LAN.
Caracteristicile retelelor LAN:
Retele private
Localizate intr-o singura cladire sau campus, la distante de pân la 10, 100 i respectiv
1000m
Se disting de alte tipuri de re ele prin m rime, tehnologia de transmisie i topologie. LAN-
urile au dimensiuni reduse, folosesc o tehnologie de transmisie ce const dintr-un singur
cablu la care sunt ata ate toate ma inile i func ioneaz la viteze între 10Mbs i 100Mbs cu
întârzieri de ordinul zecilor de microsecunde i cu erori foarte pu ine.
Timpul de transmisie in cazul cel mai defavorabil este limitat si cunoscut dinainte
Permit
- mai multor utilizatori accesarea aceleiasi latimi de banda
- conectare continua la serviciile locale.
Pot fi :
- Retele punct la punct: în care linii individuale leag o ma in specificat de o alt
ma in specificat . Un astfel de LAN constituie un WAN in miniatur .
- Retele cu difuzare :
o in functie de modul de alocare al canalului la randul lor pot fi:
statice (dezavantaj: alocarea statica iroseste capacitatea canalului
atunci cand o masina nu are nimic de transmis in cuanta de timp
care i-a fost alocata). Astfel, in retelele LAN statice se divizeaz timpul
în intervale discrete i se ruleaz un algoritm de alocare Round-Robin
(RR), l sând fiecare ma in s emit numai atunci când îi vine rândul.
Dac o ma in nu are nimic de transmis în cuanta de timp alocat , se
irose te inutil capacitatea canalului
Dinamice. Majoritatea sistemelor aloc la cerere canalul, adic în mod
dinamic. În re elele dinamice metodele de alocare sunt centralizate sau
descentralizate.
 o LAN-urile cu difuzare au dou tipuri de tehnologii:
cu magistral
sau cu inel,
ca în desenele urm toare:
calculator

..

calculator
cablu

În LAN-urile cu magistral , la fiecare moment unul din calculatoare poate

transmite, iar celelalte a teapt . În cazul transmisiilor simultane este necesar un
mecanism de arbitrare care poate fi centralizat sau descentralizat. În cazul
centralizat exist o unitate central de arbitrare a magistralei care decide cine
urmeaz la rând pe baza unui algoritm intern care analizeaz cereri de transmisie.
În cazul descentralizat nu exist aceast unitate central i fiecare ma in
hot r te singur dac s transmit sau nu controlul. Ethernet(IEEE802.3)) este o
re ea cu magistral i control descentralizat în care calculatoarele transmit
oricând doresc cu 10Mbs sau 100Mbs i dac au loc ciocniri de pachete fiecare
calculator a teapt un timp aleator i apoi încearc din nou.
În LAN-urile cu inel fiecare bit se propag independent de ceilal i pe inel, f r
s a tepte restul pachetului. i aici este nevoie de o regul pentru a arbitra
accesele simultane la inel( exemplu IEEE 802.5 este un LAN de tip inel ce
opereaz la 4Mbs i la 16Mbs).

Tehnologii folosite in retelele LAN

Ethernet sta la baza celor mai multe retele de tip LAN.
Token-Ring realizata de IBM, a urmat ethernet-ului si este folosita în numeroase
re elele IBM.
Fddi - folose te de asemenea tehnoloia token si este aplicata preponderent in LAN-
urile din campusuri

Dispoziteve folosite in LAN-uri:

Podul (bridge) - conecteaz segmente de LAN i ajuta la filtrarea traficului.
- Interconecteaza retele LAN de acelasi tip sau de tipuri diferite ce utilizeaz
tehnici de control al accesului la mediu diferite.
- Opereaz cu adresele fizice ale calculatoarelor,
fiecare nod de retea avand propria adresa fizica
- Decodeaza cadrele pe care le primeste, face
prelucr rile necesare pentru a transmite pe o retea
vecin , face validarea continutului transferat.

Hub-ul - concetreaz conexiuni de LAN i permite

folosirea conectorilor cu fire de cupru r sucite.
 Switch-ul ethernet - ofer posibilitatea unui trafic
complet, în ambele sensuri pe l rgimea de band
dedicat segmentelor sau unitatilior de tip desktop.

Cand se folosesc mai mult de 10 terminale devine

avantajoasa utilizarea unui switch cu cel putin un port
gigabit la care sa fie legat serverul. Pentru ca
transferul in retea sa se realizeze la viteza maxima se
vor folosi cabluri UTP CAT5, pentru retele gigabit
este nevoie de UTP CAT 5e.
Router-ul (calculatoare de comutare) - ofer multe
servicii, incluzând internetworkingul si realizarea
controlului de trafic.
- Functioneaza la nivelul retea al modelului ISO/OSI
- Interconecteaza mai multe retele locale de tipuri diferite, care utilizeaza acelasi
protocol de nivel fizic.
- Asigura flexibilitate in topologia retelei
- Informatiile sunt memorate in tabele de rutare, care contin date despre adresa
- Nu comunica direct cu calculatoarele aflate la distanta, ele lucrand doar cu adresa
retelei de destinatie.
- Intr-un sistem de router-e mesajele pot urma diferite c i de la sistemul emitator la
sistemul destinatar.

2.6.2 Retele metropolitane (Metropolitan Area Networks-MAN)

Folosirea calcultoarelor in afaceri a crescut si LAN-urile au devenit nesatisfacatoare.
Se simtea nevoia unei technologii care sa permita schimbul de informatii intre doua
locuri aflate la distanta. Asa au aparut retelele metropolitane sau (MAN) si retelele de
larga raspandire geografica sau (WAN).
Caracteristici:
Versiune extinsa de LAN, deserveste un oras, la o distanta de cel mult 10 km
Pot fi private sau publice
Pot suporta atat date cat si voce
Pot avea legaturi cu reteaua locala de televiziune prin cablu
Nu contin elemente de comutare care deviaza pachetele
Utilizeaza tehnologii similare cu LAN-urile
Exemplu: reteaua de televiziune prin cablu (A. Tanenbaum)
 Cutie de
jonctiune

antena

Centrali
zator

internet

A. Tanenbaum

2.6.3 Retele larg raspandite geografic (Wide Area Networks WAN)

WAN ul permite accesul la informatii aflate pe calculatoare din localitati, tari sau
continente diferite.
Pentru ca WAN ul acopera o arie geografica extrem de larga comunicatiile pe distante
mari au fost considerabil imbunatatite. Ca rezultat al interconectarii, s-a reusit o partajare
a resurselor si informatiilor si accesarea Internetului.
Caracteristici WAN:
Acopera o arie geografica intinsa (tara, continent), deci au procesoare în aceea i ar sau
pe acela i continent
Gazdele (calculatoarele clientilor) sunt conectate printr-o subretea. Sarcina subretelei
este sa transporte mesaje de la gazda la gazda
Componente subretea:
Linii de transmisie (circuite,canale) care transporta bitii intre masini
Elemente de comutare (calculatoare speciale) care atunci cand sosesc date pe o
anumita linie, trebuie sa gaseasca o noua linie pentru a retransmite datele mai
departe.
Colectia de linii de comunicatie si de rutere formeaza subreteaua. Gazdele nu apartin
subretelei.
În WAN-uri subre eaua poate fi cu comutare de pachete (punct-la-punct sau memoreaz i
transmite) sau cu difuzare.

ruter
gazd

LAN
Subre ea
Leg tura: gazd - subre ea
Daca doua rutere nu impart acelasi cablu, dar doresc sa comunice, atunci ele trebuie sa
faca acest lucru indirect, prin intermediul altor rutere. Cand un pachet este transmis de la
un ruter la altul prin intermediul unuia sau mai multor rutere, pachetul este primit in
intregime de fiecare ruter intermediar, este retinut acolo pana cand linia de iesire ceruta
devine libera si apoi este retransmis. O astfel de subretea se numeste subretea punct la
punct sau cu comutare de pachete. În cazul re elelor cu comutare de pachete, topologia de
interconectare a ruterelor poate fi de diverse tipuri: stea, inel, arbore, complet , inele intersectate,
neregulat .
În cazul retelelor WAN cu difuzare subre eaua folose te un satelit sau un sistem radio. În aceast
situa ie fiecare ruter are o anten cu care poate recep iona i transmite. Toate ruterele pot auzi
semnalul de la satelit i în unele cazuri pot auzi i transmisia de la rutere c tre satelit.
Re elele f r fir, sunt de trei tipuri:
1. Interconectarea componentelor unui sistem (mouse, tastatur , camer digital , etc): prin
unde radio cu raz mic de ac iune, numit Bluetooth.
2. LAN-uri f r fir se folosesc în cl dirile în care cablarea este incomod sau în spa iile în
care se instaleaz greu o re ea. Ele au modem radio i anten pentru a putea comunica între
sisteme
3. Wan-uri f r fir au fost implementate prin reteaua radio, i utilizate pentru voce i date.

Inter-re ele. Dac se pune problema ca persoane conectate la re ele diferite, uneori
incompatibile, s comunice între ele, apare necesitatea conect rii între ele. Acest lucru se face
prin intermediul unor ma ini speciale numite por i, care realizeaz conectarea i asigur
translat rile necesare atât la nivel de hardware cât i la nivel de software. O colec ie de re ele
interconectate se nume te inter-re ea sau INTERNET, ea are procesoare i la o distan de
10000km. O interre ea poate fi gândit ca o colec ie de LAN-uri conectate printr-un WAN.

