UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUC II BUCURE TI

Radu Pascu Andrei Zybaczinski

CALCULUL DUP EUROCODE 2

Bucure ti 2012
 CUVÂNT ÎNAINTE

Necesitatea public rii unui curs de BETON PRECOMPRIMAT este rezultatul

actualiz rii, în ultimii ani, a normelor de proiectare a betonului structural (beton, beton
armat, beton precomprimat) în vederea armoniz rii cu normele europene. Astfel,
STAS 10107/0-90 a fost înlocuit în anul 2010 cu standardul SR EN 1992-1-1,
versiunea na ional a EUROCODE 2.
Întrucât nu exist în prezent o lucrare care s trateze modul de proiectare a
elementelor de beton precomprimat potrivit normei în vigoare la care ne-am referit
mai sus, cursul BETON PRECOMPRIMAT. CALCULUL DUP EUROCODE 2 -
autori: prof. dr. ing. Radu PASCU i ef lucr. dr. ing. Andrei ZYBACZYNSKI vine s
umple aceasta lacun .
Lucrarea este organizat pe 8 capitole (text i figuri) înso ite de o bibliografie
adus la zi i de o anex cu simboluri i nota ii care înlesne te considerabil
urm rirea textului c r ii.
Cartea dep e te cadrul strict al calculului betonului precomprimat prezentând
în capitolul 1- Introducere, în capitolul 2 - Materiale i metode de precomprimare i în
capitolul 3 - Comportarea elementelor de beton precomprimat sub înc rc ri no iunile
de baz necesare în elegerii metodelor generale de calcul ale betonului
precomprimat precum i prevederilor normativului actual.
No iunile teoretice sunt ilustrate prin exemple de calcul. Modul complet de
rezolvare a proiect rii unui element de beton precomprimat poate fi urm rit prin
„studiul de caz” care face obiectul capitolului 8.
Lucrarea se distinge printr-o prezentare clar i riguroas , care o face
accesibil atât studen ilor cât i inginerilor care au de rezolvat proiectarea unor
elemente de beton precomprimat conform noilor reglementari tehnice.
Cartea este deosebit de necesar procesului de înv mânt i este util
inginerilor proiectan i de specialitate în condi iile în care în prezent nu exista o lucrare
care sa trateze acest subiect potrivit standardului actual.

Prof. dr. ing. Liviu CRAINIC

 CUPRINS

1. Introducere.........................................................................................1
1.1 Defini ia betonului precomprimat .................................................................... 1
1.2 Procedee de precomprimare ............................................................................ 2
1.3 Avantaje, inconveniente i domeniu de utilizare ............................................ 3
1.4 Scurt istoric ........................................................................................................ 4
2. Materiale i metode de precomprimare ...........................................5
2.1 Betonul ............................................................................................................... 5
2.2 Arm turi pentru beton precomprimat .............................................................. 5
2.3 Alte materiale ..................................................................................................... 9
2.3.1 Tecile pentru arm turi postîntinse ................................................................. 9
2.3.2 Mortarul de injec ie ...................................................................................... 10
2.4 Mecanisme de ancorare .................................................................................. 10
2.4.1 Ancoraje active ............................................................................................ 11
2.4.2 Ancorajele fixe ............................................................................................. 12
2.5 Pretensionarea arm turilor ............................................................................. 13
3. Comportarea elementelor de beton precomprimat sub înc rc ri 15
3.1 Evolu ia eforturilor unitare în arm tur i în beton în faza ini ial .............. 15
3.1.1 Arm turi preîntins ........................................................................................ 15
3.1.2 Arm turi postîntinse ..................................................................................... 16
3.1.3 Controlul pretension rii ............................................................................... 17
3.2 Tiran i................................................................................................................ 18
3.3 Grinzi ................................................................................................................ 21
3.4 Exemplul 1: Tirant de beton precomprimat ................................................... 24
3.3 Exemplul 2: Grind de beton precomprimat ................................................. 25
4. Calcul for ei de precomprimare......................................................29
4.1 For a maxim de precomprimare ................................................................... 29
4.2 For a de precomprimare ini ial i for a de precomprimare la timpul t ...... 29
4.3 Efectul precomprim rii la SLU ....................................................................... 29
4.4 Efectul precomprim rii la SLS........................................................................ 30
4.5 Pierderi de tensiune ........................................................................................ 30
4.5.1 Introducere .................................................................................................. 30
4.5.2 Arm turi postîntinse în faza ini ial .............................................................. 31
4.5.3 Arm turi postîntinse în faza ini ial .............................................................. 38
4.5.4 Pierderi tensiune dup transfer (arm turi pre sau postîntinse) .................... 45
5. Verific ri la st ri limit ultime.........................................................51
5.1 Introducere ....................................................................................................... 51
I
 5.2 Verificarea de rezisten în sec iuni normale : Întindere pur ..................... 51
5.3 Verificarea de rezisten în sec iuni normale : Încovoiere ........................... 51
5.4 Verificarea de rezisten la for t ietoare ..................................................... 54
5.4.1 Introducere .................................................................................................. 54
5.4.2 Determinarea for ei t ietoare de calcul VEd................................................. 54
5.4.3 Limitarea superioar a for ei t ietoare ........................................................ 54
5.4.4 Elemente f r arm tur transversal .......................................................... 54
5.4.5 Elementele cu arm tur transversal ......................................................... 56
6. Verificarea la st ri limit de serviciu ............................................. 60
6.1 Limitarea eforturilor unitare în beton i arm tur ......................................... 60
6.2 Controlul fisur rii ............................................................................................. 60
6.2.1 Cerin e de performan ............................................................................... 60
6.2.2 Armarea minim ......................................................................................... 61
6.2.3 Calculul deschiderii fisurilor ........................................................................ 64
6.3 Controlul deforma iilor .................................................................................... 65
6.3.1 Verificarea la SLS de deforma ie ................................................................ 65
6.3.2 Calculul modulului de rigiditate al sec iunii ................................................. 66
7. Calculul zonelor de transmitere ..................................................... 68
7.1 Aderen a arm turilor preîntinse. Lungime de transfer i lungime de
ancorare..................................................................................................................... 68
7.2 Zona de difuzie ................................................................................................. 70
7.3 Verificarea zonelor de transmitere ................................................................. 73
7.3.1 Verificarea la compresiune local ............................................................... 73
7.3.2 Verificarea la fisurare în planul arm turilor ................................................. 74
7.3.3 Verificarea la fisurare între arm turi............................................................ 76
7.3.4 Prevederi constructive pentru armarea zonelor de transmitere (STAS
10107/0-90) ............................................................................................................ 77
8. Exemplu de proiectare : grind prefabricat de acoperi cu
arm tur preîntins ................................................................................ 80
Anexa 1: Simboluri i nota ii..................................................................94
Bibliografie............................................................................................95

II
 1

1 Introducere
1.1 Defini ia betonului precomprimat

Betonul precomprimat este un beton cu eforturi ini iale de compresiune.

Motivul introducerii eforturilor ini iale de compresiune este rezisten a slab la

întindere a betonului. Din aceast cauz elementele de beton armat sunt fisurate sub
ac iunea solicit rilor (în special a momentelor încovoietoare) date de înc rc rile de serviciu
(Mcr < ME). Consecin ele sunt :
– slaba rigiditate (rigiditatea în stare fisurat este circa 30% din cea în stare
nefisurat ) ;
– cre terea deforma iilor (s ge ilor) ;
– coroziunea arm turilor este favorizat de existen a fisurilor deschise ;
– cre terea permeabilit ii (important în cazul rezervoarelor).

Trebuie deci evitat sau cel pu in limitat fisurarea i solu ia este precomprimarea
(vezi figura 1.1).

M
E -
- - -

+ = sau sau
eop -
+
P
Precomprimare Încovoiere Precomprimare Precomprimare
total par ial

Figura 1.1 – Starea de eforturi pe sec iune sub ac iunea unui moment încovoietor i a
precomprim rii

Eforturile de compresiune introduse în beton compenseaz eforturile de întindere

produse de înc rc rile exterioare. Dac eforturile de compresiune din precomprimare
compenseaz complet eforturile de întindere produse de înc rc rile exterioare (toat
sec iunea este comprimat ) spunem c avem precomprimare total . Dac apar totu i
eforturi de întindere, precomprimarea se nume te par ial .

În ultimele decenii, concep ia privind betonul precomprimat a evoluat în sensul

apropierii acestuia de betonul armat: betonul precomprimat este, ca i betonul armat, o
form a betonului structural. Verific rile la st ri limit sunt similare i tratate simultan
pentru beton armat i pentru beton precomprimat în codurile de proiectare recente (EN
1992-1-1, Model Code 1990).

Separarea prezent rii betonului precomprimat de betonul armat este îns util , dup
p rerea noastr , din punct de vedere didactic. De aceea am prezentat comportarea i
calculul elementelor de beton armat într-o lucrare separat (Pascu 2008a).
2

1.2 Procedee de precomprimare

Procedeele de precomprimare pot fi clasificate în dou categorii principale :

– precomprimarea prin preîntinderea arm turilor ;
– precomprimarea prin postîntinderea arm turilor.

1.2.1 Precomprimarea prin preîntinderea arm turilor

Prin preîntindere se în elege tensionarea arm turilor înainte de turnarea betonului.

Aceasta presupune c arm turile trebuie întinse rezemând fie pe cofraj, fie pe culee
ancorate în teren (figura 1.2).

Acest procedeu este adaptat în special pentru fabricarea în uzin a unor elemente de
dimensiuni limitate : grinzi, grinzi oare, fâ ii de plan eu, stâlpi pentru linii electrice.
Evident, el are toate avantajele, dar i dezavantajele, prefabric rii.

Prefabricarea în uzin permite s se ob in :

– o rezisten mai ridicat a betonului, realizat deseori prin tratament termic (40
la 90 MPa la 28 zile);
– o rezisten ini ial ridicat pentru a accelera rota ia cofrajelor (un ciclu de
fabrica ie pe zi);
– o mai bun calitate a produselor : regularitatea rezisten elor, aspect de suprafa
de calitate ;
– reducerea costului manoperei i amortizarea mai rapid a echipamentelor.

Printre inconveniente amintim dificultatea de a realiza trasee curbe.

elemente prefabricate cablu

ancoraj ancoraj
mobil 50…100 m fix

Figura 1.2 – Stend de precomprimare

Principalele etape de fabricare ale unui element de beton precomprimat cu arm tur
preîntins sunt urm toarele :

1. Întinderea arm turilor (toroane sau sârme amprentate).

2. Montarea arm turilor pasive, urmat de turnarea betonului ; înt rirea betonului
i decofrarea. Trebuie subliniat c odat cu în rirea betonului se realizeaz
conlucrarea prin aderen a arm turilor pretensionate cu betonul.
3. Detensionarea sârmelor (toroanelor) la pl cile de ancoraj de la extremit ile
stendului de îndat ce betonul a atins o rezisten suficient ; acestea au tendin a
de a reveni la lungimea ini ial , dar datorit aderen ei cu betonul nu pot reveni
complet i produc scurtarea i comprimarea betonului. Fenomenul este numit
transferul eforturilor c tre beton.
 3

1.2.2 Precomprimarea prin postîntinderea arm turilor

Precomprimarea prin postîntinderea arm turilor presupune tensionarea arm turilor

dup turnarea i înt rirea betonului.
Principalele etape de fabricare ale unui element de beton precomprimat cu arm tur
postîntins sunt urm toarele :

1. Montarea arm turilor pasive, urmat de turnarea betonului ; în beton sunt prev zute
canale prin care trece arm tura care va fi pretensionat . Înt rirea betonului pân
când acesta atinge o anumit rezisten .
2. Întinderea arm turilor (toroane, fascicule de sârme sau bare). Aceasta se face cu
prese hidraulice care reazem pe elementul de beton, care preia reac iunea. În acest
fel transferul eforturilor c tre beton se face simultan cu tensionarea arm turilor.

Procedeul prin postîntinderea arm turilor cel mai uzual utilizeaz cabluri introduse
în teci (metalice sau din polimeri – PEHD sau PP).

Avantajele procedeului sunt :

– Posibilitatea de a realiza precomprimarea pe antier, f r a construi culee sau
cofraje autoportante costisitoare ;
– Posibilitatea de a realiza elemente prin asamblarea cu ajutorul precomprim rii a
unor bol ari prefabrica i ;
– Posibilitatea de a realiza cu u urin trasee curbe pentru arm tur .

Printre inconveniente aminitim consumul de piese metalice (ancoraje) i necesitatea

de a injecta un mortar de ciment în teac pentru a proteja arm turile împotriva coroziunii.

1.3 Avantaje, inconveniente i domeniu de utilizare

Ca principale avantaje ale betonului precomprimat putem cita :

– O mai bun utilizare a materialului pentru c nu exist beton întins inutil (fisurat), cel
pu in în cazul precomprim rii totale ;
– O mai bun rigiditate i un raport mai bun între greutate i rigiditate ;
– Betonul situat în jurul arm turilor pretensionate fiind permanent comprimat, riscul de
coroziune al arm turilor este mai sc zut ;
– Materialele utilizate având caracteristici superioare, rezult o cre tere a rezisten ei
pentru aceea i greutate ;
– Arm turile cu înalt limit de elasticitate utilizate în betonul precomprimat sunt mai
ieftine, la rezisten egal , decât arm turile de beton armat ;
– Rezisten a la oboseal mai bun decât a betonului armat, pentru c betonul r mâne
permanent comprimat ;
– Un foarte sever control de calitate este implicit realizat la transfer ;
– Posibilitatea de a asembla elemente prefabricate f r e afodaje i f r suprabetonare.

Ca inconveniente re inem :

– Necesitatea de a realiza betoane de rezisten mai mare ;

4

– Necesitatea de a dispune de un personal calificat pentru verificarea dispunerii tecilor i

cablurilor i pentru tensionarea cablurilor ;
– Rupere neductil a elementelor ;
– Calcule în general mai complexe decât pentru structurile de beton armat (în special în
cazul elementelor static nedeterminate).

Domeniile de utilizare rezult din avantajele enumerate mai sus :

– Structurile unde greutatea proprie reprezint o frac iune important din înc rcare, deci
elementele de mare deschidere : grinzi de poduri, grinzi de acoperi uri de hale
industriale, plan ee pentru cl diri de birouri sau parcaje etajate ;
– Structurile unde etan eitatea este o condi ie esen ial : rezervoare, silozuri, conducte,
anvelope de reactoare nucleare ;
– Structurile solicitate la oboseal : poduri, piste de aeroport, drumuri, funda ii de ma ini.

1.4 Scurt istoric

Precomprimarea exist sub diverse forme de foarte mult timp, fie sub form
natural (arce, bol i) fie provocat (cercurile de butoi, ro ile de biciclet , fier str ul).

Primele studii asupra precomprim rii betonului dateaz de la sfâr itul secolului al
XIX-lea i începutul secolului XX :
– CONSIDÈRE i BACH încearc s întârzie fisurarea precomprimând betonul
prin pretensionarea arm turilor ;
– JACKSON (în California) breveteaz în 1886 prima aplica ie a betonului
precomprimat ;
– DOEHRING depune în 1888 un brevet de pl ci precomprimate cu sârme ;
– KOENER i LUNDT încearc în 1907 s limiteze fisurarea din întindere a
betonului, dar eforturile lor au înregistrat un e ec : efortul de compresiune introdus
de arm turi era practic anulat de contrac ia i curgerea lent abetonului.

FREYSSINET este cel care reu e te primul s dezvolte precomprimarea betonului.

În 1926 el descoper curgerea lent a betonului. În octombrie 1928 depune un prim brevet
privind precomprimarea, intitulat „Procedeu de fabricare a elementelor de beton armat”.
Tot el este cel care a inventat cuvântul précontrainte (imprimat pentru prima dat într-un
articol publicat în ianuarie 1933).

Dup r zboi, asist m la un progres general al betonului precomprimat, cu P.

ABELES în Marea Britanie, G. MAGNEL în Belgia, E. FREYSSINET i Y. GUYON în
Fran a, F. LEONHARDT în Germania, T.Y. LIN în Statele Unite, etc.

În România, primele elemente precomprimate au fost fabricate la începutul anilor

‘50 la Întreprinderea 5 Construc ii din Bra ov (ing. M. HALMAGIU). Cercet rile
experimentale i dezvoltarea de tehnologii i materiale au continuat la INCERC. Proiectele
de elemente prefabricate din beton precomprimat (pentru cl diri) erau elaborate la IPCT.
 5

2 Materiale i metode de precomprimare

2.1 Betonul

Caracteristicile cerute unui beton pentru realizarea elementelor din beton

precomprimat sunt urm toarele :
- Foarte bun rezisten ini ial (la 24 ore sau la trei zile) i pe termen lung (28 de
zile sau mai mult) ;
- O bun rezisten la agen i agresivi ;
- Deforma ii instantanee i de durat (curgere lent ) cât mai reduse ;
- O lucrabilitate cât mai bun pentru punerea în oper corect .

Pentru a realiza aceste performan e, trebuie utilizat un ciment cu rezisten a de 45

sau 55 MPa, cu înt rire rapid i un dozaj între 400 i 500 kg/m3. Raportul ap /ciment
trebuie s fie redus i este recomandat utilizarea aditivilor reduc tori de ap . Betoanele
rezultate sunt de clas cel pu in C30/35.
Pentru propriet ile generale ale betonului, vezi, de exemplu, capitolul 2 din (Pascu,
2008a).

2.2 Arm turi pentru beton precomprimat

Arm turile pentru beton precomprimat trebuie s aib rezisten înalt i relaxare
redus . Într-adev r, pentru o eluri la care limita elastic este de ordinul a 200…400 MPa,
pierderile de tensiune pot reprezenta între 50% i 80% din limita elastic , în timp ce pentru
o elurile cu limit elastic ridicat (1400 la 1600 MPa) ele nu reprezint decât 15-20%.
Relaxarea arm turilor reprezint o surs important de pierderi de tensiune. De
aceea a fost pus la punct fabricarea de arm turi cu relaxare redus . Dac la arm turile cu
relaxare normal , relaxarea la 1000 de ore reprezint 8-12% din efortul ini ial, la cele cu
relaxare redus aceasta este de numai 2-5%.
Dup standardul românesc STAS 10107/0-90, se pot folosi mai multe tipuri de
arm turi : sârme netede (SBP), sârme amprentate (SBPA), toroane (TBP) sau bare profilate
(PC 90). Sârmele pot fi grupate în împletituri de 3 sârme, toroane (din 7 sârme) sau
fascicule din sârme paralele (figurile 2.1 i 2.2).

Figura 2.1 – Toroane pentru beton precomprimat (STAS 10107/0-90) : vedere lateral i
sec iune transversal

5
6

1 – sârme
2 – resort
3 – resort
interior
4 – ligaturi

Figura 2.2 – Fascicule compuse din sârme paralele (STAS 10107/0-90)

Vedere i sec iune pentru un fascicul compus din 36 sârme dispuse pe 2 rânduri

Arm turile pentru beton precomprimat nu au palier de curgere i nici limit de

elasticitate distinct (figura 2.3 sau 2.4).

1600 SBP
1400
efort unitar (MPA)

1200

1000
PC 90
80

60
OB 37
40

20

5 10 20 30 40
deforma ie (‰)

Figura 2.3 – Curbe caracteristice tipice ale o elurilor SBP, PC 90 et OB 37

Caracteristicile geometrice, chimice, mecanice i tehnologice ale arm turilor sunt

date în standardele STAS 6482/2-80 pentru SBP, STAS 6482/3-80 pentru SBPA i STAS
6482/4-80 pentru TBP. Rezisten ele caracteristice i de calcul ale acestor arm turi, utilizate
în proiectare, sunt date în tabelul de mai jos (dup STAS 10107/0-90) :
 7

Tabelul 2.1 – Rezisten e caracteristice i de calcul ale arm turilor pentru beton
precomprimat (dup STAS 10107/0-90)
Diametru Rezisten Rezisten de
Tipuri de arm turi nominal caracteristic fpk calcul fpd
(mm) (MPa) (MPa)
1,5 2110 1690
2 2010 1610
2,5 1910 1530
3 1860 1490
SBP I 3,7 1770 1420
4 1720 1380
SBP 5 1670 1340
6 1620 1300
7 1570 1260
1,5 1910 1530
2 1860 1490
SBP II
2,5 1770 1420
3 1670 1340
5 1670 1340
SBPA I 6 1620 1300
7 1570 1260
SBPA
5 1520 1220
SBPA II 6 1470 1180
7 1470 1180
9 1760 1410
TBP
12 1660 1330
PC 90 14...28 600 500

În majoritatea rilor europene se utilizeaz toroane constituite din sârme cu relaxare

redus . Cele mai utilizate sunt toaroanele T13S (Ap =100 mm2, fpk = 1860 MPa) i T15S
(Ap =150 mm2, fpk = 1770 MPa). În continuare sunt date caracteristicile unui toron T15S.

Tabelul 2.2 – Caracteristicile toroaneleor T15S (Freyssinet)

Diametru nominal mm 15,7
Sec iune mm2 150
Rezisten a caracteristic fpk MPa 1770
Limita de curgere fp0,1k MPa 1520
Alungirea sub sarcin maxim εuk % 3,5
Modul de elasticitate Ep GPa 195
Relaxare La 1000 ore, 20 ºC, 0,7fpk 2,5 %
Coeficien i de frecare Teci metalice: ϕ = 0,18 ∆ϕ =
0,005/m
Teci PE sau PP: ϕ = 0,14 ∆ϕ =
0,007/m

7
8

Figura 2.4 – Curba caracteristic pentru toroane T15S (Freyssinet)

Figura 2.5 – Curba caracteristic pentru toroane (SR EN 1992-1-1:2004)

Curba caracteristic a o elurilor din care sunt f cute arm turile pentru precomprimare
nu are limit distinct de curgere. În locul acesteia se folose te o valoare conven ional ,
fp01,k, (figura 2.5) definit ca valoarea efortului unitar pentru care la desc rcare deforma ia
remanent este 0,1%. Cel lalt punct caracteristic este cel care corespunde valorii maxime a
efortului unitar nominal i are coordonatele (εuk, fpk).
Valoarea de calcul a modulului de elasticitate Ep poate fi luat 205 GPa pentru sârme
i bare. Valoarea real poate varia între 195 i 210 GPa, dup procedeul de fabrica ie.
Pentru toroane, valoarea de calcul a modulului de elasticitate Ep poate fi luat 195 GPa.
Valoarea real poate varia între 185 et 205 GPa, dup procedeul de fabrica ie. În
certificatele care înso esc livrarea arm turii trebuie s figureze valoarea corect .
 9

Pentru calcul, diagrama din figura 2.4 sau 2.5 se schematizeaz ca în figura 2.6,
ramura A i se transform apoi în una din cele 2 variante ale diagramei de calcul B (SR EN
1992-1-1).

