Sunteți pe pagina 1din 70

Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Inginerie Chimica si Protectia Mediului


Specializarea : Managementul Mediului

MANAGEMENTUL ORGANIZATIONAL SI
PERFORMANTE ECOLOGICE

Student:

Grupa: 2504

An universitar 2012-2013

1
CUPRINS
Etapa I: Definirea organizatiei ...................................................................................................................... 4
1.1.Denumirea organizatiei, misiunea organizatiei ................................................................................... 4
1.2. Profilul de activitate .......................................................................................................................... 5
1.3. Identificarea funcţiilor manageriale în cadrul organizaţiei ................................................................ 7
ETAPA II: DESCRIEREA MANAGEMENTULUI ORGANIZATIONAL ............................................. 10
2.1Structura organizaţională a organizaţiei S.C. CONPET S.A. ............................................................ 10
2.2.Sisteme de management identifícate la nivelul organizaţiei ............................................................. 14
2.3Obiectivele economice ale întreprinderii în condiţii concurenţiale ................................................... 14
ETAPA III: CERCETAREA IMPACTULUI PROBLEMELOR $1 REGLEMENTĂRILOR DE MEDIU
ASUPRA MANAGEMENTULUI S.C. CONPET S.A. ............................................................................. 17
3.1. Consideraţii generale cu privire la relaţia întreprindere - mediu ..................................................... 17
ambiant.................................................................................................................................................... 17
3.2. Componentele mediului ambiant al întreprinderii. Factorii de influenţă ai mediului care
influenţează întreprinderea...................................................................................................................... 18
3.3. Identificarea problemelor de mediu ale organizaţiei ........................................................................ 27
3.4. Cercetarea impactului problemelor de mediu şi reglementărilor încadrul organizaţiei S.C.
CONPET S.A .......................................................................................................................................... 32
Chestionar privind activităţile de monitorizare şi control al mediului în organizaţia S.C.CONPET S.A. . 33
ETAPA IV: PROIECTAREA SISTEMULUI DE INDICATORI DE PERFORMANŢĂ DE MEDIU SPECIFICI
ORGANIZAŢIEI S.C. CONPET S.A. ........................................................................................................ 36
4.1. Indicatorii de mediu din ISO 14031 ................................................................................................. 36
4.2. Identificarea factorilor poluatori în cadrul organizaţiei S.C. CONPETS.A. .................................... 41
4.3. Performanţe de mediu propuse, obiectivele şi ţintele de mediu aleorganizaţiei S.C. CONPET S.A.
................................................................................................................................................................ 42
4.4 Identificarea actiunilor managerial si a resurselor necesare atingerii performantelor de mediu ....... 44
4.5 Criteriile de selecţie a indicatorilor de performanţă de mediu .......................................................... 47
4.6 Aplicarea metodologiei de selectie a indicatorilor de performanta de mediu ................................... 48
4.7 Informatii necesare pentru determinarea indicatorilor de performanta ............................................. 49
4.8 Identificarea responsabilităţilor de mediu a managerilor organizatiei (manager general, manager
tehnic, responsabil de mediu).................................................................................................................. 59
4.9. Stabilirea deciziilor de mediu specifice diferitelor categorii de manageri ai organizaţiei ............... 62
4.10. Intocmirea diagramei de relaţii de mediu pentru fiecare departament ........................................... 66
al structurii organizaţionale..................................................................................................................... 66

2
Concluzii ..................................................................................................................................................... 69
BIBLIOGRAFIE ......................................................................................................................................... 70

3
Etapa I: Definirea organizatiei

1.1.Denumirea organizatiei, misiunea organizatiei


Denumirea organizatiei este S.C CONPET S.A., iar misiunea ei consta in:

1. Politica de mediu

In activitatea CONPET protectia mediului este o preocupare majora, ca parte component


a procesului de transport, reprezentand totodata obligatia morala, sociala si juridical fata de
populatie si proprietatile publice si particulare. Incepand cu anul 2003, CONPET S.A. a demarat
strategia de integrare a mediului cu toate componentele sale, in politica Uniunii Europene in
domeniu.

Principalele elemente manageriale de mediu sunt:

- Stabilirea obiectivelor politicii de mediu;


- Intocmirea unor Programe anuale de mediu, care urmaresc protectia mediului
inconjurator cu toate componentele sale;
- Identificarea, urmarirea si controlul surselor de poluare;
- Pregatirea de ecipamente si utilaje modern de interventie si instruire a personalullui
pentru astfl de situatii;
- Efectuarea unor simulari in caz de avarie pe conducte.

Procedurile de exploatare a sistemului de transport al titeiului si produselor petroliere au


fost modificate in conformitate cu reglementarile privind protectia mediului impuse de legislatia
in vigoare si de normele internationale.

Masuri organizatorice luate pentru reducerea impactului asupra mediului:

- Existent unui personal cu atributii specific la fiecare nivel al structurii organizatorice;


- Sarcini privind protectia mediului in atributii personalului de exploatare la toate locurile
de munca;
- Comunicare interna (in cadrul companiei) si externa (cu autoritatile de mediu) pe baza
rapoartelor periodice;

4
- Programe de monitorizare a efluentilor licizi si gazosi;
- Procedure privind prevenirea poluarii mediului si modul de interventie in cazuri
accidentale.
2. Politica economica a societatii va avea loc odata cu finalizarea Proiectului de Reabilitare
a Sistemului National de Transport Titei prin Conducte, care reprezinta o component
majora a Proiectului de Modernizare a Sectorului Petrolier din Romania. Acest proiect
este partial finantat de Banca Mondiala si se afla in faza de finalizare.

1.2. Profilul de activitate


S.C. CONPET S.A cu codul CAEN 4950 (Transporturi terestre si transporturi prin conducte)
are ca obiectiv activitatea de aprovizionarea cu titei indigen din import si derivate ale acestuia
(gazolina, etan licid si condens) a rafinariilor din tara, precum si tranzitarea de titei pe Dunare
pentru parteneri externi. Acest produs implica prelucrarea, depozitarea, transportul, selectionarea
si livrarea titeiului.

Calitatea, siguranta transportului si protectia mediului sunt sustinute de implicarea


companiei in repararea si intretinerea conductelor, utilajelor, ecipamentelor si mijloacelor de
transport din dotare.

Sistemul de transport al S.C CONPET S.A. consta in 4500 km de conducte, cu


dimensiunile intre 2’’ si 28’’, 30 statii de pomare, cateva sute de cisterne pentru transportul pe
calea ferata, din care 50 sunt proprietatea S.C. CONPET S.A., ar restul inciriate si 25 puncte de
operare si intretinere.

Pentru prelucrarea, depozitarea, transportul si livrarea titeiului, gazolinei si etanului S.C.


CONPET S.A. deispune de doua sisteme distincte si anume:

A. Subsistemul de transport la titeiului, gazolinei si etanului produse de scelele de petrol din


tara si este organizat astfel:
- Transportul titeiului – Conpet dispune de 59 puncte de primire a titeiului de la scnele de
petrol din teritoriu si un punct de primire al titeiului de la Petromar Constanta provenit de
la platform din zona Marii Negre. Punctele de primire sunt dispersate pe raza a 23 judete
fiind racordate la reteaua de conducte prin transportul pe cale ferata. Pntru statia din

5
urma, CONPET dispune de 12 rampe de incarcare a titeiului si una de descarcare.
Dscarcarea titeiului la rafinarii se face prin rampe aflate in proprietatea acestora.
- Transportul gazolinei – CONPET preia amestecul gazolina-gaze licide de la 13 scele de
petrol prin 18 puncte de primire. Dintre acestea 16 sunt racordate la reteaua de conducte
magistrale sau locale, transportul facandu-se prin pompare. Celelalte doua puncte de
primire evacueaza la rampele de incarcare in cisterne de cale ferata.
- Transportul etanului – CONPET preia etanul din cadrul instalatiei de deetanizare
turburea si-l pompeaza pe o canducta cu diametrul de 59/16’’ la rafinaria Pitesti.
B. Sistemul de transport al titeiului import.
S.C. CONPET S.A. dispune în zona portului Constanţa de patru staţii de pompare
corespunzător celor patru magistrale, respectiv ϕ 14", ϕ 20", ϕ 24", ϕ 28".
In afara ţiţeiului importat pentru consumul intern, pe aceleaşi conducte magistrale se mai
transportă şi ţiţei import processing pe baza unor contracte de prestări servicii încheiate cu
rafinăriile care prelucrează astfel de ţiţei. De asemenea, pe conductele magistrale de import se
transportă în lituri şi ţiţei indigen off shore, extras prin platformele amplasate în Marea Neagră,
primit de la Petromar Constanţa.
Procesul tehnologic de transport prin conducte este relativ simplu şi presupune în general
existentă unei conducte, una sau mai multe staţii de pompare şi rezervoare de stocare.
Pentru realizarea obiectului de activitate firma CONPET are o dotare tehnica
corespunzătoare, elementele principale care compun sistemul de transport fiind:
Rezervoare de ţiţei: firma dispune de un număr de rezervoare amplasate în incinta staţiilor
de pompare, a rampelor de încărcare în cisterne şi în puncte de predare la rafinării. Capacitatea
rezervoareloreste cuprinsă între 500-3000 mc(la staţiile aferente transportului ţiţeiului indigen) şi
între 27000-50000 mc(la staţiile aferente transportului ţiţeiului important). Rezervoarele servesc
la stocarea temporara a ţiţeiului şi la măsurarea cantităţii predate- primite. Ele sunt de tip
atmosferic, cu capac fix sau capac flotant.
Pompele de transport.pompele folosite pentru crearea energiei hidraulice necesara
transportului sunt de doua tipuri:
1. Pompe centrifuge: întreaga reţea de transport a ţiţeiului importat este echipata cu
pompe centrifuge, majoritatea din import si o mica parte de fabricaţie indigena,

6
actionate cu motoare electrice intre 100-1200kW si capabile sa realizeze debite de
300-800mc/h;
2. Pompe cu piston: reţeaua de transpoit a ţiţeiului indigen este prevăzută de
întregime cu pompe cu piston, de fabricaţie romaneasca, Ele sunt de tipul duplex
cu dublu efect sau triplex cu dublu efect, actionate de motoare electrice cu puteri
pana la 160kW si capabile sa realizeze debite pana la 1 lOmc/h;
Conducte de transport: CONPET dispune de o reţea de conducte pentru transportul ţiţeiului,
gazolinei si etanului extinsa pe tot teritoriul tarii.Conductele au diametre cuprinse intre 4" si 28".
Lungimea totala a conductelor magistrale depăşeşte 3500 km, la care se adauga conductele locale
si de record;
Instalatii si clădirii anexe: statiile de pompare dispun de o serie de instalatii anexe ca:
instalatii de incalzire tehnologica, pompe de transfer local, instalatii pentru stins incendii,
laboratoare de analize, instalatii de telefonie, radio, etc.

1.3. Identificarea funcţiilor manageriale în cadrul organizaţiei

1. Funcţia de previziune presupune scrutarea viitorului şi întocmirea programului de


acţiune. A prevedea înseamnă totodată a pregăti viitorul, a acţiona, considerând că instrumentul
cel mai eficient al prevederii este programul de acţiune.
Obiectivul prioritar al companiei este reprezentat de consolidarea poziţiei de
transportator comun al ţiţeiului brut, al gazolinei, etanului şi produselor petroliere prin conducte.
in viitorul apropiat este prevăzută o îmbunătăţire semnificativă a calităţii serviciilor prestate
tuturor clienţilor prin finalizarea implementării Proiectului de Reabilitare şi Modernizare a
Sistemului Naţional de Transport al Ţiţeiului prin Conducte şi ca urmare a implementării unui
sistem AQ acreditat.
Evoluţia pieţei în care activează CONPET S.A. impune aplicarea unui management
flexibil îndreptat spre segmente tradiţionale sau noi de activitate. Din aceste motive, CONPET
S.A. şi-a stabilit o serie de direcţii strategice, dintre care menţionăm:

- realizarea de investiţii în infrastructura de transport pentru crearea de noi posibilităţi de


conectare a conductelor existente în perimetrele concesionate de Agenţia Naţională de
Resurselor Minerale, unde se vor pune în exploatare noi zăcăminte de ţiţei;

7
- punerea în funcţiune a unui sistem propriu şi performant de telecomunicaţii, cu
posibilităţi de deservire şi pentru alţi utilizatori;
- conversia parţială a unor conducte de transport existente, aflate în conservare, pentru
transportul de produse petroliere finite;

- reintroducerea în exploatare a unor conducte aflate în conservare prin schimbarea destinaţiei


iniţiale în suport al reţelei de telecomunicaţii;

- elaborarea de noi proiecte şi realizarea de noi investiţii pentru reabilitarea şi modernizarea


infrastructurii de transport al produselor petroliere finite în vederea creşterii potenţialului de
export;
- reluarea tranzitului de ţiţei pe Dunăre pentru partenerii din Iugoslavia;
- atragerea de investiţii şi realizarea de parteneriate, inclusiv parteneriate public-private,
pentru realizarea unor proiecte comune;
- interconectarea la sistemul european de transport ţiţei prin conducte, prin participarea la
realizarea şi operarea unei conducte de transport ţiţei care să lege terminalul petrolier din
portul Constanţa de portul Omisalj din Croaţia şi Trieste în Italia;
- punerea în funcţiune a unui dispecerat naţional la noul sediu central al companiei.
2.Funcţia de organizare desemnează ansamblul proceselor de management din organizaţie,
prin intermediul cărora se stabileşte şi delimitează munca fizică şi intelectuală, componentele lor
( mişcări, timp, operaţii, lucrări, sarcini etc.) gruparea acestora pe posturi, formaţii,
compartimente de muncă, precum şi atribuirea lor personalului, corespunzător unor criterii, în
vederea realizării în cat mai bune condiţii a obiectivelor previzonate.

La baza conceperii şi exercitării managementului companiei se află un ansamblu de


principii care au impus o organizare cu un caracter creativ şi dinamic, ce favorizează
desfăşurarea în condiţii optime a activităţilor, operarea eficientă şi sigură a sistemului de
transport. Astfel, organizarea companiei, bazată pe o structură flexibilă de tip piramidal, ce are la
baza principiul funcţional ce permite un control mai eficient al costurilor, este fundamentată pe
respectarea principiilor privind unicitatea conducerii şi răspunderii, prioritatea obiectivului
general, separarea funcţiunilor companiei şi individualizarea lor.

8
3. Functia de coordonare consta in ansamblul proceselor prin care se armonizează deciziile
si acţiunile personalului organizaţiei, în cadrul subdiviziunilor organizaţionale in cantitatea si
calitatea stabilita, in scopul atingerii obiectivelor propuse.