Re elele casnice sunt instalate o dat cu construc ia cl dirilor i fac accesibil comunicarea
ntre toate dispozitivele din casa (calculator, TV, DVD, combin muzical , telefon fix sau mobil,
frigider, cuptor, aparat de aer condi ionat, etc) prin Internet.

Din cele studiate pana acum a reiesit ca retelele din cadrul unei camere, a unei cladiri sau
a unui campus sunt retele locale sau LAN-uri, ele folosesc medii de transmisie cu lungimi
intre 1m si 1km. Retelele din cadrul unui oras, MAN-urile, folosesc medii de transmisie
cu lungimi de pana la 100km, pentru WAN-uri, la nivel de continenet, distanta poate
ajunge la 1.000km, iar la nivel de planeta, respectiv Internetul la 10.000km.

CONCLUZII

Avantajele lucrului in retea

Impãrtirea resurselor existente;
- Resurse fizice (imprimante, scanner-e, etc.);
- Resurse logice (software si aplicatii de bazã: orice program: Word, un program de
gestiune a stocurilor, etc.);
- Resurse informationale (baze de date).
Cresterea fiabilitãtii prin accesul la mai multe echipamente de stocare alternative;
 Reducerea costurilor prin partajarea datelor si perifericelor folosite;
Scalabilitatea: cresterea performantelor sistemului prin adãugarea de noi componente
hardware;
Obtinerea rapidã a datelor.

Cateva criteriile de clasificare a retelelor :

Dupã tehnologia de transmisie:
Retele cu difuzare (broadcast);
Retele punct-la-punct;
Dupã scara la care opereazã reteaua (distanta):
Retele locale LAN;
Retele metropolitane MAN;
Retele de arie întinsã WAN;
Internet-ul.
Dupã topologie:
Retele tip magistralã (bus);
Retele tip stea (star);
Retele tip inel (ring);
Retele combinate.
Dupã modul de realizare a legãturilor între nodurile retelei (a tehnicii de comutare
folosite):
Retele cu comutare de circuite
Retele cu comutare de pachete.
 CAPITOLUL 3.
PROGRAMELE DE RETEA
3.1 IERARHIILE DE PROTOCOALE
In proiectarea primelor retele de calculatoare, s-a acordat atentie in primul rand
echipamentelor, iar programele au fost gandite si structurate ulterior.
Majoritatea retelelor sunt organizate pe nivele. De la o retea la alta variaza:
- numarul de nivele,
- numele nivelelor,
- continutul nivelelor
- functia nivelelor.
Scopul unui nivel este de a oferi anumite servicii nivelelor superioare.
Conversatia intre doua masini se face pe nivele de acelasi tip astfel : nivelul n de pe o
masina converseaza cu nivelul n de pe alta masina folosind anumite reguli si
conventii numite protocoale. În realitate nu se transmit direct informa ii între nivelul
n al celor dou ma ini ci datele de pe nivelul n se transmit nivelului n-1, de aici
nivelului n-2 i a a mai departe pân la nivelul 1 sub care se afl nivelul fizic prin
care se produce comunicarea efectiv între cele dou ma ini.
Intre dou nivele adiacente exist o interfa care define te opera iile i serviciile
oferite de nivelul n nivelului n+1..
Deci, un protocol reprezinta o intelegere intre partile care comunica, asupra modului
de realizare a comunicarii.
Lista protocoalelor utilizate de un anumit sistem, cate un protocol pentru fiecare
nivel, se numeste stiva de protocoale.
O colec ie de nivele i protocoale de comunica ie se nume te arhitectur de re ea.

3.2 PROIECTAREA NIVELELOR

Proiectarea se refera la regulile pentru transferul de date, transfer care se poate
realiza :
- intr-un singur sens,
- in ambele sensuri.
Protocolul determina cator canale logice le corespunde conexiunea si care sunt
prioritatile acestora.
- Multe retele dispun de cel putin doua canale logice pe conexiune:
unul pentru date normale
unul pentru date urgente.
Deoarece o retea cuprinde in mod normal mai multe calculatoare, iar o parte dintre
ele detin mai multe procese, este necesara o modalitate prin care un proces de pe o
anumita masina sa specifice cu cine doreste sa comunice. De aceea, fiecare nivel are
nevoie de un mecanism pentru identificarea emitatorilor si receptorilor.
Deoarece circuitele fizice de comunicatii nu sunt perfecte o problema importanta este
controlul erorilor.
- Exista multe coduri detectoare si corectoare de erori, iar ambele capete ale
conexiunii trebuie sa se puna de acord asupra codului utilizat. Receptorul trebuie
sa poata sa-i spuna emitatorului care mesaje au fost primite corect si care nu.
 O alta problema ce intervine la fiecare nivel se refera la evitarea situatiei in care un
emitator rapid trimite unui receptor lent date la viteza prea mare.
- Au fost propuse diferite rezolvari prin care receptorul informeaza emitatorul
despre starea sa curenta, iar altele limiteaza viteza de transmisie a emitatorului la
o valoare stabilita de comun acord cu receptorul. Aceasta problema se numeste
controlul fluxului.
O alta problema este incapacitatea proceselor de a accepta mesaje de lungime
arbitrara.
- Acest lucru necesita mecanisme de dezasamblare, transmitere si apoi
reasamblare a mesajelor.
Daca intre sursa si destinatie, exista mai multe drumuri, alegerea drumului se numeste
dirijare sau rutare
Atunci când este prea costisitoare alocarea unei conexiuni separate pentru fiecare
pereche de procese comunicante, nivelul implicat în comunicare poate utiliza aceea i
conexiune pentru mai multe conversa ii diferite. Aceast opera ie se numeste
multiplexare i demultiplexare, ea se realizeaz transparent, i poate avea loc la
orice nivel.
Elementele active ale unui nivel se numesc entit i. Entit ile aceluia i nivel dar de pe
ma ini diferite se numesc entit i pereche.
Prin serviciu în elegem un set de primitive pe care un nivel le furnizeaz nivelului de
deasupra. El spune ce opera ii poate oferi utilizatorilor s i f r s precizeze nimic despre
modul de implementare al acestor opera ii. Acesta este definit în contextul unei interfe e
între dou nivele
Dac entit ile nivelului n implementeaz un serviciu folosit de nivelul n+1, nivelul n se
nume te furnizor de servicii, iar nivelul n+1 utilizator de servicii. Entit ile pot fi:
- Entit i software (un proces)
- Entit i hardware ( un cip I/E inteligent).
Punctele nivelului n prin care nivelul n+1 are acces la serviciile oferite de acesta se
numesc SAP-uri (Service Acces Points - puncte de acces la servicii).

3.3 SERVICII ORIENTATE PE CONEXIUNI SI SERVICII FARA CONEXIUNI

Fiecare nivel poate oferi servicii nivelelor de deasupra sa. Serviciile pot fi:
- Servicii orientate pe conexiuni
- Servicii fara conexiuni.

3.3.1 Serviciul orientat pe conexiuni este modelat pe baza sistemului telefonic.

Exemplu: cand vrei sa vorbesti intai ridici receptorul, apoi formezi numarul, vorbesti si
inchizi. Analog serviciul orientat pe conexiuni: intai se stabileste o conexiune, se
foloseste si in final se elibereaza conexiunea. Conexiunea functioneaza ca o teava:
emitatorul introduce obiectele (bitii) la un capat, iar receptorul la celalalt capat le scoate
in ordinea in care au fost introduse.

3.3.2 Serviciul fara conexiuni este modelat pe baza sistemului postal.

Exemplu: scrisorile, mesaje care contin adrese complete de destinatie si fiecare mesaj
circula independent fata de celelalte.
 Daca sunt trimise doua mesaje la aceeasi destinatie cel care a fost expediat primul are
doua variante:
- Sa ajunga primul la dstinatie,
- Sa intarzie si sa ajunga mai repede al doilea.
Aceasta situatie in cazul serviciilor orientate pe conexiune nu se poate intampla.

3.4 CALITATEA SERVICIULUI

Una dintre caracteristicile unui serviciu este calitatea serviciului.

3.4.1 Serviciu sigur

Este serviciul care nu pierde niciodata date. Acesta se implementeaza obligand receptorul
sa confirme primirea fiecarui mesaj, astfel expeditorul stie sigur daca mesajul a ajuns la
destinatie sau nu. Confirmarea mesajului introduce un timp suplimentar si intarzieri.

Serviciu sigur orientat pe conexiuni poate fi sub forma:

- Secventelor de mesaje (mentine delimitarea mesajelor) - daca sunt trimise 2
mesaje fiecare de cate 1024 de octeti atunci ele vor sosi sub forma a 2 mesaje
distincte de 1024 de octeti si nici o data ca un singur mesaj de 2048 de octeti.
- Fluxurilor de octeti (nu exista delimitari de mesaje) - daca receptorul primeste
2048 de octeti, nu exista nici o modalitate prin care sa-si dea seama daca este
vorba de un mesaj de 2048 octeti sau de 2 mesaje a cate 1024 octeti sau de 2048
de mesaje a cate 1 octet fiecare.

In cazul serviciilor sigure receptorul este obligat sa confirme primirea fiecarui mesaj, iar
intarzierile produse de aceste confirmari nu sunt acceptate de anumite aplicatii.
Exemplu: traficul de voce digitizata (abonatii telefonici prefera sa existe putin zgomot pe
linie sau sa existe cate o distorsiune decat sa se produca o intarziere din cauza asteptarii
confirmarii).
Nu orice aplicatie are nevoie de conexiuni.
Exemplu, un expeditor de publicitate prin posta electronica are nevoie doar de un mijloc
de a trimite un singur mesaj cu o probabilitate mare de a ajunge la destinatie,fara o
garantie in acest sens.