Figura 2.6 – Diagrama efort-deforma ie simplificat i diagrama de calcul pentru

arm turi pretensionate (SR EN 1992-1-1:2004)

Pentru dimensionarea sec iunilor, se poate face una dintre ipotezele urm toare (vezi
figura 2.6) :
- ramur înclinat , cu o deforma ie limit εud (calculul poate, de asemenea, s fie
bazat pe rela ia efort-deforma ie real , dac aceasta este cunoscut , eforturile de dincolo de
limita de elasticitate fiind reduse ca în figura 2.6), sau
- ramura superioar orizontal , f r limit pentru deforma ie.

Valoarea εud poate fi furnizat în anexa na ional a standardului european. Valoarea

recomandat în SR EN 1992-1-1 este εud = 0,9εuk. În lipsa unor valori mai exacte, valorile
recomandate sunt εud = 0,02 (în mod acoperitor, de i majoritatea produc torilor garanteaz
εuk > 3,5%) i fp0,1k /fpk = 0,9.
Valoarea de calcul a efortului în arm tur fpd, este fp0,1k/γS (vezi figura 2.6), iar
coeficientul par ial de siguran are valoarea γS = 1,15.

2.3 Alte materiale

2.3.1 Tecile pentru arm turi postîntinse

La elementele cu arm tur postîntins , arm turile sunt dispuse în goluri (canale)
realizate în beton cu ajutorul unor teci.
Tecile sunt evi de o el, foi de tabl de 0,4 ou 0,6 mm grosime înf urate în spiral
sau evi din PVC sau alt material polimeric (polipropilen , polietilen de înalt densitate).

Aceste teci trebuies r spund urm toarelor exigen e :

- S fie suficient de flexibile ca s poat fi dat forma dorit traseului arm turii ;
- S fie suficient de robuste pentru a- i p stra forma în timpul instal rii i
beton rii ;

9
10

- S fie etan e astfel încât s împiedice infiltrarea laptelui de ciment în timpul

beton rii.

2.3.2 Mortarul de injec ie

Pentru a proteja armaturile, golul care r mâne între cablu i teac este injectat cu un
mortar de ciment (sau eventual cu un produs : cear , unsoare).

Mortarul poate avea compozi ia urm toare (Thonier, 1992) :

- ciment portland de rezisten 55 MPa ;
- ap dozat la 35% pân la 45% din greutatea cimentului (a/c = 0,35...0,45) ;
- plastifiant (eventual) ;
- nisip fin eventual (pân la 25% din greutatea cimentului).

La extremit ile i în punctele cele mai înalte ale canalului arm turii sunt prev zute
tuburi de injec ie i aerisire pentru a permite mortarului de injec ie s elimine tot aerul
con inut în canal. Presiunea de injec ie a mortarului este de ordinula a 0,6…0,8 MPa la
intrarea în canal.

2.4 Mecanisme de ancorare

Dup func ia lor distingem dou catgorii de ancoraje :

- ancorajele active (mobile) care permit blocarea cablului la extremitatea de la
care se face întinderea sa. Orice unitate de pretensionare comport cel pu in un
ancoraj activ ;
- ancorajele fixe, care impiedec orice mi care, fa de beton, a extremit ii
cablului opus celei de la care se face întinderea. Ancorajele fixe pot fi
exterioare, care r mân accesibile dup betonare, sau ancoraje încorporate
betonului structurii ( care func ioneaz fie prin presiune, fie prin aderen ).

Exist de asemenea cuple (care permit realizarea continuit ii a dou tronsoane de

cable întinse in faze diferite – pentru structurile construite în mai multe etape) i dispozitive
de înn dire (care asigur racordarea a dou tronsoane de armatur întinse simultan de la
una sau/ i cealalt din extremit ile libere).
Exist mai multe societ i de in toare de procedee de pretensionare, care au
dezvoltat propriile lor sisteme. În continuare vor fi prezentate doar câteva tipuri
reprezentative de ancoraje.

2.4.1 Ancoraje active

Sârmele i toroanele pot fi blocate prin împ nare (figurile 2.7 i 2.8).
Figura 2.5 prezint ancorajul inel-con (INCERC) utilizat pentru fascicule de sârme
paralele : dup întindere, sârmele sunt blocate în inel prin introducerea conului.
 11

Figura 2.7 – Ancoraj inel - con INCERC (cf. Tertea, 1981)

Figure 2.8 – Ancoraj cu pene (Freyssinet)

Procedeul Freyssinet utilizeaz o plac cu una sau mai multe g uri tronconice.
Dup întindere, toroanele sunt blocate cu dou sau trei pene metalice (figura 2.8).

Un alt procedeu este sistemul BBRV (figura 2.9) : ancorajele sunt prefabricate,
fixate la extremitatea cablului înainte de întinderea sa. Dup întindere, ancorajul este blocat
pe beton cu cale. Sârmele se sprijin , prin intermediul unor butoni forja i la rece, pe capul
metalic al ancorajului, care este g urit. Acest cap de ancoraj este filetat la exterior, ceea ce
permit însurubarea pe el a tijei presei hidraulice. Inconvenientul procedeului este c
m re te spa iul necesar cu o lungime egal cu alungirea cablului la pretensionare (circa 7
mm/m). Acest inconvenient este evitat la ancorajul tip L, la care capetele ancorajului sunt
situate într-o trompet . În acest caz, cablurile sunt mai scurte la început decât elementul
care trebuie precomprimat i trebuie calculat cu precizie lungimea final a cablului.

În cazul barelor, se prevede un filetaj la extremitatea barei i aceasta poate fi

blocat cu ajutorul unei piuli e (procedeu Dywidag, figura 2.10).

11
12

Figura 2.9 – Ancoraj BBRV tip L (BBR VT International)

Figura 2.10 – Ancoraj cu piuli (cf. Tertea, 1981)

2.4.2 Ancorajele fixe

Dintre ancorajele fixe exterioare, cel mai cunoscut în România este cel cu dorn
(figura 2.11) : arm turile fac o bucl în jurul unui dorn care se sprijin pe o plac metalic
fixat pe beton.

Figura 2.11 – Ancoraj fix cu dorn INCERC (cf. Tertea, 1981)

 13

Un sistem similar, înglobat în beton, este realizat f când o bucl cu arm turile în
jurul unei pl ci curbe în contact direct cu betonul (figura 2.12).
În cazul ancorajelor prin aderen , sârmele dep esc teaca pe o lungime suficent
pentru a asigura ancorajul prin aderen (figura 2.13). Pentru a diminua eforturile în beton,
sârmele sunt desf cute în evantai. Aderen a este ameliorat dac sârmele sunt ondulate sau
curbate pentru a forma ciocuri.

Figura 2.12 – Ancoraj prin presiune înglobat în beton (VSL tip U)

Figura 2.13 – Ancoraj prin aderen (Freyssinet)

2.5 Pretensionarea arm turilor

Pretensionarea cablurilor se face cu o presa hidraulic . Presa hidraulic este un

mecanism constituit dintr-un cilindru i un piston, delimitând o camer la interior în care se
poate injecta ulei, ceea ce face s se deplaseze cele dou piese una fa de cealalt .

13
14

Cilindrul se sprijin pe beton, in timp ce cablul este fixat de piston, a c rui mi care asigur
tensionarea cablului.
În continuare se exemplific func ionarea presei cu orificiu central (Freyssinet):

1. Montarea presei

Ordinea de montare a presei i

accesoriilor sale :

a) Capul de ancorare cu pene

b) Resoarte
c) Coroana de blocaj
d) Corpul pompei
e) Blocul posterior cu penele
auxiliare.

2. Preg tirea prentru tensionare

Se fixeaz toroanele pe blocul

posterior cu penele auxiliare

3. Tensionarea toroanelor

Se pune sub presiune camera pre-

sei (f), la presiunea corespunz toa-
re efortului dorit în cablu. De re-
gul , punerea sub presiune se face
în trepte, la care se m soar alun-
girea cablului. Resoartele asigur
un blocaj uniform al penelor i
limiteaz p trunderea lor.
Când alungirea cablului dep e te
cursa (g) a presei, trebuie procedat
în mai multe etape. Se procedeaz
astfel :
- blocaj provizoriu al toroanelor pe
capul de ancoraj (a)
- închiderea presei prin golirea
uleiului din camera principal (f)
- prinderea din nou a toroanelor pe
blocul posterior (e)
- reluarea tension rii.

4. Golirea i demontarea presei

Se gole te uleiul din camera presei

i se demonteaz accesoriile
Figura 2.14 – Schema pretension rii unui cablu
(Freyssinet)
 15

3 Comportarea elementelor de beton precomprimat sub

înc rc ri

Pentru a simplifica expunerea, efectul pierderilor de tensiune din arm tur (vezi
cap. 4) este ignorat în acest capitol. El va fi introdus în capitolul urm tor. Prezentarea
comport rii elementelor de beton precomprimat este inspirat de prezentarea facut de
profesorul Dan Constantinescu în cursul s u (Constantinescu 1977).

3.1 Evolu ia eforturilor unitare în arm tur i în beton în faza ini ial

Trebuie definite mai întâi no iunile de faz ini ial i faz final :
- prin faz ini ial se în elege intervalul de timp care începe odat cu fabricarea
elementului i se termin cu transferul eforturilor de la arm tura pretensionat
la beton;
- prin faz final se în elege intervalul care începe la sfâr itul fazei ini iale i
dureaz pân se dezvolt fenomenele reologice (curgerea lent i contrac ia
betonului i relaxarea arm turii).

3.1.1 Arm turi preîntinse

Arm turile sunt întinse i fixate de culei (vezi i cap. 1). Deforma ia (alungirea)
cablului este εp0. În momentul transferului, are loc o scurtare a betonului i, în acela i timp,
o scurtare a arm turii, cu ∆lb, rezultând o scurtare specific εcp. În consecin deforma ia
arm turii scade la valoarea εpi = εp0 - εcp.

∆l0/2 l0 ∆l0/2

∆lb/2 ∆lb/2
σcp
Tp Tp

Tp Tp = Apσp
∆lb/2 ∆lb/2

σ trac iune alungire

TRANSFER ε
TRANSFER
σp0 εp0
εcpEp = npσcp εcp
o el o el
εpiEp εpi

εcpEb timp timp

beton beton εcp
compresiune scurtare

Figura 3.1 – Deforma ii i eforturi unitare într-un element precomprimat prin preîntindere
în faza ini ial
16

Rela ia între deforma iile arm turii i betonului este :

εp0 = εpi + εcp (3.1)

Efortul unitar în arm tur înainte de transfer este :

σp0 = εp0Ep (3.2)

Efortul unitar în beton dup transfer este :

σcp = εcpEcm(t0) (3.3)

Efortul unitar în arm tur dup de transfer este :

σpi = εpiEp =(εp0 - εcp)Ep = σp0 - np σcp (3.4)

cu αp = Ep/Ecm(t0)

Echilibrul for elor interne (compresiunea din beton i întinderea din arm tur ) dup
transfer se poate scrie :

Acσcp = Apσpi (3.5)

De unde rezult :

A pσ p 0 P0
Acσcp = Ap(σp0 - αp σcp) σ cp = = (3.6)
Ac + α p A p Aci
În care Aci = Ac + αpAp este sec iunea echivalent omogeneizat de beton (vezi Pascu
2008a). Adic efortul unitar în beton este este dat de for a de precomprimare P0
considerat ca o for exterioar aplicat pe sec iunea echivalent omogeneizat de beton :

P0
σ cp =
Aci

Deci efortul unitar în beton se poate determina considerând precomprimarea ca o

for exterioar .

3.1.2 Arm turi postîntinse

Cazul arm turilor postîntinse este ilustrat în figura 3.2 (vezi i cap. 1). Transferul
este simultan cu tensionarea arm turilor i în fiecare moment for a de întindere în arm tur
este echilibrat de for a de compresiune în beton:

Acσcp = Apσpi

Cu : σcp = εcpEcm(t0) i σpi = εpiEp

 17

Se remarc similaritatea acestor rela ii cu cele ob inute mai înainte în cazul

precomprim rii prin preîntendere. Pentru a putea utiliza acelea i rela ii, se define te o
valoare fictiv a efortului unitar în arm tur σp0, care este efortul unitar în arm tura
pretensionat care ar corespunde unui efort unitar nul în beton.

∆lp/ l0 ∆lp/
2 2

∆lb/ ∆lb/
σcp
2
Tp Tp
Tp Tp = Apσp

σ ε
TRANSFER întindere
TRANSFER
întindere
o el o el
σpi εpi

σcp timp εcp timp

beton beton
compresiune compresiune

Figure 3.2 – Deforma ii i eforturi unitare într-un element precomprimat prin

postîntindere în faza ini ial

3.1.3 Controlul pretension rii

Controlul pretension rii este realizat fie prin m surarea presiunii în circuitul
pompei (cu un manometru), fie prin m surarea alungirii arm turii (cu un extensometru). În
primul caz se ob ine for a din pompa hidraulic , care este egal cu for a din arm tur , iar
efortul unitar din arm tur este egal cu aceast for împ r it la sec iunea arm turii; în cel
de-al doilea caz se ob ine deforma ia arm turii i, aplicând legea lui Hooke, efortul unitar.
La procedeul prin preîntindere, valorile m surate sunt σp0 i εp0, în timp ce în cazul
postîntinderii sunt σpi i εpi.

În concluzie, efortul unitar de control σp,max este asociat cu σp0 în cazul preîntinderii
i respectiv σpi în cazul postîntinderii .

Efortul unitar de control σp,max este limitat la valorile urm toare (SR EN 1992-1-1) :

p,max = min {0,8· fpk ; 0,9· fp0,1k} (3.7)

Este permis tensionarea mai puternic (pân la 0,95· fp0,1k) în cazul în care for a de
tensionare se poate m sura cu o precizie de ±5% din valoarea final a for ei de
precomprimare.
18

3.2 Tiran i

σcp
0 Pp - Pp

Pp Pp = Apσpi

σc1 < σcp

1 T1 - T 1 < Pp
σp1 > σpi

σc2 = 0
2 T2 T2 = P0 =Apσp0
σp0

fct
3 Tcr + Tcr = P0 + Ap*20 MPa + Acfct

σp0 + 20
MPa

4 Tcr + dT Tcr + dT
σp0 + 20 MPa + ∆σp,cr

5 Ts Ts = Apσp
σp

6 TR TR = Apfp
fp

Figura 3.3 – Comportarea unui tirant de beton precomprimat sub înc rc ri

Situa ia 0 reprezint momentul de dup transfer : înc rcarea exterioar este zero,
for a de întindere Apσpi din arm tur i for a de compresiune Acσcp în beton sunt în
echilibru.

Dac se aplic o for T1 < Apσpi (situa ia 1), compresiunea în beton scade i
întinderea din arm tur cre te :

P0 − T1 T
σ c1 = = σ cp − 1 (3.9)
Aci Aci
T
σp1 = σpi + α p 1 (3.10)
Aci
 19

Dac for a aplicat este egal cu P0, efortul în beton este zero (decompresiune) :
situa ia 2.

For a de fisurare este (vezi situa ia 3) :

TcrBP = Ap (σ p 0 + 20MPa) + Ac f ct = P0 + TcrBA (3.11)

În momentul fisur rii (situa ia 4), efortul unitar în arm tur cre te cu :

f ct
∆σ p ,cr = (3.12)
ρp
Ap
unde ρp =
Ac

În stare fisurat (situa ia 5), efortul unitar în arm tur este :

TS TS
σ p2 = (3.13) sau σ p0 + ∆σ p = (3.14)
Ap Ap
TS − P0
De unde: ∆σ p = (3.16)
Ap

La starea ultim , rezisten a tirantului este :

TR = Apfp (3.17)

Evolu ia deforma iilor i eforturilor unitare în arm tur i beton este prezentat în
figura 3.5.

Rela ia for -deforma ie pentru un tirant de beton precomprimat este dat în fig. 3.4.

T
εp
TR
εb
TcrBP

P0 BP atan(EpAp)

BA

TcrBA atan(EcAc + EpAp)

εcp εpi ε
εp0

Figura 3.4 – Rela ia for -deforma ie pentru un tirant de beton precomprimat

20

T
TR
T2
Tcr
Sfâr itul
transferului P0
T1
timp

arm tur
∆σp,cr
20 MPa fp
σp2

σp1 σp0
σpi timp
fct
σcp σc1
beton

10-4

εp0
εpi timp
10-4
εcp

Figura 3.5 – Evolu ia eforturilor unitare i a deforma iilor într-un tirant de beton
precomprimat
 21

3.3 Grinzi

Diagramele de deforma ii i de eforturi unitare sunt date în figura 3.6.

Faza 0 : dup transfer

P0 P0 z cp − M gp
σ cs = − + (3.17)
Aci Wcis
P P0 z cp − M gp
σ ci = − 0 − (3.18)
Aci Wcii
P P0 z cp − M gp
σ cp = − 0 − z cp (3.19)
Aci I ci
σ pi = σ p 0 − α pσ cp (3.20)

Faza 1 : momentul exterior echilibreaz momentul datorat precomprim rii

M1 = P0zcp (3.21)
P
σ cs = σ ci = σ cp =− 0 (3.22)
Aci

Faza 2 : efortul unitar în fibra inferioar este nul (decompresie)

For a axial este situat în acest caz la extremitatea superioar a sîmburelui central :
M2
= z cp + ρ s (3.23)
P0

Eforturile unitare în beton la fibra superioar , la fibra inferioar i respectiv la nivelul

arm turilor pretensionate sunt :

P0 P0 z cp − M 2 P Pρ P ρ
σ cs = − + = − 0 − 0 s = − 0 1+ s (3.24)
Aci Wcis Aci Wcis Aci ρi
P0 P0 z cp − M 2
σ ci = − − =0 (3.25)
Aci Wcii
P P0 z cp − M 2 P Pρ
σ cp =− 0 − z cp = − 0 + 0 s z cp ≅ 0 (3.26)
Aci I ci Aci I ci
 22
0 1 2 3 4 5

P0 P0
Mg ρs M1 P0 Mcr ME Mr
M2
Me/P0 M2/P0 =
P0 ρi zcp zcp + ρs
= zcp zcp + ρs
Mgp/P0
P0 P0 P0 P0 P0 P0

σcs σcs =-P0/Aci σcs =-P0/Aci-P0ρs/Wcis fc

sau
σppA σp1Ap σp0Ap (σp0 +20)Ap (σp +∆σp)Ap f pA p f pA p
σci σci 0 fct

εcu2 εc < εcu2

sau
εbp4
εp0 εp0 εp0 εp0 εp0 εp0
εp0
εcp εpp εc1 < εcp εtu = 10-4 εp < εpu εp = εpu

Stadiul I Stadiul II Stadiul III

Figura 3.6 – Evolu ia eforturilor unitare i a deforma iilor într-un element solicitat la încovoiere
 23

Faza 3 : pragul de fisurare : efortul unitar în fibra de beton cea mai întins este fct i
deforma ia în aceea i fibr este εctu = 10-4.

M crBP ≅ P0 ( z cp + ρ s ) + M crBA (3.27)

−4
σ bp ≅ σ p 0 + 10 ⋅ E p = σ p 0 + 20MPa (3.28)

Observa ii :
• Momentul de fisurare al elementului de beton precomprimat este mai mare decât
momentul de fisurare al elementului de beton armat cu valoarea P0(zcp + ρs). Surplusul este
deci propor ional cu :
- For a de precomprimare P0
- Excentricitatea lui P0 fa de extremitatea superioar a sâmburelui central.

• Pân aici sec iunea nu era fisurat i se puteau utiliza rela iile din Rezisten a
Materialelor pentru sec iunea echivalent omogen .

Faza 4 : beton întins fisurate (stadiul II)

Dup fisurare se produce o cre tere a deforma iei i efortului din arm tur :

σ p = σ p0 + ∆ε p ⋅ E p = σ p0 + ∆σ p (3.29)

Solu ia problemei (eforturile în beton i arm tur ) se ob in ca pentru beton armat în

stadiul II, punând condi iile de echilibru, de compatibilitate geometric (ipoteza sec iunilor
plane) i scriind legile constitutive ale materialelor. Trebuie totu i subliniate
particularit ile urm toare :
- For a de precomprimare este considerat ca for exterioar
- Coeficientul de echivalen trebuie s in cont de curegera lent a betonului
Ep Ep
α pII = = (1 + ϕ (t , t 0 )) .
E c ,eff E cm

Rela iile de calcul sunt urm toarele :

x
b y σ c dy = A p (∆σ p + σ p 0 ) (3.30)
0

M E = z ⋅ A p ( ∆σ p + σ p0 ) (3.31)
x
yb yσ c dy
0
cu : z= x
+d −x (3.32)
b yσ c dy
0
i:
∆σ p d−x
max
= ⋅ α pII (3.33)
σ c x
24

Faza 5 : Ruperea (stadiul III)

Ruperea este „fragil ” (f r deforma ii plastice importante în arm tur ). Pot ap rea
dou situa ii :
- Ruperea prin betonul comprimat (εc, max = εcu2), cu arm tura de obicei la
„curgere” σp = fpd ;
- Ruperea prin arm tur σp = fpd , f r ca betonul comprimat s ating deforma ia
ultim .

Calculul este similar cu cel pentru sec iunea de beton armat, cu particularitatea c
trebuie inut cont de deforma ia ini ial datorat pretension rii (εp0).
Se alege de obicei curba elastic-perfect plastic a arm turii, ceea ce nu mai implic
verificarea deforma iei ultime în arm tur , i ruperea se produce ca în primul caz descris
mai sus.

Concluzie :

Precomprimarea ridic pragul de fisurare cu m rimea P0(zcp + ρs). Aceasta face ca

elementul s lucreze f r fisuri sub înc rc rile de exploatare.
Momentul capabil r mâne acela i ca pentru o sec iune de beton armat similar ;
totu i, datorit folosirii unor arm turi cu rezisten e mult mai mari decât la beton armat, se
pot ob ine momente capabile mai mari ca la beton armat pentru dimensiuni similare ale
sec iunii de beton.