Coordonarea este funcţia managementului cel mai puţin fomializata. Ea depinde in mare
măsura de potenţialul managerilor in cunoaşterea si stăpânirea resursei umane. Aspectele
importante ale eficientei coordonării rămân comunicaţiile, înţelegerea, factorul timp,
oportunitatea, elasticitatea, sensibilitatea subordonaţilor, controlul si motivarea.

9
ETAPA II: DESCRIEREA MANAGEMENTULUI ORGANIZATIONAL

2.1.Structura organizaţională a organizaţiei S.C. CONPET S.A.


CONPET S.A. este o societate pe acţiuni, al cărei principal acţionar este statul român
reprezentat prin Ministerul Economiei şi Comerţului.

Structura acţionariatului:

 Ministerul economiei si comertului detine 77.6% din actiuni;


 S.I.F. IV Muntenia detine 9.5% din actiuni;
 Acţionari - persoane fizice ce deţin 12,9% din acţiuni.
Adunarea Generală a Acţionarilor:

 Reprezentanţi al Ministerului Economiei şi Comerţului;


 Reprezentant al S.I.F. IV Muntenia;
 Acţionari persoane fizice.
Consiliul de Administraţie al CONPET S.A. este format din 5 membrii:

 Preşedintele Consiliului de Administraţie


 Directorul general
 Reprezentanţi ai Ministerului Economiei şi Comerţului
 1 reprezentant al S.I.F. IV Muntenia.
Consiliul Director al societăţii este format în prezent din:

 Directorul General;
 Directorul Coordonator;
 Directorul Economic;
 Director Dezvoltare;
 Director Transport produse petroliere;
 Director Operare;
 Director Comercial;
 Director de Proiect

10
Structura de personal, distribuită în 108 puncte de lucru pe raza a 23 de judeţe, este
următoarea:
■ Ingineri: 137
■ Subingineri: 11
■ Economişti: 24
■ Jurişti: 7
■ Maiştrii: 63
■ Tehnicieni: 76
■ Contabili: 21
■ Functionare: 54
■ Muncitori 1822
Structura organizationala se referă la structurile definite în mod oficial de organizaţie.
Structura reprezintă modulul după care sunt stabilite relaţiile membrilor unei organizaţii şi dintre
poziţiile pe care aceştia le ocupă.

Spre deosebire de organizarea formală, care este constituită potrivit unor norme, registre,
principii şi este instituită prin documente oficiale, organizarea informată este alcătuită din
ansamblul grupurilor şi al relaţiilor interumane stabilite spontan atunci când oamenii se asociază
într-un domeniu de muncă.

Organizarea informală nu este impusă şi nici nu este interzisă de manageri, ci aceştia


trebuie să accepte şi să înţeleagă organizarea informală, să ia în considerare efectele posibile ale
reacţiilor grupurilor informale la acţiunile pe care aceştia le întreprind, să colereze cât mai rapid
interesele grupurilor infórmale cu cele ale organizării formale.

Organizarea informală trebuie să fie suficient de puternică pentru a ajuta, dar insuficient
de puternică pentru a domina.
In cadrul organizării infórmale se pot identifica mai multe tipuri de grupuri, cum ar fi:

1. Grupuri orizontale - include persoane a căror poziţie este situată pe acelaşi nivel ierarhic.
Membrii gmpului pot fi din acelaşi compartiment sau din compartimente diferite. în cadrul S.C.
CONPET S.A. un astfel de grup se poate realiza între persoanele din cadrul Serv. Resurse
Umane şi Bir. M.C.

11
2. Grupuri verticale - persoane situate la diferite niveluri ierarhice formale, cel mai
adesea persoanele pot fi din acelaşi domeniu de activitate. De exemplu, în cadrul firmei S.C.
CONPET S.A. acest tip de grup se poate realiza între inginerul şef Automatizări şi Secţia 3
A.M.C.
3. Grupuri mixte - combinaţii de două sau mai multe persoane din diferite domenii de
activitate şi diverse poziţii ierarhice. Astfel de grupuri se formează deseori pe baza unor relaţii
comune în afara organizaţiei.
Organigrama este reprezentarea grafică a structurii organizatorice care redă o parte din
componentele structurii organizatorice: direcţii, compartimente, nivele ierarhice, ponderea
ierarhica, relaţii otganizatorice. Ea este un instrument important, folosit în analiza
managementului firmei.

12
13
2.2.Sisteme de management identifícate la nivelul organizaţiei
Sistemul dc management integrat implementat în cadrul CONPET S.A. a luat în
considerare cerinţele standardelor: SR EN ISO 14001:2005, SR OHSAS 18001:2008 şi SR EN
ISO 9001:2008.

Scopul implementării este de:

 a presta consecvent servirii care să satisfacă cerinţele clienţilor, precum


şi ccrinţelc legale şi reglementate aplicabile, precum şi alte cerinţe ale
părţilor interesate în domeniul mediului şi al sănătăţii şi securităţii
ocupaţionale;
 a mări satisfacţia clienţilor prin aplicarea eficace a sistemului, inclusiv a
proceselor de îmbunătăţire continuă a sistemului şi prin asigurarea
conformităţii cu cerinţele clientului şi a reglementărilor aplicabile;
 a demonstra capabilitatea organizaţiei de a asigura în mod consecvent
protecţia mediului înconjurător atunci când prestează aceste scrvicii,
prin economisirea resurselor epuizabile şi prevenirea poluării;
 a demonstra capabilitatea organizaţiei de a menţine sub control riscurile
pentru sănătatea şi securitatea ocupaţională care se pot manifesta în
cadrul activităţilor efectuate pentru prestarea serviciilor sale;
 a demonstra conformitatea sistemului de management cu documentele
de referinţă şi cu cerinţele organismului de certificare.
Certiflcarea sistemul a avut loc în septembrie 2007 şi anual au loc audituri de supraveghere
efectuate de organismul de certificare GERMANISCHER LLOYD HAMBURG.

2.3Obiectivele economice ale întreprinderii în condiţii concurenţiale


Pentru a se putea dezvolta în condiţii prielnice, societatea are nevoie să-şi desemneze
liniile definitorii ale atitudinii şi conduitei in vederea atingerii anumitor obiective. Principalul
obiectiv al firmei CONPET S.A. este obţinerea de profit din prestarea de servicii în domeniul
petrolului, prin preluarea, depozitarea, selecţionarea şi livrarea ţiţeiului, gazolinci şi etanului din
ţară şi import.

14
Obiectivele derivate ale societăţii sunt:

 creşterea capacităţii de transport în măsura în care cererea va înregistra


creşteri semnificative;

 scăderea cheltuielilor de exploatare prin retehnologizarea sistemului de


transport;
 extinderea gamei de servicii ca urmare a tendinţei de plafonare a
cererii de transport, S.C. CONPET S.A. îşi propune, pe lângă
atingerea obiectivelor de mai sus canalizarea fondurilor disponibile
şi în direcţia diversificării gamei de servicii şi anume: asistenţa
socială, comerţ, activitate agroindustrială, activitate sportivă, etc.
Activitatea S.C. CONPET S.A. nu este influenţată decât in mică măsură de activitatea
altor firme, obiectivul principal al activităţii, ţiţeiul, este preluat chiar de la sursă şi distribuit
către rafinării.

Energia de bază, curentul electric, este disponibil şi acum şi in viitor intr-o măsură mai
mare decât celelalte surse de energie, CONPET S.A. nefiind printre marii consumatori de
energiie electrică. Transportul, livrarea, utilizarea şi facturarea acestei forme de energie nu ridică
nici un fel de probleme.

Materia primă folosită, ţiţeiul, prin utilizările sale drept combustibil sau materie prima în
industria chimică are un rol hotărâtor in funcţionarea economici româneşti. Din acest motiv se
estimează că sarcina de transport se va menţine la cote ridicate prin compensarea declinului
natural al zăcămintelor româneşti cu creşterea importurilor.

Practic, nu există concurenţă în ţară din partea altei firme. Apariţia unui concurent este
puţin probabilă datorită pe de o parte a rezervei de capacitate de transport (circa 40%), iar pe de
altă parte a relaţiilor tradiţionale dintre CONPET cu furnizorii şi beneficiarii săi.

In ceea ce priveşte politica de marketing a S.C. CONPET S.A. urmăreşte îmbunătăţirea şi


creşterea eficienţei serviciilor prestate pentru clienţii tradiţionali şi intentionează să acţioneze
prin:

 scăderea pierderilor tehnologice de transport, in acest sens există programe aflate in


desfăşurare pentru inspectarea sistemului de conducte din punct de vedere al integrităţii

15
şi în funcţie de rezultatele acestora, înlocuirea porţiunilor necorespunzătoare. De
asemenea, prin programul de modernizare al staţiilor de pompare se doreşte trecerea la
sistemul de transport închis, fapt ce va permite micşorarea pionierilor generate prin
depozitare;
 posibilitatea de selecţionare a ţiţeiului şi transportul in loturi pentru diverşi clienţi.
Acest lucru va putea fi realizat prin urmărirea permanentă a caracteristicilor fizice a
fluidelor transportate cu echipamente electronice, dintr-un dispecerat central şi dirijarea
lor pe reţeaua de conducte în funcţie de necesităţi, lucru ce se poate realiza prin
introducerea unui sistem SCADA;
 introducerea unor sisteme de tarifare flexibile, in funcţie de cantitatea transportată şi
distanta de transport, in accst sens se află în desfăşurare un "Studiu pentm Rate şi
Tarife" al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, iar CONPET S.A., prin
reorganizarea instituţională pe care o va implementa in perioada următoare, a avut în
vedere crearea sistemelor de urmărire a costurilor care să permită o astfel de modalitate
de diferenţiere a tarifelor.
Din punct de vedere al pieţei, atenţia firmei se îndreaptă, de asemenea către potenţialii noi
clienţi, atât autohtoni cât şi străini, in acest sens, pentru piaţa internă, putem discuta de apariţia
unor noi importatori autohtoni (PETROGAZ ), cu care firma CONPET S.A. doreşte să
stabilească relaţii de afacere cât mai curând.

CONPET S.A. are de asemenea, posibilitatea, datorită ieşirii la Marea Neagră, de a


tranzita ţiţeiul brut pe tentonul României pentru ţările dunărene, preocuparea firmei fiind de
prelungire a distantei pe care se poate realiza tranzitul prin conducte pe teritoriul României.

Din analiza utilizării capacităţii de transport coroborată cu necesităţile tehnologice şi cu


cerinţe de transport produse petroliere de către firma ARPECHIM S.A. ţinând cont şi de
previziunile privind importurile de ţiţei, există posibilitatea de convertire a conductei de produse
petroliere prin portul Constanta.

Programul de concesionare a unor perimetre petroliere iniţiat de către Agenţia Naţională de


Resurse Minerale oferă posibilitatea de atragere a unor noi clienţi pentru prestare de servicii de
transport, utilizând reţeaua de transport existentă. In acest sens CONPET S.A. urmăreşte
îndeaproape licitaţiile organizate pentru firmele ce vor începe activităţi de explorare.

16
ETAPA III: CERCETAREA IMPACTULUI PROBLEMELOR $1

REGLEMENTĂRILOR DE MEDIU ASUPRA MANAGEMENTULUI

S.C. CONPET S.A.

3.1. Consideraţii generale cu privire la relaţia întreprindere - mediu

ambiant
Firma CONPET îşi organizează şi desfăşoară activitatea sub impactul condiţiilor concrete ale
mediului său ambiant. Mediul ambiant reprezintă un ansamblu de factorii eterogeni de natură
economică, socială, politică, ştiintifico-tehnică, juridică, geografică şi demografică ce acţionează
pe plan naţional şi internaţional asupra întreprinderii, influenţând relaţiile de piaţă.

Intreprinderea este parte integrantă a mediului ambiant, este o componentă economică a


acestuia. In condiţiile actuale mediul ambiant se caracterizează printr-un dinamism accentuat,
printr-o creştere spectaculoasă a frecvenţei schimbărilor.

Mediul ambiant este de trei feluri:

 mediul stabil, unde schimbările sunt rare. de mică amploare şi uşor


vizibile;
 mediu schimbător, unde schimbările sunt frecvente, de o amploare
variată, dar in general previzibile;
 mediu tuibulcnt, unde schimbările sunt foarte frecvente, de amploare
mare cu incidente profunde asupra activităţii întreprindem şi greu de
anticipat.
In acest context, firma CONPET se confruntă cu probleme destul de grave privind condiţiile
de mediu. Astfel se încadrează în tipul de mediu turbulent, deoarece în cadrul firmei schimbările
sunt foarte frecvente şi de mare amploare datorate afectării prin poluare (apa, aer, sol) a
activităţii de bază.

Sistemul managementului de mediu (S.M.M.) al CONPET este privit ca un sistem complex


de politici şi programe. El reprezintă un instrument preţios ce contribuie la instaurarea încrederii
populaţiei, organelor reglementatoare şi acţionarilor şi capacitatea CONPET de a lua cele mai
bune decizii privind protecţia mediului şi de a respecta legislaţia în vigoare.

17
S.M.M. este parte integrantă a sistemului de management general care asigură
implementarea politicii de mediu şi care include structura organizatorică, responsabilităţile,
practicile, procesele şi resursele necesare realizării acestei politici.

3.2. Componentele mediului ambiant al întreprinderii. Factorii de influenţă


ai mediului care influenţează întreprinderea
3.2.1. Macromediul întreprinderii şi influenta factorilor accstuia asupra activităţii
firmei

Ca sistem dinamic, socio-cconomic, întreprinderea preia din mediul ambiant extern resursele
de care are nevoie, le introduce in procese specifice din care rezultă produse, servicii sau lucrări
carc vor fi transferate aceluiaşi mediu ambiant. Prin intrări întreprinderea se adaptează la mediu,
iar prin ieşiri aceasta va influenţa mediul.

Mediul ambiant extern (macromediul) este reprezentat de totalitatea unităţilor economice, a


instituţiilor financiar-bancare, juridice, administrative, a organismelor politice, de ocrotire a
sănătăţii, care influenţează şi sunt influenţate de activitatea întreprinderii.

Macromediul firmei cuprinde ansamblul factorilor de ordin general al mediului ambiant cu


acţiune indirectă şi pe termen lung asupra acţiunii firmei şi asupra agenţilor cu care aceasta se
află in contact nemijlocit.

Factorii macromediului întreprinderii sunt:

 economici;
 tehnici si tehnologici;
 de management;
 socio-cultural;
 ecologici (naturali);
 politici;
 demografici;
 juridici.