3.4.2 Serviciu nesigur

Prin analogie cu serviciul de telegrame, serviciul nesigur (neconfirmat) fara
conexiuni este numit si serviciul datagrama
Nu prevede trimiterea de catre receptor a unei confirmari la primirea unui mesaj.
Daca este necesara siguranta, se utilizeaza serviciul datagrama confirmat. Acesta este
asemanator cu trimiterea unei scrisori recomandata la care se face confirmare de primire.
Confirmarea asigura ca scrisoarea a ajuns la destinatia corecta si nu s-a pierdut pe drum.

Un alt tip de serviciu este serviciul cerere-raspuns - emitatorul trimite o singura

datagrama care contine o cerere, iar replica pe care receptorul o trimite este raspunsul.
Acest serviciu este folosit pentru a implementa comunicarea in modelul client/server :
clientul lanseaza o cerere si serverul raspunde la ea.
3.5 RELATIA DINTRE SERVICII SI PROTOCOALE
Formal, un serviciu este specificat printr-un set de primitive (opera ii), disponibile
entit ii care folose te acest serviciu. Aceste primitive comand serviciului s execute
anumite ac iuni sau s raporteze despre ac iunile executate de o entitate pereche. Cele
dou tipuri de servicii, orientat pe conexiuni i f r conexiuni, au primitive diferite.
Exemple de primitive pentru implementarea unui serviciu simplu orientat pe conexiune:
- LISTEN (ascult ) , blocheaz i a teapt o conxiune
- CONNECT (conecteaz ) stabile te conexiune cu o entitate pereche aflat în
a teptare
- RECEIVE (prime te) blocheaz în a teptare de mesaj
- SEND (trimite) trimite mesaj entit ii pereche
DISCONNECT (deconecteaz ) încheie conexiunea

Serviciile si protocoalele reprezinta concepte distincte.

Serviciu - set de primitive pe care un nivel le furnizeaza nivelului de deasupra sa.
- Serviciul spune ce operatii este pregatit nivelul sa realizeze pentru utilizatorii sai,
fara a specifica cum se realizeaza implementarea lor. Definirea unui serviciu se
face in contextul unei interfete intre doua nivele, nivelul inferior fiind furnizorul
serviciului si cel superior fiind utilizatorul acestuia.
(Specificarea formala a unui serviciu se face cu ajutorul unui set de primitive
(operatii). Acestea dau comanda serviciului sa execute sau sa raporteze despre
actiunile executate de o entitate perece).
- Cele doua tipuri de servicii, orientat pe conexiuni si fara conexiuni, au primitive
diferite.
Protocol - set de reguli care guverneaza formatul si semnificatia cadrelor, pachetelor
sau mesajelor schimbate intre entitatile pereche dintr-un nivel.
- Pentru definirea serviciului lor, entitatile folosesc protocoale. Ele isi pot schimba
protocoalele dupa cum vor, dar cu o singura conditie: sa nu modifice serviciul pe
care il vad utilizatorii.
Serviciile sunt legate de interfetele dintre nivele, iar protocoalele sunt legate de
pachetele trimise intre entitatile pereche de pe diferite masini.
Un protocol se refera la implementarea serviciului si nu este vizibil pentru utilizatorul
serviciului.
 CAPITOLUL 4
MODELE DE REFERINTA

4.1 MODELUL ISO-OSI

O tehnologie noua, aduce cu ea numeroase produse ce utilizeaz tehnologia

respectiv . Cu trecerea timpului insa tehnologia se maturizeaza , pia a realizeaz o
selec ie naturala , r mânând doar produsele de calitate din care o comisie
interna ionala încearc s stabileasc un set de reguli i conven ii obligatorii pentru
to i cei ce dezvolta produse bazate pe tehnologia respectiva. Asa apare un standard.
Standardele sunt aprobate de organiza ii interna ionale, cum ar fi ISO (International
Standards Organisation), IEEE (Institute of Electrical and Electronical Engineers),
ANSI, etc.
Retelele sunt multistratificate pe nivele, si toate nivelele lucreaza impreuna pentru a
transmite si receptiona date. Pentru a defini aceste nivele ISO a construit Modelul
arhitectural sau Sistemul de referinta OSI - Open Sistems Interconection.
Modelul ISO-OSI
Imparte arhitectura re elei în apte nivele, neprecizand cum se construiesc acestea.
Prezinta serviciile oferite de fiecare nivel i modul de comunicare între nivele prin
intermediul interfe elor

4.1.1 Nivelele modelului OSI

1. Nivelul fizic (cel mai de jos) (vezi medii de comunicatie pag. 3-6)
Transmite datele de la un calculator la altul prin intermediul unui mediu de
comunica ie.
Datele sunt percepute ca un ir de bi i.
Nivelul rezolva problemele de natur electric : nivelele de tensiune corespunz toare
unui bit 1 sau 0, durata impulsurilor, cum se ini iaz i cum se opreste transmiterea
semnalelor electrice, asigura p strarea formei semnalului propagat. Mediul de
comunica ie nu face parte din nivelul fizic.
2. Nivelul leg tura de date:
Furnizeaza o interfata bine-definita c tre nivelul superior (nivelul re ea).
Corecteaz erorile de transmisie ap rute la nivelul fizic, realizeaza comunicarea între
dou noduri adiacente ale re elei.
Imparte bi ii în cadre (frame), c rora le ataseaza informa ii de control.
Cadrele sunt transmise individual, putând fi verificate i confirmate de c tre receptor.
Controleaza fluxul de date astfel încât transmi torul s nu furnizeze date mai rapid
decât poate accepta receptorul
O problem frecventa ce apare la nivelul leg tur de date este cea in care un
emi tor (ma ina rapid ) transmite cadre mai repede decât poate s accepte
receptorul (ma ina lent ). Aceasta problema se numeste inundarea cu
cadre, inundarea va duce la pierderea unora dintre ele. Solu ia este
introducerea unui protocol de control al fluxului ce con ine reguli bine
 definite, pentru a obliga emi torul s nu transmit mai rapid decât poate primi
receptorul.
Exist numeroase metode de rezolvare a acestor probleme.
Dou dintre strategiile mai des aplicate sunt:
1. controlul fluxului bazat pe reactie (feed-back based flow control),
receptorul acorda permisiunea emitatorului sa transmita date.
Acest tip de control este aplicabil la nivelul legatura de date.
2. controlul fluxului bazat pe rata (rate based flow control), protocolul
limiteaza rata de transmisie a emitatorului. Acest tip de control nu se poate
realiza la nivelul legatura de date. El va fi aplicat la nivelul retea.
Gestioneaza legatura: stabileste si intrerupe conexiunea, controleaza schimbul de
date.
Nivelul legatura de date al modelului OSI cuprinde un subnivel de control al
accesului la mediu care rezolv problema controlului accesului la canalul partajat
pentru re elele cu difuzare.
La nivelul legatura de date se utilizeaza o serie de protocoale elementare. Daca in retea
datele circula: într-un singur sens comunicarea este simplex, în ambele sensuri dar nu simultan
comunicarea este semi-duplex, în ambele sensuri simultan comunicarea este duplex.
Protocoalele cu care lucreaza nivelul sunt adaptate diferitelor moduri de circulatie a informatiei.
Amintim cateva dintre aceste protocoale:
Protocoale cu transmisie simplex (asigur transmiterea datelor într-o singur
direc ie transmi tor receptor (simplex)).
1. Protocol simplex f r restric ii (Utopia).
Condi ii: protocolul asigur transmiterea datelor într-o singur direc ie
transmi tor receptor (simplex); nivelele re ea de la transmisie i recep ie sunt
considerate tot timpul preg tite; timpul de prelucrare poate fi ignorat; memoria
disponibil este infinit ; canalul de comunica ie se presupune a fi f r erori, deci
nu se pierd i nu se altereaz cadre.
In concluzie, receptorul poate prelucra infinit de repede tot ce prime te de la
intrare.
2. Protocol simplu Stop_and_wait (pas_cu_pas).
Condi ii : se renun la restric ia de prelucrare cu vitez infinit a datelor de
intrare de c tre nivelul re ea receptor, de la protocolul utopia; nu se produc erori
pe canalul de comunica ie; traficul de date este tot simplex.
Apare problema inund rii receptorului cu date care sosesc mai rapid decât poate
acesta s prelucreze.
3. Protocol simplex pentru un canal cu zgomote.
Condi ii: canalul de comunica ie produce erori; cadrele pot fi fie modificate, fie
complet pierdute ; echipamentul receptor detecteaza dac un cadru a fost
modificat la calculul sumei de control.
Observa ie: Dac la modificarea unui cadru suma r mâne corect protocolul
e ueaz , fiind trimis nivelului re ea un cadru incorect.
Un protocol care rezolv problema de mai sus este protocolul stop-and-wait în
care apare un contor de timp.
Protocoale cu fereastra glisanta (datele se transmit in ambele directii):
1. Protocol cu fereastr glisant de un bit
Utilizeaz metoda stop-and-wait (emi torul transmite un cadru i a teapt
confirmarea sa înaintea transmiterii urm torului cadru) si dou variabile:
next_frame_to_send spune ce cadru încearc s transmit emi torul,
 frame_expected spune ce cadru este a teptat de receptor.
Nici o combina ie de cadre pierdute sau de intervale de ceas reduse nu poate face
ca protocolul s furnizeze pachete duplicate c tre vreunul dintre nivelurile re ea,
s sar un pachet sau s se blocheze.
2. Protocol de revenire in n pasi
3. Protocol cu repetare selectiva
Protocoale utilizate in retelele cu difuzare:
1. protocoalele ALOHA: ALOHA pur si ALOHA cuantificat
Sistemul ALOHA este o realizare a lui Norman Abramson (în anii 70) care
utilizeaz difuzarea prin radio de la sol.
ALOHA pur i ALOHA cuantificat sunt dou versiuni ale protocolului ALOHA.
Diferen a const în divizarea sau nu a timpului în intervale discrete, în care
trebuie s se potriveasc orice cadru.
2. protocoale in care statiile asculta pentru a detecta o transmisie,
numite protocoale cu detectie de purtatoare:
(CSMA 1-persistent , CSMA nepersistent, CSMA p persistent, CSMA cu
detec ia coliziunii ) sunt protocoale în care sta iile ascult pentru a detecta o
transmisie.
3. protocoale fara coliziuni: Protocolul Bit-Map, Protocolul num r toarea
invers binar
4. protocoale cu conflict limitat: protocolul cu parcurgere arborescenta
adaptativa
5. protocoale cu acces multiplu cu divizarea frecventei WDMA
6. protocoale pentru retele LAN fara fir: MACA si MACAW
In Internet, nivelul legatura de date foloseste doua protocoale foarte cunoscute: SLIP
si PPP.
3. Nivelul re ea
Asigur dirijarea unita ilor de date (pachetelor) între nodurile surs i destina ie,
trecând eventual prin nodurile intermediare (routing). prin intermediul tabelelor statistice
(cu trasee care sunt stabilite la începutul fiec rei conversa ii) sau în mod dinamic (prin
determinarea traseelor pentru fiecare pachet în parte în concordan cu traficul din re ea la
momentul respectiv).
Evita congestia; fluxul de date este astfel dirijat încât s evite aglomerarea anumitor
zone ale re elei.
Acest lucru se realizeaza pe baza unor algoritmi de control al congestiei, exemplu
algoritmul RED (detectia aleatoare timpurie)
Interconecteaza re ele cu arhitecturi diferite.
Algoritmii nivelului re ea - în func ie de rolul lor, pot fi împ r i i în:
a) Algoritmii de dirijare (routing algorithm): r spund de alegerea liniei de ie ire pe care un
pachet recep ionat trebuie trimis mai departe. Ei pot fi grupa i în dou clase:
1. Algoritmi adaptivi (î i modific deciziile de dirijare în func ie de trafic i topologia re elei,
caz în care avem o dirijare dinamic ).
2. Algoritmi neadaptivi (aleg c i pentru a trece între dou noduri, nu î i bazeaz deciziile pe
estim ri de trafic sau topologia re elei, caz în care avem o dirijare static ).
Exemple de algoritmi de dirijare:
Dirijarea pe calea cea mai scurt (static)
Inundarea (flooding) (algoritm static)
Dirijarea bazat pe flux
Algoritm dinamic de dirijare cu vectori distan sau algoritmul Ford-Fulkerson.
 AODV (Ad hoc On-demand Distance_Vector, vectori distan ad hoc la cerere ) sau algoritm
de dirijare în re ele AD HOC
b) Algoritmi pentru controlul congestiei (controlul congestiei se refer la capacitatea subre elei
de a transporta întreg traficul)
Algoritmii pentru controlul congestiei sunt împ r i i de Yang i Reddy în :
1. Algoritmi în bucl închis , care la rândul lor se împart în :
Algoritmi cu feedback implicit (sursa deduce existen a congestiei din observa ii locale,
cum ar fi timpul necesar pentru întoarcearea confirm rilor),
Algoritmi cu feedback explicit (pachetele sunt trimise înapoi de la punctul unde s-a
produs congestia c tre surs , pentru a o avertiza).
2. Algoritmi în bucl deschis , care la rândul lor se împart în :
Algoritmi care ac ioneaz asupra sursei,
Algoritmi care ac ioneaz asupra destina iei.