3.4 Exemplul 1 : Tirant de beton precomprimat

S se dimensioneze un tirant de beton precomprimat realizat cu toroane T15S, cu

caracteristicile din Tabelul 2.2. Betonul folosit este C40/50. For a maxim de intindere la
SLU este de 750 kN. S se determine for a la care fisureaz tirantul de beton
precomprimat, tiind c arm turile au fost tensionate la 0,9fp0,1k i pierderile de tensiune
totale reprezint 20% din efortul de pretensionare.

Rezisten a de calcul a arm turii este: fpd = fp0,1k/γS = 1520/1,15 = 1322 MPa
Sec iunea de arm tur necesar rezult din condi ia de rezisten la întindere
centric :
NRd = Apfpd NEd = 750 kN
sau:
Ap NEd/fpd = 750/1,322 = 568 mm2

Alegem 4T15S, cu Ap = 4x150 = 600 mm2 i NRd = 1,322x600 = 793 kN

Sec iunea de beton necesar rezult din condi ia de rezisten pentru betonul
comprimat:

Pmax Acfcd0

În care fcd0 = 0,6fcd = 0,6x40/1,5 = 16 MPa este rezisten a betonului în momentul

transferului, estimat la 60% din rezisten a betonului la 28 de zile i Pmax est for a de
precomprimare Pmax = Apσp,max cu :
 25

σp,max = min{0,8fpk; 0,9fp0,1k} = min{0,8x1770;0,9x1520} =

= min{1416; 1368} = 1368 MPa.

Rezult :
Ac Pmax/fcd0 = 600x1368/16 = 820000/16= 51300 mm2

Alegem o sec iune p trat cu latura 250 mm.

For a final de precomprimare (dup pierderile de tensiune) este estimat la circa

80% din for a ini ial , adic P = 0,8x820 = 656 kN.
Rezisten a la întindere a betonului este: fctd = fctk,0,05/γC = 2,5/1,5 = 1,67 MPa
For a de fisurare este (neglijând sc derea sec iunii canalelor pentru arm tur ):

Nfis = P+Acfctd = 656 + 62500x1,67x10-3 = 656 + 104 = 760 kN

Se observ c for a de fisurare este doar cu pu in mai mic decât for a capabil , deci
tirantul va lucra probabil în exploatare în stadiul I.
For a de fisurare pentru un element similar neprecomprimat este de circa 100 kN, de
7 ori mai mic decât pentru elementul precomprimat. Elementul de beton armat va lucra
probabil fisurat sub înc rc rile de serviciu, în stadiul II.

3.5 Exemplul 2 : Grind de beton precomprimat

Grinda cu sec iunea din figur , este precomprimat cu arm turi din o el de înalt
rezisten . For a de precomprimare la tensionare este de 1870 kN. Pierderile de tensiune în
faza ini ial sunt de circa 10% din efortul ini ial, iar pierderile totale, în faza final , de circa
25% din acesta. S se determine starea de eforturi pe sec iune dup transfer i în
exploatare, tiind c momentul dat de greutatea proprie a grinzii este de 290 kNm, iar cel
de exploatare este de 900 kNm. S se determine i momentul capabil al sec iunii.
Materiale: beton C 50/60, toroane 13 T13S cu fpk = 1860 MPa i fp0,1k = 1600 MPa.
500
-7,3 +11,1 -4,6 -0,8
+ -
200

431

+ + =
1000

120
600

- -
415

569

-
200
154

+
300 -7,3 -14,6 +6,1 -15,8

Figura 3.7 – Caracteristici geometrice ale sec iunii grinzii i tensiuni pe sec iune
dup transfer

Caracteristici geometrice ale sec iunii

26

Se vor calcula caracteristicile geometrice ale sec iunii de beton nefisurate, neglijând
efectul arm turilor, deoarece este acesta mic.

Ac = 500x200 + 200x300 + 600x120 = 232x103 mm2

yc = (10x104x900 + 6x104x400 + 7,2x104x500)/232x103 = 76x103/232 = 569 mm

Ic = (500x4313 – 380x2313 + 300x5693 – 180x3693)/3 = 27,19x109 mm4

Wcs = Ic/ys = 27,19x109/431 = 63,09x106 mm3

Wci = Ic/yi = 27,19x109/569 = 47,79x106 mm3

Eforturi dup transfer

Pierderile de tensiune în faza ini ial se evalueaz forfetar la 10% din efortul ini ial.
Rezult c , dup transfer, precomprimarea va fi:

Pm,0 = 0,9xPmax = 0,9x1870 = 1685 kN

Efectul precomprim rii:

Pm, 0 Pm ,0 z cp 1685 1,685 × 415

σ c,s = − + =− + = -7,3 + 11,1 = + 3,8 MPa
Ac Wcs 232 63,09
Pm ,0 Pm ,0 z cp
1685 1,685 × 415
σ c ,i = − − − =− = -7,3 – 14,6 = -21,9 MPa
Ac Wci 232 47,79
Nota: În calculele de mai sus ar trebui inut cont de faptul ca la transfer, datorit
deforma iei betonului, for a de precomprimare scade. O rela ie de calcul mai exact este
dat în capitolul 4, la calculul pierderii de tensiune din deforma ia elastic a betonului.

Efectul greut ii proprii:

M gp 290
σ g ,s = − =− = -4,6 MPa
Wcs 63,09
M gp 290
σ g ,i = + =− = +6,1 MPa
Wci 47,79

Tensiuni din efectul precomprim rii i al greut ii proprii:

σ0,s = σp,s + σg,s = +3,8 – 4,6 = -0,8 MPa

σ0,i = σp,i + σg,i = -21,9 + 6,1 = -15,8 MPa

Deci întreaga sec iune este comprimat .

 27

Eforturi în exploatare

Pierderile de tensiune în faza final se evalueaz forfetar la 25% din efortul ini ial. Rezult
c în exploatare precomprimarea va fi:

Pm,∞ = 0,75xPmax = 0,75x1870 = 1400 kN

Efectul precomprim rii:

Pm,∞ Pm ,∞ z cp 1400 1,4 × 415

σ p,s = − + =− + = -6,0 + 9,2 = + 3,2 MPa
Ac Wcs 232 63,09
Pm,∞ Pm,∞ z cp 1400 1,4 × 415
σ p ,i = − − =− − = -6,0 – 12,2 = -18,2 MPa
Ac Wci 232 47,79

Efectul înc rc rilor din exploatare:

ME 900
σ E ,s = − =− = -14,3 MPa
Wcs 63,09
M 900
σ E ,i = + E = − = +18,8 MPa
Wci 47,79
Tensiuni din efectul precomprim rii i al greut ii proprii:

σ∞,s = σp,s + σE,s = +3,2 – 14,3 = -11,1 MPa

σ∞,i = σp,i + σE,i = -18,2 + 18,8 = +0,6 MPa

Deci pe sec iune apar întinderi, dar acestea sunt mai mici decât rezisten a la întindere a
betonului i sec iunea r mâne nefisurat .

500
-7,3 +11,1 -4,6 -0,8
+ -
200

431

+ + =
1000

120
600

- -
415

569

-
200
154

+
300 -7,3 -14,6 +6,1 -15,8

Figura 3.8 – Tensiuni pe sec iune în exploatare

Momentul capabil

Aria de arm tur :

28

Ap = 13x100 = 1300 mm2

Valoarea de calcul a rezisten ei arm turii:

fpd = fp0,1k/γs = 1600/1,15 = 1391 MPa

For a de întindere în arm tur la SLU:

Td = As x fpd = 1300 x 1391 = 1808 kN

În l imea zonei comprimate (se presupune ca este mai mic decât grosimea t plii
comprimate:

x = Td/(0,8⋅fcd⋅b) = 1808x103/(0,8x(50/1,5)x500) = 136 mm

Bra ul de pârghie al eforturilor interne este:

z = d - 0,4x = 846 – 0,4⋅136 = 792 mm

Momentul capabil:

MRd = Td⋅z = 1808⋅0,792 = 1432 kNm

 29

4 Calcul for ei de precomprimare

4.1 For a maxim de precomprimare

For a aplicat la pretensionare Pmax nu trebuie s dep easc valoarea :

Pmax = Ap ⋅ σp,max (4.1)

în care:
Ap este aria sec iunii arm turilor pretensionate
p,max este efortul maxim aplicat arm turii
= min {0,8·fpk ; 0,9·fp0,1k}

Este permis tensionarea mai puternic (pân la 0,95·fp0,1k) în cazul în care for a de
tensionare se poate m sura cu o precizie de ±5% din valoarea final a for ei de
precomprimare.

4.2 For a de precomprimare ini ial i for a de precomprimare la timpul t

For a de precomprimare ini ial la timpul t = t0, aplicat betonului imediat dup
pretensionare este:

Pm0(x) = Pmax – ∆Pi(x) = Ap ⋅ pm0(x) (4.2)

În care ∆Pi(x) sunt pierderile de tensiune în faza ini ial (vezi §4.5.2 i 4.5.3).

Tensiunea în arm tur trebuie s fie cel mult:

pm0(x) min { 0,75· fpk ; 0,85· fp0,1k } (4.3)

For a de precomprimare medie la la un moment t > t0 este:

Pm,t(x) = Pm0(x) - ∆Pc+s+r(x) (4.4)

În care ∆Pc+s+r(x) sunt pierderile de tensiune dependente de timp (datorate relax rii
arm turilor, contrac iei i curgerii lente a betonului – vezi §4.5.4).

4.3 Efectul precomprim rii la SLU

Valoarea de calcul a for ei de precomprimare este:

Pd,t(x) = γP· Pm,t(x) (4.5)

în care γP,fav pentru situa iile persistente i tranzitorii de proiectare se consider γP,fav = 1,
iar γP,unfav pentru verific ri locale se consider γP,unfav = 1,2.
30

Cazul arm turilor de precomprimare f r aderen i cel al arm turilor exterioare

nu este tratat aici.

4.4 Efectul precomprim rii la SLS

Pentru verific rile la SLS trebuie luat în considerare posibila varia ie a eforturilor în
arm tur . În calcul se folose te cea mai defavorabil din valorile caracteristice de mai jos:

Pk,sup = rsup Pm,t(x) (4.6)

Pk,inf = rinf Pm,t(x) (4.7)

Pentru coeficien ii rsup i rinf , SR EN 1992-1-1 recomand valorile urm toare:

- pentru arm turi preîntinse i arm turi neaderente: rsup = 1,05 i rinf = 0,95
- pentru arm turi post-întinse cu arm turi aderente: rsup = 1,10 i rinf = 0,90
- când se iau m suri corespunz toare (de exemplu m surarea direct a for ei de
pretensionare): rsup = rinf = 1,0.

4.5 Pierderi de tensiune

4.5.1 Introducere

Pentru a determina efortul în arm turile pretensionate trebuie inut seama de anumite
fenomene, cum ar fi frecarea la întinderea arm turilor, lunecarea în ancoraj la blocare,
nesimultaneitatea tension rii diferitelor arm turi, deforma iile datorate tratamentului
termic, relaxarea eforturilor în arm tur , curgerea lent a betonului. Toate aceste fenomene
produc pierderi de efort (tensiune) în arm turile pretensionate.
Primele patru fenomene enumerate mai sus sunt instantanee ( i au cauze legate de
tehnologia de execu ie). Ultimele dou sunt fenomene care se desf oar pe o perioad
lung de timp, durând mai mul i ani (fenomene reologice).
Pierderile de tensiune se calculeaz diferit pentru procedeul cu arm turi preîntinse
fa de procedeul cu arm turi postîntinse.
În SR EN 1992-1-1 sunt considerate urm toare pierderi de tensiune :

a) Arm turi preîntinse

- Faza ini ial :

∆σsl = pierdere datorit lunec rii (reculului) în ancoraj la blocare ;

∆σµ = pierdere datorit frec rii pe traseu a arm turilor ;
∆σel = pierdere datorit scurt rii elastice a betonului ;
∆σθ = pierdere datorit tratementului termic ;
∆σri = pierdere datorit relax rii arm turilor înainte de transfer.

- Faza final :

∆σc+s+r = pierdere datorit relax rii arm turilor dup transfer, contrac iei i
 31

curgerii lente a betonului.

b) Arm turi postîntinse

- Faza ini ial :

∆σ sl = pierdere datorit lunec rii (reculului) în ancoraj la blocare ;

∆σ µ = pierdere datorit frec rii pe traseu a arm turilor ;
∆σel = pierdere datorit scurt rii elastice a betonului ;

- Faza final :

∆σc+s+r = pierdere datorit relax rii arm turilor, contrac iei i

curgerii lente a betonului.

4.5.2 Arm turi preîntinse în faza ini ial

∆σsl)
4.5.2.1 Pierderi de tensiune la ancoraj (∆σ

Aceste pierderi corespund lunec rii toroanelor sau sârmelor în pene i a penelor în
pl cile de ancoraj la detensionarea presei i blocarea penelor. Tendin a de recul a arm turii
blocheaz prin efect de pan penele în ancoraj. Aceast lunecare are valori de la 1 la 12
mm în func ie de tipul de ancoraj i procedeul de pretensionare folosit. Valoarea lunec rii
figureaz în fi a de agrement tehnic a procedeului. Pentru ancorajele cu pene folosite la
toroane, lunecarea este de 4-5 mm.

Scurtarea arm turii este :

λ
∆ε = (4.8)
Lp
unde : λ = lunecarea în ancoraj ;
Lp = lungimea cablului între ancoraje.

Aceast scurtare produce o pierdere de tensiune în arm tur :

λE p
∆σsl = ∆ εE p = (4.9)
Lp

Dac întinderea se face de la amblele capete, pierderea de tensiune este :

( λ 1 + λ 2 )E p
∆σsl = (4.10)
Lp

Conform standardului STAS 10107/0-90, anexa H, tabelul 44, lunec rile în

ancorajele cele mai utilizate în România sunt :
32

Tabelul 4.1 – Valori ale lunec rilor în ancoraj dup STAS 10107/0-90
Tip de ancoraj λ (mm)
Ancoraj cu piuli pentru bare 1
Ancoraj cu pene pentru SBP A I sau TBP 4
Ancoraj cu pene pentru bare 4
Ancoraj inel-con simplu pentru fascicule 12Φ5 mm 4
cu sârme paralele 12Φ7 mm, 24Φ7 mm 5
Ancoraj inel-con dublu pentru fascicule 48Φ7 mm 7

Exemplu:

S se calculeze pierderea de tensiune rezultat în urma bloc rii unei arm turi
pretensionate la un efort unitar σp,max= 1500 MPa într-un ancoraj care are o lunecare de
5mm. Lungimea standului pe care se face întinderea arm turilor este de (i) 20m sau (ii)
100m. Se cunoa te modulul de elasticitate al arm turilor Ep = 190 Gpa.

(i) Pentru standul de lungime 20 m:

λ 5
∆σ sl = ⋅ Ep = ⋅ 190000 = 47.5Mpa
Lp 20 ⋅ 10 3

pierderea reprezint 3.2% din efortul de pretensionare.

(ii) Pentru standul de lungime 100 m:

λ 5
∆σ sl = ⋅ Ep = ⋅ 190000 = 9.5Mpa
Lp 100 ⋅ 10 3

pierderea reprezint 0.6% din efortul de pretensionare.

Se observ c valoarea pierderii de tensiune depinde de lungimea standului pe

care este întins arm tura, pierderea fiind cu atât mai mic cu cât lungimea standului este
mai mare.

4.5.2.2 Pierderi de tensiune din frecare pe traseu (∆σµ)

La arm turile preîntinse, pierderile din frecare pe traseu apar numai în cazul
arm turilor deflectate (ceea ce este destul de rar în cazul precomprim rii cu arm turi
preîntinse). Aceste pierderi trebuie determinate experimental.

∆σel)
4.5.2.3 Pierderi de tensiune datorit scurt rii elastice a betonului (∆σ

La transferul precomprim rii la beton, ca rezultat al ac iunii arm turilor

pretensionate, are loc o deformare a elementului de beton. Solicitarea este de compresiune
excentric i cum de obicei elementul este proiectat astfel încât s r mân în stadiul I, se
poate determina efortul unitar în beton în dreptul arm turii cu formulele din Rezisten a
Materialelor:
Într-o prim aproxima ie, efortul unitar în beton în dreptul arm turii este:
 33

Pi Pi z cp
σ cp = − − z cp (4.11)
Aci I ci
în care :

Pi este for a de precomprimare în momentul transferului (Pmax minus pierderile

de tensiune la blocare în ancoraj, din tratament termic i relaxare ini ial ) ;
Mgp este momentul dat de greutatea proprie a elementului de beton ;
zcp este distan a de la centrul de greutate al arm turilor la axa neutr ;
Aci i Ici aria i respectiv momentul de iner ie al sec iunii omogene echivalente.

Rezult :
∆σel = αp⋅σcp (4.12)

Rela iile (4.11) i 4.12) supraestimeaz pierderea de tensiune din scurtarea elastic
a betonului. Datorit scurt rii elastice, efortul în arm tur scade i (4.11) se modific :

Pi − Ap ∆σ el ( Pi − Ap ∆σ el ) z cp
σ cp = − − z cp = ∆σ el / α p (4.13)
Aci I ci
Rezolvând (4.13) în raport cu ∆σel rezult

α pσ pi
∆σ el = (4.14)

Ac
αp +
z cp2
Ap 1 +
r2
în care σpi = Pi/Ap
De obicei transferul produce ridicarea grinzii din cofraj i mobilizarea greut ii
proprii a acesteia, a a încât în aceast faz se ia în calcul i efectul momentului dat de
greutatea proprie Mgp.

Exemplu:

Pentru grinda din figur s se calculeze pierderea de tensiune din scurtarea

elastic tiindu-se efortul în arm tura înainte de transfer σ ci = 1070MPa i coeficientul
de echivalen αp = 5,7.

500

e=100mm

250
10 m

Se calculeaz :
34

Ac = 125000mm2
Ic = 2604166667mm4
r2 = 20833.3mm2
αp=5.7

Înc rcarea din greutate proprie:

g=0.5 0.25 25=3.125kN/ml

Momentul încovoietor din greutate proprie:

g ⋅ l 2 3.125 ⋅10 2
Mg = = = 39.06kNm
8 8

Efortul în beton în dreptul arm turii de precomprimare (inclusiv efectul greut ii

proprii a grinzii):

σ pi Mg 1070 39.06 ⋅ 10 6
σ cp = − = − = 9.61MPa
Ic 2604166667
z cp 125000 100
Ac 5 .7 +
αp +
z cp2 100 2
Ap 1 + 800 1 +
r2 20833.3 2

Pierderea de tensiune în arm tur :

el = np ⋅ cp=5.7⋅9.61=54. 8 MPa

4.5.2.4 Pierderi datorit tratamentului termic (∆σθ)

Tratamentul termic la care sunt supuse elementele de beton precomprimat pentru a

accelera înt rirea betonului este la originea unor pierderi de tensiune legate de dilatarea
termic i apoi contrac ia la r cire a betonului i a arm turii. Dup standardul SR EN 1992-
1-1, aceste pierderi pot fi evaluate în felul urm tor :

∆σθ = 0,5 Ep αc (Tmax −T o) (4.15)

în care:
Ap este aria sec iunii arm turii pretensionate ;
Ep este modulul de elasticitate al arm turilor pretensionate;
αc este coeficientul liniar de dilatare termic al betonului ;
Tmax −T0 este diferen a între temperatura maxim i temperatura ini ial a
betonului în apropierea arm turilor pretensionate, în °C.
 35

Exemplu:

S se calculeze pierderea de tensiune datorat tratamentului termic reprezentat în

urm toarea figur :

Temp(°C)

70°C

20°C

0 3 13 16 Timp(h)

-5
θ=0,5 Ep c (Tmax-To)=0.5⋅200000⋅10 ⋅(70-20)=50 MPa

∆σri)
4.5.2.5 Pierderea de tensiune datorit relax rii arm turilor în faza ini ial (∆σ

Relaxarea de o elului este o sc dere a efortului unitar sub deforma ie constant . Ea

apare la o elurile cu limit de elasticitate ridicat utilizate la beton precomprimat numai
pentru eforturi unitare mai mari decât 30...40% din efortul unitar de rupere. M rimea
relax rii depinde de natura o elului, de tratamentele la care este supus în procesul de
fabricare i de nivelul efortului unitar aplicat.

σ
σpi
∆σrt ∆σr∞

t timp

Figura 4.1 – Relaxarea arm turii în timp

SR EN 1992-1-1 define te trei clase de arm turi în func ie de relaxare:

- Clasa 1 : sârm sau toron – relaxare normal

- Clasa 2 : sârm sau toron – relaxare sc zut
- Clasa 3 : bare laminate la cald care au fost supuse la un tratament complementar.

Calculul pierderilor de tensiune datorit relax rii se efectueaz pe baza valorii ρ1000,
care este pierderea prin relaxare (în %) la 1000 de ore dup tensionare, la o temperatur
medie de 20 °C.
Valoarea ρ1000 este exprimat sub forma unui procent din tensiunea ini ial ; ea este
ob inut pentru un efort ini ial de 0,7fp, unde fp este rezisten a efectiv la întindere a
arm turii pretensionate, m surat pe epruvete. Pentru calculele de dimensionare, se
utilizeaz rezisten a caracteristic la întindere (fpk). ρ1000 poate fi luat egal cu 8% pentru
36

clasa 1, cu 2,5% pentru clasa 2 i 4% pentru clasa 3, sau se ia din certificatul de încerc ri
ale fabricantului.
Pierderea prin relaxare poate fi ob inut plecând de la certificatele de încerc ri ale
fabricantului, sau poate fi calculat ca raport în procente din varia ia tensiunii împ r it la
tensiunea ini ial , aplicând una din expresiile de mai jos. Expresiile (4.16) i (4.17) se
aplic la sârme i la toroane cu relaxare normal respectiv cu relaxare sc zut , în timp ce
expresia (4.18) se aplic barelor laminate la cald supuse la un tratament termic
complementar.
0 , 75 (1− µ )
∆σ pr t
Clasa 1 = 5,39 ρ1000e6,7 µ 10 − 5 (4.16)
σ pi 1000

0 , 75 (1− µ )
∆σ pr t
Clasa 2 = 0,66ρ1000e9,1µ 10 − 5 (4.17)
σ pi 1000

0 , 75 (1− µ )
∆σ pr t
Clasa 3 = 1,98ρ1000e8, 0µ 10 − 5 (4.18)
σ pi 1000

în care:
∆σpr este valoarea absolut a pierderilor prin relaxare;
σpi în cazul precomprim rii prin postîntindere, σpi este valoarea absolut a
efortului ini ial σpi = σpm0;
în cazul precomprim rii prin preîntindere, σpi este efortul de control mai
pu in pierderile instantanee care se produc în cursul procesului de întindere;
t este timpul dup întindere (în ore);
µ = σpi/fpk, cu fpk valoarea caracteristic a rezisten ei la întindere a o elului.

inând cont de diferen a mic de pre între cele dou dou tipuri de arm turi,
economia realizat datorit folosirii arm turilor cu relaxare sc zut face preferabil
folosirea acestora.