Factorii cconomici ai mediului ambiant extern sunt:

 piaţa;

18
 puterea de cumpărare;
 nivelul şi ritmul de dezvoltare economică;
 potenţialul economic.
Piaţa internă si externă influenţează activitatea societătii prin faptul că pe baza studiului
cererii ca îşi va stabilii serviciile ce urmează a fi prestate precum şi strategia de acţiune.

Pentru plata serviciilor prestate S.C. CONPET S.A. practică tarife stabilite de către Agenţia
Naţională pentru Resurse Minerale in colaborare cu Ministerul de Finanţe ca reprezentant al
statului.

Prin hotărârea emisă in anul 1993 Guvernul României împuterniceşte Agenţia Naţională
pentru Resurse Minerale . Ministerul Finanţelor şi Ministerul Industriilor de a stabili începând cu
data de 01.01.1995 tarife pentru transport prin conducte a ţiţeiului brut. In vederea modernizării "
Sistemului National Ţiţei prin Conducte “ , S.C. CONPET S.A. are in derulare încă din anul 1994
un proiect finanţat prin ordinul 1798/1995 al Ministerului Finanţelor şi Ministerului Industriilor
din România care dă dreptul S.C. CONPET S.A. de a include in tariful de transport şi o anumită
cotă calculată astfel încât să poată acoperi necesitatea de finanţare in moneda locală a Proiectului
de Reabilitare a Sistemului National de Transport Ţiţei prin Conducte.

Puterea de cumpărare a leului care e scăzută precum şi scumpirea utilităţilor afectează


activitatea S.C. CONPET S.A. in sens negativ deoarece pentru a-şi realiza obiectul de activitate
societatea este nevoită să achiziţioneze o cantitate mai mică de matern prime şi materiale cu
aceeaşi cantitate de monedă, fapt ce va afecta profitul firmei.

Nivelul şi ritmul de dezvoltare economică precum şi potenţialul financiar influenţează în mod


covârşitor activitatea S.C. CONPET S.A.. care prin serviciile prestate influenţează la rându-i
economia per ansamblu.

Factorii tehnici şi tehnologiei

Aceşti factorii sunt reprezentaţi în principal de: nivelul tehnic al echipamentului, al maşinilor,
utilajelor, instalaţiilor furnizate întreprinderii din ţară sau străinătate, nivelul tehnologiei folosite de
întreprindere, licenţele cumpărate, capacitatea de documentare, capacitatea de inovare.

Factori tehnici şi tehnologici care influenţează întreprinderea atât ca beneficiar cât


şi ca furnizor, in principal prin intermediul unor elemente specifice:

19
 mărimea şi orientarea fondurilor destinate cercetării şi dezvoltăm;
 asimilarea de produse noi şi modernizarea celor existente;
 investiţiile şi inovaţiile;
 reglementări care vizează eliminarea sau restrângerea ctcctdor factorilor
poluanţi;
 nivelul tehnic al utilajelor disponibile pentru cumpărare;
 calitatea tehnologiilor ce pot fi achiziţionate;
 calitatea şi nivelul cercetărilor la care firma are acces.

Factorii de management

Factorii de management reprezintă totalitatea elementelor manageriale care

influenţează direct sau indirect activitatea economică a firmei, dintre care enumerăm:

 mecanismul de planificare macro-cconomic;


 sistemul de organizare al economici naturale;
 modalitătii de coordonare;
 mecanisme de control al suprasistemelor din care face parte firma;
 calitatea studiilor, metodelor si tehnicilor manageriale.
Incepând cu 1990, odată cu înfiinţarea S.C. CONPET S.A. la conducerea societăţii a venit o
echipă managerială relativ tânără, dinamică şi cu o bogată experienţă in domeniul de activitate al
firmei.

Noua metodă de conduccre prin costuri, adoptată de echipă de administraţie, a urmat


atingerea obiectivului principal pe care il are orice firmă, creşterea profitului. De asemenea, din
proprie iniţiativă, conducerea a trecut la un nou design organizaţional, prin reorganizarea
fundamentală a structurii firmei pentru adaptarea rapidă la condiţiilc perioadei de tranzitie spre
economia de piaţă. Ulterior, după 1993, managerul şi echipa de conducere au conceput şi adoptat
strategii pe termen lung privind dezvoltarea.

Factorii socio-culturali

Din această categorie fac parte:

 raportul dintre populaţia urbană şi rurală;


 nivelul de dezvoltare a învăţământului;

20
 nivelul de ocrotire al sănătăţii;
 calitatea activităţilor cultural-artistice;
 mentalitatea.
Problemele de sănătate ale personalului şi cele dc protecţia muncii, protectia mediului şi de
prevenire şi stingere a incendiilor vizează eficienţa resurselor umane din preocupările de maximă
importanţă a conducerii organizaţiei.

Activitatea de protecţie a muncii asigură aplicarea criteriilor de muncă şi pentru


îmbunătăţirea condiţiilor dc muncă şi pentru reducerea efortului fizic, precum şi măsuri adecvate
pentru munca temei tor şi a tinerilor. Realizând ca micşorarea numărului de accidente, reduce
cheltuielile directe şi indirecte provocate de acestea intr-o măsură mai mare decât costul unui
program permanent de protectia muncii, la care se adaugă concepţia umană de tratare a salariaţilor
a determinat conducerea societăţii să conceapă şi să aplice un program complet şi eficace de
asigurare sanitar-medicală a personalului şi de protecţie a muncii salariaţilor. In acest sens au fost
alocate fonduri importante pentru menţinerea in funcţiune a sistemului de transport - actualmente
destul de uzat. De asemenea, anual întreg personalul este examinat medical de comisii de
specialitate, cheltuielile fiind suportate de firma. Continua preocupare a conducerii pentru
asigurarea unor condiţii de lucru adecvate a condus la stabilirea unei orientări ferme privind
extinderea activităţilor sociale. Astfel, compania pune la dispoziţia angajaţilor săi locuinţe de
serviciu, transport gratuit, bilete de odihna şi tratament, microcantine.

Factorii ecologici sunt reprezentaţi de componentele mediului înconjurător:


 relief;
 clima;
 flora, fauna;
 resursele subsolului.
O economic de piaţă durabilă, se caracterizează printr-o economie de piaţă funcţională în
condiţii economice, fapt ce a determinat conducerea S.C. CONPET S.A. să acţioneze in
protejarea mediului înconjurător. S.C. CONPET S.A. încearcă să respecte legile pentru protecţia
mediului, respectiv LEGEA 265/2006. LEGEA PROTECŢIEI MEDIULUI, prin procurarea de
materiale, utilaje şi tehnologii ncpoluantc care să respecte normele europene privind protecţia
mediului.

21
Pornind de la premiza că activitatea economică impune o interacţiune permanentă cu mediul
înconjurător. CONPET S.A. şi-a elaborat propria politică de protecţia mediului pentru a nu intra
in contradicţie cu legile şi regulamentele aflate în vigoare.
De asemeni şi-a întocmit propriul bilanţ ecologic pentru a nu plăti refacerea mediului
înconjurător deteriorat de conducerea defectuoasă a sistemului de transport produse petroliere
prin conducte care este construit paralel cu sistemul de transport ţiţei prin conducte.
Totodată societatea a implementat propriul sistem de Management ecologic.
Politica de implementare a Managementului ecologic cupnnde trei etape şi anume:
A. Programarea şi planificarea implementării Managementului ecologic.
B. Elaborarea unui plan de protecţia mediului.
C. Elaborarea politicii de protcctia mediului.

Factori politici

Aceştia se referă în special la:


 opţiunile privind ponderea proprietăţii private şi publice;
 politici de creditare;
 politicile de impozitare;
 politicile de susţinere a exporturilor.

Factorii demografici
Factorii demografici cuprind elementele demografice care acţionează
asupra firmeidirect sau indirect. Aceştia se pot defini prin indicatori specifici:
 numărul populaţiei;
 structura acesteia pe sexe;
 populaţia activă;
 populaţia ocupată şi ponderea acesteia în total;
 dimensiunea medie a unei familii;
 repartizarea teritorială a populaţiei.
În cazul S.C. CONPET S.A., mediul demografic se întinde în aproape toate
judeţelet a r i i , a v â n d a s t f e l o d i s p e r s i e l a r g ă î n t e r i t o r i u . C u a p r o x i m a t i v
4 5 0 0 k m d e c o n d u c t ă , CONPET traversează toate formele de reli ef. Zonele ce sunt

22
traversate de conductele firmeisunt în special locuite de populaţie cu o medie de vârstă de 40
ani.
Majoritatea populaţiei locuieşte în zone rurale, sunt în special agricultori în procent de 80%,
iar restul de 20% sunt angajaţi la diferite firme sau întreprinderi.

Factorii juridici
Factorii juridici se referă la ansamblul reglementărilor de natură juridică prin care
estevizată direct sau indirect activitatea firmei. Cei mai importanţi factori juridici
sunt: legile,hotărârile guvernamentale, ordonanţele, deciziile prefecturilor şi ale
primarilor, precum şicele ale organelor judecătoreşti, reglementările ce au caracter obligatoriu
pentru societate.
Influenţa factorilor se manifestă atât în ceea ce priveşte constituirea firmelor,
cât şifuncţionarea şi dezvoltarea lor.
Începând cu anul 1990, au fost reglementate şi s-au adoptat legi privind descentralizarea şi
privatizarea agenţilor economici, înfiinţându-se organisme speciale care seocupă cu privatizarea,
Agenţia Naţională pentru Privatizare, Fondul Proprietăţii de Stat, Fondul Proprietăţii
Private.
Legea petrolului nr. 134/1995 este legea ce reglementează activitatea sistemului
detransport al petrolului.
Cadrul juridic ce reglementează problemele de sănătate şi securitate a muncii
estereprezentat de legea protecţiei muncii, legea protecţiei mediului.
Întreaga activitate din cadrul CONPET se desfăşoară în baza unor principii, reguli
şirutine proprii caracterizate în ”Regulamentul de organizare şi funcţionare”, “Regulamentul
deordine interioară “, “Contractul colectiv de muncă “ etc. toate în concordanţă cu
legile şireglementările în vigoare.

3.2.2. Micromediul întreprinderii şi influenţa factorilor acestuia asupra activităţii


firmei

Micromediul întreprinderii cuprinde ansamblul componentelor cu care aceasta


intrăîn relaţii directe.

23
Componentele micromediului sunt:
 f u r n i z o r i i d e m ă r f u r i care sunt agenţii economici ce asigură
resursele necesare de materii prime, materiale, echipamente şi maşini;
 prestatorii de servicii reprezentaţi de firme sau persoane particulare care
oferă o gamă largă de servicii utile realizării obiectivelor firmei;
 furnizorii forţ ei de muncă sunt unităţile de învăţământ, oficiile
forţei de muncă şi persoanele care caută un loc de muncă;
 clientii c a r e s u n t c o n s u m a t o r i , u t i l i z a t o r i
i n d u s t r i a l i , î n t r e p r i n d e r i comerciale sau agenţiile
guvernamentale pentru care bunurile produse de întreprindere le
sunt oferite spre consum;
 organismele publice–asociaţiile profesionale, asociaţiile
consumatorilor,mediile de informare în masa şi publicul consumator;
 concurentiisunt firme sau persoane particulare care îşi dispută
aceeaşicategorie de clienţi, iar în situaţii frecvente aceeaşi furnizori sau
prestatoride servicii.
Principalii furnizori ai S.C. CONPET S.A. sunt:
Denumire furnizor Unitati valorice (mii lei)
S.C. GEPRO S.A. 2.354.863
S.C. ELCAS S.A. 890.004
S.C. NOVATEC INTERNATIONAL 2.766.405
S.A.
S.C. SEBA DIATRONIC S.A. 5.835.631
S.C. OIL TEC S.A. 7.005.453

Aceştia asigură întreprinderii S.C. CONPET S.A., resurse de materii prime, materiale,
echipamente tehnologice pentru o bună funcţionare în condiţii maxime. Colaborarea cu
aceştifurnizori este una foarte bună, care datorită bunei coordonări de timp şi spaţiu şi a
facilităţilor de plată oferite de aceştia conduce la o eficientizare a activităţii S.C.
CONPET S.A. careurmăreşte să fie mereu înaintea concurenţei .O relaţie foarte bună
cu furnizorii este vitalăuneori deoarece ea poate decide cine este cel mai bun in domeniu.

24
Principalii prestatori de servicii ai S.C. CONPET S.A. sunt:
Denumire prestator Denumire servicii Unitati valorice (mii
lei)
S.C. ENERGO PETROL Service in domeniul 1.006.085
S.A. petrolier
S.C. PETROSTAR S.A. Asistenta, consultanta 343.221
S.C. ROMTELECOM Telecomunicatii 235.244
S.A.
BANCA Bancare 52.676
ING&BARINGS
B.C.R Bancare 34.889
S.C. INSPET S.A. Constructii 565.787

Prestatorii de servicii sunt reprezentaţii de persoane fizice sau juridice care


oferă ogamă largă de servicii utile realizării obiectivului de activitate al întreprinderii, iar din
aceastăg r u p ă f a c p a r t e ş i p r e s t a t o r i i d e s e r v i c i i b a n c a r e p r e z e n ţ i p e p i a ţ a
f i n a n c i a r ă . T o ţ i a c e ş t i prestatori de servicii au şi ei un cuvânt important de spus în
relaţia cu S.C. CONPET S.A.deoarece prin promtitudinea şi servilismul de care dau dovadă
determină poziţia pe care o va ocupa S.C. CONPET S.A. pe piaţa pe care activează.

Furnizorii forţei de muncă ai S.C. CONPET S.A.

Furnizorii forţei de muncă ai S.C. CONPET S.A. sunt :


 Universitatea de “Petrol si Gaze “ Ploieşti;
 Oficiul de plasare a forţei de muncă;
 Persoanele care caută un loc de muncă;
 Societăţi specializate în furnizarea de forţă de muncă.
CLIENTII S.C.CONPETS.A.
Clienţii societăţii sunt mulţumiţi de calitatea serviciilor care le sunt prestate şi
astadatorită măsurilor bilaterale pe care societatea şi clienţii au decis să le respecte de
comun acord.

25
Denumire client Unitati valorice (mii lei)
S.C. PETROM S.A. 46.787.119
COMPANIA ROMANA DE PETROL S.A. 414.994.964
S.C. PETROTEL – LUKOIL S.A. 3.445.231
S.C. PETROMIDIA S.A. 1.676.002
S.C. RAFO ONESTI S.A. 344.399
JUGOPETROL BELGRAD 1.215.385

Prin preţuri mai mici decât concurenţa, precum şi prin programe mai interesante şi
maiatractive, S.C. CONPET S.A. intenţionează să -şi lărgească clientela şi să-şi
formeze unafidelă.
La realizările economico-financiare ale societăţii S.C. CONPET S.A.,
S.C. PetromS.A. este principalul client, contribuind cu 48,990 % la totalul încasărilor
S.C. CONPET S.A.Al doilea client ca importanţă pentru S.C. CONPET S.A.
este Compania Română dePetrol S.A. a cărui pondere în totalul încăsărilor este de
44,4%.
Societatea realizează prin eforturi proprii selecţionarea
ţ i ţ e i u l u i p e n t r u S t e a u a Română; S.C. Petrotel-Lukoil S.A.