Nivel Numele unitatii schimbate

Protocolul aplicatie
7 Aplicatie Aplicatie APDU

Interfata
Protocolul prezentare
6 Prezentare Prezentare PPDU

Interfata
Protocolul sesiune
5 Sesiune Sesiune SPDU

Protocolul transport
4 Transport Transport TPDU
Limita subretelei de comunicatie

Protocolul intern al subretelei

3 Retea Retea Retea Retea Pachet
a d

2 Legatura de date Legatura de date Legatura de date Legatura de date Cadru

b d

1 Fizic Fizic Fizic Fizic Bit

c Ruter d Ruter
Gazda A Gazda B

a Protocol gazda-ruter de la nivelul retea

b Protocol gazda-ruter de la nivelul legatura de date
c Protocol gazda-ruter de la nivelul retea
d Protocol intern al subretelei

4. Nivelul transport
Descompune datele pe care le prime te de la nivelul imediat superior în unit i mai mici, le
trimite nivelului imediat inferior i se asigur c acestea ajung corect la distanta. De
asemenea, stabileste tipul de serviciu pe care îl furnizeaz nivelului imediat superior i
utilizatorilor re elei.
Detecteaza i corecteaza erorile pe care nivelul re ea nu le trateaz .
Asigura nivelelor superioare o interfa a independent de tipul re elei.
 Stabileste o conexiune sigura între dou ma ini gazd (host),
Ini iaza transferul fluxului de date
Controleaza fluxul de date
Inchide conexiunea.
Protocoalele nivelului transport:
- Se aseam n cu protocoalele pentru leg tur de date deoarece ambele se ocup cu
controlul erorilor, secven ierea, controlul fluxului.
- Se deosebesc de protocoalele leg tur de date datorit mediilor în care opereaz (la
nivelul leg turii de date, ruterele comunic direct printr-un canal fizic, la nivelul transport
canalul fizic este înlocuit de întreaga subre ea). Nivelul transport cere explicit adresa
ruterelor care comunic între ele. La nivelul transport, din punctul de vedere al
dimension rii, existen a prea multor conexiuni la un moment dat cere utilizarea unor
protocoale diferite de protocoalele nivelului leg tur de date (unde se putea face chiar
alocare dedicat , fix ).
In Internet, nivelul transport foloseste doua protocoale foarte cunoscute: TCP si UDP.
5. Nivelul sesiune
Stabilele te i între ine conexiunea între procese de pe masini diferite,
Permite proceselor s defineasca proprietatile dialogului i s -l sincronizeze.
6. Nivelul prezentare
Realizeaz opera ii de transformare a datelor în formate recunoscute de entit ile ce
intervin în conexiune
Transfera date între ma ini de tipuri diferite (Unix-DOS)
Realizeaza codificarea datelor în func ie de caracteristicile acestor masini.
Ofera servicii de securitate (permite comunicarea unor structuri de date de nivel inalt,
cum ar fi inregistrarile bancare)

7. Nivelul aplica ie
Contine o multime de protocoale, cum ar fi: FTP, HTTP, SMTP, etc.
Realizeaza comunica ia între utilizatorii reprezenta i de entit ile aplica ie
(programele).
Nivelul nu comunic cu aplica iile ci controleaz mediul în care se execut aplica iile,
punându-le la dispozi ie servicii de comunica ie.
Printre func iile nivelului : identificarea partenerilor de comunica ie i autentificarea
lor, sincronizarea aplica iilor i selectarea modului de dialog, stabilirea
responsabilit ilor pentru tratarea erorilor, identificarea constrângerilor asupra
reprezent rii datelor, etc.

4.1.2 Pricipiile care au stat la baza celor sapte nivele :

Un nivel este creat pentru a defini un nivel de abstractizare nou.
Fiecare nivel are un rol precis in cadrul modelului
Fiecarui nivel i se stabileste o functie, respectandu-se in definirea protocoalelor
standardele internationale
Nivelele sunt proiectate, astfel incat sa se minimizeze fluxul informational prin
interfete.
Num rul nivelurilor trebuie s fie suficient de mare pentru a nu introduce func ii
diferite în acela i nivel i trebuie s fie suficient de mic pentru ca arhitectura re elei s
fie func ional .
 Modelul OSI este un model strict teoretic, realiz rile practice fiind mai mult sau mai
pu in diferite

Observatie. Datele sosesc prin intermediul mediului de comunica ie ca un flux de bi i.

La nivelul leg turii de date, bi ii sunt transforma i în cadre, iar la nivelul re ea în pachete.