Exemplu:

S se calculeze pierderea de tensiune datorat relaxarii o elului pentru un interval

de timp de 50 de ore. O elul are clasa de relaxare 2 i este întins pân la un efort unitar de
0.8fpk. Rezisten a caracteristic a o elului este fpk=1500 MPa i pierderea de tensiune din
lunecarea în ancoraje este sl =50 MPa.

σ pi = σ p 0 − ∆σ sl = 0.8 ⋅1500 − 50 = 1150MPa

σ pi 1150
µ= = = 0.77
f pk 1500
 37

0,75(1− µ ) 0.75(1−0.77)
9,1µ t −5 9.1⋅0.77 50
∆σ pr = σ pi 0,66ρ1000e 10 = 1150⋅ 0.66⋅ 2.5 ⋅ e ⋅10−5 = 12.49MPa
1000 1000

Dac elementul este supus unui tratament termic pentru accelerarea înt ririi,
relaxarea arm turilor va fi mai mare, pentru acela i interval de timp. Calculul relax rii se
va face folosind în locul timpului real un timp echivalent, care se adaug la timpul real t
dup tensionare:

1,14(Tmax − 20) n
teq =
Tmax − 20
(T
( ∆t i ) )
− 20 ∆ti (4.19)
i =1

în care:
teq este timpul echivalent (în ore)
T(∆ti) este temperatura (în °C) pe durata intervalului de timp ∆ti
Tmax este temperatura maxim (în °C) pe durata tratamentului termic

Exemplu:

Pentru exemplul anterior s se calculele pierderea de tensiune din relaxare dac se

consider un tratament termic conform diagramei:

Temp(°C)

70°C

20°C

0 3 13 16 Timp(h)

1,14 (Tmax −20 ) n

1,14 ( 70−20)
t eq =
Tmax − 20
(T ( ∆ti ) )
− 20 ∆t i =
70 − 20
[(45 − 20) ⋅ 3 + (70 − 20) ⋅10 + (45 − 20) ⋅ 3] = 9100h
i =1

Obs: pentru intervalele cu temperatur variabil s-a considerat valoarea medie a

temperaturii.

0, 75(1− µ ) 0.75(1−0.77)
9,1µ
t + teq −5 9.1⋅0.77 50 + 9100
∆σ pr = σ pi 0,66ρ1000e 10 = 1150⋅ 0.66 ⋅ e ⋅10−5 = 30.7MPa
1000 1000
38

4.5.3 Arm turi postîntinse în faza ini ial

∆σµ)
4.5.3.1 Pierderi de tensiune datorit frec rii pe traseu (∆σ

Se admit urm toarele ipoteze :

− coeficientul de frecare µ este considerat constant pe toat lungimea cablului ;
− valoarea coeficientului de frecare µ este independent de valoarea presiunii u ;
− frecarea parazit pe zonele drepte este modelat printr-o devia ie cu unghi
constant pe unitatea de lungime k (°/m).

dθ
dθ

r r r r

u P P - dP
P - dP
P f dθ
dθ
udx = Pdθ
ds = rdθ

Figura 4.2 – For e care ac ioneaz pe un element de cablu curb (Tertea, 1981)

Consider m un element de cablu, de lungime ds i raz de curbur r, supus la un

efort de întindere P (figura 4.2). Varia ia unghiului între extremit ile acestui element de
cablu este dθ. Rezult :

ds = rdθ.

Echilibrul for elor d :

− dup direc ia tangent la cablu

dP +fds = 0 (4.20)

− dup direc ia normal la cablu

uds = P sin(dθ/2) + (P-dP) sin(dθ/2)

sau
uds = Pdθ (4.21)

dac consider m sin(dθ/2) ≅ dθ/2 i neglij m produs cantit ilor foarte mici
dPsin(dθ/2).
 39

Pe de alt parte, legea frec rii este :

f = µu (4.22)

de unde :

fds = µuds = µPdθ

i apoi :

dP + µPdθ = 0 (4.23)

Integrând aceast ecua ie diferen ial se ob ine :

P(θ) = Ce-µθ (4.24)

i punând condi iile la limit , adic :

θ = 0, P(0) = Pmax (4.25)

rezult constanta de integrare C = Pmax i, în consecin :

P(θ) = Pmax e-µθ (4.26)

Frecarea parazit pe liniile drepte d , pe o lungime x un unghi echivalent kx, i formula

precedent devine :

P(θ) = Pmax e-µθ + µkx (4.27)

Li
Notând θi = pentru arcul Li, se scrie rela ia general pentru o sec iune
ri
situat la distan x de origine :

Li
−µ ( + kx )
ri
Ps = P max e (4.28)

Si pierderea de tensiune este :

Li
−µ ( + kx )
ri
∆Pµ ( x) = P max (1 − e ) (4.29)

sau, exprimat în eforturi unitare (împ r ind cu Ap) :

Li
−µ ( + kx )
ri
∆σ µ ( x) =σ p , max(1 − e ) (4.30)

Pentru a simplifica calculul, unele norme admit s se dezvolte expresia 1-e-A în

serie i s se re in numai primul termen, dac A este mic, liniarizând expresia (4.30) :
40

Li
−µ (
ri Li
+ ks )
1− e ≅ µ(
+ kx) (4.31)
ri
Valorile lui µ i k sunt date în Agrementul Tehnic corespunz tor. Valoarea lui µ
depinde de caracteristicile de suprafa ale arm turilor i ale tecii, de prezen a sau nu a
ruginii, de alungirea arm turii i de traseul s u.
În lipsa datelor din Agrementul Tehnic, se pot folosi coeficien ii µ i k da i în STAS
10107/0-90 (Tabelul 4.2) sau SR EN 1992-1-1 (Tabelul 4.3).

Tabelul 4.2 – Coeficien i µ i k pentru cabluri formate cu sârme sau toroane paralele
(STAS 10107/0-90)
Pmax (kN)
Modul de realizare al canalului µ < 650 ÷1300
650÷ > 1300
k/metru
Teac din tabl 0,35 0,006 0,004 0,003
Teac din PVC 0,30 0,004 0,002 0,0015
Canal de beton (teaca este extras înainte de înt rirea
0,45 0,004 0,002 0,0015
betonului)

Tabelul 4.3 – Coeficien i de frecare µ pentru arm turi postîntinse interioare i arm turi
exterioare neaderente (SR EN 1992-1-1)
Arm turi Arm turi exterioare (neaderente)
interioare1) Teac din o el / Teac din PEHD / Teac din o el / Teac din PEHD /
neuns neuns uns uns
Sârm trefilat la rece 0.17 0.25 0.14 0.18 0.12
Toron 0.19 0.24 0.12 0.16 0.10
Bar nervurat 0.65 - - - -
Bar lis 0.33 - - - -
1)
în cazul arm turilor care umplu circa jum tate din teac

Varia ia efortului unitar într-un cablu cu p r i curbe i drepte este reprezentat în

figura 4.3 :

Apσp,max
k
k
µ, k k µ, k
L1 L2

∆σµ
σp,max

Figura 4.3 - Varia ia efortului unitar în cablu de-a lungul elementului

Exemplu:

Pentru grinda din figura 4.4 s se calculeze for a din cablul de pretensionare în
fiecare din punctele caracteristice, inând cont de efectul frec rii. Tensionarea arm turilor
se face la cap tul A al grinzii i for a maxim de pretensionare este Pmax=800 kN.
Coeficientul de frecare =0.2 i devia ia unghiular accidental este k=0.01.
 41

800kN
26° 30° E
A
F
B
C G D

5m
1m 6m 10 m 7m 0.5 m

Figura 4.4 - Grind precomprimata cu armatura postintins

Unghiurile între extremit ile zonelor curbe exprimate în radiani sunt:

θ1 = 26 0 = 0.45rad
θ 2 = 30 0 = 0.52rad

PA=Pmax=800 kN
PB=PAe- kx=800e-0.2⋅0.01⋅1=798.4 kN
PC=PBe- (θ1+kx)=798.4e-0.2⋅(0.45+0.01⋅6)=721 kN
PD=PCe- kx=721e-0.2⋅0.01⋅10=706.7 kN
PE=PDe- (θ2+kx) =706.7e-0.2⋅(0.52+0.01⋅7)=637.7 kN
PF=PEe- kx=637.7e-0.2⋅0.01⋅0.5=636.4 kN
PG=PCe- kx=721e-0.2⋅0.01⋅5=713.8 kN

Diagrama eforturi in arm tura pretensionat este reprezentat in figura urm toare:

800kN
26° 30°
E
A
F
B
C G D

5m
1m 6m 10 m 7m 0.5 m

800kN
798.4kN

721kN
713.8kN
706.7kN

637.7kN

636.4kN

Figura 4.5 - Varia ia efortului de pretensionare

42

∆σsl)
4.5.3.2 Pierderi de tensiune datorit lunec rii in ancoraj (∆σ

Aceste pierderi corespund lunec rii toroanelor sau sârmelor fa de pene la

detensionarea presei i blocarea penelor (vezi § 4.6.1).
Aceast mi care, care are loc în sens invers celui dat de punerea în tensiune,
provoac o frecare de sens opus celei precedente. În diagrama tensiune-distan fa de
sec iunea de tensionare (figura 4.4), curba care reprezint efortul are pant opus celei care
reprezint frecarea. Panta acestei curbe, în valoare absolut , reprezint pierderea de
tensiune pe unitatea de lungime.

Frecarea la recul este considerat , dup SR EN 1992-1-1, cu aceea i coeficien i de

frecare ca la tragerea (întinderea) arm turii :

µ’ = µ (4.32a)
k’ = k (4.32b)

Lunecarea în ancoraj λ (în metri) se repercutaz pân la distan a xC , iar efortul

unitar în acest punct este σp,C. Un element de cablu de lungime dx este supus unei scurt ri
datorit lui ∆σλ egal cu dx∆σλ/Ep. Or, lunecarea λ reprezint integrala acestor scurt ri,
adic :
C ∆σ
sl
λ= dx (4.32)
A E
p
C
De unde λE p = ∆σ sl dx (4.33)
A

Se poate aproxima aria triunghiului curb (neha urat pe figur ) cu aria unui triunghi
cu laturi drepte având aceea i baz i acea i în l ime :

C ∆σ slmax ⋅ xC
∆σ sl dx ≅ (4.34)
A 2

Se ob ine o ecua ie unde singurele necunoscute sunt xC i ∆σ slmax :

∆σ slmax ⋅ xC
= λE p (4.35)
2

xC

∆σslmax ∆σµ, B
σp,max

A C B

Figure 4.6 – Reprezentarea tensiunii în arm tur dup pierderile din frecare i lunecare
 43

Efortul unitar în punctul C, inând cont numai de frecarea la punerea în tensiune

este (vezi § 4.7.1) :

Li
−( µ + kx )
ri
σ p, C =σ p , maxe (4.36)

Efortul unitar în punctul A’, inând cont de frecarea de recul este :

C C C
Li Li Li
−( µ ' + k ' xC ) −[( µ ' + µ ) + ( k ' + k ) xC ] − 2( µ + kxC )
ri ri ri
σ p, A = σ p, C e A
=σ p , max e A
=σ p , max e A
(4.37)

Pierderea de tensiune în sec iunea A este :

C
Li
− 2( µ + kxC )
max ri
∆σ sl = σ p , max 1 − e A
(4.38)

Ecua ia (4.38) este a doua ecua ie cu necunoscute xC i ∆σ slmax , ceea ce permite s

se determine distan a pân la care este resim it efectul reculului i pierderea de tensiune
datorat lunec rii în ancoraj (ecua iile 4.35 i 4.38).

Observa ii privind pierderilor de tensiune din frecare pe traseu i lunecare în ancoraj

Dac elementul de beton precomprimat este lung i întinderea se face la o singur

extremitate, pierderea din frecare este important (figurile 4.3 i 4.4). Pentru a reduce
aceste pierderi, trebuie întins cablul de la ambele extremit i (figura 4.7).

Figura 4.7 – Reprezentarea eforturilor unitare de-a lungul arm turii dac întinderea se
face de la ambele extremit i
Exemplu:

Pentru grinda din exemplul precedent s se reprezinte diagrama eforturilor

în armatur inind cont de reculul în ancoraj. Arm tura pretensionat este format din
patru toroane T15S cu aria Ap=4x150mm2=600mm2 i modul de elasticitate Ep=195GPa.
Lunecarea în ancoraj se consider 5mm.

Pentru determinarea distan ei la care se anuleaz efectul reculului datorit

frec rii între arm tur i teac se aproximeaz aria triunghiului curb cu aria unui
triunghi cu laturi drepte:
44

∆P0 ⋅ xλ xλ
AP ⋅ λ ⋅ E P =
2
=
2
(
P0 1 − e − 2 µ (θ +kxλ ) )
( )
Se face aproxima ia: P0 1 − e −2 µ (θ + kxλ ) = P0 ⋅ 2 µ (θ + kxλ ) i ecua ia de mai sus se
scrie:
xλ
AP ⋅ λ ⋅ E P = P0 ⋅ 2 µ (θ + kxλ )
2
Rezult o ecua ie de gradul II in xλ

P0 µkxλ2 + P0 µθxλ − Ap λE p = 0
Rezolvând ecua ia rezult dou solu ii:
xλ1 = 6.24 i
xλ 2 = −46.24

Deoarece cea de-a doua solu ie este negativ , solu ia convenabil i deci distan a
la care se anuleaz efectul reculului este 6.24m.
Efortul de precomprimare la distan a de 6.24 m de la fa a elementului este:
P = PBe- (θ1+k(x -xAB)
= 798.4e-0.2⋅(0.45+0.01⋅5.24)=722.1 kN
Pierderea de tensiune în punctele B i A se calculeaz pornind de la punctul de
anulare a efectului reculului:
P'B = P e- (θ1+k(x -xAB)
= 722.1e-0.2⋅(0.45+0.01⋅5.24) = 653.1 kN
P'A = P'Be- kxAB)
= 653.1e-0.2⋅0.01⋅1 = 651.7 kN
Diagrama de eforturi în arm tura pretensionat este reprezentat în figura
urm toare:

800kN
26° 30° E
A
F
B
C G D

5m
1m 6m 10 m 7m 0.5 m

800kN
798.4kN
722.1kN
721kN
X=6.24m
651.7kN 713.8kN
706.7kN
653.1kN
637.7kN

636.4kN

Figura 4.8 - Varia ia efortului de pretensionare cu considerarea reculului in ancoraj

 45

∆σel)
4.5.3.3 Pierderi de tensiune datorit scurt rii elastice a betonului (∆σ

Presupunem c un element de beton precomprimat este realizat cu mai multe

cabluri pretensionate. Întinderea cablurilor neputându-se efectua decât cablu cu cablu,
întinderea celui de-al doilea cablu va antrena o scurtare a elementului i a primului cablu ;
similar, întinderea celui de-al treilea cablu va antrena o scurtare a elementului i a primelor
dou cabluri, i a a mai departe.
Deci, dac sunt n cabluri, întinderea cablului j > i produce o cre tere a efortului
unitar ∆σc,ij la nivelul cablului i i o scurtare a elementului i a cablului i egal cu ∆εij =
∆σc,ij/Ecm, i în consecin o pierdere de tensiune în cablul i :

∆σel,ij = ∆εijEp = ∆σc,ij(Ep/Ecm) (4.39)

Sub efectul întinderii tuturor cablurilor j, cu i < j ≤ n, pierderea de tensiune în

cablul i este :
∆σel,i = Ep ∆σ c ,ij / Ecm (4.40)
j >i

SR EN 1992-1-1 admite utilizarea unei valori medii a pierderii de tensiune :

j ⋅ ∆σ c (t )
∆σ el = E p ⋅ (4.41)
Ecm (t )

în care:
∆ c(t) este varia ia efortului unitar în beton în dreptul arm turilor întinse la
timpul t;
j este un coeficient egal cu:
(n -1)/2n în care n, este num rul de arm turi identice întinse
succesiv. Se poate aproxima j = ½;
1 pentru varia ii datorate ac iunilor permanente aplicate
dup precomprimare.

Observa ii: 1. Nota ia j din expresia (4.41) nu are leg tur cu indicele de sumare j din
expresiile (4.39) i (4.40). În (4.41) j este un coeficient definit de expresia (n -1)/2n când se
evalueaz efectul întinderii succesive a arm turilor sau 1 când se evalueaz efectul
înc rc rilor aplicate dup precomprimare.
2. În expresia (4.41) apare timpul t la care se face precomprimarea unei arm turi
sau aplicarea înc rc rilor, pentru a ine cont în calcul de varia ia în timp a unora din
caracteristicile betonului (de exemplu Ecm).

4.5.4 Pierderi tensiune dup transfer (arm turi pre sau postîntinse)

Pierderile de tensiune care apar dup transferul precomprim rii sunt pierderi
dependente de timp i sunt produse de urm toarele dou cauze :
(a) reducerea alungirii arm turilor cauzat de scurtarea betonului din curgere lent i
contrac ie, sub înc rc ri permanente;
(b) reducerea efortului în arm tur datorit relax rii.
46

Relaxarea o elului a fost definit ( i m surat ) sub deforma ie constant . În

elementul de beton precomprimat, betonul se deformeaz în timp din cauza contrac iei i
curgerii lente, i în consecin arm tura nu se men ine la lungime constant . De asemenea,
deforma ia de curgere lent a betonului a fost definit sub efort constant, ori în elementul
de beton precomprimat efortul scade pentru c relaxarea arm turii reduce precomprimarea.
Aceast interac iune poate fi luat în calcul de manier general i aproximativ prin
intermediul unui coeficient de reducere de 0,8 aplicat pierderii din relaxarea arm turii.

În SR EN 1992-1-1, calcul pierderii de tensiune din fenomene dependente de timp se

poate face, în mod simplificat, cu expresia de mai jos:

Ep
ε cs E p + 0.8∆σ pr + ⋅ ϕ (t , t 0 ) ⋅ σ c ,QP
Ecm
∆σ p ,c + s + r = (4.42)
Ep Ap A
1+ ⋅ 1 + c ⋅ z cp2 ⋅ [1 + 0,8ϕ (t , t 0 )]
Ecm Ac Ic
în care:
∆σp,c+s+r este valoarea absolut a pierderii de tensiune în arm turi la abscisa x,
la momentul t, din fluaj, contrac ie i relaxare;
εcs este valoarea estimat a contrac iei, în valoare absolut (vezi
§3.1.4(6) din SR EN 1992-1-1);
Ep este modulul de elasticitate al o elului de precomprimare;
Ecm este modulul de elasticitate al betonului;
∆ pr este valoarea absolut a pierderii de tensiune în arm turi la abscisa x
i timpul t, din relaxare. Se determin pentru un efort unitar în
arm tur p = p(G+Pm0+ 2Q) în care p = p(G+Pm0+ 2Q)
este efortul ini ial în arm turi datorit for ei de precomprimare
ini iale i înc rc rilor cvasipermanente;
(t,t0 ) este coeficientul de fluaj/curgere lent la timpul t, pentru o înc rcare
aplicat la timpul t0;
c,QP este efortul unitar în beton în vecin tatea arm turilor, sub ac iunea
greut ii proprii i a for ei de precomprimare ini iale ca i a altor
înc rc ri cvasipermanente, dup caz. Valoarea lui c,QP poate rezulta
pe de-o parte din greutatea proprie i din for a de pretensionare
ini ial sau din combina ia cvasipermanent de înc rc ri considerat
în totalitatea ei, ( c(G+Pm0+ 2Q)), în func ie de faza de construc ie
considerat .
Ap este aria sec iunii tuturor arm turilor pretensionate la abscisa x;
Ac este aria sec iunii beton;
Ic este momentul de iner ie ale sec iunii de beton;
zcp este distan a dintre centrul de greutate al sec iunii de beton i
arm turile de precomprimare

Eforturile de compresiune i deforma iile relative corespunz toare au în expresia

(4.42) semn pozitiv.

Not : Expresia (4.42) se poate deduce a a cum se arat în continuare.

Pentru o grind cu aria sec iunii Ac, momentul de iner ie Ic, cu arm tur de
pretensionare Ap situat la distan a zcp de axa neutr a sec iunii, o modificare a
 47

tensiunii în arm tur ∆σp conduce la o modificare a efortului unitar în beton în

dreptul arm turii ∆σc astfel:

∆σ p Ap ∆σ p Ap zcp ∆σ p Ap Ac zcp2
∆σ c = + ⋅ zcp = 1+ (4.1N)
Ac Ic Ac Ic
Pierderea din contrac ie: Contrac ia liber este εcs. Dar, în timp ce betonul se
contract , arm tura se scurteaz cu aceea i cantitate, ceea ce produce o pierdere de
tensiune în arm tura ∆σp,s i o modificare a efortului unitar în beton ∆σc.
Deforma ia net a betonului va fi εcs - ∆σc/Ece. Rezult , din egalitatea deforma iilor:

εcs - ∆σc/Ec,eff = ∆σp,s/Ep (4.2N)

Înlocuind ∆σc din (4.1N) în (4.2N) rezult :

ε cs E p
∆σ p , s = (4.3N)
Ep Ap A
1+ ⋅ 1 + c ⋅ zcp2
Ec ,eff Ac Ic

În expresiile de mai sus Ec,eff este modulul efectiv al betonului (vezi SR EN 1992-1-
1 § 7.4.3(5)).