Relaţiile de afaceri cu firma iugoslava JUGOPETROL


B E L G R A D s u n t p e n t r u tranzitarea ţiţeiului brut prin conducte până la Cernavodă,
şi de aici cu barajele pe Dunăre.
CONCURENŢII
Concurenţii sunt reprezentaţi de firme sa u persoane care-şi dispută
aceeaşi clienţi,furnizori sau prestatori de servicii, iar concurenţa în
domeniul petrolier se desfăşoară la un nivel foarte ridicat.
Singurul concurent al S.C. CONPET S.A. este S.C. PETROCONDUCT S.A.
care în u l t i m u l t i m p ş i - a i n t e n s i f i c a t a c ţ i u n i l e d e a c a p a r a r e a u n u i
p r o c e n t a j c â t m a i m a r e d i n potenţialul pieţei. În replica S.C. CONPET S.A. ia
măsuri cu privire la acţiunile concurentului prin întărirea şi lărgirea avantajelor
competitive şi micşorarea pe cât posibil a dezavantajelor competitive.
Avantajele competitive sunt:

26
 imagine favorabil;
 colaborarea cu firme de renume din străinătate;
 profesionalismul angajaţilor;
 reclama mai puţină decât concurenţa.
Dezavant ajele competitive sunt:
 Au plecat din unitate angajaţi cu experienţă;
 neîncheierea programului de modernizare a sistemului de transport prin
conducte aţiţeiului;
 atragerea de către concurenţă a unor salariaţi din firmă

3.3. Identificarea problemelor de mediu ale organizaţiei


3.3.1. Factorul de mediu sol
A.1. Staţii de pompare
Poluarea solului şi a apei subterane poate fi directă (pierderi şi infiltraţii de fluide)
şiindirectă (emisii de poluanţi în atmosferă care sunt purtate de vânt, se depun pe sol de
undesunt spălate de precipitaţii şi se infiltrează în substrat ). În activitatea de pompare şi
transport,ţ i ţ e i u l e s t e u n p r o d u s , d a r ş i p o t e n ţ i a l a g e n t p o l u a t o r a l s o l u l u i ş i
s u b s o l u l u i d i n z o n a respectivă. Prin acumularea contaminanţilor în substrat, solul şi
sedimentele pot deveni, întimp, din receptori, surse de poluare.
Sursele de poluare în cazul staţiilor de pompare sunt reprezentate de:
- claviatura: care poate polua cu ţiţei,

27
- gara de godevil: în cazul unei gări de godevil poluanţii sunt ţiţeiul şi
parafină;
- pompe: care pot polua solul şi apa subterană cu ţiţei şi ulei de
transmisie;
- fisuri ale conductelor: în urma cărora, solul şi apa subterană se pot
polua cu ţiţei;
- neetanşeităţi ale ventilelor sau garnituri uzate: în urma
cărora, solul şi apa subterană se pot polua cu ţiţei.
Pentru observarea clară a surselor de poluare a solului alegem una dintre
staţiile de pompare: în cadrul operaţiei de recepţie cantitativă şi calitativă a ţiţeiului solul se
poate poluacu ţiţei, în urma scurgerilor apărute în operaţiile de măsurare şi prelevare
a probelor de ţiţeidin rezervoarele de curat ale PETROM.
În timpul procesului de pompare a ţiţeiului prin conducte pot apărea scurgeri de ţiţei
pes o l ş i î n p â n z a f r e a t i c ă d a t o r i t ă a v a r i i l o r l a c o n d u c t e l e d e a s p i r a ţ i e ş i
r e f u l a r e . P o m p e l e folosite în cadrul procesului d e pompare reprezintă şi ele o
sursă potenţială de poluare asolului cu ţiţei şi uleiuri de transmisie, datorită scurgerilor
accidentale la etanseităţi. Acestescurgeri sunt colectate în cămine de linie şi apoi
transferate în căminul central vidanjabil ce are o capacitate de 25 m2.
O alta sursă de poluare este claviatura de ventile. Fluidele vehiculate prin
conducteajung în sol datorită neglijenţelor echipelor de intervenţie, care permit fluidelor să se
scurgăîn căminul betonat al claviaturilor şi nu curăţă terenul după efectuarea intervenţiilor. În
cazul producerii de avarii, care vor duce la poluarea solului şi a apei subterane,
scurgerile de ţiţeivor fi colectate şi depozitate în decantor, de unde vor fi apoi reintroduse în
ciclul tehnologic.
A.2.Conducte de transport
În cazul conductelor de transport cele mai frecvente efecte nedorite (poluări
accidentaleale solului şi subsolului) sunt semnalate în cazul conductelor. Aceste accidente sunt
datorateîn principal agresivităţii fluidelor transportate, dar şi vechimii şi calităţii
necorespunzătoare amaterialelor şi tehnologiilor folosite la realizarea sau repararea conductelor.
Conductele sunt supraterane sau subterane, pozate la adâncimi variabile. În
general,c o n d u c t e l e a u f o s t p r e v ă z u t e c u t u b d e p r o t e c ţ i e ş i
v e n t i l e d e s e c ţ i o n a r e î n z o n a supratraversărilor cursurilor de apă

28
p e r m a n e n t e s a u t e m p o r a r e . P e r s o n a l u l d i n c a d r u l CONPET (operatorii de linie)
face inspecţii zilnice pe traseul conductelor pentru semnalareaîn timp util a eventualelor
accidente şi intervenţie rapidă pentru diminuarea efectelor acestora.
Totuşi, distanţele mari, terenul accidentat şi personalul redus numeric pot determina întârzieri
semnificative în semnalarea eventualelor accidente determinând agravarea efectelor
prinacumularea în timp a cantităţilor deversate.
În general, în cazul staţiilor de pompare închise, conductele nu au fost dezafectate ci
seaflă în conservare.
Transportul de ţiţei prin conducte în parametrii optimi de exploatare este un proces încare
poluarea asupra factorilor de mediu este practic nulă. Însă, datorită agresivităţii
fluidelor transportate, a vechimii şi calităţii necorespunzătoare a materialelor şi tehnologiilor
folosite larealizarea sau repararea conductelor, dar şi datorită infracţiunilor (furturilor) şi a
catastrofelor naturale pot apărea avarii ale conductelor şi deci poluări ale solului şi apei
subterane. În cazulspargerii unei conducte pe traseu, unde conducta este îngropată, din momentul
spargerii, dacăfisura este relativ mică, va dura un timp până când poluantul va ieşi la
suprafaţa solului.Totuşi, cantitatea de poluant nu va fi foarte mare. Apariţia unei
pete de ţiţei la suprafaţasolului îl obligă pe observatorul traseu conductă (OTC) constatator
să anunţe avaria ca să sei a m ă s u r i d e o p r i r e a p o m p ă r i i p e c o n d u c t a a v a r i a t ă .
D u p ă o p r i r e a p o m p ă r i i i , a n g a j a ţ i i societăţii vor închide cele mai apropiate ventile de
secţionare a conductei.

3.3.2. Factorul de mediu aer

Aerul este unul dintre factorii de mediu dificil de controlat având în


v e d e r e c ă poluanţii emişi în atmosferă se disipează rapid şi nu mai pot fi captaţi
pentru o eventualăepurare. Poluarea atmosferei este condiţionată de factorii meteorologici,
aceştia având un roli m p o r t a n t î n r e a l i z a r e a d i s p e r s i e i p o l u ă r i i ş i
a u t o p u r i f i c ă r i i a e r u l u i p r i n t e m p e r a t u r ă ş i umiditatea relativă, precipitaţiile
lichide şi solide sau prin procesul de dispersie realizat în condiţii de turbulenţă.
S-au luat în considerare două surse principale de emisie a poluanţilor în
atmosferă şianume:

29
- surse dirijate: instalaţii de ardere – care emit gaz din combustia gazului
metan: oxizi desulf, oxizi de azot, monoxid de carbon, pulberi, hidrocarburi,
aldehide. Principala sursă dee m i s i e d i r i j a t ă a p o l u a n ţ i l o r î n a t m o s f e r ă e s t e
c o ş u l d e l a c e n t r a l a t e r m i c ă , p r i n c a r e s e evacuează gazele rezultate din arderea
combustibilului gazos (gaze naturale), în vederea producerii agentului termic.
Poluanţii majori conţinuţi de gazele de ardere sunt: CO, NO X,SOX, şi pulberi ;
- surse nedirijate: emisiile difuze de compuşi organici volatili din procesele tehnologice
de pompare şi transport al ţiţeiului.

3.3.3. Factorul de mediu apă


Principalele surse de poluare a apelor sunt :
- scurgerile de ţiţei de la pompe ;
- filtre de ţiţei;- gara de godevilare;
- ape menajere.
Apele menajere sunt colectate prin intermediul reţelei de canalizare internă
(conductasubterană având diametrul de 3 inch) într-un bazin vidanjabil având capacitatea de 20
m2.
Apele uzate tehnologic sunt colectate prin intermediul unei conducte cu diametrul de
1/2inch în căminele de linie şi apoi transportate către un bazin vidanjabil având o
capacitate de25 m2, de unde sunt reintroduse în fluxul tehnologic.

3.3.4. Impactul poluanţilor produşi de activitatea desfăşurată de S.C.CONPET


S.A. asupra mediului

1. Factorul de mediu apa


Poluarea cu ţiţei are un impact negativ asupra apelor de suprafaţă şi subterane. În
cazulapelor de suprafaţă, acesta are un impact negativ asupra florei şi faunei : împiedică
schimbulde umiditate, gaze şi căldură dintre suprafaţa apei şi atmosferă, împiedică adsorbţia
dioxiduluide carbon şi eliberarea oxigenului în atmosferă.
2. Factorul de mediu sol
Factorul de mediu sol integrează toate consecinţele poluării, el reprezentând
cea mai redusă variabilitate în timp.

30
Ca urmare a pierderilor, la contactul ţiţeiului cu solul, se pro duc modificări
ale proprietăţilor fizico-chimice şi biologice ale acestuia. Factorul de mediu sol suferă un
impactsemnificativ şi greu remediabil pe termen scurt. Ca rezultat al poluării au loc
următoarele fenomene:
- volatilizarea compuşilor organici;
- stratificarea pe profilul solului a unor componente care rămân la
s u p r a f a ţ a s o l u l u i formând o peliculă impermeabilă care împiedică circulaţia apei
în sol şi schimbul de gazedintre sol şi atmosferă, producând asfixierea rădăcinilor plantelor şi
favorizând procesele dereducere.
3. Posibilitatea poluării solului şi subsolului.
Poluarea solului şi subsolului, pe traseul conductelor, este posibilă numai în caz
dea c c i d e n t . Î n f u n c ţ i o n a r e n o r m a l ă , s i s t e m u l d e t r a n s p o r t f i i n d î n s i s t e m
î n c h i s , a c e a s t ă posibilitate nu există.
Transportul ţiţeiului se face prin conducte, sistem care nu permite poluarea
solului.T o t u ş i a c e s t l u c r u s e p o a t e p r o d u c e a c c i d e n t a l î n c a z u l s p a r g e r i i
c o n d u c t e i c a u r m a r e a coroziunii, a actelor de vandalism sau a unor calamităţi naturale.
Delimitarea şi analiza posibilităţilor de poluare a solului se face în funcţie de
douăcriterii: unul legat de locul şi utilajul la care s-ar produce un eventual incident tehnic cu
efecte poluante asupra solului şi subsolului şi al doilea referitor la natura poluantului.
În funcţie de locul şi utilajul la care se produce incidentul ce duce la poluare, se
distingmai multe situaţii :
- în cazul spargerii unei garnituri la claviaturi (cămine cu
b a t e r i i d e v e n t i l e – distribuitoare), se poate interveni rapid pentru oprirea
pompării pe conducta respectivă şiînlocuirea garniturii etanşe. Cantitatea de ţiţei astfel
scursă va putea fi preluată cu vidanja din başele special amenajate la nivelul claviaturilor, şi
reintrodusă în circuitul tehnologic.
- în cazul spargerii unei conducte pe traseu, unde conducta este îngropată, din
momentuls p a r g e r i i , d a c ă f i s u r a e s t e r e l a t i v m i c ă , v a d u r a u n t i m p p â n ă
c â n d p o l u a n t u l v a i e ş i l a suprafaţa solului. Totuşi, cantitatea de poluant nu va fi foarte
mare. Apariţia unei pete de ţiţeila suprafaţa solului îl obliga pe observatorul traseu
conducta (OTC) constatator să anunţeimediat avaria.

31
- în cazul spargerii unei conducte pe traseu, la supratraversarea unui pârâu, canal de
irigaţii,canal de desecare sau la subtraversarea unui drum, cale ferată, conductele sunt prevăzute
cuvane de secţionare, montate în burlane de protecţie care permite dirijarea scurgerilor către
uncămin pentru colectarea scurgerilor. Şi în aceasta situaţie OTC - istul anunţă imediat avaria.
Persoane responsabile din cadrul Sectorului solicită oprirea pompării şi
închidereaventilelor de secţionare cele mai apropiate ale conductei avariate.

Pe cursul de apă se vor lua măsuri imediate de instalare a barajelor pentru


reţinereaţiţeiului. Se procedează apoi la preluarea ţiţeiului cu vidanja şi/sau skimmer şi
transportarea laSectorul de Producţie pentru reintroducerea în circuitul tehnologic.

3.4. Cercetarea impactului problemelor de mediu şi reglementărilor încadrul


organizaţiei S.C. CONPET S.A
.
Chestionar privind sistemul de management de mediu al organizaţiei : S.C.
CONPET S.A.
Informaţii generale
Denumire organizaţie : S.C. CONPET S.A.
Adresa : Str. Zăvoiului, nr. 5, Ploieşti
Telefon/fax:0233565656
email:conpet@yahoo.com
Cifra de afaceri în 2009;
Numărul de angajaţi:2265
Domeniu de activitate şi cod CAEN: 4950

32
Chestionar privind activităţile de monitorizare şi control al mediului în

organizaţia S.C.CONPET S.A.