4.2 MODELUL ARHITECTURAL TCP /IP

A fost utilizat de re eaua ARPANET i de succesorul acesteia, INTERNET,

Numele ii provenind de la protocoalele care stau la baza modelului: TCP
(Transmission Control Protocol) si IP (Internet Protocol)
Modelul TCP/IP are patru nivele:

4.2.1 Nivelele modelului TCP /IP

1.Nivelul gazd -re ea

In care printr-un anumit protocol despre care nu se specifica nimic, gazda este
conectata la retea si poate trimite pachete IP. Acest protocol difer de la o re ea la
alta.
2.Nivelul internet
Este un nivel inter-retea fara conexiuni, este cel mai important, el permite gazdelor s
emit pachete în re ea i asigura transferul lor independent între surs i destina ie.
Rezolva problema dirij rii pachetelor i evita congestiile (asem n tor cu nivelul re ea
din OSI).
3.Nivelul transport
Permite dialogul între entit ile pereche din gazdele surs i destina ie, folosind
protocoalele TCP(Protocolul de control al transmisiei) i UDP.
- TCP
Este un protocol sigur orientat pe conexiune.
Permite ca un flux de octe i emis de o ma ina s fie recep ionat f r
erori pe orice alt ma in din re ea.
Fragmenteaz fluxul de octe i în mesaje discrete pe care le paseaz
nivelului internet.
La destina ie, procesul TCP receptor reasambleaz mesajele primite,
reconstituind datele ini iale.
Realizeaz controlul fluxului de date
- UDP (User Datagram Protocol-protocolul datagramelor utilizator)
Este un protocol nesigur, f r conexiuni,
Este destinat aplica iilor care doresc s utilizeze propria secven iere i
control al fluxului i nu mecanismele asigurate de TCP
Este folosit în aplica ii pentru care comunicarea rapid este mai
important decât acurate ea transmisiei, a a cum sunt aplica iile de
transmitere a sunetului i imaginiilor video
4.Nivelul aplica ie (vezi pagina 35)
Con ine protocoale de nivel înalt cum ar fi terminalul virtual (TELNET- folosit pentru
conectarea la o ma in aflat la distan pe care sa lucreze ca i cum s-ar afla in fata ei),
transferul de fi iere (FTP) care poseda un mechanism de mutare eficienta a datelor de pe
o masina pe alta, HTTP- folosit pentru transferul paginilor web, po ta electronic
(SMTP), protocoalele DNS (serviciul numerelor de domenii -care stabileste
coresponden a dintre numele gazdelor i adresele re elelor), USENET-folosit pentru
tiri,etc. Paginile web pot fi v zute prin programe de navigare numite browser-e printre care
amintim Mosaic, Opera i Netscape, care aduc pagina dorit , interpreteaz textul i comenzile de
formatare con inute în text i afi eaz pe ecran pagina formatat corespunz tor .

4.3 COMPARATIE INTRE MODELELE DE REFERINTA OSI SI TCP

4.3.1 Asemanari
Protocoalele sunt independente si stratificate
Nivelele indeplinesc in linii generale aceleasi functii

4.3.2 Deosebiri
Modelul OSI are sapte nivele, modelul TCP patru;
Spre deosebire de modelul TCP, OSI are clar delimitate conceptele esentiale (
Servicii, Interfete, Protocoale;
Protocoalele OSI sunt mai bine protejate si pot fi mai usor inlocuite si adaptate la
tehnologiile moderne decat in cazul modelului TCP
Modelul OSI a aparut inainte de scrierea protocoalelor sale, in timp ce modelul TCP a
fost scris ulterior protocoalelor, ca o descriere a acestora. In consecinta, modelul TCP
nu este aplicabil in cazul altei stive de protocoale
Modelul OSI suporta atat comunicatia fara conexiuni, cat si pe cea orientata pe
conexiuni in nivelul retea, dar numai ultimul tip de comunicatie in cadrul nivelului
transport. Modelul TCP suporta numai primul tip de comunicatie la nivelul retea si
ambele la nivelul transport

4.3.3 Critici ale modelului si protocoalelor OSI

Ratarea momentului de aparitie a protocoalelor
Tehnologii proaste de delimitare a nivelelor si de proiectare a protocoalelor care sunt
greu de implementat si ineficiente in functionare
Implementari proaste a modelului si a protocoalelor
Politici proaste privind utilitatea si sfera de aplicabilitate a modelului

4.3.4 Critici ale modelului si protocoalelor TCP

Nu are clar delimitate conceptele : serviciu, interfata, protocol
Nu este general si nu poate lucra cu alta stiva de protocoale
Nivelul gazda-retea nu este suficient dezvoltat
Nu sunt delimitate in cadrul modelului nivelele fizic si legatura de date
Protocoalele sunt greu de inlocuit, fiind raspandite pe scara larga, de cele mai multe
ori gratuit
 CAPITOLUL 5
STANDARDIZAREA RETELELOR;
UNITATI DE MASURA
5.1 STANDARDE INTERNATIONALE

Standardele de retea au devenit o necesitate tinand cont de multitudinea de

producatori si furnizori de echipamente de retea.
Standardele fac parte din doua categorii:
- Standardele de facto au aparut fara sa existe vreun plan oficial. Deoarece multi
producatori au copieat indentic masinile IBM, PC-ul IBM si succesorii sai
reprezinta standarde de facto pentru calculatoarele de birou.
- Standardele de jure ( de drept ) sunt, standarde legal, adoptate de organisme de
standardizare autorizate.
Standardele internationale sunt produse de ISO (International Standards
Organization) : organizatie voluntara, neguvernamentala, fondata in 1946 care
cuprinde membrii din 89 de tari cum ar fi: ANSI (SUA), BSI (Marea Britanie),
AFNOR (Franta), din (Germania) etc. si produce standarde pentru domenii diferite:
piulite si suruburi , boabe de cacao (ISO 2451), lenjeria de dama (ISO 4416) , etc.
Pentru standardele din telecomunicatii, ISO coopereaza cu ITU - (International
Telecommunication Union), agentie a Natiunilor Unite cuprinzand
- Sectorul de Radiocomunicatii (ITU-R- alocarea frecventelor internationale de
radio )
- Sectorul de Standardizare a Telecomunicatiilor (ITU-T alocarea frecventelor
internationale de radio )
- Sectorul de dezvoltare (ITU-D).)
NIST (National Institute of Standards and Technology) produce standarde care sunt
obligatorii pentru achizitiile facute de guvernul USA, mai putin pentru Departamentul
de Aparare.
IEEE (Institute of Electrical and Electroincs Engineers Institutul Inginerilor
Electricieni si Electronisti),
- cea mai mare organizatie profesionala din lume,
- are un grup de standardizare care dezvolta standarde in domeniul ingineriei
electrice si tehnicii de calcul.
Exemple: Comitetul IEEE 802 a standardizat mai multe tipuri de retele locale (802.3 ,
802.11)

5.2 STANDARDELE INTERNET

Internet-ul modial are propriile mecanisme de standardizare, diferite de cele ale ITU-
T si ISO.
Lumea implicata in Internet, prefera, ca principiu de baza, anarhia. Oricum, daca sute
de milioane de oameni isi vad fiecare numai de treaba lor, este putin probabil sa apara
vreo modalitate de comunicare. De aceea, standardele, apar ocazional ca fiind
necesare.
IAB Internet Architecture Board (Consiliul Arhitecturii Internet) a lucrat pana in
1989, avea aproximativ 10 membri care se intalneau cand era nevoie de un nou
standard (de exemplu, un nou algoritm de dirijare). Membrii IAB il luau in discutie si
apoi anuntau schimbarea, astfel ca absolventii facultatilor care erau sufletul muncii
de programare sa il poata implementa. Comunicarile erau puse la dispozitie printr-o
serie de rapoarte memorate on-line si pot fi citite de oricine este interesat de ele la
adresa www.ietf.org/rfc . RFC-urile sunt numerotate in ordinea cronologica a crearii
lor. Pana acum exista peste 3000.
In vara anului 1989, IAB a fost reorganizat. Cercetatorii au fost transferati la IRTF
(Internet Research Task Force Departamentul de Cercetare Internet), care a fost pus
in subordinea IAB-ului, alaturi de IETF (Internet Engineering Task Force
Departamentul de Inginerie Internet).
Mai tarziu a fost infiintata Societatea Internet (Internet Society), care reunea oameni
interesati de Internet.
 CAPITOLUL 6
EXEMPLE DE RETELE

6.1 RETELE FARA CONEXIUNE

Exist dup cum tim dou tipuri de subre ele: subre elele f r conectare i subre elele
orientate pe conexiune. Sus in torii subre elelor f r conexiune provin din comunitatea
ARPANET/Internet, în care era admis toleran a la defecte i nu se f cea taxarea
clien ilor

6.1.1 INTERNETUL
Re elele se deosebesc prin istoric, administrare, facilit i oferite, proiectare i prin
comunit ile lor de utilizatori. În prezent func ioneaz în lume un num r foarte mare de
re ele printre care si INTERNET-ul.
INTERNET-ul este o colectie de re ele ce ofer anumite servicii comune i utilizizeaz
protocoale comune. Nu este controlat de nimeni i are o dezvoltare continu . A ap rut
dup 1 ianuarie 1983 când TCP/IP a devenit protocol oficial. De la apari ia în 1983 a
Internetului num rul calculatoarelor din re ea a crescut exponen ial (în 1990 re eaua
Internet cuprindea 3000 re ele cu 20000 calculatoare, în 1992 a fost conectat gazda cu
num rul 1000000, iar în 1995 în re ea existau mai multe coloane vertebrale, sute de re ele
regionale, zeci de mii de LAN-uri, milioane de gazde i zeci de milioane de utilizatori. În
fiecare an m rimea Internetului se dubleaz . O ma in este pe Internet dac folose te
stiva de protocoale TCP/IP, are o adresa IP i poate trimite pachete IP c tre toate celelalte
ma ini de pe Internet.
Dezvoltarea Internetului din anii 1990 a dus la aparitia ISP-urilor (Internet Service
Provideri furnizori de servicii Internet).
La baza Internetului sta modelul arhitectural TCP.IP.
In cadrul re elei Internetul, ca dealtfel în oricare alt re ea de calculatoare exist dupa
cum se stie deja dou tipuri de calculatoare: calculatoare client i calculatoare server.
Calculatoarele server ofer informa ii i aplica ii celorlalte calculatoare din re ea.
Calculatoarele client consum sau utilizeaz informa iile oferite de calculatoarele servere.
Acea i terminologie este aplicat i programelor care ruleaz pe calculatoarele conectate
la Internet: programe client i programe server.
In momentul in care un utilizator acceseaza reteaua Internet de la calculatorul sau
personal, echipamentul de calcul devine client al retelei globale si are la dispozitia sa
resursele pe care le poate oferi aceasta.
O parte dintre subretelele Internetului au rol de intretinere si partajare a resurselor, ele
fiind denumite Puncte de acces la retea : Network Access Point (NAP).
Serviciile Internet sunt disponibile prin intermediul serverelor Internet administrate de
furnizorii de servicii Internet Internet Service Provider (ISP). Aceste firme ofera spre
inchiriere accesul la Internet utilizatorilor.
Serverele Internet furnizeaz servicii Internet sub form de informa ii i aplica ii
celorlalte calculatoare din Internet. Cei care administreaz aceste servere sunt furnizorii
de servicii Internet (Internet Service Provider - ISP). Ace tia ofer contra cost accesul
utilizatorilor Internet, iar ace tia pot fi din toate categoriile.
Utilizatorii pot accesa serverele furnizorilor de servicii Internet folosind:
Un singur calculator care va avea rol de client.
O retea formata din mai multe calculatoare client si unul sau mai multe servere, dintre
care un singur server va asigura legatura cu Internetul.