Pierderea din curgere lent : Curgerea lent liber este σcϕ(t,t0)/Ec, unde σc este
efortul unitar în beton în dreptul arm turii, iar Ec este modulul tangent al betonului
(vezi SR EN 1992-1-1 § 3.1.4(2)). Datorit deforma iei de curgere lent îns ,
tensiunea în arm tur scade, deci scade i efortul unitar în beton. Egalitatea
varia iilor deforma iilor din beton i arm tur conduce la ecua ia urm toare:

σcϕ(t,t0)/Ec – ∆σc/Ec,eff = ∆σp,c/Ep (4.4N)

Înlocuind ∆σc din (4.1N) în (4.2N) rezult :

Ep
ϕ (t , t0 )σ c
Ec
∆σ p , c = (4.5N)
E A A
1 + p ⋅ p 1 + c ⋅ zcp2
Ec , eff Ac Ic

Pierderea din relaxarea arm turii: Relaxarea pur sub deforma ie constant d o
sc dere a tensiunii în arm tur ∆σpr. Cum îns sc derea de tensiune în arm tur
produce o varia ie ∆σc a efortului unitar în beton, deci o scurtare a betonului i o
scurtare a arm turii, cu o varia ie a tensiunii în aceasta. Egalitatea varia iilor
deforma iilor din beton i arm tur conduce la ecua ia urm toare:

(∆σpr– ∆σp,r)/Ep = ∆σ c/Ec,eff (4.6N)

Înlocuind ∆σc din (4.1N) în (4.6N) rezult :

48

∆σ pr
∆σ p , r = (4.7N)
Ep Ap A
1+ ⋅ 1 + c ⋅ zcp2
Ec , eff Ac Ic

Însumând pierderile de tensiune date de expresiile (4.3N), (4.5N) i (4.7N), cu

termenul care d efectul relax rii multiplicat cu 0,8 i considerând modulul tangent
Ec aproximat cu Ecm, iar cel efectiv Ec,eff = Ecm/(1+0,8 ϕ(t,t0)), se ob ine pentru
pierderea de tensiune din contrac ie, curgere lent i relaxare formula de la (4.42).

Exemplu:

Pentru grinda precomprimat din figur s se calculeze pierderile de tensiune de

lunga durat . Se consider umiditatea mediului RH% =60% i c,QP = 6,8 N/mm2.
500
Beton: C35/45
fck=35 N/mm2 110
Ecm= 34000 N/mm2

O el pretensionat St1549/1700
clasa care indic comportarea la relaxare 2
fpk=1549 N/mm2
Ep=195000 N/mm2 1550

Caracteristici geometrice: Ap

Ac=227848 mm2
Ic=55006881525 mm4 120
Ap = 796.5 mm2
zcp=566.2 mm

a. Efectul contrac iei betonului

Contrac ia total este:

cs = cd + ca=0.0004+0.000063=0.000463

cd este deforma ia datorit contrac iei la uscare i se determin cu rela ia:

cd(t) = ds(t, ts)⋅ kh⋅ cd,0 = 1⋅0.983⋅0.00041 = 0.00040

în care:
cd,0 = 0.041% prin interpolare în tabelul 3.2 din SR EN 1992-1-1,
considerând RH% = 60%

kh = 0.983 prin interpolare în tabelul 3.3 din SR EN 1992-1-1 cu:

h0 = 2Ac/u = 2⋅227848/4100 = 111 mm

unde u = 4100 mm este perimetrul sec iunii supus la uscare.

 49

(t − t s ) (20805 − 2)
β ds (t , t s ) = = = 0.998 ≅ 1.00
(t − t s ) + 0,04 3
h
0 (20805 − 2) + 0,04 111.14 3
unde:

t = 365x57=20805 zile - este vârsta betonului la momentul

considerat;
ts = 2 zile - este vârsta betonului (zile) la începutul contrac iei
de uscare (sau umflare). În mod normal, aceasta
corespunde sfâr itului tratamentului;

ca este deforma ia datorat contrac iei endogene i se determin cu rela ia:

ca (t) = as(t) ca(∞) = 0.00075

ca(∞) = 2,5 (fck – 10) 10-6 =2,5 (35 – 10) 10-6= 0.000063

as(t) =1 – exp (– 0,2⋅208050,5) ≅ 1

b. Efectul relax rii arm turii

Pentru calculul ∆ pr se consider c efortul unitar în armatur datorit for ei

de precomprimare ini iale i înc rc rilor cvasipermanente este 1160MPa. Valoarea
varia iei efortului în armatura datorit relax rii sub for a de precomprimare se calculeaz
în func ie de clasa de relaxare a otelului i intervalul de timp standard (57 ani) la care se
adaug efectul tratamentului termic (vezi paragraful 4.5.2.5). Calculul nu va fi detaliat
aici.

∆ pr = 54 MPa

c. Efectul curgerii lente

Determinarea coeficientul de fluaj/curgere lent la timpul t, pentru o înc rcare

aplicat la timpul t0, (t,t0 ), se face conform anexei B din SR EN 1992-1-1:

ϕ (t,t0) = ϕ 0 · βc(t,t0) = 3.755⋅0.98 = 3.680

ϕ0 = ϕRH · β(fcm) · β(t0) = 1.832⋅2.562⋅0.80 = 3.755

1 − RH / 100 1 − 0 .6
ϕ RH = 1 + = 1+
= 1.832
0.1 ⋅ 3 h0 0.1 ⋅ 3 111
RH=60% - umiditatea relativ a mediului

16.8 16.8
β ( f cm ) = = =2.562
f cm 35 + 8
50

1 1
β (t 0 ) = = =0.80
(0,1 + t 0 ) (0,1 + 2 0, 20 )
0 , 20

0, 3 0,3
(t − t 0 ) (20805 − 2)
β c (t , t 0 ) = = =0.98
(β H + t − t 0 ) (416.95 + 20805 − 2)

unde
t = 20805 zile este vârsta betonului la momentul considerat, în zile
t0 =2 zile este vârsta betonului la momentul înc rc rii, în zile

βH = 1.5[1 + (0.012⋅ RH)18]h0 + 250 =

1.5[1 + (0.012⋅60)18] ⋅111 + 250 = 416.95

În concluzie:
Ep
ε cs E p + 0.8∆σ pr + ⋅ ϕ (t , t 0 ) ⋅ σ c ,QP
Ecm
∆σ p ,c + s + r = =
Ep Ap A
1+ ⋅ 1 + c ⋅ z cp2 ⋅ [1 + 0,8ϕ (t , t 0 )]
Ecm Ac Ic

195000
0.000463 ⋅ 195000 + 0.8 ⋅ 54 + ⋅ 3.8 ⋅ 6.8
= 34000 =
195000 796.5 227848
1+ ⋅ 1+ ⋅ 566.2 2 ⋅ [1 + 0,8 ⋅ 3.8]
34000 227848 55006881524

90.3 + 43.2 + 143.5 277 2

= = = 233 N/mm
1 + 0.02 ⋅ (1 + 1.328) ⋅ 4.04 1.19
 51

5 Verific ri la st ri limit ultime

5.1 Introducere

Verific rile la st ri limit ultime cuprind verific rile de rezisten , la transfer i în

faza final , verific rile de stabilitate de form i verificarea la oboseal .
În acest capitol vor fi discutate numai verific rile de rezisten pentru tiran i i grinzi.
Vor fi considerate numai cazurile când arm tura pasiv poate fi neglijat (adic ,
dup STAS 10107/0-90, As < 0,25Ap).

5.2 Verificarea de rezisten în sec iuni normale : Întindere pur

Verificarea la întindere pur se face cu rela ia :

TEd ≤ Apfpd (5.1)

unde TEd este solicitarea de calcul, iar fpd este valoarea de calcul a rezisten ei arm turii,
definit în capitolul 2.
Un exemplu de calcul a capacit ii portante la întindere este dat în capitolul 3
(exemplul 1).

5.3 Verificarea de rezisten în sec iuni normale : Încovoiere

Ipotezele pentru calculul de rezisten la încovoiere sunt similare celor utilizate în

calculul betonului armat, cu unele particularit i privind curbele caracteristice i valorile
deforma iilor limit ale materialelor :
− ipoteza sec iunilor plane : sec iunile plane r mân plane i normale la axa
elementului pân la rupere, dac se consider deforma iile medii ;
− efectul betonului întins nefisurat situat sub axa neutr est neglijat ;
− nu exist lunecare relativ între beton i arm tur ;
− curba caracteristic a betonului este „parabola-dreptunghi” (vezi ASRO,
2004b). Pentru betoanele de clas mai mare decât C50/60, valorile deforma iilor
εc2 i εcu2 variaz : εc2 cre te în timp ce εcu2 scade cu cre terea clasei de rezisten
(vezi Tabelul 3.1 din ASRO, 2004b).
− curba caracteristic a arm turilor este cea dat în capitolul 2. Se poate folosi una
din cele 2 variante ale curbei de calcul B din fig. 2.6. Pentru simplitatea
calculelor se recomand varianta cu palier i f r limitarea deforma iei.

Este admis utilizarea unei diagrame dreptunghiulare pentru betonul comprimat, cu o

în l ime echivalent egal cu λx din valoarea real x a zonei comprimate i cu un efort
unitar constant ηfcd în beton (vezi figura 5.1). Coeficien ii λ i η sunt (SR EN 1992-1-1):

λ = 0,8 pentru fck ≤ 50 MPa (5.1a)

λ = 0,8 - (fck -50)/400 pentru 50 < fck ≤ 90 MPa (5.1b)
52

η = 1,0 pentru fck ≤ 50 MPa (5.1c)

η = 1,0 - (fck -50)/200 pentru 50 < fck ≤ 90 MPa (5.1d)

fcd ηfcd
εcu2 A’pσ’pl A’pσ’pl

z’p
x λx
A’p
MRd y

zp σcy x λx

byσ cy dy ηf cd by dy
0 0
εcp Apfpd Apfpd

∆εp ε p0
Ap εp

Figura 5.1 – Starea de eforturi i de deforma ii la SLU a sec iunii de beton precomprimat
solicitat la încovoiere

Ecua iile de echilibru sunt :

x
b y σ cy dy = A p f pd − A' p σ ' pl (5.2)
0

M Rd = Ap f pd z p + A' p σ ' pl z ' p (5.3)

unde
z p = h0 p − x + yc (5.4)
i
z /p = h0 p − yc (5.5)

cu
x
byσ cy ydy
0
yc = x
(5.6)
byσ cy dy
0

Ipoteza sec iunilor plane d :

h0 p − x
∆ε p = ⋅ ε cu 2 (5.7)
x
 53

Deforma ia în arm tura Ap este :

Pd ,t
ε p = ∆ε p + ε p 0 = ∆ε p + (5.8)
Ap E p

În care Pd,t este valoarea de calcul a precomprim rii :

Pd,t = γp Pm,t (5.9)

cu Pm,t definit în capitolul 3 (valoarea medie a precomprim rii la timpul t) i γp = 1.

Efortul unitar în arm tura A’p se determin pe baza ipotezei sec iunilor plane i a
efortului ini ial în arm tur (dup sc derea pierderilor de tensiune):

x − d′
σ ′pl = E p ε p 0 − ≥ E p (ε p 0 − 0,0015) (5.10)
x

Limitarea de 0,0015 a sc derii deforma iei se aplic numai în cazul arm turilor
postîntinse în canale injectate.

Calculul la SLU al unei grinzi de beton precomprimat este exemplificat în capitolul 3

(exemplul 2).

5.4 Verificarea de rezisten la for t ietoare

5.4.1 Introducere

Verificarea la for t ietoare a elementelor din beton precomprimat se face similar

cu verificarea elementelor din beton armat (vezi i Pascu 2008a).
Singura diferen notabil apare în cazul grinzilor simplu rezemate i nefisurate din
încovoiere (în zona în care se face verificarea, adic înspre reazeme). În acest caz se
admite c , la limit , efortul principal de întindere este egal cu rezisten a la întindere a
betonului fctd i de aici rezult capacitatea grinzii la for t ietoare.
În continuare este prezentat calculul la for t ietoar dup SR EN 1992-1-1 (ASRO
2004b).

5.4.2 Determinarea for ei t ietoare de calcul VEd

For a t ietoare de calcul VEd rezult din analiza structural , considerând combina ia
de înc rc ri pentru SLU de rezisten . În anumite cazuri îns , valoarea rezultat din analiza
structural poate fi modificat pentru a ine cont de anumite particularit i ale comport rii
betonului armat.
Astfel, pentru elemente înc rcate la partea superioar , la o distan av de la fa a
reazemului (sau de la axul aparatului de reazem, dac acesta este flexibil) astfel ca 0,5d
≤ av < 2d, contribu ia acestei înc rc ri la for a t ietoare VEd poate fi multiplicat cu
coeficientul de reducere = av / 2d. Pentru av ≤ 0,5d , în calcul se ia av =0,5d. Reducerea
54

se poate aplica la verificarea lui VRd,c cu expresia (5.11), dar numai dac arm turile
longitudinale sunt ancorate la capacitate în dreptul reazemului.

În cazul elementelor cu arm tur transversal , for a t ietoare de calcul se modific

cu efectul (favorabil sau defavorabil) al componentelor înclinate ale compresiunii din
beton i/sau întinderii din arm tur (vezi figura 5.2).

Figura 5.2 - Componentele pe direc ia for ei t ietoare în cazul elementelor cu

în l ime variabil (SR EN 1992-1-1)

În cazul elementelor din beton precomprimat cu arm turi cu traseu curb, componenta
vertical a for ei de precomprimare Pmt⋅cosβ se scade din for a t ietoare de calcul.

5.4.3 Limitarea superioar a for ei t ietoare

For a t ietoare trebuie s respecte în orice sec iune rela ia:

VEd ≤ 0,5 bw d ν fcd (5.11)

În care:
f ck
ν = 0,6 1 − (fck în MPa)
250

Aceasta reprezint de fapt o limitare a efortului de compresiune în biela

comprimat , considerând situa ia când for a din biela comprimat este maxim , adic
unghiul de înclinare a bielei este de 45° (vezi i rela ia 5.19).

5.4.4 Elemente f r arm tur transversal

Dac :

VEd ≤ VRd,c (5.12)

nu sunt necesare arm turi transversale rezultate din calcul.

Chiar dac nu sunt necesare din calcul arm turi pentru for t ietoare, se prevede o
arm tur transversal minim . Pentru grinzi, coeficientul minim de armare transversal
 55

este ρ w ,min = (0,08 fck ) / f yk (ASRO 2004b). Aceast arm tur minim se poate omite la
elemente cum ar fi pl cile (pline, nervurate sau chesonate) atunci când este posibil
redistribuirea transversal a înc rc rilor. Arm tura minim poate, de asemenea, lipsi la
grinzi secundare, care nu contribuie de manier semnificativ la rezisten a i stabilitatea
ansamblului structurii.

VEd este for a t ietoare de calcul în sec iunea considerat , provenind din înc rc rile
exterioare aplicate i din precomprimare (armaturi aderente sau nu). Dac elementul este
supus preponderent la înc rc ri uniform distribuite, nu este necesar s se fac verific ri la
for t ietoare la o distan de fa a reazemului mai mic decât d.

VRd,c este capacitatea la for t ietoare a sec iunii de beton, i se calculeaz de

regul cu o rela ie semiempiric (Model Code 1990 i EN 1992-1-1):

[ 1/ 3
V Rd , c = C Rd ,c k (100 ρ l f ck ) ]
+ k1σ cp b w d (5.13)

cu o valoare minim

V Rd ,c ≥ (v min + k1σ cp )bw d (5.14)

expresii în care :

fck este în MPa

200
k = 1+ ≤ 2,0 cu d în mm
d
Asl
ρl = ≤ 0,02
bw d
Asl este aria sec iunii arm turilor întinse, prelungite pe o lungime ≥ (lbd + d)
dincolo de sec iunea considerat
bw este cea mai mic l ime a sec iunii în zona întins , în mm
σcp = NEd/Ac < 0,2 fcd în MPa
NEd este for a axial ac ionând pe sec iune, datorit înc rc rilor exterioare
aplicate i/sau precomprim rii (NEd>0 pentru compresiune). Influen a
deforma iilor impuse asupra NE poate fi neglijat
AC este aria sec iunii transversale a betonului, în mm2
CRd,c = 0,18/γc = 0,18/1,5 = 0,12
k1 = 0,15
vmin =0,035 k3/2 ⋅ fck1/2

În cazul grinzilor simplu rezemate i nefisurate din încovoiere (în zona în care se
face verificarea, adic înspre reazeme) se poate folosi în locul expresiei (5.13) rela ia
urm toare (ASRO 2004b):
56

I ⋅ bw
V Rd ,c = ⋅ ( f ctd )2 + α l ⋅ σ cp ⋅ f ctd (5.15)
S
în care:
I este momentul de iner ie;
bw este l imea net a sec iunii la nivelul centrului de greutate (se ia în
considerare prezen a canalelor pentru arm turi postîntinse);
S este momentul static al suprafe ei situate deasupra axei ce trece prin centrul
de greutate, în raport cu aceast ax (sau în raport cu axa fa de care efortul
principal este maxim);
αl = l x / l pt 2 ≤ 1,0 pentru arm turi preîntinse;
= 1,0 pentru alte tipuri de arm turi pt. beton precomprimat;
lx este distan a de la sec iunea considerat la originea lungimii de transmitere;
lpt2 este limita superioar a lungimii de transmitere (pentru calculul lungimii de
transmitere vezi cap. 7);
σcp este efortul de compresiune în beton la nivelul centrului de greutate sub
for a axial datorit înc rc rilor i/sau precomprim rii (σcp = NEd /Ac în
MPa, NEd > 0 la compresiune).

Not : Rela ia (5.15) rezult din considerarea unei st ri plane de tensiune în beton i a unui
efort principal de întindere egal cu rezisten a la întindere a betonului.

2
α l σ cp α l σ cp
σ c1 = − + + τ c2 (5.1N)
2 2
i
VRd ,c S
τc = (5.2N)
bw I

Dac în expresia (5.1N) punem σc1 = fctd i înlocuim τc cu expresia sa din (5.2N)
i apoi rezolv m în VRd,c ob inem expresia (5.15).

Verificarea la for t ietoare cu expresia (5.15) nu este necesar în sec iuni situate
între reazem i punctul ob inut prin intersec ia dintre axa centrului de greutate i o dreapt
care pleac de la fa a interioar a reazemului sub un unghi de 45°.

5.4.5 Elementele cu arm tur transversal

În cazul elementelor cu arm tur transversal este utilizat modelul grinzii cu

z brele cu biele de înclinare variabil : grinda este modelat ca o grind cu z brele plan ,
cu talpa comprimat format de zona comprimat (din încovoiere) de beton, talpa întins
de c tre arm tura longitudinal întins , montan ii întin i sunt etrierii iar inima grinzii
formeaz biele înclinate din beton, comprimate (Figura 5.3).
 57

a) Grind de beton armat lung , cu arm turile principale⋅

b) Model de grind cu z brele pentru o grind de beton armat lung

Figura 5.3 – Modelul grinzii cu z brele plastice

În cazul cel mai frecvent, în care arm tura de for taietoare este dispus
pependicular pe axa elementului, determinarea eforturilor în etrieri i în biela comprimat
se face în modul urm tor pe baza ecua iilor de echilibru scrise într-o sec iune normal i
una înclinat (FIB 1999):
- din condi ia de echilibru pe direc ie vertical în sec iunea A-A (Fig. 5.4) rezult :

V = Aswσsw(zctgθ)/s (5.16)

- din condi ia de echilibru pe direc ie vertical în sec iunea B-B rezult :

V = σcwbwzsinθcosθ (5.17)

- din ecua ia de moment fa de punctul O rezult :

M = Ftd⋅z – (V⋅z⋅cosθ)/2 (5.18)

În care:
σsw este efortul unitar în arm tura transversal ;
σcw este efortul unitar în biela de beton comprimat , paralel cu axa bielei;
Asw aria arm turii transversale;
s distan a între arm turile transversale;
θ unghiul de înclinare al bielei;
z distan a între axul t plii comprimate i axul t lpii întinse (≅0,9 d);
Ftd⋅ for a de întindere din arm tura longitudinal .
58

B
A O

V 0.5z
V cot
z z

Ftd
A s B
z cot

Figura 5.4 – For ele din arm turi i beton într-o sec iune înclinat A-A i într-o sec iune
normal B-B, pe baza modelului de grind cu z brele (FIB 1999)

Dac not m cu fcd2 rezisten a la compresiune a betonului din bielele înclinate, cu

fywd rezisten a de calcul a etrierilor, cu Ftd = Asfyd capacitatea arm turilor longitudinale i cu
VEd i MEd for a t ietoare de calcul, respectiv momentul încovoietor de calcul, condi iile la
SLU sunt urm toarele:

VEd
σ cw = ≤ f cd 2 (5.19)
bw z sin θ cos θ

VEd s
σ sw = ≤ f ywd (5.20)
Asw zctgθ

M Ed V Ed ctgθ
Ftd ≥ + (5.21)
z 2

Rela ia (5.19) reprezint condi ia de rezisten pentru biela comprimat . Din aceast
condi ie rezult unghiul minim de înclinare al bielei:

VEd 1 2VEd
sin θ cos θ ≥ sau θ ≥ arcsin (5.22)
bw zf cd 2 2 bw zf cd 2

Unghiul de înclinare al bielei este îns limitat, inferior la o valoare care s permit
transferul de for t ietoare prin fisur i superior la o valoare care s permit curgerea
etrierilor. În SR EN 1992-1-1 aceste valori sunt 21,8°, respectiv 45°, adic :

1 ≤ ctgθ ≤ 2,5 (5.23)

Dac din rela ia (5.22) rezult ctgθ < 1, atunci trebuie redimensionat sec iunea de
beton. Dac rezult o valoare ctgθ > 2,5, înseamn c rezisten a bielei comprimate nu este
critic i proiectantul poate alege arbitrar o valoare ctgθ ≤ 2,5.
Se observ îns c valoarea ctgθ = 2,5 minimizeaz cantitatea de etrieri necesar ,
în schimb maximizeaz lungimea de ancorare necesar pentru arm tura longitudinal
V ctgθ
(termenul ∆Ftd = Ed din rela ia (5.21)).
2
 59

Rela ia (5.20) folose te la dimensionarea etrierilor. O dat unghiul θ ales, etrierii

necesari sunt:
Asw V Ed
= (5.24)
s f ywd zctgθ

Etrierii trebuie s respecte i condi ia de „non-fragilitate”, adic s nu se rup în

momentul fisur rii betonului, i de aceea se prevede un procent minim de armare ( vezi
§9.2.2(5), rela ia 9.5N din SR EN 1992-1-1):

ρ w, min = (0,08 f ck ) / f yk (5.25)

Din condi ia ctgθ = 1 i rela ia (5.24) rezult i cantitatea maxim de arm tur
transversal .
Asw,max f ywd
≤ 0,5 f cd 2 (5.26)
bw s

În cazul în care arm turile transversale sunt înclinate cu un unghi α fa de axa

grinzii, rela iile (5.19) i (5.20) se pot scrie sub forma:

(
VRd ,max = bw zf cd 2 (ctgθ + ctgα ) / 1 + ctg 2θ ) (5.27)

i
A sw
V Rd , s = z ⋅ f ywd (ctgθ + ctgα )sin α (5.28)
s

Iar condi ia de rezisten la SLU este:

VEd min(Vrd,max, VRd,s) (5.29)

60

6 Verificarea la st ri limit de serviciu

6.1 Limitarea eforturilor unitare în beton i arm tur

SR EN 1992-1-1 prevede limit ri ale eforturilor unitare de compresiune în beton i

limit ri ale eforturilor unitare de întindere în arm turi, care nu sunt specifice numai
elementelor de beton precomprimat.
Aplicabile elementelor de beton precomprimat sunt limit rile eforturilor de
compresiune în beton: la 0,6fck sub înc rc ri totale de exploatare (combina ia
caracteristic ), în medii de expunere XD, XF sau XS, i la 0,45fck sub înc rc ri de lung
durat (combina ia cvasipermanent ). Prima condi ie urm re te evitarea fisur rii
longitudinale, în timp ce cea de-a doua urm re te limitarea deforma iilor de curgere lent .
De asemenea, trebuie limitat efortul de compresiune în beton, datorat for ei de
precomprimare precum i altor înc rc ri ce ac ioneaz în timpul tension rii i transferului:

c ≤ 0,6 fck(t) (6.1)

în care fck(t) este rezisten a caracteristic la compresiune a betonului la timpul t la

care se aplic for a de precomprimare.