1. Organizaţia dumneavoastră are implementat sistemul integrat de management (calitate


– ISO 9001:2000, mediu ISO 14001:1997, sănătate şi securitate ocupaţională)?
Nu
Da.
Dacă răspunsul este afirmativ: ce fel de sisteme aveţi implementate ?
2. Firma dumneavoastră s-a confruntat cu probleme de mediu ?
Nu
Da: poluarea apei ;
poluarea aerului;
poluarea solului.
3. Organizaţia are efectuat un plan de acţiuni de reducere a impactului
asupramediului?
Nu
Da.
Dacă răspunsul este afimativ: care sunt acţiunile de reducere a impactului?
4. Activitatea dumneavoastră monitorizează şi administrează
r i s c u r i l e ş i problematicile legate de mediu?
Nu suntem la curent cu riscurile de mediu pe care le creează activitatea;
Activitatea nu creează nici un risc de mediu care să necesite monitorizare şi control;
Activitatea creează riscuri de mediu, dar acestea nu sunt monitorizate sau controlate;
Activitatea creează riscuri de mediu, acestea fiind monitorizate şi controlate.
5. Măsurătorile de mediu sunt efectuate de către firme specializate?
Nu
Da.
6. Consideraţi că acţiunile întreprinse de a reduce impactul asupra
m e d i u l u i afectează performanţele firmei?
Nu
Da

33
7. Aveţi stabilit un sistem de indicatori pentru aprecierea
p e r f o r m a n ţ e l o r d e mediu (ISO 14031) ?
Nu
Da
8. Activitatea dumneavoastră conservă în mod activ resursele precum apa
saumateriile prime?
Da, luăm în considerare conservarea în cadrul deciziilor de achiziţii şi în curajăm
clienţii şi furnizorii să procedeze la fel;
Da, conservăm resursele acolo unde activitatea o permite;
Am încercat să conservăm resursele dar nu ne focalizăm pe acest aspect ;
Am auzit de conceptul de reciclare dar nu am recurs la aceasta până acum ;
Utilizăm resursele asa cum se impune.
9. În cadrul activităţii dumneavoastră, cum sunt administrate:
t r a n s p o r t u l , depozitarea sau folosirea otrăvurilor, materiilor prime şi materialelor
toxice, metalelorg r e l e , m a t e r i a l e l o r c o r o z i v e , s u b s t a n ţ e l o r c h i m i c e ,
c o m b u s t i b i l u l u i , u l e i u r i l o r s a u gazului?
Nu se aplică activităţilor noastre ;
Urmăm indicaţiile contractorilor sau clienţilor în privinţa manipulării acestora;
Când manipulăm aceste substanţe, luăm măsurile de precauţie pe care le
considerămnecesare;
Avem documentaţie cu linii directoare privind manipularea de către personalul nostrua acestor
substanţe;
Avem documentaţie cu linii directoare privind manipularea acestor
s u b s t a n ţ e , personalul este instruit în conformitate cu cerinţele şi monitorizăm performanţa.
10. Cum sunt administrate activităţile care necesită folosirea
a p e i ş i / s a u generează apă reziduală?
Activităţile noastre nu necesită folosirea apei şi nu generează apă reziduală;
Deversăm în canale de scurgere;
Urmăm indicaţiile contractorilor şi clienţilor;
Administrăm aceste probleme pe măsură ce ele apar;
Personalul este instruit în conformitate cu cerinţele şi monitorizăm performanţa.

34
11. Consideraţi potrivit să renunţaţi la vopsele, solvenţi, substanţe
chimice,d e t e r g e n ţ i s a u u l e i u r i d e v e r s â n d u - l e l a c h i u v e t ă , c a n a l
d e s c u r g e r e s a u g u r ă d e evacuare?
Da, în mod obisnuit aruncăm materialele reziduale în acest mod;
Deversăm doar cantităţi mici de materiale în acest mod şi ne asigurăm că
a c e s t e materiale au fost substanţial diluate;
Doar ocazional se procedează în acest mod, atunci când nu se poate evita;
Personalul nostru este instruit în tehnici specifice de curăţire şi
d e v e r s a r e ş i monitorizăm îndeaproape activitatea;
Activitatea noastră nu foloseste nici unul dintre aceste produse.
12. În cadrul activităţii dumneavoastră, cum este administrată
e l i m i n a r e a deşeurilor, surplusurilor, materialelor contaminate sau deteriorate?
În urma activităţii noastre nu se produc deşeuri, surplusuri, materiale contaminate
saudeteriorate;Urmăm indicaţiile proprietarului clădirii, contractorilor sau clienţilor;
Tratăm aceste probleme pe măsură ce apar ;
Avem linii directoare trasate pentru personal;
Personalul este instruit în conformitate cu ceri ntele si monitorizăm îndeaproape
activitatea.
13. Cum sunt administrate activităţile care generează zgomot sau vibraţii?
(ex.:generatoare, compresoare, zgomot de motoare, instalaţii, echipamente)
Nu este cazul activităţilor noastre;
Tratăm aceste aspecte atunci când devin o problemă;
Avem linii directoare trasate pentru personal;
Personalul este instruit în conformitate cu cerinţele şi monitorizăm îndeaproape activitatea.
14. Personalul departamentului de mediu au :
 cunoştinţe despre metodele şi tehnicile analitice din domeniul
m o n i t o r i z ă r i i ş i controlului poluării?
 cunoştinţe despre standardizare şi legislaţia din domeniul monitorizării şi controlului poluării
mediului?

35
ETAPA IV: PROIECTAREA SISTEMULUI DE INDICATORI DE

PERFORMANŢĂ DE MEDIU SPECIFICI ORGANIZAŢIEI S.C. CONPET

S.A.

4.1. Indicatorii de mediu din ISO 14031

Indicatorii de performanţă a managementului sunt indicatorii care furnizează informaţii


despre eforturile managementului de a influenţa performanţa de mediu aorganizaţiei.

Eforturile managementului de a îmbunătăţi performanţa de mediu pot include


implementarea politicilor şi a programelor de mediu, conformitatea cu cerinţele sau aşteptările,
performanţa financiară şi relaţiile cu comunitatea. În funcţie de aspectele de mediu semnificative
ale organizaţiei şi de criteriile de performanţă de mediu pot fi aleşi indicatoriide performanţă a
managementului.

Indicatorii de performanţă trebuie să respecte o serie de cerinţe generale,


după cum urmează:
 indicatorii trebuie să se coreleze cu dimensiunile fenomenului sau
procesului abordat;
 conţinutul informaţional al unui indicator este necesar să fie
cât mai bogat încât săcontribuie la creşterea cunoaşterii;
 fiecare indicator sau grup de indicatori să
î n d e p l i n e a s c ă o f u n c ţ i e d e c u n o a ş t e r e specifică;
 un indicator prezintă trei trăsături esenţiale:
 formă numerică de exprimare, fiind rezultatul unui
proces de cuantificare saudeterminare;
 conţinut real, fiind expresia unui fenomen sau proces
concret;
 caracter aproximativ, precizia indicatorului depinzând de
o serie de factori;
 indicatorul să asigure prin conţinutul său un transfer permanent de
informaţii;

36
 să-şi modifice cu uşurinţă valoarea la orice modificare a dimensiunilor
eficienţei;
 indicatorii să fie cât mai precişi şi uşor cuantificabili
p e n t r u c a r e a l i z a r e a s a u nerealizarea lor să poată fi determinată
fără ambiguitate;
 efortul depus pentru urmărirea şi calcularea unui
i n d i c a t o r s ă f i e c o m p e n s a t d e creşterea gradului de cunoaştere.
1. I n d i c a t o r i i d e p e r f o r m a n ţ ă a m a n a g e m e n t u l u i
Managementul firmei urmăreşte să evalueze implementarea politicilor şi programelor demediu în
întreaga organizaţie. Aceşti indicatori sunt:
-implementarea politicilor şi a programelor:
 numărul de obiective şi ţinte realizate;
 numărul de iniţiative implementate privind prevenirea
poluării;
 numărul de angajaţi care au incluse în fişa postului
responsabilităţi de mediu;
 numărul de sugestii de îmbunătăţire a mediului provenite
de la angajaţi;
 numărul de furnizori de servicii cu contract care
au un sistem de managementde mediu implementat sau certificat;
- c o n f o r m i t a t e :
 gradul de conformitate cu reglementările;
 gradul de conformitate al furnizorilor de servicii cu
c e r i n ţ e l e ş i a ş t e p t ă r i l e specificate de organizaţie în contracte;
 timpul necesar răspunsului sau corectării incidentelor de mediu;
 numărul de acţiuni corective identificate care au fost rezolvate
sau care nu aufost nerezolvate;
 numărul de constatări de audit pe o perioadă;
 numărul de exerciţii pentru situaţii de urgenţă efectuate;
 procentul referitor la pregăti rea de urgenţă şi
e x e r c i ţ i i l e d e r ă s p u n s c a r e demonstrează promptitudinea
planificată.

37
-performanţă financiară:
 costurile (operaţionale şi de capital) care sunt asociate aspectelor de
mediu ale produsului sau procesului;
 reinvestirea unei părţi a venitului pentru proiectele de îmbunătăţire a
mediului;
 economiile realizate prin reducerea utilizării resurselor, prevenirea
poluării saureciclarea deşeurilor;
 fondurile de cercetare şi dezvoltare utilizate în proiectele cu
semnificaţie de mediu;
 răspunderea juridică referitoare la mediu care poate avea un
impact material asupra situaţiei financiare a organizaţiei.

2. Indicatorii de performanţă operaţionali sunt indicatori care oferă informaţii


privind performanţa de mediu a activităţilor organizaţiei.
Activităţile unei organizaţii pot fi grupate în mod logic, pe baza intrărilor şi ieşirilor
dinutilităţile fizice şi echipamentele organizaţiei. Activităţile organizaţiei includ de
asemeneautilităţile fizice şi echipamentele organizaţiei precum şi aprovizionarea de
la şi livrarea laacestea. Indicatorii de performanţă operaţionali fac referire la următoarele
aspecte:
- Materiale:
 cantitatea de materiale utilizate pe unitatea de produs;
 cantitatea de materiale auxiliare reciclate sau reutilizate;
 cantitatea de apă pe unitatea de produs;
 cantitatea de apă reutilizată;
 cantitatea de materiale periculoase utilizate în procesul de producţie.
- Energie :
 cantitatea de energie utilizată pe an sau pe unitatea de produs;
 cantitatea din fiecare tip de energie utilizată;
- Servicii care sprijină activităţile organizaţiei:
 cantitatea de materiale periculoase utilizate de furnizorii de servicii contractate ;
 cantitatea de materiale reciclabile şi reutilizabile folosite de furnizorii de
serviciicontractate;

38
 cantitatea sau tipul de deşeuri generate de furnizorii de servicii contractate.
-Utilităţi fizice şi echipamente:
 numărul de ore de funcţionare pe an pentru un anumit echipament;
 numărul de situaţii de urgenţă (de exemplu, explozii) sau activităţi care nu
suntuzuale (de exemplu , închideri ) pe an;
 numărul de ore de mentenanţă preventivă a echipamentului pe an.
 consumul mediu de combustibil al parcului de autovehicule;
 suprafaţa totală de teren utilizată în scopuri de producţie;
 numărul de echipamente cu părţi proiectate pentru fi uşor dezasamblate, reciclate şireutilizate;
-Furnizare şi livrare:
 numărul de livrări de produse pe tip de transport pe zi;
 consumul mediu de combustibil al parcului de autovehicule;
- P r o d u s e :
 numărul de unităţi de produse secundare generate pe unitatea de produs;
- Servicii furnizate de organizaţie:
 cantitatea de combustibil consumat (pentru o organizaţie al cărui
s e r v i c i u furnizat este transportul);
- D e ş e u r i :
 cantitatea de deşeuri controlată prin autorizaţii de mediu;
 cantitatea totală de deşeuri;
 cantitatea de deşeuri depozitate pe amplasamentul organizaţiei.
- E m i s i i :
 cantitatea de emisii specifice pe an;
 zgomotul măsurat într-un anumit amplasament;
 cantitatea de emisii în aer cu potenţial de distrugere a ozonului;

3. I n d i c a t o r i d e s t a r e a m e d i u l u i - r e p r e z i n t ă f r e c v e n t a t r i b u ţ i a
agenţiilor g u v e r n a m e n t a l e l o c a l e , r e g i o n a l e , n a ţ i o n a l e s a u
i n t e r n a ţ i o n a l e , a o r g a n i z a ţ i i l o r neguvernamentale şi instituţiilor
ş t i i n ţ i f i c e ş i d e c e r c e t a r e , m a i d e g r a b ă d e c â t a u n e i organizaţii individuale.
Indicatorii de stare a mediului fac referire la următoarele aspecte:

39
- Aer:
 concentraţia unui anumit poluant în aer înconjunrător, în zonele alese
p e n t r u monitorizare;
 mirosul măsurat la o distanţă specificată de utilităţile organizaţiei.
 nivelurile medii de zgomot măsurate în perimetrul utilităţiilor organizaţiei;
- A p a
 concentraţia unui anumit poluant în apele subterane sau de suprafaţă;
- S o l :
 refacerea terenului într-o anumită zonă;
 concentraţia unui poluant specific în orizonturile de la suprafaţa
s o l u l u i î n anumite zone din apropierea utilităţii organizaţiei.

40
4.2. Identificarea factorilor poluatori în cadrul organizaţiei S.C.
CONPETS.A.

Tip de Activitate Puncte de prelevare probe/ Frecventa de monitorizare Cine


poluare Metoda de monitorizare raspunde/cine urmareste
carco
Recepţie Suprafeţele de sol din jurul
urmircvtc
cantitativigenerea
ţi gărilor de godevil, conductelor
Sol Saptamanal Firma specializata

calitativi de aspiraţie si refulare
ţiţeiului claviaturii ventilelor si pompe.

Suprafeţele de sol din jurul


Pomparea
gărilor de godevi,. conductelor
Sol ţiţeiului prin Trimestrial Firma specializata
de aspiraţie si refulare,
conducta
claviaturii ventilelor si pompe.

Analizarea Nu sunt efectuate

Apa ţiţeiului in - maturatori pentru ca apele

laborator menajere sunt evacuate la


reţeaua canalizare
Pomparea La bazinul de colectare a orasaneasca.
Apa Saptamanal Firma specializata
ţiţeiului prin apelor uzate
conducta
Producerea de Nu sunt efectuate
Apa apa calda - maturatori pentru ca apele
menajera ţi menajere sunt evacuate la
agent termic reţeaua orasaneasca.
Analizarea
Aer Coşul de la centrala termica Anual Firma specializata
ţiţeiului in
laborator
Etanaarile pompelor, vanelor
Pomparea
Aer sau armaturilor de conducte, Trimestrial Firma specializata
ţiţeiului
conducte de aerisire

Luciari
Aer Cosul de la centrala termica Anual Firma specializata
mecanice

41
4.3. Performanţe de mediu propuse, obiectivele şi ţintele de mediu
aleorganizaţiei S.C. CONPET S.A.