6.1.1.1 Domeniile re elei internet

Re eaua Internet este structurat pe apte domenii organiza ionale mari dispuse ierarhic,
la care se adaug domeniile corespunz toare rilor lumii, acestea formând primul nivel
ierarhic al domeniilor Internet.
com - Organiza ii comerciale SUA
edu - Institu ii educa ionale SUA
gov - Institu ii guvernamentale SUA
int - Organiza ii interna ionale
mil - Institu ii militare SUA
net - Furnizorii de servicii re ea
org - Organiza ii SUA care nu se încadreaz în nici unul din domeniile anterioare
..
ro - România
us - SUA
Pentru a forma numele unui domeniu Internet trebuie s în iruim numele de domeniu
începând de la nivelul cel mai de jos i pân la cel mai înalt nivel ierarhic.
Pentru a separa aceste nume se folosesc puncte. Un server Internet are un nume unic care
nu mai poate fi folosit nic ieri în lume. Pentru a ob ine adresa Web a serverului Internet
vom ad uga i indicatorul serviciului World Wide Web.
Identificarea unic a calculatoarelor server din re eaua Internet se face prin numele de
domeniu sau prin adresa lor IP.

6.1.1.12 Resursele retelei internet

1. World Wide Web (WWW) - este cel mai important serviciu oferit în re eaua
Internet.
Prin WWW (World Wide Web) sit-eurile pun la dispozi ia utilizatorului pagini cu informa ii
ce cuprind pe lâng text, poze, sunet, video, leg turi la alte pagini sau h r i, etc.
Pentru a accesa un document din serviciul Web utilizatorul are nevoie de o aplica ie
numit navigator Web (Web browser). Navigarea cu ajutorul browser-ului Web este
bazat pe un sistem hipertext care permite navigarea prin click cu mouse-ul pe
hiperleg turi care sunt de fapt adrese ale altor documente. Aceste documente pot
con ine i ele hiperleg turi ale unor documente aflate pe calculatoare oriunde în lume.
Sistemul WWW sau mai simplu Web se bazeaz pe protocolul HTTP (HyperText
Transport Protocol), adoptat în Internet ca standard care specific modul în care o
aplica ie poate localiza i ob ine resursele (documente text, secven e audio sau
imagini grafice) stocate pe alte calculatore conectate la Internet (serverele).
2. FTP - Protocolul FTP (File Transfer Protocol) este standardul Internet pentru
transferul de fi iere si reprezint un set de reguli care constituie un protocol cu care sunt
transferate fi ierele în Internet.
 Pentru a realiza tranferul fi ierelor, un utilizator poate utiliza un navigator Web sau o
aplica ie specializat FTP. Acestea permit conectarea la alt calculator din Internet i
realizarea schimbului de fi iere (text, imagine, video, binare, alte documente,
aplica ii).
Aplica iile specializate pentru transferul de fi iere în Internet se numesc clien i FTP.
Un client de FTP ce poate fi folosit chiar i de încep torii pentru transferul de fi iere,
oferind în acela i timp o serie de facilit i ce îi ofer stabilitate i performan este
Cute FTP. . Acesta poate rula sub orice platform Windows, i v este oferit în
variant shareware pentru testarea pe sistemul dumneavoastr de calcul.
3. E-mail - sau Po ta electronic - mijloc de a interac iona cu lumea exterioar ,
dep este telefonul i po ta obi nuit , programele de po t electronic fiind disponibile
pe orice tip de calculator.
Trimiterea de mesaje electronice rapid, la orice distan i la un pre acceptabil a
condus la extinderea rapid a re elei Internet.
Serviciul Internet de E-mail (Electronic-mail sau Po ta electronic ) este oferit de
servere de mail dedicate care se afl pretudindeni în re eaua Internet.
Pentru a realiza transferul de mesaje, utilizatorul are nevoie de o aplica ie specializat
de e-mail care poate accesa acest serviciu.
Sistemele de po t electronic pun la dispozi ie 5 func ii de baz :
- Compunerea,( procesul de creare a mesajelor i a r spunsurilor),
- Transferul (deplasarea mesajului de la autor la receptor. Acesta necesit stabilirea
unei conexiuni la destina ie sau la o ma in intermediar , emiterea mesajului i
eliberarea conexiunii),
- Raportarea (informarea autorului despre ce s-a întâmplat cu mesajul ( livrat, respins,
pierdut)),
- Afi area mesajelor primite (utilizatorii i i pot citi po ta),
- Dispozi ia (se refer la ce face receptorul cu mesajul dup ce l-a primit ( eliminare
înainte de citire, aruncare dup citire, salvare, etc))
4. Newsgroups (grupuri de discu ii) - Grup în care se poart discu ii dedicate unui
singur subiect.. Utilizatorii transmit prin po t mesaje grupului i cei care urm resc
discu iile r spund individual autorului sau transmit prin po t r spunsuri care pot fi citite
de întreg grupul. Acea i aplica ie pentru mesagerie electronic este folosit i pentru a
accesa un grup de discu ii.
5. CHAT - Serviciul CHAT a dat posibilitatea utilizatorilor de Internet interesa i s
poarte discu ii între ei în direct, în cadrul unor întâlniri virtuale care se deruleaz prin
transmiterea imediat de mesaje scrise. Astfel de forumuri de discu ii sunt posibile
datorit existen ei unor aplica ii CHAT specializate.
6. Convorbiri telefonice pe Internet - Netscape Conference (din pachetul Netscape
Communicator) precum i alte aplica ii similare permit utilizatorilor purtarea unor
conversa ii telefonice pe Internet în timp real. Au cost extrem de avantajos deoarece se
desf oar la tariful unei convorbiri locale.
7. Video conferin e pe Internet - Ultimele versiuni de aplica ii telefonice software
folosite pentru convorbiri telefonice ofer i posibilitatea de a purta convorbiri telefonice
între mai multe persoane iar dac calculatoarele locale de unde poart convorirea sunt
dotate i cu camere video digitale, atunci aceste persoane se pot vizualiza reciproc.
Marile companii i universit i precum i alte institu ii transna ionale folosesc din plin
aceast facilitate pentru a realiza video-conferin e în re eaua Internet.

6.1.1.3 Conectarea la internet

Se face printr-un Furnizor de servicii Internet (ISP Internet Service Provider ) -
companii zonale, care ofera acces la propria retea, iar aceasta, la randul ei, se conecteaza
la Internet. In fiecare resedinta de judet si in majoritatea oraselor din tara, sunt una sau
mai multe societati comerciale care ofera asemenea servicii si care la randul lor sunt
conectate la companiile zonale.
Principalele avantaje ale conectarii printr-un ISP sunt urmatoarele:
1. Viteza - Conexiunile sunt mai rapide decat in cazul serviciilor on-line.
2. Flexibilitatea se poate folosi orice program client.
3. Siguranta - Se creaza o legatura directa la Internet.

6.1.2 ARPANET -ul a ap rut din nevoia de tehnologie util în scopuri militare,
tehnologie care avea la baz o re ea cu comutare de pachete format dintr-o subre ea i
din calculatoare gazd , si care in anii 1974 a culminat cu introducerea de catre Cerf i
Kahn a protocolului TCP/IP. In 1983 din ARPANET a derivat o subre ea separat numit
MILNET. Conectarea la ARPANET a unui num r din ce în ce mai mare de LAN-uri a
dus la crearea DNS-ului (Domain Naming System Sistemul numelor de domenii) care
organiza ma inile în domenii i punea în corespondent numele gazdelor cu adrese IP.

6.1.3 NSFNET-ul î i are originea în NFS (National Science Foundation Funda ia

na ional de tiin e din SUA), care la sfâr itul anilor 70 a v zut impactul ARPANET-
ului asupra cercet rii universitare i pentru a se putea conecta la ARPANET a organizat o
re ea virtual CSNET centrat în jurul unei singure ma ini ce era suport pentru linii
telefonice i care avea conexiuni cu ARPANET-ul i alte re ele. Prin CSNET cercet torii
puteau suna i l sa po t electronic pentru a fi citit ulterior de alte persoane.
În 1984 NFS a construit o coloan vertebral care lega supercalculatoare din 6 ora e i
20 de re ele regionale. Re eaua ob inut a fost numit NSFNET i ulterior a fost
conectat la ARPANET. i în Europa exista re ele comparabile cu NSFNET cum ar fi
EBONE care este coloana vertebral IP pentru organiza ii de cercetare, sau EuropaNET,
re ea orientat spre domeniul comercial.
Au ap rut astfel NAP-urile (Network Access Point punct de acces la re ea) care ajutau
ca orice re ea regional s poata comunica cu orice alt re ea regional .