În elementele de beton precomprimat cu arm tur preîntins , efortul în momentul

transferului poate fi m rit pân la valoarea 0,7·fck(t), dac se poate demonstra prin încerc ri
sau prin experien c fisurarea longitudinal este evitat (SR EN 1992-1-1).

În standardul românesc STAS 10107/0-90, era prev zut o verificare „de rezisten ”
la transfer. În codul american ACI 318-08 este prev zut o verificare prin limitarea
eforturilor unitare în beton. Astfel, eforturile de compresiune nu trebuie s dep easc
0,6fck(t0) – cu excep ia zonelor de cap t ale elementelor simplu rezemate, unde limitarea
este 0,7fck(t0). Eforturile de întindere nu trebuie s dep easc 0,5 f ck (t 0 ) (≅ fctm(t0)) în
zonele de cap t ale elementelor simplu rezemate sau 0,25 f ck (t 0 ) în alte pozi ii pe grind .
Dac efortul unitar de întindere dep e te limitele de mai sus, se poate prevedea arm tur
pentru preluarea eforturilor de întindere, cu condi ia ca efortul unitar în arm tur s nu
dep easc 0,6fyk sau 210 MPa.

6.2 Controlul fisur rii

6.2.1 Cerin e de performan

Pentru a asigura integritatea betonului, adic pentru a evita deschiderea fisurilor,

care poate afecta arm turile pretensionate pentru motive de coroziune, primele structuri de
beton precomprimat erau dimensionate astfel încât s evite orice efort de întindere în
beton. Mai mult decât atât, efortul unitar minim trebuia s fie de compresiune. Elementele
care respect aceast condi ie sunt numite cu precomprimare total .
Aceast condi ie, rezonabil pentru construc iile situate în medii agresive sau a
c ror etan eitate era indispensabil , nu se justifica pentru elementele ad postite sau chiar
 61

pentru construc iile curente. În consecin , reglement rile ulterioare au permis în anumite
cazuri apari ia de eforturi unitare de întindere în beton i chiar fisurarea, introducând
no iunea de precomprimare par ial .
SR EN 1992-1-1 clasific condi iile impuse elementelor de beton precomprimat în
func ie de agresivitatea mediului :

Tabelul 6.1 Valori recomandate pentru wmax (mm), cf. SR EN 1992-1-1

Elemente de beton armat i elemente
Elemente de beton precomprimat
de beton precomprimat cu arm turi
Clase de cu arm turi aderente
neaderente
expunere
Combina ia cvasipermanent de
Combina ia frecvent de înc rc ri
înc rc ri
X0, XC1 0,4 0,2
XC2, XC3, XC4 0,2*
XD1, XD2, 0,3
Decompresiune
XS1, XS2, XS3
* Pentru aceste clase de expunere, în plus, se verific decompresiunea sub combina ia
cvasipermanent de înc rc ri.

Verificarea de decompresiune în accep iunea SR EN 1992-1-1 implic ca orice

parte dintr-o arm tur de precomprimare s se afle înglobat în cel pu in 25 mm de beton
comprimat. Determinarea eforturilor unitare pentru efectuarea acestei verific ri se face cu
formulele din Rezisten a Materialelor (vezi i cap. 3).
Verificarea deschiderii fisurilor în cazul arm turilor aderente se face ca la beton
armat, cu câteva particularit i, care in seama de aderen a mai sc zut a arm turilor de
precomprimare fa de cea a arm turilor profilate pentru beton armat.

6.2.2 Armarea minim

Pentru controlul fisur rii este necesar o cantitate minim de arm turi aderente în
zonele unde se prevede existen a eforturilor de întindere. Aceast cantitate poate fi
estimat plecând de la echilibrul între eforturile de întindere în beton imediat înainte de
fisurare i eforturile de întindere în arm turi la limita de curgere, sau la un efort inferior
necesar pentru a limita deschiderea fisurilor, ca în expresia (6.2).
În sec iunile elementelor precomprimate în care, sub înc rc rile din combina ia
caracteristic i considerând valoarea caracteristic a precomprim rii, betonul este integral
comprimat sau eforturile de întindere nu dep esc fct,eff, nu este necesar prevederea acestei
cantit i minime de arm tur .

As,minσs + ξ1Ap'∆σp = kc k fct,eff Act (6.2)

în care:
As,min este aria minim de arm turi aderente nepretensionate în zona întins ;
Act este aria sec iunii transversale de beton întins. Zona de beton întins este
partea sec iunii care rezult întins din calcul chiar înainte de formarea
primei fisuri;
σs este valoarea absolut a efortului maxim admis în arm tur imediat dup
apari ia fisurii. Poate fi considerat egal cu limita de elasticitate, fyk, a
62

arm turii. Poate fi totu i adoptat o valoare inferioar pentru a limita

deschiderea fisurilor, în func ie de diametrul maxim sau de distan a maxim
a barelor;
fct,eff este valoarea medie a rezisten ei la întindere a betonului în momentul când
se presupune c apar primele fisuri: fct,eff = fctm îns se poate adopta o
valoare inferioar , (fctm(t)), dac se prevede c fisurarea se produce înainte
de 28 de zile;
k este un coeficient care ine seama de efectul eforturilor interne neuniforme
autoechilibrate care duc la o reducere a eforturilor datorate deforma iilor
împiedicate :
= 1,0 pentru inimile cu h ≤ 300 mm sau t lpile cu l ime ≤ 300 mm
= 0,65 pentru inimile cu h ≥ 800 mm sau t lpile cu l ime ≥ 800 mm
Valorile intermediare pot fi ob inute prin interpolare;
kc este un coeficient care ine seama de reparti ia eforturilor pe sec iune
imediat înainte de fisurare precum i de modificarea bra ului de pârghie :
La întindere pur : kc = 1,0
La încovoiere sau încovoiere cu for axial :
- sec iuni rectangulare i inimi ale chesoanelor i sec iunilor în T :
σc
k c = 0,4 ⋅ 1 − ≤1 (6.3)
k1 ( h / h*) f ct ,eff

- t lpi ale chesoanelor i sec iunilor în T :

Fcr
k c = 0,9 ≥ 0,5 (6.4)
Act f ct ,eff

Cu:
σc efort unitar mediu în beton în partea de sec iune considerat :
N
σ c = Ed (6.5)
bh
NEd efort normal ac ionând la starea limit de serviciu în partea de
sec iune considerat (pozitiv pentru compresiune). NEd trebuie
determinat considerând valorile caracteristice ale precomprim rii i
ale efortului normal sub combina ia de ac iuni corespunz toare
h* h* = h pentru h < 1,0 m
h* = 1,0 m pentru h ≥ 1,0 m
k1 este un coeficient care ine seama de efectele efortului normal asupra
reparti iei eforturilor unitare :
k1 = 1,5 dac NEd este un efort de compresiune
2h *
k1 = dac NEd este un efort de întindere
3h
Fcr este valoarea absolut a efortului de întindere în talp imediat înainte
de fisurare, datorit momentului de fisurare calculat cu fct,eff .
Termenul ξ1Ap'∆σp din expresia (6.2) reprezint contribu ia arm turilor
pretensionate aderente. Ele se consider active pe o raz de 150 mm din centrul arm turii.
 63

Ap' este aria arm turilor pretensionate din aria întins efectiv Ac,eff (care este
definit în fig. 6.1).
∆σp este cre terea de tensiune în arm tur de la starea de decompresiune (adic de
la momentul când în betonul adiacent tensiunea este nul ).
ξ1 este raportul între aderen a arm turii de precomprimare i a arm turii pasive,
ajustat cu raportul diametrelor:
φs
ξ1 = ξ (6.6)
φp
În care:
ξ este raportul între capacitatea de aderen a a arm turii de
precomprimare i a arm turii pasive (vezi tabelul 6.2);
φs este diametrul celei mai mari arm turi pasive;
φp este diametrul echivalent al arm turii pretensionate :
φP =1,6 AP pentru pachete
φP =1,75 φwire pentru monotoroane din 7 sârme
φP =1,20 φwire pentru monotoroane din 3 sârme
în care φwire este diametrul sârmei

A - nivelul centrului de greutate

al arm turilor

B - aria sec iunii efective de

beton în jurul arm turilor întinse

a) Grind

B - aria sec iunii efective de beton

în jurul arm turilor întinse

b) Plac

B - aria sec iunii efective de beton

în jurul arm turilor întinse în
partea superioar

C - aria sec iunii efective de beton

în jurul arm turilor întinse la
partea inferioar

c) Element supus la întindere

Figura 6.1 - Arii efective de beton în jurul arm turilor întinse (SR EN 1992-1-1)
64

Tabelul 6.2 - Raportul ξ între capacitatea de aderen a arm turii de precomprimare i

capacitatea de aderen a arm turii pasive (SR EN 1992-1-1)
ξ
Arm turi pretensionate Postîntinse, aderente
Preîntinse
≤ C50/60 ≥ C70/85
Bare i sârme lise nu se aplic 0,3 0,15
Toroane 0,6 0,5 0,25
Sârme amprentate 0,7 0,6 0,3
Bare nervurate 0,8 0,7 0,35
NOT - Pentru valori intermediare între C50/60 i C70/85 se poate interpola liniar.

6.2.3 Calculul deschiderii fisurilor

Deschiderea minim a fisurilor (valoarea caracteristic ) se determin cu rela ia:

wk = sr,max (εsm - εcm) (6.7)

în care
sr,max este distan a maxim dintre fisuri;
εsm este deforma ia medie a arm turii, inând cont de participarea betonului
întins;
εcm este deforma ia medie a betonului între fisuri.

Diferen a între alungirea medie a arm turii i cea a betonului, εsm - εcm, se calculeaz
cu expresia :
f
σ s - k t ct,eff (1 + α e ρ eff )
ρ p,eff σs
ε sm − ε cm = ≥ 0,6 (6.8)
Es Es
în care:
σs este efortul în arm turile întinse în sec iunea fisurat ;
αe este raportul Es/Ecm
As + ξ1 A' p
ρ p,eff =
Ac ,eff
Ac,eff este aria sec iunii efective de beton din jurul arm turilor întinse, de
în l ime hc,ef, în care hc,ef este cea mai mic din valorile urm toare :
2,5(h-d), (h-x)/3 sau h/2 (vezi figura 6.1)
kt este un factor care ine seama de distribu ia eforturilor în beton între
fisuri i de durata înc rc rii:
kt = 0,6 în cazul unei înc rc ri de scurt durat
kt = 0,4 în cazul unei înc rc ri de lung durat

La calculul distan ei dintre fisuri se deosebesc dou situa ii: când arm turile sunt
relativ apropiate (distan a între arm turi ≤ 5(c+φ/2)), respectiv când distan a este mai mare
decât aceast valoare.
 65

În cel de-al doile caz sr,max se determin cu expresia:

sr,max = 1,3 (h - x) (6.9)

În primul caz sr,max se determin cu expresia:

sr,max = k3c + k1k2k4φ /ρp,eff (6.10)

în care:
φ este diametrul barelor.
c este acoperirea cu beton a arm turilor longitudinale
k1 un coeficient care ine seama de propriet ile de aderen ale arm turilor :
= 0,8 pentru barele cu înalt aderen
= 1,6 pentru arm turile având o suprafa lis (de ex. cabluri de
precomprimare) ;
k2 este un coeficient care ine seama de distribu ia deforma iilor :
= 0,5 la încovoiere
= 1,0 la întindere pur
= (ε1 + ε2)/2ε1 la întindere excentric
în care ε1 este cea mai mare i ε2 cea mai mic alungire relativ în
fibra extrem , sec iunea fiind presupus fisurat
k3 = 3,4
k4 = 0,425

Când sunt utilizate mai multe diametre de bare în aceea i sec iune, în rela ia (6.10)
trebuie considerat un diametru echivalent φeq, care se determin cu expresia:

niφi2
φ eq = (6.11)
ni φ i

în care ni este num rul de bare de diametru φi.

6.3 Controlul deforma iilor

6.3.1 Verificarea la SLS de deforma ie

Deforma iile (s ge ile) elementelor încovoiate trebuie limitate din urm toarele
motive:
- s geata vizibil , care poate deranja ocupan ii cl dirii;
- deteriorarea sau func ionarea defectuas a unor utilaje;
- deteriorarea unor elemente nestructurale sau finisaje.

SR EN 1992-1-1 recomand , pentru cazurile curente, limitarea s ge ii la 1/250 din

deschidere, dac este vorba de aspect i func ionalitate, i la 1/500 pentru s geata care
apare dup execu ia structurii, dac este vorba de elemente nestructurale ata ate. S ge ile
de mai sus se calculeaz sub combina ia cuasipermanent de înc rc ri.
66

Condi ia de verificare este urm toarea :

f ≤ fadm sau ∆f ≤ ∆fadm (6.12)

Valorile fadm (∆fadm) sunt acelea i cu cele pentru elemente de beton armat (vezi i [4],
capitolul 14, tabelul 14.1).

Valorile f sunt calculate dup regulile mecanicii structurilor, dar cu valori ale
modulilor de rigiditate care in cont de comportarea specific a betonului precomprimat.

6.3.2 Calculul modulului de rigiditate al sec iunii

Calculul modulului de rigiditate se face diferit în func ie de gradul de

precomprimare al elementului.

Pentru elementele cu precomprimare total sau par ial limitat , se consider

sec iunea nefisurat . Valorile modulului de rigiditate se calculeaz inând cont de efectul
curgerii lente:

E cm
E c ,eff = (6.13)
1 + ϕ (∞, t 0 )

Pentru elementele cu precomprimare par ial moderat , care sunt fisurate sub
înc rc rile din combina ia cuasipermanent , se procedeaz la fel ca la beton armat.
Deforma iile (curburi, rotiri sau chiar s ge i), se determin prin interpolare între valorile
m rimii respective în stadiul I ,si respectiv în stadiul II:

α = ζα II + (1 - ζ )α I (6.14)

În expresia de mai sus:

α este parametrul de deforma ie considerat, care poate fi de exemplu o

deforma ie specific , o curbur , o rota ie sau s geata;
α I, α II sunt valorile parametrului calculate în starea nefisurat i respectiv în
starea complet fisurat ;
ζ este un coeficient de interpolare, care ine seama de participarea
betonului întins în sec iune, dat de expresia :
2
σ
ζ = 1 − β sr (6.15)
σs
ζ = 0 pentru sec iunile nefisurate;
β este un coeficient care ine seama de influen a duratei înc rc rii sau de
repetarea înc rc rii:
= 1,0 în cazul unei înc rc ri unice de scurt durat
= 0,5 în cazul unei înc rc ri de lung durat sau al unei înc rc ri
ciclice;
 67

σs este efortul unitar în arm turile întinse, calculat presupunând sec iunea
fisurat sub solicit rile de exploatare;
σsr este efortul unitar în arm turile întinse, calculat presupunând sec iunea
fisurat , în condi iile de înc rcare care provoac prima fisur .

Efectul curgerii lente în cazul înc rc rilor de lung durat va fi luat în calcul prin
utilizarea modulului efectiv Ec,eff calculat cu expresia (6.13).

În expresia (6.15) raportul σsr/σs poate fi înlocuit cu Mcr/M în cazul încovoierii.

Pentru estimarea momentului de fisurare se recomand utilizarea valorii fctm pentru
rezisten a la întindere a betonului.

Metoda cea mai riguroas pentru determinarea s ge ii când se utilizeaz rela ia

(6.14) consist în calcularea curburii într-un num r mare de sec iuni de-a lungul
elementului, apoi calcularea s ge ii prin integrare numeric . În majoritatea cazurilor îns ,
sunt suficiente numai dou calcule ale s ge ii, în primul caz presupunând elementul
nefisurat, în al doilea caz presupunând elementul complet fisurat, apoi interpolând cu
expresia (6.14) pentru a ob ine s geata real .

În calcule trebuie inut seama i de efectul contrac iei, atât atunci când elementul
este fisurat, cât i atunci când este nefisurat. Curbura datorat contrac iei se poate
determina cu rela ia:

1 S
= ε csα e (6.16)
rcs Ι
în care:
1/rcs este curbura datorat contrac iei;
εcs este deforma ia liber de contrac ie;
S este momentul static al sec iunii de arm tur fa de axa trecând prin centrul
de greutate al sec iunii;
I este momentul de iner ie al sec iunii;
αe este coeficientul de echivalen efectiv, αe = Es / Ec,eff.

S i I se calculeaz pentru starea nefisurat i pentru starea complet fisurat ,

estimarea curburii finale fiind efectuat cu ajutorul expresiei (6.13).

Trebuie subliniat totu i c s ge ile reale pot diferi de valorile estimate, mai ales
dac valorile momentelor care ac ioneaz sunt apropiate de momentul de fisurare.
Diferen ele vor depinde de incertitudinile privind propriet ilor materialelor, istoria de
înc rcare i nivelul de înc rcare, modelul structurii, geometria elementului (Beeby A.W.,
§4.3.3(7) în FIB, 1999).
68

7 Calculul zonelor de transmitere

7.1 Aderen a arm turilor preîntinse. Lungime de transfer i lungime de

ancorare

Eficien a arm turilor preîntinse depinde de aderen a între arm tur i beton.
Când arm turile pretensionate sunt eliberate din standul de precomprimare i t iate
la extremit ile elementului, aceste arm turi tind s - i reia lungimea ini ial . Arm tura
pretensionat este atunci blocat de beton care o re ine i o împiedic s revin la o
tensiune nul pe toat lungimea sa. Precomprimarea este transmis la beton prin aderen .
Prin cumulul for elor de aderen întinderea din arm tur i compresiunea din beton cresc
pe m sur ce ne îndep rt m de extremit ile elementului.
Aderen a în zona de transfer este diferit de cea pe care o întâlnim în elementele de
beton armat. La beton armat este vorba de o aderen prin trac iune, în timp ce la beton
precomprimat este vorba de o aderen prin compresiune.
Într-adev r, tendin a de destindere a efortului din toron provoac o umflare a
diametrului toronului (prin efect Poisson), care m re te frecarea cu betonul.
Altminteri, au loc acelea i fenomene ca la beton armat : aderen a chimic
(„adeziune”), frecare i aderen mecanic (întrep trunderea betonului cu nervurile
existente pe suprafa a arm turilor).

Apσpm

lpt

a) σpm

σpm
b)
0,25lpt lpt

Figura 7.1 – Zona de transmitere : a) varia ia efortului unitar în toron ; b) efectul

transferului brusc.

Zona de la fiecare extremitate a unui element de beton precomprimat prin

preîntindere unde se produce transferul precomprim rii la beton este numit zon de
transmitere.
Lungimea de transmitere (lpt) este distan a dintre extremitatea elementului i
punctul unde este atins efortul unitar σpm0.
Lungimea de transmitere (valoarea de referin ) se calculeaz , dup SR EN 1992-1-
1, cu rela ia urm toare:

lpt = α1 α2 φ σpm0 / fbpt (7.1)

 69

în care:
α1 = 1,0 în cazul unui transfer progresiv;
= 1,25 în cazul unui transfer brusc;
α2 = 0,25 în cazul arm turilor cu sec iune circular ;
= 0,19 în cazul toroanelor cu 3 sau 7 sârme;
φ este diametrul nominal al arm turii;
σpm0 este efortul unitar în arm tur imediat dup transfer;
fbpt este efortul unitar de aderen , considerat constant pe lpt.

Valoarea de calcul a lungimii de transmitere are valoarea cea mai defavorabil dintre
cele dou valori de mai jos, în func ie de situa ia de proiectare considerat :

lpt1 = 0,8 lpt (7.2)

sau
lpt2 = 1,2 lpt (7.3)

Efortul unitar de aderen este dat de rela ia:

fbpt = ηp1 η1 fctd(t) (7.4)

în care:
ηp1 este un coeficient care ine seama de tipul de arm tur i de condi iile de
aderen în momentul transferului:
ηp1 = 2,7 în cazul sârmelor nervurate;
ηp1 = 3,2 în cazul toroanelor cu 3 sau 7 sârme;
η1 = 1,0 condi ii bune de aderen (definite în SR EN 1992-1-1 §8.4.2);
= 0,7 în celelalte cazuri, exceptând cazul când o valoare superioar poate fi
justificat prin condi iile specifice de execu ie;
fctd(t) este rezisten a de calcul la întindere a betonului în momentul transferului ;
fctd(t) = αct⋅0,7⋅fctm(t) / γc

Lungimea de ancorare (lbpd) este lungimea minim de înglobare necesar pentru ca

arm tura s nu fie smuls din beton înainte ca s - i ating rezisten a.
Lungimea de ancorare se calculeaz , dup SR EN 1992-1-1, cu rela ia urm toare:

lbpd = lpt2 + α2 φ (σpd - σpm∞) / fbpd (7.5)

în care
lpt2 este valoarea superioar de calcul a lungimii de transmitere;
α2 a fost definit la calculul lungimii de transmitere;
σpd este efortul unitar în arm tur la SLU;
σpm∞ este precomprimarea, dup deducerea tuturor pierderilor de tensiune;
fbpd este capacitatea de aderen a arm turii preîntinse.
70

Eforturile unitare în arm tura de precomprimare în zona de ancorare sunt ilustrate

în figura 7.2.