Nr. Performanţe de mediu Obiective specifice Ţinte specifice


crt. propuse la S.C.
CONPET S.A.
1. Perfecţionarea Ţinerea sub control Gestionarea activităţilor ţinând seama de
controalelor consumurilor a consumurilor de evidenţa cantitativă şi calitativă a
de utilităţi energie, resurse resurselor utilizatei apa. energie,
naturale, materii combustibili lichizi, uleiuri, chimicale)
prime şi materiale
2. Management performant îmbunătăţirea -conformarea cu prevederile legale
al deşeurilor rezultate în managementului privind colectarea separata, depozitarea
amplasamentul deşeurilor în in siguranţă şi predarea spre
organizaţiei organizaţie valorificare/eliminare a deşeurilor
periculoase nereciclabile:
-creşterea numărului de deşeuri
reciclabile;
-asigurarea respectării unui regim
autorizai pentru deşeurile nepericuloase,
inclusiv menajere
3. Perfecţionarea îmbunătăţirea -îmbunătăţirea modului de gestionare a
managementului managementului substanţelor chimice
substanţelor chimice materiilor prime
4. Minimizarea
utilizate numărului Prevenirea
periculoase folosite Respectarea termenelor de efectuare a
de evenimente de poluare riscurilor
în unitate reviziilor tehnice pentru echipamentele
accidentală cu tehnologice şi a de pompare(semeslrial); Efectuare RK:
repercusiuni privind accidentelor care Instruirea personalului pentru aplicarea
poluarea solului şi a pot avea planurilor de intervenţie în caz de
apelor. repercusiuni urgenţă; Organizarea exerciţiilor de
negative asupra simulare a intervenţiilor în caz. de
mediului poluare

42
5 Perfecţionarea gestionării Reducerea -imbunalalirea calităţii apelor uzate
apelor evacuărilor evacuate;
reziduale si a emisiilor de in mediul
poluante -reducerea nivelului de poluare

poluant in atmosfera înconjurător atmosferica generala de organizaţie

6 Perfecţionarea tuturor Menţinerea -menţinerea impacturilor în conformitate


activitatilor pentru a se conformităţii cu cu cerinţele de mediu pe linie de zgomot
desfăşură în deplină prevederile legale -prevenirea şi ţinerea sub control a
conformitate cu legislaţia în vigoare aspectelor de mediu potenţiale aferente
in vigoare, cu noilor proiecte
reglementările de mediu
şi cu alte cerinţe de
mediu aplicabile

7 Sensibilizarea in Creşterea nivelului Program anual de instruire pe linie de


domeniul mediului a de conştientizare a mediu
personalului propriu şi a personalului
celui care lucrează pentru propriu, precum şi
organizaţie a celui care
lucrează pentru
organizaţie in
domeniul mediului

8 Perfecţionarea Prevenirea Prevenirea si combaterea accidentelor


controalelor riscurilor şi a producerii de care pol avea repercusiuni asupra
poluărilor accidentale accidente cu mediului
repercusiuni asupra
mediului

43
9 Menţinerea aspectelor de Trierea la sursă a - Asigurarea sistemului de inscripţionare
mediu in limitele impuse deşeurilor generate; a tipurilor de deşeuri pe containerele
de cerinţele legale şi alte monitorizarea dedicate fiecăruia;
cerinţe aplicabile situaşiei evacuărilor - Instruirea angajaţilor privind trierea la
aspectelor de mediu de ape uzate sursă a deşeurilor;
corespunzător - urmarirea modului de aplicare a
autorizaţiilor regulilor referitoare la trierea la sursă a
existente la fiecare deşeurilor;
punct de lucru. - întocmirea evidenţei lunare a gestiunii
deşeurilor.

4.4 Identificarea actiunilor managerial si a resurselor necesare atingerii


performantelor de mediu
Acţiuni
Performante Resurse necesare Termene
manageriale
Completarea fişelor lunare
Perfecţionarea
de evidenţă şi urmărire -resurse financiare pentru
controalelor
consumuri de apă. completarea fişelor de Lunar
consumurilor de
combustibili, energie, evidenţă
utilităţi
chimicale.
-resurse financiare pentru
derularea activităţilor de
Management
colectare, recuperare şi
performant al
-organizarea colectării, reciclare a deşeurilor
deşeurilor
recuperării şi reciclării -resurse umane pentru permanent
rezultate în
deşeurilor derularea activităţilor de
amplasamentul
colectare, recuperare şi
organizaţiei
reciclare a deşeurilor -resurse
materiale pentru derularea
activităţilor de colectare,
recuperare şi reciclare a
deşeurilor
44
-resurse financiare pentru
manipularea, protecţia şi
deversarea substanţelor
Perfecţionarea -organizarea manipulării,
chimice -resurse umane
managementului utilizării, protecţiei si
pentru manipularea, permanent
substanţelor deversării substanţelor
utilizarea, protecţia şi
chimice utilizate chimice
deversarea substanţelor
chimice -resurse materiale
pentru manipularea,
A.Elaborarea utilizarea, protecţia şi
programului de RK deversarea substanţelor
conducte şi chimice
Minimizarea transmiterea lui la
- resurse materiale şi umane
numărului de compartimentul
pentrn elaborarea
evenimente de conducte;
programului RK, pentru
poluare B.Instruirea personalului
efectuarea instructajului, Anual/semestrial
accidcntală eu pentru aplicarea
precum şi pentru efectuarea
repercusiuni planurilor de intervenţie
excreiţiiloi de simulare in caz
privind poluarea In caz dc urgenţă:
de urgentă
solului şi a apelor. C.Organizarea cxerciţiilor
dc simulare a
intervenţiilor în caz de
urgenţă

45
-resurse financiare pentru
gestionarea apelor reziduale
si a emisiilor poluante in
Perfecţionarea
atmosferă
gestionai ii apelor -organizarea gestionării
-resurse umane pentru
reziduale si a apelor reziduale si a
gestionarea apelor reziduale Permanent
emisiilor de emisiilor poluante In
si a emisiilor poluante in
poluant in atmosferă
atmosferă -resurse materiale
atmosfera
pentru gestionarea apelor
reziduale si a emisiilor
poluante in atmosferă
Perfecţionarea
tuturor
activităţilor pentru
a se desfâşuta in -resurse financiare, umane şi
-preocupare permanentă
deplina materiale pentru
pentru perfeetionarea Permanent
conformitate cu perfecţionarea tuturor
tuturor activităţilor firmei
legislaţia in activităţilor firmei
vigoare, cu
reglementările de
mediu si cu alte
cerinţe de mediu
Sensibilizarea în
aplicabile
domeniul
mediului a Instruirea pe linie de Resurse matciialc şi umane
personalului mediu şi sănătate şi necesare efectuării
Permanent
propriu şi a celui securitate în muncă a intructajului pc linie de
care lucrează personalului protecţia mediului
neutru
organizaţie

46
Perfcetionarea
controalelor -organizarea activităţilor resurse financiare, umane şi
riscurilor si a dc control a factorilor materiale pentru controlul Permanent
poluărilor poluatori factorilor poluanţi
accidentale

Menţinerea
aspectelor dc
Sortarea la sursă a
mediu in limitele
deşeurilor generate
impuse de Resurse materiale şi umane Permanent
Monitorizarea situaţiei
ecrinţclc legale şi
evacuărilor apelor uzate
alte cerinţe
aplicabile
aspectelor de
mediu

4.5 Criteriile de selecţie a indicatorilor de performanţă de mediu

Criteriul indicatori de mediu obligatorii pentru avizul de functionare-CO (factori


de mediu aer, factori de mediu apa, nivel de zgomot).

Criterii generale:

 CGI -aprecierea corectă a performanţei;


 CG2-aprceicrea directă a performantei;
 CC3-aprccicrca facilă a performantei;
 CG 4-aprccierea relevantă a performantei.

Criterii specifice firmei:

 CS1-relevanţă indicator pentru activitatea firmei;


 CS2-disponibilitate resurse organizatiei pentru monitorizare indicator;
 CS3-disponibilitatc managerială in evaluarea impactului indicatorului asupra
activităţii firmei;
 CS4-posibilitătile de informare rapidă asupra evoluţiei indicatorului.

47
4.6 Aplicarea metodologiei de selectie a indicatorilor de performanta de mediu
Indicatorii de performanţă a managementului CO CGl CG2 CG3 CG4 CSI CS2 CS3 CS4 Total
punctaj
numărul de obiective şi ţinte realizate 0 8 8 8 8 9 5 5 10 61

numărul de iniţiative implementate privind 0 4 4 4 7 7 4 7 7 44


prevenirea poluării
Implementarea numărul de angajaţi care au incluse în fişa postului 0 8 8 8 6 9 9 8 8 64
politicilor si a responsabilităţi de mediu
programelor
numărul de sugestii de îmbunătăţire a mediului 0 8 8 8 9 9 9 8 8 67
provenite de la angajaţi
numărul de furnizori de servicii cu contract care au 0 8 8 8 9 9 8 8 8 66
un sistem de management de mediu implementat sau
certificat
gradul de conformitate cu reglementările 10 10 10 10 10 10 10 10 10 90

gradul de conformitate al furnizorilor de servicii cu 0 9 9 9 9 9 9 9 9 72


cerinţele şi aşteptările specificate de organizaţie in
contracte
timpul necesar răspuasului sau corectării incidentelor 0 10 10 10 10 10 10 10 10 80
de mediu
Conformitate numărul de acţiuni corective identificate care au fost 0 8 8 8 8 8 8 8 8 64
rezolvate sau care nu au fost nerezolvate

numărul de constatări de audit pe o perioadă 0 9 9 9 10 10 10 10 10 77

numărul de exerciţii pentru situaţii de urgenţă 0 9 9 10 10 10 10 10 10 78


efectuate
procentul referitor la pregătirea de urgenţă şi 0 6 6 6 6 6 6 6 6 48
exerciţiile de răspuns care demonstrează
promptitudinea planificată
costurile (operaţionale şi de capital) care sunt 0 10 10 10 10 10 10 10 10 80
asociate aspectelor de mediu ale produsului sau
reinvestirea unei părţiprocesului
a venitului pentru proiectele de 0 10 8 9 10 10 9 9 8 73
îmbunătăţire a mediului
economiile realizate prin reducerea utilizării 0 10 8 8 7 7 5 5 5 55
Performanţă
resurselor, prevenirea poluării sau reciclarea
financiară
deşeurilor
fondunlede cercetare şi dezvoltare utilizate in 0 10 9 8 8 9 9 8 8 69
proiectele cu semnificaţie de mediu
răspunderea juridică referitoare la mediu care poate
avea un impact material asupra situaţiei financiare a 10 10 8 8 8 10 10 10 10 84

organizaţiei

48
4.7 Sistem de indicatori de performanta specifici
Concretizare indicator in Unitate de
Indicator Posibilităţi de determinare Calculare
firma
măsură
Implementarea politicilor si a programelor

-numărul de obiective şi In raport cu obiectivele de mediu Identificare din obiective, Numarare Număr
tinte realizate stabilite in cadrul firmei tinte şi program de
management de mediu
-numărul de sugestii de Stimularea angajaţilor din toate La nivelul fiecărui Numarare Număr
sectoarele de activitate ale firmei
îmbunătăţire a mediului departament al firmei prin
in elaborarea de sugestii de
provenite de la angajaţi îmbunătăţire a mediului practic intervievarea angajaţilor
fiecare angajat poate emite astfel
în problema protecţiei
de sugestii)
Numar cât mai mare mediului
-numărul de iniţiative Număr Evaluarea la nivelul Numarare Număr
implementate privind fiecărui departament a
prevenirea poluării implementări numărului iniţiativelor de
protecţia mediului
implementate
- numărul de angajaţi care Intruirea angajaţilor pe probleme Evaluarea nivelului de Numarare Număr
au incluse în fisa postului cunoştinţe a angajaţilor pe
de protecţia mediului
responsabilităţi de mediu: probleme dc protecţia
mediului
numărul de furnizori de Certificarea furnizorilor de Evaluarea certificării Numarare Număr
scrvicii eu contract care au
servicii
un sistem de management furnzorilot
de mediu implementat sau
certificat
Conformitate

-gradul de conformitate cu Gradul de conformitate trebuie să Conform procedurilor de


reglementările tindă spre 100% mediu formulate
%

gradul de conformitate al Gradul de conformitate trebuie să Conform procedurilor de


furnizorilor de servicii cu tindă spre 100% certificare a furnizorilor
cerinţele şi aşteptările %
specificate de organizaţie in
contracte

49
- timpul necesar Gradul de răspuns sau corectare a Conform procedurilor de Unităţi de
răspunsului sau corectării incidentelor de mediu corecţie a incidentelor de timp
incidentelor de mediu mediu
(min/ore/
zile)

- numărul de acţiuni
corective identificate care Rezolvarea acţiunilor corective în Conform planului de
Numarare Numar
au fost rezolvat sau care nu termenul stabilit acţiuni corective
au fost nerezolvate

- numărul de constatări de Număr


Realizare audituri periodice Numarare Numar
audit pe o perioadă
neconformităti

numărul de exerciţii pentru Numărulraportate


de neconfomităţi
Realizarea exercitiilor de simulare identificate în timpul Numarare Numar
situaţii de urgentă
exercitiilor de simulare
procentul referitor la Pregătirea exerciţiilor de răspuns
Numărul de nereguli Numarare :%
pregătirea de urgentă şi care demonstrează promptitudinea
exerciţiile de răspuns care planificată
demonstrea/ă Performanţa financiară
promptitudinea planificată.
-costurile (operaţionale şi Costurile de mediu cuprinse in Evaluare costuri acţiuni de Calculare RON
de capital) care sunt costul produselor protecţia mediului costuri de
asociate aspectelor de mediu şi
mediu ale produsului sau încadrarea
procesului lor in costul
produselor
reinvestirea unei părţi a Costurile necesare proiectelor de Evaluarea proiectelor de Calculare RON
venitului pentru proiecte de îmbunătăţire a mediulu în costul îmbunătăţire a mediului costuri de
imbunatatire a mediului produselor mediu şi
încadrarea
lor in costul
produselor
economiile realizate prin Costuri reduse datorită reducerii Scăderea preţului Calculare RON
reducerea utilizării utilizării resurselor produsului datorate costuri de
resurselor, prevenirea reducerii consumului de mediu şi
poluării si reciclarea resurse încadrarea
deşeurilor lor in costul
produselor
-fondurile de cercetare si Alocarea de fonduri din bugetul Valoare fonduri alocate si Calculare RON
dezvoltare utilizate in firmei pentru proiectele de mediu repartizarea lor pe proiecte valoare
proiectele cu semnificaţie fonduri
de mediu totale şi pe
proiecte
-răspunderea Plata amenzilor Identificarea punctelor de Calcularea RON
juridica poluare a mediului costurilor de
referitoare la mediu care prejudicii
poate avea un impact aduse
material asupra situatiei mediului
financiare a organizaţiei.