6.2 RE ELE ORIENTATE PE CONEXIUNE

Sus in torii subre elelor f r conexiune provin din comunitatea ARPANET/Internet, în
care era admis toleran a la defecte i nu se f cea taxarea clien ilor.
Sus in torii re elelor orientate pe conexiune provin din lumea comunica iilor pe linii te-
lefonice, pentru care calitatea serviciilor este important , iar facturarea este modul lor de
supravie uire. Intr-o re ea f r conexiune, dac la acela i ruter ajung mai multe pachete în
acela i moment, ruterul va fi sufocat i va pierde din pachete. Dac expeditorul observ le
va retrimite, dar calitatea serviciilor va fi proast , mai ales pentru comunica iile audio sau
video, excep ie f când cazurile în care re eaua este doar foarte liber .

6.2.1 X.25 - primele retele orientate pe conexiuni care suportua circuite virtuale atât
comutate cât i permanente, au fost dezvoltate în ani 70 i au func ionat aproape un
deceniu.
In anii `80, re elele X.25 sunt înlocuite cu un nou tip de re ea, denumit Frame Relay
(Releu de Cadre), re ea orientat pe conexiune, f r control al erorilor i f r control al
fluxului de date. Frame Relay seam n cu o re ea local de dimensiuni mari i a fost
utilizat la interconectarea diverselor re ele locale aflate în birourile companiilor. A avut
un succes modest.

6.2.2 ATM (ATM Asynchronous Transfer Mode, rom: Mod de Transfer Asincron) -
re ea orientat pe conexiune, în care spre deosebire de re elele telefonice in care
majoritatea transmisiilor sunt sincrone (strâns legate de un semnal de ceas), transmisiile
sunt asincrone.
ATM-ul a rezolvat majoritatea problemelor legate de re ele i telecomunica ii, prin
unificarea transmisiilor de voce, date, televiziune prin cablu, telex, telegraf, într-un singur
sistem integrat.
Cum re elele ATM sunt orientate pe conexiuni, un apel presupune transmiterea unui
mesaj pentru stabilirea conexiunii, trimiterea celulelor spre destina ie pe acela i traseu, i
sosirea acestora în ordinea transmiterii. Re elele ATM sunt organizate ca WAN-uri cu
linii i rutere ce lucreaz la viteze de 155 Mbs i 622 Mbs. Ideea de baz în ATM este c
se transmit toate informa iile în pachete mici, de dimensiune fix , denumite celule (cells).
Celulele au 53 de octe i, din care 5 octe i reprezint antetul, iar restul de 48 reprezint
informa ia propriuzis .
Posibilitatea re elelor ATM de a multiplica o celul pe care o primesc la intrare, pe mai
multe linii de ie ire, a fost speculat de distribuitorii TV care trebuiau s transmit un
acela i program de televiziune c tre mai mul i receptori.
Cum ATM lucreaz cu celule mici, nici o linie nu va fi blocat mai mult timp ceea ce
garanteaz calitatea serviciilor. Livrarea celulelor nu este garantat , dar ordinea lor da,
ceea ce face ca solu ia ATM s fie mai bun decât cea oferit de Internet, unde pe lâng
pierderea pachetelor i ordinea de ajungere a acestora la destina ie poate fi oricare (nu
are leg tur cu ordinea de transmisie).
Modelul de referin ATM este un model tridimensional, compus din trei nivele, dou
având i câte dou subniveluri:
- Nivelul fizic, în care se planific bi ii i se analizeaz voltajul, cu subnivelurile:
o PMD (Physical Medium Dependent, rom: dependent de mediul fizic) are
drept scop transferul bi ilor i planificarea transmisiei la nivelul i.
o TC (Transmission Convergence, rom: convergen a transmisiei). Rolul
nivelului TC este s converteasc fluxul de bi i primi i de la PMD în flux de
celule i s trimit celulele nivelului ATM.
- Nivelul ATM are drept scop celulele, stabilind structura, câmpurile i transportul
acestora , trateaz congestiile i modul de stabilire i eliberare al circuitelor virtuale.
- Nivelul de adaptare ATM numit i AAL (ATM Adaption Layer), permite
utilizatorilor s trimit pachete mai mari decât o celul , segmenteaz aceste pachete,
transmite celulele individual i le reasambleaz la cel lalt cap t. El are dou
subniveluri:
o SAR (Segmentation And Reassembly, rom: segmentare i reasamblare)
subnivel la care sunt descompuse pachetele în celule - la cap tul la care are
loc transmisia - i sunt recompuse la destina ie.
o CS (Convergence Sublayer, rom: subnivel de convergen ) ofer diverse tipuri
de servicii : transfer de fi iere, video la cerere,etc.
- Plus orice alt nivel propus de utilizator.
Re elele ATM nu s-au dezvoltat îns pe masura a tept rilor.

6.3 ETHERNET
ETHERNET-ul este cea mai popular dintre re elele locale. Prin re eaua Ethernet se
transmit informa ii între calculatoare la viteze foarte mari. Standardul Ethernet este
definit de IEEE (Institute for Electrical and Electronic Engineers) ca IEEE 802.3.
Standardul define te regulile pentru configurarea unei re ele Ethernet precum i modul de
interac iune între diferitele elemente ale unei astfel de re ele.
Ideea acestui standard este urm toarea: sta ia care dore te s transmit , ascult cablul:
Dac este ocupat, a teapt pân se elibereaza;
Dac este liber, transmite imediat.
Dac dou sau mai multe sta ii încep s transmit simultan pe un cablu liber, apare
coliziunea.
Toate sta iile intrate în coliziune întrerup transmisia, a teapt o perioad de timp
aleatorie i repet întregul proces de la cap t.
Fiecare calculator echipat cu o placã de re ea Ethernet, denumit i sta ie, functioneaz
independent de toate celelalte sta ii din re ea: nu existã control centralizat. Toate sta iile
ata ate la re ea sunt conectate la acela i sistem de transport pentru semnal, denumit mediu
de comunica ie. Informa ia este transmis serial, un bit la un moment dat, prin linia de
comunica ie c tre toate sta iile ata ate acesteia.
In prima variant , Eternet-ul folosea sistemul ALOHANET cu transmisie radio pe dou
frecven e:
o Trimite ( upstream c tre calculatorul central).
o Prime te (downstream de la calculatorul central).
Expeditorul transmitea un pachet care con inea datele pe canalul Trimite i primea
r spuns pe canalul Prime te. Dac ap reau coliziuni pe canalul Trimite se retransmitea
pachetul. Pe cel lalt canal coliziunile erau excluse fiind un singur transmi tor. Acest
sistem era viabil numai in condi ii de trafic redus pe canalul Trimite.
A doua variant a fost creat de Bob Metcalfe i colegul s u David Boggs care au
realizat o re ea local de calculatoare de pân la 256 de calculatoare folosind ca mediu de
transmisie cablul coaxial gros. Un cablu cu mai multe ma ini ata ate în paralel este numit
cablu multidrop.
Ethernetul era mult îmbun t it. El reu ea s evite coliziunile prin ascultarea canalului
(dac se facea o transmisie pe canal, calculatorul care dorea s trimit date la un moment
dat a tepta ca aceasta s se încheie i apoi transmitea i el), lucru posibil pe un cablu unic.

Transiver

Eter

Cablu de
interfatare

A a a ap rut Ethernet-ul Xerox

Mai r mânea îns de rezolvat problema transmisiei simultane a dou sau mai multe
calculatoare.
Ethernet-ul Xerox a fost standardizat pentru o re ea Ethernet de 10Mbps, denumit i
standardul DIX, i cu mici modific ri acest standard a devenit în 1983 IEEE 802.3 .
Alte standarde LAN cunoscute sunt : Token Bus (Jeton pe magistrala 802.4) i Token
Ring (Jeton pe Inel 802.5).
Apari ia calculatoarelor portabile a adus cu ea i ideea conect rii la Internet f r fir, astfel
a fost creat standardul 802.11 care lucreaza atât în prezen a unei sta ii de baz cât i în
absen a acesteia. Acest standard poate transmite un pachet IP într-un LAN f r fir la fel
cum era transmis un pachet IP prin Ethernet. Conexiunea dintre sistemele 802.11 i
lumea exterioar se nume te portal. O variant a standardului 802.11 este 802.11a care
are o band de frecven larg i poate dep i viteza de 54Mbps. Standardele 802.11 au
multe variante i ele pot face INTERNET-ul mobil.
In august 2002 a fost finalizat Standardul 802.16 care a aparut ca o solu ie pentru
serviciile de voce i de Internet de mare vitez . Ca si 802.11, 802.16 a fost
proiectat pentru a oferi comunica ii f r fir de mare vitez . De i par asem n toare, cele
dou standarde difer semnificativ, astfel 802.16 ofer servicii pentru cl diri, care nu
sunt mobile i opereaz într-o gam de frecven e mult mai înalte, de 10-66 GHz, etc.

Standardul IEEE 802.15 Bluetooth aducea cu el un alt element de noutate, eliminarea

cablurilor dintre anumite dispozitive.