50
Indicatori de performantă operationali
Materiale
- cantitatea de materiale Identificarea de materiale pe tipuri Determinarea cantităţilor Calcularea t/an, kg/an
auxiliare reciclate sau consumate, reciclate sau consumurilor
reutilizate reutilizate pe an anuale pe
categorii de
materiale

-cantitatea de apa pe Consum specific apa Determinare consum apa Calcularea mc


unitatea de produs unitatea de produs consumului
specific de
apa
- cantitatea de materiale Identificarea de materiale Determinarea cantitatilor Calculare a t/an.,kg/an
periculoase utilizate în periculoase materiale periculoase cantitaţilor
procesul de producţie utilizate pe an anuale pe
categorii de
materiale
periculoase
-cantitatea de materiale Ţiţei; Consumuri specifice Calculare t/buc, buc
utilizate pe unitatea de Gaze naturale: Energie electrică. consumuri
produs Uleiuri; specifice
Toluen;
Emulgator;
Hârtie.
- cantitatea de apă Cartuş toncr;
Consum Lavctc:
specific apa Determinare cantitătii de Calculare a mc
reutilizată Plumb apa reutilizată cantităţii de
apă
reutilizată

Servicii care sprijina activitatea organizatiei


-cantitatea de materiale Identificare materiale reciclabile Deteminare cantităţi Calcularaa t/an
reciclabile şi reutilizabile şi reutilizabile folosite de materiale reciclabile şi cantitătilor
folosite de furnizorii de furnizorii de servicii contractate reutilizabile folosite de anuale pe
servicii contractate furnizorii de servicii categorii de
contractate/an materiale
recielabile şi
reutilizabile
folosite de
furnizorii de
servicii
contractate/
an

cantitatea de materiale Identificare deşeuri generate de Determinare cantităţi t/an


periculoase utilizate de furnizorii de servicii contractate deşeuri generate de Calcularea
furnizorii de servicii furnizorii de servicii deşeuri
contractate contractate/an generate de
Furnizorii de
servicii
contractate
/an

51
Energie
-cantitatea de energie Identificare tipuri de energie Determinare cantităţi Calcul Kwh,Kcal
utilizată pe an sau pe utilizate energie utilizată pe cantităti etc
unitate de produs tipuri/an sau unitatea de energie
produs utilizata
-cantitatea din fiecare tip de Identificare tipuri de energie Determinare cantităţi pc
Calcul Kwh, Kcal
energie utilizată utilizate energie utilizata pe tipuri an sau
eantitati etc.
tipuri/an sau unitatea de unitatea de
energie
produs orodus pe
utilizata
tipuri de an
sau
unitatea de
produs

Utilitati fizice si echipamente


-numărul de ore de Identificare numărul şi tipurile de înregistrări nr ore Sumarea Nr ore.
funcţionare pe an pentru un maşini şi utilaje din cadrul firmei funcţionare nr.ore de
anumit echipament şi înregistrarea numărului de ore funcţionare/
de funcţionare pe an utilaj,maşina
etc.
- numărul de situaţii de Identificarea situaţiilor de urgentă Plan cu situaţii de urgenţa Numărarea Nr. De
urgenţă (de exemplu, sau a activităţilor care nu sunt perioadei de ore/zile
explozii) sau activitati care uzuale producere a
nu sunt uzuale: (de unor
exemplu. inchideri ) pe an accidente
-numărul de ore de întocmire plan de mentenanţa înregistrarea orelor de Calcul ore Nr ore
mentenanţa preventiva a preventiva mentenanţa echipament si mentenanta
echipamentului pe an pe total an echipament
si an
consumul mediu de întocmirea fişelor de evidenta a înregistrarea cantităţilor de Calcul litri Litri
combustibil al parcului consumului de combustibil combustibil de
autovehicule combustibil
parc
autovehicule
- suprafaţa totală de teren Identificare suprafeţe construcţii Înregistrare suprafeţe Sumare Mp
utilizata în scopuri de şi dotări din firmă suprafeţe
producţie construcţi i
si dotări din
cadiul firmei
numărul ds echipamente cu Identificare număre de înregistrări nr de Sumarea Buc.
părţi proiectate pentru fi echipamente cu părţi proiectate echipamente reciclate nr.de utilaje
uşor de asamblat, reciclate pentru a fi uşor de asamblate,
reciclate şi reutilizate

Furnizare si livrare
- numărul de livrări de Identificarea catitătii de ţitei înregistrarea cantităţilor de Calcul Tone
produse pe tip de transport livrată ţiţei livrat cantitătilor
pe zi; de titei livrat

52
-consumul mediu de Identificare mijloace de transport, înregistrare consum de Calcul Litri
combustibil al parcului de tipuri de combustibil combustibil/tip mijloc de consum
autovehicule transport si an mediu
combustibil/
an

Produse
- numărul de unităţi de Identificare produse cu defecte Determinare tipuri produse Calcularea Nr/an
produse secundare generate sau reciclate cu defecte sau reciclate pe numărului de
pe unitatea de produs an produse cu
defecte sau
reciclate pe
an

Deşeuri
-cantitatea de deşeuri Identificare deşeuri/tipuri cu înregistrare cantităţi Calcularea Kg,t
controlată prin autorizaţii precizarea procesului sursă deşeuri/tipuri si procese cantităti i de
de mediu (deşeuri textile, metalice, sursă deşeuri pe
menajere, nămol pre-epurare.) tipuri deşeuri
urmărite prin
autorizaţiade
mediu

-cantitatea totala de deşeuri Identificare deşeuri, tipuri cu înregistrare cantităţi Cumularea Kg,t
precizarea procesului sursa deşeuri/tipuri si procese cantitătilor
sursă de deşeuri pe
tipuri
deşeuri/an

- cantitatea de deşeuri Identificare cantitati de deşeuri înregistrarea cantităţii de Calcularea Kg,t


depozitat: pe depozitate pe amplasamentul deşeuri depozitate pe cantitătii de
amplasamentul organizaţiei organizaţiei amplasamentul societăţii deşeuri pe
tipuri
deşeuri/an
sau unitatea
de produs
Emisii

-zgomotul măsurat intr-un Identificare locaţii cu zgomot şi Măsurare intensitate Citire dB


anumit amplasament înregistrare nivel zgomot/locatie zgomot in diferite locaţii indicaţii
aparatura
specifica

Cumulare Mc, t/an


cantităti
-cantitatea de emisii Identificare tipuri de emisii pe înregistrare cantităţi emisii emisii
specifice pe an locaţii pe tipuri şi locaţii
-cantitatea de emisii în aer Monitorizare emisii în aer înregistrare cantităţi emisii Cumulare Mc/luna, an
cu potential de distrugere a în aer cantităti
ozonului emisii in aer

53
Indicatori de stare a mediului
Aer
•nivelurile medii de zgomot Identificare locaţii cu zgomot şi Măsurare intensitate Citire dB
măsurate în perimetrul înregistrare nivel zgomot in diferite locaţii şi indicaţii
utilitătilor organizaţiei zgomot/locaţie cu influenţe in in perimetru organizaţiei aparatura
perimetrul organizaţiei specifica
in
perimetru
organizaţiei

-concentraţia unui anumit Monitorizarea poluanţi cu efecte înregistrare concentraţii/ Cumulare Mc,g,kg
poluant în aer înconjurător, in aerul înconjurător perioade determinate de concentratii, etc. in
în zonele alese pentru timp tipuri funcţie de
monitorizare de natura
poluatori poluatorului
mirosul măsurat la distantă Identificare locaţii unde mirosul Măsurarea gradului de
specificată de utilităţile este insuportabil persistentă a mirosului
organizaţiei.

APA
-concentraţia Monitorizarea poluanţi cu efecte in apele înregistrare concentraţii/ Mc,g.kg
unui anumit subterane sau de suprafaţă perioade determinate de Cumulare etc. in
poluant în timp concentratii, funcţie de
apele tipuri de natura
subterane sau poluatori in poluatorului
de suprafaţă apele
subterane
sau de
suprafaţă
Sol
refacerea Indentificarea zonelor poluate şi reconstrucţia înregistrarea perioadei de Cumularea Ore/zile/ani
terenului într- solului refacere a solului timpului de
o anumită reconstructie
zonă
concentraţia Monitorizarea poluanţilor înregistrare concentraţii Cumulare Mc,g,kg
unui poluant perioade determinate de concentratii, etc.in
specific in timp tipuri de funcţie de
orizonturile poluatori in natura
de la sol poluatorului
suprafaţa
solului in
anumite zone
din apropierea
utilităţii
organizaţiei

54
4.8 Informatii necesare pentru determinarea indicatorilor de performanta
Informaţii
Mod de
necesare pentru Sursa Beneficiarii informaţii
Indicator prelucrare
determinare informaţiilor indicatori
informaţii
indicator
Implementarea politicilor si a programelor
numărul de
Informaţii Strategia, obiectivele şi
obiective şi - Managerii de vârf
manageriale ţintele dc management
tinte
-numărul de Informaţii
realizate înregistrările pe probleme Selecţie, Managerii de la nivelul
sugestii de manageriale la
de mediu de la nivelul cumulare, departamentelor şi de la
îmbunătăţire nivelul ficearui
fiecărui departament analize vârf
a mediului departament
provenite
-numărul de de Informaţii înregistrările pc probleme Managerii dc la nivelul
Cumulare,
lainiţiative
ansaiati manageriale la dc mediu de la nivelul departamentelor şi dc la
analiză efect
implementat nivelul fiecărui ficeărui deoartament vârf
- numărul
e de departament
furnizori
privindde
Informaţii înregistrarea furnizorilor
serv
prevenirea
icii cu
manageriale la care au sistem de
poluării
contract care Selecţie Managerii de vârf
nivelul fiecărui management implementat
au un sistem
furnizor sau certificat
de
management
- numărul
dc mediude Informaţii
angajaţi care
implementat manageriale
Identificarea responsabil
au incluse
sau în
ecrtifieat referitoare la
ităţ ilor de mediu ficeărui Selceţie Managerii vârf
fişa postului responsabil ităţ
angajat
responsabilit ile de mediu a
ati de mediu angajaţilor
Conformitate

-gradul de
Norme şi limite Managerii dc la nivelul
conformitate Legislaţia in vigoare şi Calcul
admise pentru departamentelor şi de la
cu înregistrările de mediu indicator
diverşi poluanţi vârf
reglementările

55
Informaţii Managerii de la nivelul
- numărul de Identificare,
sistem de departamentelor şi dc la
constatări de
referinţa Procedurile de mediu numărare. vârf şi toţi angajaţii
audit pe o
mediu pentru rcsponsabilzarca
perioada analizare
(proceduri) problemelor de mediu la
toate nivelurile
- gradul de Informaţii
conformitate al
despre
furnizorilor dr
Managerii de la nivelul
servirii cu Contractele încheiatc cu Identificare,
conformitatea
cerintele şi furnizorii departamentelor şi de la
furnizorilor eu analizare
aşteptările cerintele şi vârf
specificate de aşteptările
organizaţie în organizaţiei
contracte
- timpul necesar Planificarea
Plan de acţiuni corective Managerii de la nivelul
răspunsului sau acţiunilor dc
specific incidentelor de Conultare departamentelor şi de la
corectării corectare a
mediu
incidentelor de incidentelor vârf
mediu de mediu
- numărul de
acţiuni corcdive
Planificarea Planurile specifice Managerii de la nivelul
identificate care
acţiunilor dc managementu lui integrat Consultare departamentelor şi dc la
au fost
mediu dc mediu
rezolvate sau vârf
care nu au fost
nerezolvate
- numărul de Planificarea Managerii de la nivelul
exerciţii pentru exerciţiilor Planurile specifice
Consultare departamentelor şi de la
situaţii de pentru situatii efectuării exereiţiilor
urgenţa de urgenţa vârf
efectuate

56
- procentul
referitor la Promptitudine Managerii de la nivelul
pregătirea de a cxerciţiilor Planuri dc execuţie a
Consultare departamentelor şi de la
urgenţă şi în situaţii dc exerciţiilor
exerciţiile de urgenţa vârf

răspuns

Performanta financiara
-răspunderea
juridica
referitoare la Reglementăriile din
Documentatia de Managerii de la nivelul
mediu eare documentaţia
poate avea un management integrat Consultare departamentelor şi de la
de management vârf
impact material de mediu
integrat de mediu
asupra situatici
financiaro a
organizatiei

-costurile Calculare
(operaţionale si
costuri
de capital) care Managerii de la nivelul
Valoarea costurilor Evidenţele conform
sunt asociate departamentelor şi de la
aspectelor de de mediu contabile metodologiei vârf
mediu ale
produsului sau eoniabilc.

procesului
costurile de
-fondurile de
corectare si Documentele care mediu
Valoarea fondurilor Repartizare si Managerii de la nivelul
dezvoltare prevăd repartizarea
pentru proicctclc dc corvstituic
calculare departamentelor şi dc la
utilizate in fondurilor firmei
mediu fonduri firmă vârf
proiectele cu (financiare) cheltuieli
semnificaţie de
indirecte
mediu

57
- economiile Valoarea
realizate prin economiilor
reducerea obtinute în urma Documentele care Managerii de la nivelul
utilizării reducerii prevăd economiile Consultare departamentelor şi dc la
resurselor, consumului dc efectuate vârf
prevenirea resurse şi materii
poluarii prime

Indicatori de performanta optionali


Materiale
-cantitatea de Calcule
materiale Cantităţi de Documentele de evidenţă specifice Managerii de la nivelul
prelucrate, materiale a consumurilor dc pentru departamentelor şi de la
reciclate sau prelucrate materiale reciclate determinarea vârf
reutilizate consumurilor
spceifice
Calcule
specifice
-cantitatea de Consumul de Managerii de la nivelul
Documentele dc evidenţă pentru
apa pe unitatea apa pe unitatea departamentelor şi de la
a consumurilor dc utilităti determinarea
de produs de produs vârf
consumurilor
specifice de
utilităti
Calcule
Documentele dc evidenţă specifice Managerii dc la nivelul
cantitatea de Cantitătile de
a cantităţilor de apă pentru departamentelor şi dc la
apă reutilizată apa reutilizata
reutilizate determinarea vârf
cantităţilor de
apa reutilizata

58
Calcule
-cantitatea de specifice
materiale Cantităţile de Documentele de evidenţa pentru Managerii de la nivelul
utilizate pe materiale unita a consumurilor dc determinarea departamentelor şi de la
unitatea de tea de produs materiale consumurilor vârf
produs specifice de
materiale/an

4.9 Identificarea responsabilităţilor de mediu a managerilor organizatiei


(manager general, manager tehnic, responsabil de mediu)
Nr. Manager Responsabilităţi de mediu
Crt.
1. Director
general

-conduce nemijlocit activitatea directorilor executivi, precum şi


următoarele compartimente: management, resurse umane - documente
secretc. oficiul juridic, controlul financiar intern;
-Analizează rezultatele acţiunilor corective, preventive şi dispune
măsurile necesare;
-Analizează şi controlează eu eficacitate principalii indicatori de mediu
ai firmei;
-Analizează şi avizează politicile şi strategiile propuse în sensul
creşterii responsabilităţii fată de mediu a firmei;
-examinează şi supraveghează activităţile firmei şi analizează punctele
critice pentru mediu;
-Asigura respectarea în totalitate a prevederilor de mediu stabilite la
nivelul firmei;
-asigură o abordare credibilă şi riguroasă a managementului de mediu;
-asigurarea protectiei apei, aerului si solului din interiorul firmei si in
vecinatatea acesteia;
îmbunătăţirea continuă a performanţelor de mediu ale organizaţiei,
concomitent eu evoluţia pe plan economic şi social;

59
2 Directorul
tehnic

-conduce nemijlocit activitatea inginerului şef transport ţiţei, gazolină,


etan – ţară, a inginerului şef transport ţitei – import;
-asigură şi urmăreşte raţionalizarea şi economisirea materialelor prime,
a apei şi a energici, reducerea costurilor prin reciclare;
-propune un program de acţiuni concrete pentru atingerea scopurilor de
mediu;
-urmăreşte obţinerea de date cu privire la impactul de mediu asociat eu
activitatea fiecărei secţii şi o listă a principalelor probleme;
-canalizeaza principalii indicatori de mediu ai firmei şi propune politici
şi strategii in sensul creşterii responsabilităţii fata de mediu a firmei;
-iniţiază, planifica şi conduce schimbări tehnologice;
-gospodărirea deşeurilor şi ambalajelor;
-controlul si analiza emisiilor – imisiilor;
-gospodărire a substanţelor toxice şi perieuloase;
-întocmirea si respectarea programul de conformare;
-adoptarea unor tehnici şi soluţii bazate în primul rând pe prevenirea
poluării, apoi pe reducerea şi ţinerea sub control;
asigurarea unui management mai bun al materiilor prime, al deşeurilor
rezultate şi a unei mai bune gestionari a apelor re/Jduale şi a emisiilor
3 Directorul de proiect dc poluanţi în atmosfera;
-conduce control a activitatea
tinerea subnemijlocit consumurilorunitatii de proiect
dc utilităti. cu următoarele
precum şi a riscurilor şi
control proiect şi secretariat;
poluărilor accidentale
componente:
-S.C.A.D.A.: agregate de pompare: termoelectric: telecomunicaţii;
-conduce proiectele de îmbunătăţire a mediului, de reducere a
consumurilor de resurse, materiale;
4 Director
-conduce nemijlocit activitatea următoarelor compartimente:
economie
contabilitate, financiar, administrati v-secretariat, prognoză şi analize
economice, tarife, preturi, oficiul de calcul;
-analizează principalii indicatori de mediu ai firmei şi propune politiei
şi strategii in sensul creşterii responsabilităţii fata de mediu a firmei;

60
5 Director
comercial -conduce nemijlocit activitatea următoarelor compartimente: contracte-
surse. marketing, reiaţii-protocol, aprovizionare, C.T.C.- laborator;
-urmăreşte selcctarea furnizorilor care pot demonstra faptul că
metodele folosite în realizarea materiilor protejează mediul
înconjurător;
-monitorizarea continua a preferinţelor consumatorilor –
-propune schimbări efectuate asupra produselor firmei;

6 Responsabilul de mediu
-controlul şi urmărirea modului in care se aplica reglementările
legislative în vigoare privind Protectia Mediului;
-acordarea de consultanta departamentelor, celor care coordoneaza
diferite departamente din cadrul organizaţiei cu privire la
reglementările legislative în vigoare şi normele; privitoare la Protecţia
Mediului;
-asigurarea instruirii si informării personalului tehnico- administrativ
in probleme de Protectia Muncii, Prevenirea si Stingerea Incendiilor si
Proteetia Mediului prin cele trei forme de instructaj;
-se ocupa de întocmirea documentaţiei pentru obţinerea avizelor de
mediu şi de transmiterea raportărilor periodice către Agenţia de Mediu;
-îşi asumă realizarea şi îndeplinirea de planuri pentru reducerea
poluării şi chiar implementarea unor sisteme de management de mediu;
-elaborarea planului de automonitorizare şi de baze de date pentru
protectia mediului;

61
4.10. Stabilirea deciziilor de mediu specifice diferitelor categorii de
manageri ai organizaţiei

Pentru realizarea din punct de vedere metodologic a acestei etape am utilizat indicatorii de
mediu selectaţi pentru managementul mediului la SC CONPT SA. precum si centrele de decizie
ce sunt cuprinse în structura organizationala a aceleaşi firme. Din aceasta abordare rezultă
concluzia că îmbunătăţirea calitătii managementului de mediu trebuie privită în corelaţie cu
managementul general al unei firme şi depinde în mare măsura de gradul de integrare a
managementului de mediu în managementul firmei.
Tabel 3. Stabilirea deciziilor de mediu

Decizii de mediu Indicatori de mediu Compartiment/centru de decizie

Managerii de vârf (general, tehnic,


-numărul de obiective şi
financiar contabil, calitate )
tinte realizate
Managerul de mediu
-numărul de sugestii de
Directorul tehnic
Implementarea politicilor şi a îmbunătăţire a mediului
Managerul de mediu
programelor de mediu provenite de la angajaţi
-numărul de initiative
Dircetorul tehnic
implementate privind
Managerul de mediu
prevenirea poluării
-numărul de angajaţi care au Dircetorul ethnic
incluse în fişa postului Managerul de mediu
`
responsabilităţi de mediu Responsabilul de mediu
-numărul de furnizori de
Dircetorul tehnic
servicii cu contract care au
Dircetorul economic
un sistem de management de
Managerul de mediu
mediu implementat sau
Responsabilul de mediu
certificat
Managerul general
-gradul de conformitate cu
Dircetorul tehnic
Conformitate reglementările
Managerul de mediu

62
- numărul de constatări de Dircetorul tehnic
audit pe o perioada Managerul de mediu

-gradul de conformitate al
furnizorilor de servicii cu Managerii de vârf (general, tehnic,

cerintele şi aşteptările financiar ,contabil, calitate)


specificate de organizaţie in Managerul de mediu
contracte
-timpul necesar răspunsului Dircetorul tehnic Dircetorul
sau corcetării incidentelor de economie Managerul de mediu
mediu Responsabilul dc mediu
-numărul de acţiuni Dircetorul tehnic
corective identificate care au Dircetorul economic
fost rezolvate sau care nu au Managerul de mediu
fost nerezolvate Responsabilul de mediu
Dircetorul tehnic
-numărul de exerciţii pentru
Dircetorul economic
situatii de urgenta efectuate
Managerul de mediu
-procentul referitor la
Dircetorul tehnic
pregătirea de urgenţă şi
Dircetorul economic
exerciţiile de răspuns care
Managerul de mediu
demonstrează
Responsabilul de mediu
promptitudinea planificata
-răspunderea juridica
Managerul general
referitoare la mediu care
Dircetorul economic
poate avea un impact
Dircetorul Tehnic
material asupra situaţiei
Managerul de mediu
financiare a organizaţiei
-costurile (operaţionale şi de
Directorul economic
capital) care sunt asociate
Direcotorul Tehnic
aspectelor de mediu ale
Managerul de mediu
Performanta financiara produsului sau procesului

-fondurile de cerectare si
dezvoltare utilizate în Directorul economic

proiectele cu semnificaţie de Managerul de mediu

mediu
Directorul general
-reinvestirea unei părţi a
Directorul economic
venitului pentru proiectele
Directorul Tehnic
de îmbunătăţire a mediului
Managerul de mediu

63
-economiile realizate prin
reducerea utilizării Directorul economic

resurselor, prevenirea Directorul Tehnic

poluării sau reciclarea Managerul de mediu

deşeurilor
-cantitatea de materiale Directorul Tehnic
prelucrate, reciclate Managerul de mediu
-cantitatea de apă pe Directorul Tehnic
unitatea de produs Responsabil SPP
-cantitatea de materiale Directorul Tehnic
Performanta operaţională in
periculoase utilizate în Responsabil SPP
ceea ce priveşte materialele
procesul de producţie Managerul de mediu
-cantitatea de materiale Directorul Tehnic
utilizate pe unitatea de Responsabil SPP
produs
Directorul Tehnic
-cantitatea de apă reutilizată
Responsabil SPP

-cantitatea de materiale
reciclabile şi reutilizabile Directorul comercial
Performanta operaţională in
folosite de furnizorii de Managerul de mediu
ceea ce priveşte serviciile
servicii contractate
care sprijină activităţile
-cantitatea sau tipul de
firmei Directorul comercial
deşeuri generate de
furnizorii de servicii Managerul de mediu

contractate
-cantitatea de energie Directorul tehnic
uilizată pe an sau pe Managerul mecano energetic
Performanta operaţională in unitatea de produs Responsabil SPP
ceea ce priveşte energia
-cantitatca din fiecare tip de Directorul tehnic
energic utilizată Managerul mcano energetic
Responsabil SPP
-numărul de ore de
Directorul tehnic
funcţionale pe an pentru un
Responsabil SPP
anumit echipament
-suprafaţa de teren utilizată Directorul tehnic
Performanta operaţională in
ceea ce priveşte utilitatile în scopuri de producţie Manager mediu
fizice
-numărul de ore de
Directorul tehnic
mentenantă preventivă a
Managerul de mediu
echipamentului pe an Manager mecano energetic

64
-numărul de situaţii de
Directorul tehnic
urgentă (de exemplu,
Managerul de mediu
explozii) sau activităţi care
Manager mecano energetic
nu sunt uzuale
-consumul mediu de Directorul economic
combustibil al parcului de Managerul de mediu
autovehicule Responsabil SPP
-numărul de echipamente
Directorul tehnic
cu părţi proicetate pentru fi
Managerul de mediu
uşor dezasamblate,
Manager mecano energetic
reciclate şi reutilizate
-numărul de livrări de Manageri mecano energetic
produse pe tip de transport Manager comercial
Performanta operaţională in
pe zi Director economic
ceea ce priveşte: furnizarea
şi livrarea -consumul mediu de
Directorul economic
combustibil al parcului de
Manager mecano energetic
autovehicule

Performanta operaţională in -numărul de unităti de Directorul tehnic


ceea ce priveşte: produsele energic consumate in Manager calitate
timpul utilizării produsului Responsabil SPP
-cantitatea de deşeuri Managerul de mediu
Performanta operaţională in controlată prin autorizaţii Manager general
ceea ce priveşte: deşeurile de mediu
-cantitea de deşeuri pe an Directorul tehnic
sau pe unitatea de produs Directorul financiar
Managerul de mediu
Manager calitate
- cantitatea de deşeuri Directorul tehnic
depozitate pe Manager calitate
amplasamentul organizaţiei Directorul economie
Managerul de mediu
Responsabil SPP
Performanta operaţională in -zgomotul măsurat intr- un Directorul tehnic
ceea ce priveşte: emisiile anumit amplasament Manager mecano energetic
Managerul de mediu
-cantitatca de emisii Directorul tehnic
specifice pe an Manager mecano energetic
Managerul de mediu

65
-cantitatea de material Directorul tehnic
specific deversată în apă pe Managerul de mediu
unitatea de produs Manager mecano energetic
-cantitatea de emisii în aer Directorul tehnic
cu potenţial de distrugere a Managerul de mediu
ozonului
Starea mediului - AER -nivelurile medii de zgomot Dircctorul tehnic Managerul de
măsurate in perimetrul mediu
utilităţilor organizaţiei
-concentraţia unui anumit Directorul tehnic
poluant în aer Managerul de mediu
-mirosul măsurat la o Directorul tehnic
distanta specificată de Managerul de mediu
utilităţile organizaţiei
Starea mediului - APA -concentraţia unui anumit Directorul tehnic
poluant în apele subterane Managerul de mediu
sau de suprafaţă
-refacerea terenului intr-o Directorul tehnic
anumită zonă Managerul de mediu
Starea mediului SOL
-concentraţia unui poluant Directorul tehnic
specific in orizonturile de Managerul de mediu
la suprafaţa solului in
anumite zone din
apropierea utilităţii
4.11. Intocmirea diagramei de relaţii de mediu pentru fiecare departament
organizaţiei

al structurii organizaţionale

Diagramele de relaţii de mediu prezintă circulaţia informaţiilor de mediu in


cadrul unei firme, ceea ce constituie un element ce sprijină conceperea si funcţionarea
sistemului informaţional si construirea tabloului de bord integrat de mediu. Diagramele
sunt prezentate in figurile 5,6,7.

66
67
68
Concluzii

In cadrul studiului de caz am urmărit aplicarea metodologiei proiectate pentru o


firmă de transport ţiţei prin conducte.
Pentru a putea realiza sistem de indicatori de performanţă de mediu am parcurs
următoarele etape:
 prezentarea organizaţiei;
 descrierea managementului organizaţional: structura organizatorică, sistemele
de management de mediu identificate, obiectivele economice ale firmei;
 cercetarea impactului problemelor şi reglementărilor de mediu asupra
managementului societăţii S.C.CONPET S.A. cu ajutorul chestionarelor;
 proiectarea sistemului de indicatori: simt aleşi indicatorii de mediu, se
identifică factorii poluatori, performanţele de mediu propuse, obiective, ţinte,
cuantificarea indicatorilor.

69
BIBLIOGRAFIE

 Comeliu Rusu - Management. Concepte, metode, tehnici, Editura


Expert. Bucureşti, 1993;
 SR ISO 14001, (2005), Sisteme de management de mediu - Specificaţii şi
ghid de utilizare, Asociaţia de standardizare din România (ASRO);

 SR ISO 14004, (2005), Sisteme de management de mediu Linii


directoare referitoare la principii, sisteme şi tehnici de aplicare.
Asociaţia de standardizare din România (ASRO);

 SR EN ISO 14031, (1999), Management de mediu - Evaluarea


performanţelor de mediu - Ghid. Asociaţia de standardizare din România
(ASRO).
 https://www.CONPET.RO

70