Standardul IEEE 802.1Q sau VLAN (Virtual LAN) a ap rut din necesitatea de a
recabla cl dirile în întregime doar cu ajutorul software-ului. VLAN-urile se bazeaz pe
comutatoare dedicate. Ele pot avea îns i hub-uri la periferie.
6.4 SECURITATE

Intr-un mediu de re ea, trebuie s existe garan ia c datele secrete sunt protejate, astfel
încât numai utilizatorii autoriza i s aib acces la ele. Nu numai protejarea informa iilor
confiden iale este important , ci i protejarea opera iilor efectuate în re ea.
Exist patru amenin ri majore la securitatea unei re ele:
Accesul neautorizat;
Alterarea electronic a datelor;
Furtul de date;
Daunele inten ionate sau accidentale.
Aspectele teoretice ale securit ii sunt studiate de criptografie. Aceasta studiaz
tehnicile matematice care au leg tur cu diferite aspecte ale securit ii informa iei, ca de
exemplu confiden ialitatea, integritatea datelor, autentificarea unei persoane sau a originii
datelor.
Metodele de criptare sunt împ r ite în dou categorii:
Cifruri cu substitu ie (fiecare liter sau grup de litere se substituie cu alt liter sau alt
grup de litere)
Cifruri cu transpozitie (reorganizeaz literele f r a le substitui cu altele)
Exemple de algoritmi de criptare utiliza i de criptografia modern :
Algoritmii cu cheie secret (DES (Data Encription Standard), AES (Advanced
Encription Standard), etc.),
Algoritmii cu cheie publica (RSA creat de Rivest, Shamir i Adelman)
Semn turile digitale i gestionarea cheilor publice sunt de asemenea dou teme de baz
studiate în securitatea re elelor
Din punct de vedere practic, principalul motiv care conduce la apari ia unor bre e de
securitate este configurarea gre it sau necorespunz toare a sistemului victim .
Majoritatea sistemelor de operare sunt livrte într-o configura ie nesigur . Exist dou
manifest ri ale insecuritatii software-ului livrat ce pot fi clasificate ca:
starea activ a insecuritatii (anumite utilitare de re ea, atunci când sunt activate, pot
crea serioase riscuri de securitate, produsele software sunt de multe ori cu aceste
utilitare activate necesitand interventia administratorului de re ea pentru dezactivarea
sau configurarea lor corespunz tor),
starea pasiv a insecurit ii (sistemele de operare care au înglobate utilitare de
securitate sunt eficiente doar când sunt activate, activare ce trebuie facuta in general
tot de administratorul de re ea, in starea pasiv , aceste utilitare nu sunt niciodat
activate, deoarece de obicei utilizatorul nu tie de existen a lor).
Instrumentele software utilizate în securitate sunt:
Scanerul, program care detecteaz automat punctele slabe în securitatea unui sistem
local sau la distan . În securitatea Internetului, este cel mai important utilitar.
Adev ratele scanere sunt scanere de porturi TCP, adic programe care atac porturile
i serviciile TPC/IP i înregistreaz r spunsul de la int . Ele dezv luie punctele
vulnerabile ale unei re ele. Exemple de scanere: NSS (Network Security Scanner -
este un scaner destul de necunoscut, scris în Perl), Strobe (este un scaner care
înregistreaz toate porturile de pe o ma in dat ), Jakal (este un scaner invizibil care
poate scana un domeniu, în spatele unui firewall, f r a l sa vreo urm a sa).
 Sp rg torul de parole (password cracker), un program care poate decripta parole
sau care poate dezactiva în vreun fel protec ia prin parole. Un sp rg tor de parole nu
are nevoie îns , s decripteze ceva. De obicei, func iile de criptare a parolelor sunt
one-way, i deci parolele nu pot fi decriptate printr-o func ie invers . Multe
sp rg toare de parole nu sunt altceva decât programe care folosesc for a brut ,
adic încearc fiecare cuvânt (c utare exhaustiv ). Exemple: Crack (unul din cele
mai cunoscute), Merlin (program pentru administrarea sp rg toarelor de parole, a
scanerelor i a altor utilitare de securitate)
Interceptorul, dispozitiv, hardware sau software, care captureaz informa iile
transportate printr-o re ea
Dispozitivele Software pot fi si distructive, ele sunt programe sau tehnici de h r uire
sau distrugere a datelor, exemple : troienii, viru ii i instrumentele de refuz al serviciului.
Acestea pot provoca pagube importante sau pot crea bre e în securitatea serverului.
Dispozitivul firewall: este folosit pentru prevenirea accesului din exterior într-o re ea
intern , este de obicei o combina ie de hardware i software. De cele mai multe ori,
dispozitivele firewall implementeaz scheme de excludere sau reguli care filtreaz
adresele dorite i nedorite.
Exist multe tipuri de dispozitive firewall, fiecare având avantajele i dezavantajele lui.
Cel mai întâlnit tip este firewall-ul la nivel de re ea este firewallul bazat pe ruter care este
foarte rapid.
 BIBLIOGRAFIE

1. B jenescu T., Sisteme personale de comunica ii, Editura Teora, Bucure ti, 2000
2. Berstekas D, Gallager R; Data Networks; Prentice Hall, International, Inc, 1992
3. Bremner L. M., Mica Enciclopedie Intranet, Ed.All, Bucuresti,1997
4. Cravis H; Communications Networks Analysis; D C Heath and Co, 1981
5. Cristea V., T pu N. s.a. - "Re ele de calculatoare". Ed. Teora 1992
6. David Kammer, Gordon Mcnutt, Brian Senese, Jennifer Bray Bluetooth
Application Developer s Guide: The Short Range Interconnect Solution, Ed.
Syngress Publishing, 2002
7. Felegyhazi Mark TEZA DE MASTER : Development and evaluation of a
dynamic Bluetooth scatternet formation procedure , Budapest University,2001.
8. Hill Mcgraw- Bluetooth Demystified, Ed. TeamLib, 2003
9. Jalobeanu M. - "Acces în Internet -Po ta electronic i transferul de fi iere". Ed.
Promedia Plus, Cluj-Napoca, 1996
10. James Kardach (Principle Engineer,Bluetooth SIG Program Manager,Intel
Corporation) Bluetooth Architecture Overview, 1998
11. Kasse Barbara - "Utilizarea internetului". (edi ia a 3-a), Ed. Teora, Bucure ti,
2002
12. Kilmer William - "Re ele de calculatoare i internetul pentru oameni de afaceri".
Ed. Teora, Bucure ti, 2000
13. Nicolaescu tefan-Victor, Comunica ii mobile, genera iile 3G i 4G
14. Nicolaescu tefan-Victor, Re ele 3G . Europa., Editura AGIR, Bucure ti, 2003
15. Nicolaescu tefan-Victor, Sisteme de comunica ii mobile celulare GSM., Editura
AGIR, Bucure ti, 1999
16. Pamuk Canan TEZA DE MASTER: Energy-efficient Bluetooth scatternet
formation based on device and link characteristics ,University of Bilkent,2003
17. Parker Tim, Mark Spoctack - "Transmission Control Protocol / Internet Protocol
(TCP/IP)", Ed. Teora, Bucure ti, 2002
18. Peterson LL., Davie B.S. ; Retele de calculatoare, Editura All, 2001
19. Pilat F V, Deaconu S, Popa S, Radu F; Introducere în INTERNET; Teora; 1995
20. Popa M, Bazele model rii re elelor de calculatoare, Editura Universitatii din
Bucure ti, 2004
21. Preston Gralla - "Func ionarea internetului". Ed. BIC ALL, Bucure ti, 2003
22. REVISTA PC MAGAZINE ROMÂNIA, edi ia Aprilie 2005
23. Ro ca Gh. I. s.a. - "Internet si Intranet. Concepte si aplicatii", Ed. Economica,
2000 Bucure ti
24. SamsNet, "Securitatea in Internet", Ed. Teora, Bucure ti, 2001
25. SIG - Bluetooth Protocol Architecture ,versiunea 1.0, 1999
26. Specifica ia Sistemului Bluetooth - Core,Vol.1 si 2,versiunea 1.1, 2001
27. Tanenbaum Andrew, Retele de calculatoare (edi ia a IV), Editura Byblos,
Bucure ti, 2004
28. Tisal Joachim, GSM, reteaua i serviciile, Editura Teora, Bucure ti, 1999.
29. Vlada M., "Retele de calculatoare si mediul Internet". Gazeta de Informatica,
vol. 10, nr. 3,4,5, 2000
http://www.howstuffworks.com
http://www.satlex.ro/ro/launches_intro.html
http://www.astroclubul.org/astroclub/articole/sateliti_artificiali_emil.html
http://www.adevarulonline.ro/economic/eco649-30.pdf
http://www.bluedog.ro/it_channel/channel_articles.php?w=5
http://microlabs.cs.utt.ro/~mmarcu/scd/lab/scd01.htm
http://www.cs.ubbcluj.ro/~rlupsa/edu/retele/c10.html
http://www.google.ro/search?q=cache:U3Vwqi0B90EJ:www.kpac.go.ro/tutorials/retele.d
oc+subnivelul+MAC+Ethernet&hl=ro&ie=UTF-8
http://www.cisco.com
http://www.connex.ro/personal/produse_si_servicii/servicii_3g/index.jsp?locale=ro
http://www.comunic.ro/stiri.php/Orange_si_Vodafone_incep_cursa_inarmarilor_pentru_r
azboiul
http://news.softpedia.com/news/Telefoane-atacate-prin-Bluetooth-ro-669
http://www.gtstelecom.ro/description.php/Glosar/4/
http://www.bluetooth.com
www.comunic.ro/article.php/Internetul_ i_comunica iile_prin_sateli i/192/
http://my.imi.md/index.php?option=com_content&task=view&id=59&Itemid=36