A – Efort unitar în arm tura de

precomprimare

B - Distan a de la cap tul

elementului

Figura 7.2 - Eforturile unitare în zona de ancorare a elementelor precomprimate prin

preîntindere: (1) la transfer; (2) la starea limit ultim .

Capacitatea de aderen a arm turii preîntinse la starea limit ultim se determin

cu rela ia:

fbpd = ηp2 η1 fctd (7.6)

în care:
ηp2 este un coeficient care ine seama de tipul de arm tur i de condi iile de
aderen în momentul transferului:
ηp2 = 1,4 în cazul sârmelor nervurate;
ηp2 = 1,2 în cazul toroanelor cu 3 sau 7 sârme;
η1 este definit la calculul lngimii de transmitere.

7.2 Zona de difuzie

Efortul în ancoraj (elemente cu arm tur postîntins ) introduce în elementul de beton

o compresiune puternic pe o mic suprafa de beton. Acest efort este difuzat pe o
suprafa mai mare (întreaga sec iune) în interiorul elementului. La cap tul unei anumite
distan e ldisp numit lungime a zonei de difuzie, se admite c principiul lui de Saint-Venant
se aplic i c reparti ia eforturilor unitare normale este liniar . În figura 7.3 este dat
exemplu cazul unui cablu centrat rectiliniu, perpendicular pe cap tul elementului.

Difuzia liniilor de for (Figura 7.3a) cuprinde :

− o parte convex care d o compresiune radial în beton ;
− apoi o parte concav cu întinderi transversale.
 71

P/2

P P α h/4
a h a
P/2 h/4

kh

h σ = P/A h

a) b)

Figura 7.3 – Difuzia precomprim rii : a) linii de for b) schema simplificat

Difuzia liniilor de for (Figura 7.3a) cuprinde :

− o parte convex care d o compresiune radial în beton ;
− apoi o parte concav cu întinderi transversale.

Încerc rile au ar tat c la lungimea zonei de regularizare a eforturilor (difuzie) este de

ordinul de m rime a dimensiunii transversale a elementului, adic h în plan vertical :

ldisp = h (7.7)

Pentru a avea ordinul de m rime al efortului transversal întindere, se pot

schematiza liniile de for prin dou biele înclinate cu unghiul α i un tirant (Figura 7.3b).
Componenta vertical a efortului în biel , care d for a de întindere Z este :

P
Z= tgα
2
h/4−a/4 1 a
cu : tgα = = 1−
kh 4k h
de unde :
P a
Z= 1− (7.8)
8k h

Dac se consider k = 0,5, se ob ine rela ia (6.58) din SR EN 1992-1-1, care d

for a de întindere transversal în cazul unei discontinuit i par iale.

În cazul precomprim rii prin preîntinderea arm turilor transferul for ei de

precomprimare c tre beton se face pe o anumit lungime. Se admite c zona de difuzie are
o lungime mai mare decât lungimea de transmitere, i anume :

ldisp = l pt2 + d 2 (7.9)

72

A - Reparti ie liniar a eforturilor unitare în sec iunea elementului

Figura 7.4 – Definirea lungimii de difuzie în cazul elementelor cu arm tur preîntins
(SR EN 1992-1-1)

b/2 b/2
b0
b0
b/2
b/2 A0 A0

A0 A
a0 A a0 a0
A

a/2 a/2 a/2 a/2 a/2 a/2

Figura 7.5 – Zona activ de calcul în cazul precomprim rii excentrice sau a mai multor
arm turi ancorate la cap t

Dac for a de precomprimare nu este centric , sau dac sunt mai multe ancoraje,
zona activ este definit ca în Figura 7.5 (regula prismului simetric) i rela iile (7.7) i (7.9)
iau forma urm toare :

ldisp,i = a cu a>b (7.10)

ldisp ,i = a 2 + l pt2 cu a>b (7.11)

În cazul unei precomprim ri centrice creat de for e normale repartizate neuniform,

sau a unei precomprim ri excentrice creat de for e normale nerepartizate dup o lege
liniar , apare, pe lâng întinderile de despicare corespunzând fiec rui cablu, o for
transversal de întindere “de echilibru general”, care corespunde eforturilor unitare
transversale neechilibrate între cabluri (figura 7.6).
 73

P P P
P
h/4 P h 3h/4 h
P P
P

h h

Figura 7.6 – Difuzia precomprim rii în cazul for elor normale repartizate neuniform.

Calculul for ei de întindere se poate face fie plecând de la un studiu elastic al st rii de
eforturi, fie utilizând un model “biel -tirant” potrivit.

7.3 Verificarea zonelor de transmitere

7.3.1 Verificarea la compresiune local

Betonul de sub ancoraje trebuie s fie verificat la for a de compresiune exercitat

de precomprimare pe suprafa a Ac0 a ancorajului. Adic :

γunfavσp,maxAp FRdu (7.12)

În cazul unei înc rc ri uniform distribuite pe o suprafa Ac0 (vezi figura 7.7),
capacitatea la compresiune local poate fi determinat conform SR EN 1992-1-1 cu rela ia:

FRdu = Aco f cd Ac1 / Aco ≤ 3,0 f cd Aco (7.13)

în care:
Ac0 este aria înc rcat ,
Ac1 este aria maxim de difuzie utilizat pentru calcul, i are aceea i form cu
aria Ac0.

Aria de difuzie Ac1 utilizat pentru calculul capacit ii la compresiune local FRdu
trebuie sa satisfac condi iile urm toare:
- în l imea de difuzie a înc rc rii în direc ia acesteia este a a cum se indic în
figura 7.7;
- centrul ariei de difuzie Ac1 este situat pe linia de ac iune ce trece prin centrul
ariei înc rcate Ac0;
- dac sec iunea beton este supus la mai multe for e de compresiune, ariile
de difuzie respective nu trebuie s se suprapun .

Valoarea FRdu trebuie redus dac înc rcarea nu este uniform distribuit pe suprafa a Ac0
sau dac exist for e t ietoare mari.
74

A linia de ac iune

h ≥ (b2 - b1) i
≥ (d2 - d1)

Figura 7.7 - Ipoteze de difuzie pentru calcul, în cazul presiunilor locale (SR EN 1992-1-1)

Rezisten a la compresiune poate fi m rit i prin confinarea cu arm tur

transversal i metoda de calcul din STAS 10107/0-90 recuno tea acest lucru, calculând
capacitatea la compresiune sub ancoraj prin sumarea unui termen care ine seama de
efectul aplic rii locale a for ei (asem m tor cu rela ia 7.13 de mai sus) cu unul care inea
cont de efectul de confinare dat de arm tura tarnsversal . Chiar dac nu se ine seama prin
calcul de efectul arm turii transversale, recomand m dispunerea unor arm turi transversale
imediat sub ancoraj dup regulile de la §7.3.4 de mai jos.

7.3.2 Verificarea la fisurare în planul arm turilor

Verific rile de la acest subcapitol, ca i cele de la subcapitolul urm tor, sunt cele
din STAS 10107/0-90, cu adaptarea nota iilor la cele din SR EN 1992-1-1. A fost adoptat
aceast metod pentru c , pe de o parte, SR EN 1992-1-1 nu detaliaz subiectul, limitându-
se la enun area unor principii generale i, pe de alt parte, metoda din STAS 10107 a fost
verificat în practica din România pe parcursul mai multor decenii.

În zona de difuzie a eforturilor exist în beton eforturi de întindere perpendiculare

pe direc ia precomprim rii, dup cum s-a ar tat la paragraful 7.2.
Aceste eforturi pot fi calculate cu rela ia :

1,1Z
σ cy = K (7.14)
aldisp ,i

unde Z este for a de întindere transversal , egal cu :

a0
− arm turi preîntinse : Z = 0,3 Apσ p , max 1 − (7.15a)
a

a0
− arm turi postîntinse : Z = 0,3 Apσ pi 1 − (7.15b)
a
 75

Coeficientul K depinde de procedeul de precomprimare i poate fi luat, dup STAS 10107 :

− arm turi preîntinse : K = 1,5 (7.16a)

− arm turi postîntinse : K = 1,0 (7.16b)

Dac efortul unitar nu respect condi ia :

− arm turi preîntinse : σcy ≤ 1,5fctk (7.17a)

− arm turi postîntinse : σcy ≤ 2 fctk (7.17b)

trebuie fie m rit sec iunea de beton, fie modificat dispunerea arm turilor active în zona
de cap t.

Dac efortul unitar de întindere este situat între valorile :

− arm turi preîntinse : 0,65 fctk ≤ σcy ≤ 1,5 fctk (7.18a)

− arm turi postîntinse: fctk ≤ σcy ≤ 2 fctk (7.18b)

trebuie prev zute arm turi transversale, a c ror cantitate se calculeaz dup cum urmeaz :

− dac arm tura transversal este realizat cu plase sudate :

n1⋅As1(0,8fyd) ≥ 1,1Z1 (7.19a)

n2⋅As2(0,8 fyd) ≥ 1,1Z2 (7.19b)

unde nj este num rul de plase dispuse pe lungimea ldisp,i i j = 1 sau 2 semnific
direc ia în care este determinat for a Z i sunt dispuse arm turile Asj.

− dac arm tura transversal este realizat o fret circular :

sf
Ass(0,8fyd) ≥ 1,1Z (7.20)
a

Dac efortul unitar de întindere este mai mic decât valorile:

− arm turi preîntinse : σcy ≤ 0,65 fctk (7.21a)

− arm turi postîntinse : σcy ≤ fctk (7.21b)

este suficient s se prevad arm turile minime (vezi § 7.3.4).

76

7.3.3 Verificarea la fisurare între arm turi

For a de despicare este calculat conform STAS 10107/0-90 plecând de la for a

longitudinal neechilibrat într-o sec iune orizontal situat la distan y de marginea
grinzii (vezi Figura 7.8). Rela ia de calcul ine cont de efectul favorabil al componentei
verticale a for ei de precomprimare :

y y
1 y
Z3 = bσ c dy − Pi cos α i − Pi sin α i (7.22)
3 0
0 0

Arm tura necesar este dat de rela ia :

n2⋅As1(0,8fyd) ≥ 1,1Z3 (7.23a)

dar trebuie prev zut cel pu in :

n2⋅As1fyd ≥ 0,03ΣPι (7.23b)

Nota iile din rela iile precedente sunt (vezi i figura 7.8) :

n2⋅As1 aria arm turilor dispuse în direc ia considerat (perpendiculr pe direc ia de fisurare
probabil ), con inute în primele 2-3 plase n2 situate la extremitatea elementului ;

fyd rezisten a de calcul a arm turilor transversale, considerat ca pentru arm turi din
OB 37 (adic 210 MPa), oricare ar fi o elul utilizat.

h
Pi = Ap,iσpi,k

σb

Figura 7.5 – Sec iunea de calcul pentru despicarea între arm turi sau grupuri de arm turi
pretensionate
 77

7.3.4 Prevederi constructive pentru armarea zonelor de transmitere (STAS

10107/0-90)

Elemente cu ancoraje la cap t (arm turi en postîntinse)

Sub ancoraj trebuie prev zute 2 sau 3 plase cu cel pu in 4 bare în fiecare direc ie,
prima situat la 30 mm sub ancoraj, i celelalte distan ate la 50 - 70 mm (figura 7.9a).
Diametrul arm turilor trebuie s fie cuprins între 6 i 14 mm i distan a dintre bare între 60
i 100 mm. Plasele vor fi realizate fie din arm turi continue (figura 7.9b), fie prin sudare
(figura 7.9c). Este interzis s se utilizeze plasele din bare independente legate cu sârm .
Trebuie prev zute plase similare a ezate la distan e de 100...150 mm pe toat
lungimea de difuzie a cablului considerat.
În locul plaselor, este posibil s se utilizeze o arm tur armature elicoidal continu
de fretare (figura 7.9d), cu diametrul între 6 i 10 mm i cu un pas cuprins între 50 i 80
mm.
Dac arm tura de fretare nu acoper toat sec iunea elementului, trebuie prev zu i
etrieri închi i, cel pu in Φ8/150 mm. Ace ti etrieri vor fi prev zu i pe toat lungimea de
difuzie ldisp.

Φ 6 ÷ 12 mm

a0

s = 60 ÷ 100 mm

b0 30 mm 50 ÷ 70 mm

a) b) c)

ds a0

s = 50 ÷ 80 mm
d)

Figura 7.9 – Armarea zonelor de cap t : a) Armare cu plase ; b) Arm turi continue ; c)
Plase sudate ; d) Armare cu fret circular .
78

Elemente cu arm turi preîntinse

Pe primul sfert (începând de la extremitatea elementului) a lungimii de transmisie

lpt trebuie prev zute 3 pân la 5 arm turi transversale suplimentare (etrieri închi i, plase
sudate, fret circular ).
Dac aceste arm turi nu acoper toat sec iunea elementului, este necesar s se
dispun etrieri închi i pe toat sec iunea elementului, cel pu in Φ6/ 150 mm.
Pe toat zona de difuzie ldisp este obligatorie prevederea de etrieri închi i, cel
pu in Φ6/ 150 mm.

Exemplu:

S se verifice zona de cap t a grinzii din figur care are patru ancoraje individuale
cu diametrul pl cii de distribu ie de 100mm. For a de pretensionare din fiecare ancoraj
este de 250kN.

400

200
Ø100

500
P=250kN 200

P=250kN 100

125 150 125

A. Verificarea zdrobirii betonului sub ancoraj

Aplicând regulile ilustrate în figura 7.5, zona de difuzie a fiec rui ancoraj rezult de
dimensiuni 200x150 mm2.

Rezult : Ac0 = π⋅1002/4 = 7854 mm2

Ac1 = π⋅1502/4 = 17671 mm2

Efortul unitar de compresiune sub ancoraj este:

γ p ,unfav P 1.2 ⋅ 250 ⋅ 10 3

= 2
= 38.2 N / mm 2
Ac 0 π ⋅ 100
4
 79

Rezisten a la compresiune local este:

0.5

0.5
π ⋅ 150 2
f ck Ac1 40 4
f Rdu = = ⋅ = 40.2 N / mm 2
γc Aco 1.5 π ⋅ 100 2
4

B. Verificarea eforturilor de compresiune în biela comprimat

Considerând un model biel –tirant ca cel din figura 7.3(b), cu un unghi de difuzie 2β, cu
arctgβ = 2/3 (vezi SR EN 1992-1-1 §8.10.3(5)), rezult un efort unitar de compresiune în
biela comprimat :

0.6 ⋅ 1.2 ⋅ 250 ⋅ 10 3 f f ck 40

σc = o
= 7.21 ≤ 0.6 1 − ck = 0 .6 1 − 40 = 13.44 N / mm 2
200 ⋅ 150 ⋅ cos 33.7 250 γ c 250

C. Determinarea arm turilor transversale.

T 0.33 ⋅ 1.2 ⋅ 250 ⋅ 103

As = = = 330mm 2
fy 300

Se aleg trei etrieri Φ10 dispu i la 50, 125 i 200 de mm fa de cap tul grinzii.
80

8 Exemplu de proiectare

Se cere s se verifice grinda precomprimat cu arm tur preîntins din figura de

mai jos. Grinda este realizat pe stand, din beton C40/50, cu tratament termic având ca
arm turi preîntinse 13 toroane T13 cu aria de 98.7 mm2 din o el 1570/1770 cu relaxare
redus , arm turi pasive longitudinale din BSt 500 i transversale din OB 37. Deschiderea
de calcul este de 21.70 m, iar traveea de 6 m. Cinci toroane au aderen a împiedicat pe o
lungime de 1.50m de la capetele grinzii.

2 1

200 2 1800 1
2200

SECTIUNE 1-1 SECTIUNE 2-2

60 60
21.5

21.5
4.5
7

22.5 15 22.5 15 30 15
87.5
145

145
119

7.5 15 7.5
6.5
22.5

30 30

I. PROPRIET I MATERIALE

Beton
- În faza final :
-
fck = 40 N/mm2
fctm = 3.5 N/mm2
fcd = 26.67 N/mm2
fctk = 2.45 N/mm2
fctd = 1.63 N/mm2
Ecm = 35000 N/mm2
αc = 1.00E-05
 81

- La transfer:

Timpul echivalent, inând seama de tratamentul termic (cu diagrama timp-

temperatura de la exemplul din capitolul 4):

n
tT = e −( 4000 /[ 273+T ( ∆ti )]−13, 65) ⋅ ∆t i = e − ( 4000 /[ 273+ 45)]−13, 65) ⋅ 3 ⋅ 2 + e −( 4000 /[ 273+ 70 )]−13, 65) ⋅ 10 =
i =1

= 2.92⋅6 + 7.3⋅10 = 90.5 ore = 3.77 zile

1/ 2 1/ 2
28 28
s 1− 0.20 1−
t 3.77
cc(t)= e =e = e −0.345 = 0.708

fcm(t) = cc(t) fcm = 0.708⋅(40+8) = 34 MPa

fctm(t) = ( cc(t)) ⋅ fctm = 0.7081 ⋅3.5 = 2.48 MPa

Ecm(t) = (fcm(t) / fcm)0,3 Ecm = ( cc(t))

0,3
Ecm = (0.708)0.3⋅35000 = 31550 MPa

αp = 195000/31550 = 6.18

Armaturi active St 1570/1770

Clasa care indic comportarea la relaxare: 2 (relaxare sc zut )

fpk = 1770 N/mm2

fp0.1k = 1570 N/mm2
fpd = 1570/1.15 = 1365 N/mm2
Ep = 195000 N/mm2
εuk 35 ‰

Arm turi pasive

BSt 500S fyk = 500 N/mm2

fyd = 435 N/mm2
Es = 200000 N/mm2

OB 37 fyk = 240 N/mm2

fyd = 210 N/mm2
Es = 210000 N/mm2

II. CARACTERISTICI GEOMETRICE

Sec iune 1 câmp

- n l ime h = 1450 mm
- n l ime medie talp inferioar hi = 257.5 mm
- l ime talp inferioar bi = 300 mm
- n l ime medie talp superioar hs = 250 mm
- l ime talp superioar bs = 600 mm
82

- l ime inim b = 150 mm

- Aria sec iunii Ac = 368763 mm2
- Perimetrul sectiunii utot = 4200mm2
- Distan a de la CG la
partea superioar a sec iunii xc = 605 mm
- Momentul de iner ie Ic = 8.771 ⋅ 1010 mm4
- Raza de iner ie: r2 = Ic/Ac = 237843 mm2
- Modulele de rezisten Wcs = 1.45 ⋅ 108 mm3
Wci = 1.038 ⋅ 108 mm3

Coeficien i de echivalen în faza final : αp = Ep/Ec = 5.57

αs = Es/Ec = 5.71

Coeficien i de echivalen în faza ini ial : αp = Ep/Ec(t) = 6.18

αs = Es/Ec(t) = 6.34

Aria de arm tur pretensionat : Ap =13 toroane x 98.7 mm2 = 1283 mm2

Distan a de la latura inferioar a sec iunii

la C.G. al arm turii pretensionate ap = 140 mm

Aria de o el nepretensionat de la partea superioar 4ø12 As=452mm2

Distan a de la latura superioar a sec iunii la C.G. al armaturii a'=35mm

Aria de beton ideal Aci= 378493 mm2

Momentul de iner ie al sec iunii ideale Ici=9.21 1010mm2

Raza de iner ie r2 = Ici/Aci = 243363 mm2

Modulele de rezisten Wcsi = 1.500 ⋅ 108 mm3

Wcii = 1.102 ⋅ 108 mm3

Excentricitatea for ei de precomprimare zcp = 696 mm

Sec iune 2 - se consider la cap tul zonei de transmitere lpt1 = 630mm

- n l ime h = 1450 mm
- n l ime medie talp superioar hs = 238 mm
- l ime talp superioar bs = 600 mm
- l ime inim b = 300 mm
- Aria sec iunii Ac = 506552 mm2
- Distan a de la CG la
partea superioar a sec iunii xc = 640 mm
- Momentul de iner ie Ic = 9.908 ⋅ 1010mm4
- Raza de iner ie r2 = Ic/Ac = 195595 mm2
- Modulele de rezisten Wcs = 15.48 ⋅ 107mm3
Wci = 12.232⋅ 107mm3
 83

Coeficien i de echivalen : αp = Ep/Ec = 5.57

αs = Es/Ec = 5.71
Coeficien i de echivalen în faza ini ial : αp = Ep/Ec(t) = 6.18
αs = Es/Ec(t) = 6.34

- Aria de arm tur pretensionat : Ap =8 toroane x 98.7 mm2 = 789.6 mm2

- Distan a de la latura inferioar a sec iunii

la C.G. al arm turii pretensionate ap = 140 mm

Aria de o el nepretensionat de la partea superioar 4ø12 As=452mm2

Distan a de la latura superioar a sec iunii la C.G. al armaturii a'=35mm

Aria de beton ideal Aci= 516282 mm2

Momentul de iner ie al sec iunii ideale Ici=10.325 1010mm2

Raza de iner ie r2 = Ici/Aci = 199988mm2

Modulele de rezisten Wcsi = 15.983 ⋅ 107 mm3

Wcii = 12.842 ⋅ 107 mm3

Excentricitatea for ei de precomprimare zcp = 664 mm

III NC RC RI I EFORTURI DE CALCUL

Valoare Valoare Valoare de

INCARCARE caracteristic ψ1 frecvent γF calcul

Învelitoare [kN/m2] 0.6 1 0.6 1.35 0.81

spa iu tehnic [kN/m2] 0.5 1 0.5 1.35 0.675
Zapad [kN/m2] 1.5 0.4 0.6 1.5 2.25
Total [kN/m2] 2.6 1.7 3.735

Greutate proprie
grind [kN/ml] 9.22 1 9.22 1.35 12.45
Înc rcare pe grind
(inclusiv gr. proprie) 24.82 19.42 34.86

Momente de calcul

Moment (kNm) din: Sec iunea 1 Sec iunea 2

- greutate proprie 543 46.2
- nc rc ri frecvente 1143 128.9
- nc rc ri caracteristice 1461 164.7
- nc rc ri de calcul 2052 231.3
84

For a t ietoare de calcul:

- la reazem: V = 378 kN
- la distan d de reazem: VE,d = 378 – 34.86⋅(1.45-0.14) = 332.5 kN

IV TENSIONAREA ARM TURILOR

Tensiunea ini ial

p,max = min {0.8·fpk ; 0.9·fp0,1k} = min {0.8·1770 ; 0.9·1570}

= min {1416 ; 1413} = 1413 MPa
se alege
p,eff = 1350 MPa
Pmax = Ap ⋅ p,eff = 1283 ⋅ 1350 = 1732 kN

Lunecarea arm turilor:

se considera armaturile intinse doar de la un cap t
- lunecare ∆l = 5 mm
- lungime banc l = 100 m
- pierdere de tensiune: ∆σsl = (∆l/l)⋅Ep = (5⋅/ 100000)195000 = 9.75 MPa
∆Psl = 1283⋅9.75 = 12.5 kN
Tensiunea dup blocare
σp1 = 1350 – 9.75 = 1340.25 MPa
P1 = 1732 – 12.5 = 1719.5 kN

µ = σp1 /fpk = 1340.25/1770 = 0.76

Pierderi de tensiune între tensionare i transfer (vezi exemplele de la capitolul 4)

Tratament termic:
- T0 = 20°
- Tmax = 70°

1,14(Tmax − 20 ) n
1,14( 70 − 20 )
teq =
Tmax − 20
(T )
( ∆t i ) − 20 ∆ti =
70 − 20
[(45 − 20) ⋅ 3 + (70 − 20) ⋅10 + (45 − 20) ⋅ 3]
i =1

teq = 9103ore

Pierdere datorit tratamentului termic:

-5
θ=0,5 Ep c (Tmax-To)=0.5⋅195000⋅10 ⋅(70-20)=49 MPa
∆Pθ = Ap θ= 1283⋅49 = 62.55 kN

Pierdere din relaxare în faza ini ial :

0,75(1− µ )
9,1µ
t + t eq
∆σ pr = σ pi 0,66ρ1000e 10−5 =
1000
 85

0.75(1−0.76)
9.1⋅0.76 16 + 9103
= 1340.25 ⋅ 0.66 ⋅ 2.5 ⋅ e ⋅10−5 = 32.5MPa
1000

∆Ppr = 1283⋅32.5 = 41.7 kN

Tensiunea înainte de transfer:

σp2 = 1340.25 – 49 – 32.5 = 1258.75 MPa

P2 = 1719.15 – 62.55 – 41.7 = 1615 kN

Pierderi ∆P2 = 1732 – 1615 = 117 kN (6.75%)

Pierderi de tensiune la transfer

Pierderi din scurtarea elastic datorit ac iunii precomprim rii i mobiliz rii greut ii
proprii (sec iunea 1):

σ p2 Mg 1258.75 543 ⋅10 6

σ cp = − = − = 8.1 MPa
I ci 9.21 ⋅1010
z cp 378493 696
Aci 6.18 +
αp +
z cp2 696 2
Ap 1 + 1283 1 +
r2 243363

el = αp⋅ cp=6.18⋅8.1=50 MPa

Pel = el ⋅ Ap = 50 ⋅1283 = 64 kN

Deci: σp3 = 1258.75 – 50 = 1208.75 MPa

P3 = 1657 – 64 = 1551.4 kN

în sec iunea 2:
P3,sect2 = σp3 Ap2= 1208.78 789.6 = 954.4 kN

Pierderea în procente cumulat de la tensionarea arm turii: 10.44 %

V. EFORTURI ÎN BETON IN FAZA INI IALA

Sec iunea 1

Eforturi unitare în beton în fibra superioar :

P3 P3 z cp − M gp 1551.4 ⋅10 3 1551.4 ⋅ 10 3 ⋅ 696 − 543 ⋅10 6

σ cs = − + =− + = −0.52 MPa
Aci Wcsi 378493 1.5 ⋅ 10 8

Eforturi unitare în beton în fibra inferioar :

86

P3 P3 z cp − M gp 1551.4 ⋅ 10 3 1551.4 ⋅ 10 3 ⋅ 696 − 543 ⋅10 6

σ ci = − − =− − = −8.97 MPa
Aci Wcii 378493 1.102 ⋅ 10 8

Sec iunea 2

Calculul lungimii de transmitere:

fbpt = ηp1 η1 fctd(t) = 3.2⋅1⋅1.16 = 3.7 MPa

lpt = α1 α2 φ σpm0 / fbpt = 1⋅0.19⋅12.7⋅1208.75/3.7= 788 mm

lpt1 = 0.8 lpt =0.8⋅788 = 630 mm

lpt2 = 1.2 lpt =1.2⋅788 = 945 mm

Eforturi unitare în beton în fibra superioar :

P3,sec t 2 P3,sec t 2 z cp − M gp 954.4 ⋅ 10 3 954.4 ⋅10 3 ⋅ 664 − 46.2 ⋅10 6

σ cs = − + =− + = 1.83MPa
Aci Wcsi 516282 15.983 ⋅10 7

Se observ c în fibra superioar apar eforturi de întindere dar acestea sunt mai mici decât
fctm(t)

Eforturi unitare în beton în fibra inferioar :

P P z − M gp 954.4 ⋅10 3 954.4 ⋅10 3 ⋅ 664 − 46.2 ⋅ 10 6
σ ci = − 3,sec t 2 − 3,sec t 2 cp =− − = −6.42 MPa
Aci Wcii 516282 12.842 ⋅10 7
Se observ c în fibra inferioar apar eforturi de compresiune datorit for ei de
precomprimare

VI. EFORTURI ÎN ARM TUR ÎN FAZA FINAL

a. Efectul contrac iei betonului

Contrac ia total este:

cs = cd + ca=0.000335+0.000075=0.00041

cd este deforma ia datorit contrac iei la uscare i se determin cu rela ia:

cd(t) = ds(t, ts)⋅ kh ⋅ cd,0 = 0.996⋅0.886⋅0.00038 = 0.000335

în care:
cd,0 = 0.038% prin interpolare în tabelul 3.2 din SR EN 1992-1-1,
considerând RH% = 60%

kh = 0.886 prin interpolare în tabelul 3.3 din SR EN 1992-1-1 cu:

h0 = 2Ac/u = 2⋅368763/4200 = 176 mm

 87

unde u = utot deoarece se considera tot perimetrul expus la uscare.

β ds (t , t s ) =
(t − t s ) =
(20805 − 2) = 0.996
(t − t s ) + 0,04 3
h
0 (20805 − 2) + 0,04 176 3

unde:

t = 365x57=20805 zile - este vârsta betonului la momentul

considerat;
ts = 2 zile - este vârsta betonului (zile) la începutul contrac iei
de uscare (sau umflare). În mod normal, aceasta
corespunde sfâr itului tratamentului;

ca este deforma ia datorat contrac iei endogene i se determin cu rela ia:

ca (t) = as(t) ca(∞) = 0.000075

ca(∞) = 2,5 (fck – 10) 10-6 =2,5 (40 – 10) 10-6= 0.000075

as(t) =1 – exp (– 0,2⋅208050,5) ≅ 1

b. Efectul relax rii arm turii

Pentru calculul ∆ pr se consider c efortul unitar în armatur datorit for ei de

precomprimare ini iale i înc rc rilor frecvente este 1230 MPa. Valoarea varia iei efortului
în armatura datorit relax rii sub for a de precomprimare se calculeaz în func ie de clasa
de relaxare a o elului i intervalul de timp standard (57 ani) la care se adaug efectul
tratamentului termic (vezi paragraful 4.5.2.5).

∆ pr = 62 MPa

c. Efectul curgerii lente

Determinarea coeficientul de fluaj/curgere lent la timpul t, pentru o înc rcare

aplicat la timpul t0, (t,t0 ), se face conform anexei B din SR EN 1992-1-1.
Intervalul de timp la care se calculeaza - 500000h (aprox 57 ani) cf 3.3.2.(8) la care
se adauga efectul tratamentului termic.

t=5000+9103=509103h

ϕ(t,t0) = ϕ0 · βc(t,t0) = 2.867⋅0.993 = 2.85

ϕ0 = ϕRH · β(fcm) · β(t0) = 1.476⋅2.425⋅0.80 = 2.867

1 − RH / 100 1 − 0.6
ϕ RH = 1 + ⋅ α1 ⋅ α 2 = 1 + ⋅ 0.802 ⋅ 0.939 = 1.476
0.1 ⋅ 3 h0 0.1 ⋅ 3 176
88

RH=60% - umiditatea relativ a mediului

0,7 0.7
35 35
α1 = = = 0.802
f cm 40 + 8

0, 2 0.2
35 35
α2 = = = 0.939
f cm 40 + 8

0, 5 0.5
35 35
α3 = = = 0.854
f cm 40 + 8

16.8 16.8
β ( f cm ) = = =2.425
f cm 40 + 8
1 1
β (t 0 ) = = =0.80
(0,1 + t 0 ) (0,1 + 2 0, 20 )
0 , 20

0,3 0,3
(t − t 0 ) (20805 − 2)
β c (t , t 0 ) = = = 0.993
(β H + t − t0 ) (477.6 + 20805 − 2)

unde
t = 20805 zile este vârsta betonului la momentul considerat, în zile
t0 =2 zile este vârsta betonului la momentul înc rc rii, în zile

βH = 1.5[1 + (0.012⋅ RH)18]h0 + 250⋅α3 =

1.5[1 + (0.012⋅60)18]⋅176 + 250⋅0.854 = 477.6

σ c,QP - efortul in beton în vecin tatea arm turilor sub ac iunea

greut ii proprii i a for ei de precomprimare ini iale

2
P3 P3 z cp − M gp z cp 1551.4 ⋅10 3 1551.4 ⋅10 3 ⋅ 696 2 − 543 ⋅10 6 ⋅ 696
σ cs =− + =− − = 8.16 MPa
Aci I ci 378493 9.21 ⋅1010

Deci
Ep
ε cs E p + 0.8∆σ pr + ⋅ ϕ (t , t 0 ) ⋅ σ c ,QP
E cm
∆σ p , c + s + r = =
Ep Ap A
1+ ⋅ 1 + c ⋅ z cp2 ⋅ [1 + 0,8ϕ (t , t 0 )]
E cm Ac Ic

195000
⋅ 2.85 ⋅ 8.16
0.00041 ⋅ 195000 + 0.8 ⋅ 62 +
= 35000 = 218.57 MPa
195000 1283 378493
1+ ⋅ 1+ ⋅ 696 ⋅ [1 + 0,8 ⋅ 2.85]
2

35000 378493 9.21 ⋅1010

∆Pc + s + r = ∆σ c + s + r ⋅ A p = 218.57 ⋅1283 = 280.42kN

 89

Efortul în arm tura precomprimat în faza final :

Pm ,∞ = P3 − ∆Pc + s + r = 1551.4 − 280.42 = 1270.9kN

σpm,∞ = 1270.9⋅103/1283 = 990.6 MPa

Pierderile totale sunt de 25.7% .

Eforturi de calcul în arm tur în faza final pentru verificari la SLU

Pd fav fav
,∞ = γ p ⋅ Pm ,∞ = 1 ⋅ 1270 .9 = 1270 .9 kN

Pdunfav
,∞ = γ unfav
p ⋅ Pm ,∞ = 1.2 ⋅1270 .9 = 1525 .13kN

Eforturi de calcul în arm tur în faza final pentru verificari la SLS

Pk,sup = rsup Pm, = 1.05 1270.9 = 1334.5 kN

Pk,inf = rinf Pm, = 0.95 1270.9 = 1207.4 kN

VII. VERIFICAREA LA SLS PT. LIMITAREA EFORTURILOR UNITARE

Verificarea eforturilor de compresiune la transfer:

Sec iunea 1

P3 P3 z cp − M gp 1551.4 ⋅ 10 3 1551.4 ⋅ 10 3 ⋅ 696 − 543 ⋅ 10 6

σ ci = − − =− − =
Aci Wcii 378493 1.102 ⋅ 10 8
= - 8.97 MPa 0.6fck(t) = 0.6⋅(34-8) = 15.6 MPa

Sec iunea 2

P3,sec t 2 P3,sec t 2 z cp − M gp
954.4 ⋅ 10 3 954.4 ⋅ 10 3 ⋅ 664 − 46.2 ⋅10 6
σ ci = − − − =− =
Aci Wcii 516282 12.842 ⋅ 10 7
= -6.42 MPa 0.6fck = 0.6⋅(34-8) = 15.6 MPa

Verificarea eforturilor unitare de compresiune sub înc rc ri caracteristice:

Sec iunea 1

Eforturi la partea inferioar :

Pk ,sup Pk ,sup z cp − M car 1334.5 ⋅ 10 3 1334.5 ⋅ 10 3 ⋅ 696 − 1461 ⋅ 10 6

σ ci = − − =− − =
Aci Wcii 378493 1.102 ⋅ 10 8
= 1.3 MPa 0.6fck = 0.6⋅40 = 24 MPa
90

Eforturi la partea superioar :

Pk ,sup Pk ,sup z cp − M car 1334.5 ⋅ 10 3 1334.5 ⋅ 10 3 ⋅ 696 − 1461 ⋅ 10 6

σ cs = − + =− + =
Aci Wcsi 378493 1.5 ⋅ 10 8
=- 7.07 MPa 0.6fck = 0.6⋅40 = 24 MPa

Sec iunea 2

Eforturi la partea inferioar :

Pk ,sup,sec t 2 Pk ,sup,sec t 2 z cp − M car 821.2 ⋅ 10 3 821.2 ⋅ 10 3 ⋅ 664 − 164.7 ⋅ 10 6

σ ci = − − =− − =
Aci Wcii 516282 1.284 ⋅ 10 8
= -4.55 MPa 0.6fck = 0.6⋅40 = 24 MPa

Eforturi la partea superioar :

Pk ,sup,sec t 2 Pk ,sup,sec t 2 z cp − M car 821.2 ⋅ 10 3 821.2 ⋅ 10 3 ⋅ 664 − 164.7 ⋅ 10 6

σ cs = − + =− + =
Aci Wcsi 516282 1.598 ⋅ 10 8
= 0.79 MPa 0.6fck = 0.6⋅40 = 24 MPa

Verificarea condi iei de liniaritate a fenomenului de curgere lent

Sec iunea 1
Pk ,sup Pk ,sup z cp − M frecv 1334.5 ⋅ 10 3 1334.5 ⋅ 10 3 ⋅ 696 − 1143 ⋅ 10 6
σ cs = − + =− + =
Aci Wcsi 378493 1.5 ⋅ 10 8
= -4.95 MPa 0.45fck = 0.45⋅40 = 18 MPa

Sec iunea 2
P P z − M frecv 821.2 ⋅103 821.2 ⋅103 ⋅ 664 − 128.9 ⋅10 6
σ ci = − k ,sup,sec t 2 − k ,sup,sect 2 cp =− − =
Aci Wcii 516282 1.284 ⋅ 108
= -4.83 MPa 0.45fck = 0.45⋅40 = 18 MPa

Limitarea efortului în arm turile pretensionate:

Cf. pct. 5.10.3 efortul unitar în armatur dup transfer trebuie s fie:

σpm0 = 1208.75 ≤ min{k 7 f pk ; k8 f p 0.1k } = min{0.75 ⋅1770;0.8 ⋅1570} = 1256 MPa

cf. pct. 7.2.(5) sub încarcari caracteristice efortul in armatura trebuie sa fie

σ pm (∞) = 1147.6 ≤ 0.75 f pk = 0.75 ⋅1770 = 1327.5 MPa

 91

VIII. VERIFICAREA LA SLS DE FISURARE

Verificarea se face conform punctului 7.3 din SR EN 1992-1

Conform tabelului 4.1, clasa de expunere este XC1. Pentru aceast clas de expunere, din
tabelului 7.1N, deschiderea admisibil a fisurilor sub înc rc ri frecvente este 0.2 mm.

Pentru sec iunea central se verific starea de eforturi din beton sub înc rc rile frecvente:

P P z −M
k , sup k , sup cp frecv 1334.5 ⋅ 10 3 1334.5 ⋅ 10 3 ⋅ 696 − 1143 ⋅ 10 6
σ =− − =− − =
ci A W 378493 8
ci cii 1.102 ⋅ 10
= - 1.58 MPa

Se observ c sub gruparea de înc rc ri frecvente sec iunea de beton este integral
comprimat , elementul nefiind fisurat.

IX. VERIFICAREA LA SLS DE DEFORMATII

Verificarea se face conform punctului 7.4 din SR EN 1992-1

S geata admisibil :

L 21700
y adm = = = 86.8mm
250 250

Dup cum s-a aratat la pct VIII, sub înc rc ri frecvente elementul nu este fisurat.

Se corecteaz modulul de elasticitate al betonului in func ie de curgerea lent :

E cm 35000
E c ,eff = = = 9096.8MPa
1 + ϕ (∞, t 0 ) 1 + 2.85

Valoarea contras ge ii datorate precomprim rii:

Pk ,inf ⋅ zcp ⋅ L2 1207.4 ⋅ 696 ⋅ (21.7 ⋅103 ) 2

yp = = = 59.03mm
8 Ec ,eff I i 8 ⋅ 9096.8 ⋅ 9.21⋅1010

Valoarea s ge ii din înc rc ri:

4
5 p frecv ⋅ L 5 ⋅ 19.42 ⋅ (21.7 ⋅ 10 3 ) 4
yext = = = 66.9mm
384 E I i 384 ⋅ 9096.8 ⋅ 9.21 ⋅ 1010
c , eff

Valoarea total a s ge ii:

ytot = y ext − y p = 66.9 − 59.03 = 7.87 mm ≤ y adm = 86.8mm

92

X. VERIFICAREA LA SLU DE ÎNCOVOIERE

Valoarea de calcul a rezisten ei arm turii:

fpd = fp0,1k/γs =1570/1.15=1365MPa

For a de întindere în arm tura pretensionat

Tp = Ap ⋅ fpd =1283 1365=1751.3 kN

For a de compresiune din arm tura nepretensionat de la partea superioar :

Cs = A's ⋅ fyd =452 435=196.62 kN

În l imea zonei comprimate:

x = (Tp-Cs )/(0,8⋅fcd⋅b) =(1751.3-196.52) 103/(0.8 26.67 600) = 121.5 mm

Momentul capabil este:

MRd = Tp (d-0.8x/2) – Cs (0.8x/2-a’)

= 1751.3 103 (1310-0.4⋅121.5) – 196.52⋅1010(0.4⋅121.5-35) =
= 2206.9 kNm > MEd=2052 kNm

XI. VERIFICAREA LA SLU LA FOR T IETOARE

Verificarea la for t ietoare se face la o distan d de reazem

Se verific dac elementul este fisurat în sec iunea de calcul

Pdfav
,∞ Pdfav
,∞ z cp − M calc 1270.9 ⋅10 3 1270.9 ⋅ 10 3 ⋅ 664 − 479 ⋅ 10 6
σ ci = − − =− − = −5.30 MPa
Aci Wcii 516282 12.842 ⋅ 10 7

Elementul nu este fisurat.

Conform paragrafului 6.2.2.(2) din SR EN 1992-1-1 capacitatea la for t ietoare se

calculeaz cu rela ia de mai jos:

I ⋅ bw 10.32 ⋅1010 ⋅ 300

VRD ,C = ( f ctd )2 + α1 ⋅ σ cp ⋅ f ctd = 1.67 2 + 0.97 ⋅ 2.46 ⋅1.67 = 804.79kN
S 98639400

VRD ,C = 804.79kN > VE ,d = 332.5kN

unde:

α1 = l x / l pt 2 = 1310 / 1350 = 0.9

σ cp = N d ,∞ / Ac = 1207.9 ⋅103 / 516282 = 2.46MPa
 93

S - momentul static al suprafe ei situate deasupra axei ce trece prin centrul de greutate, în
raport cu acea axa.

sup
S = btalpa sup htalpa sup ytalpa sup + binima hinima ysup inima = 600 ⋅ 238 ⋅ 521 + 300 ⋅ 402 ⋅ 201 =
3
= 98639400 mm

XII. DIAGRAMA DE EFORTURI DE CALCUL SI EFORTURI CAPABILE

SECT 2

SECT 1
46.2 kNm
128.9 kNm
164.9 kNm
231.3 kNm

MGR. PROP.
543 kNm
MFRECV.
lpt2 1143 kNm
MCAP 8 TOROANE MCAR.
1358.1 kNm 1461 kNm

1.50m lpt2
MCALCUL
2052 kNm
2206.9 kNm
MCAP 13 TOROANE
94

Principalele simboluri i nota ii preluate din EN 1992-1-1 i folosite în aceast lucrare sunt date
în lista urm toare:

Ac Aria sec iunii transversale de beton

Ap Aria sec iunii arm turii sau arm turilor pretensionate
Ec,eff Modul de elasticitate efectiv al betonului
Ecd Valoarea de calcul a modulului de elasticitate al betonului
Ecm Modul de elasticitate secant al betonului
Ep Valoarea de calcul a modulului de elasticitate al arm turilor pretensionate
Es Valoarea de calcul a modulului de elasticitate al arm turilor pentru beton armat
P For a de precomprimare
Pmax = Ap⋅ p,max Valoarea maxim a for ei de precomprimare aplicat arm turii
Pm0(x) = Pmax - ∆Pi(x) Valoarea for ei de precomprimare ini iale la timpul t = t0, imediat
dup întindere sau transfer
Pm,t(x) = Pm0(x) - ∆Pc+s+r(x) Valoarea medie a for ei de precomprimare la momentul t > t0
Pd,t(x) = γP· Pm,t(x) Valoarea de calcul a for ei de precomprimare
Pk,sup = rsup Pm,t (x) Valoarea caracteristic superioar a precomprim rii
Pk,inf = rinf Pm,t(x) Valoarea caracteristic inferioar a precomprim rii
∆Pel Pierderi datorate deform rii elastice a betonului
∆Pr Pierderi de precomprimare datorate relax rii pe termen scurt
∆Pµ(x) Pierderi de precomprimare datorate au frec rii
∆Psl Pierderi de precomprimare datorate lunec rii în ancoraje
∆Pc+s+r(x) Pierderi de precomprimare dependente de timp (din fluaj,
contrac ie i relaxare)
fpk Rezisten a caracteristic la întindere a arm turilor pretensionate
fp0,1k Valoarea caracteristic a limitei de elasticitate conven ionale la 0,1% a arm turilor
pretensionate
zcp distan a dintre centrul de greutate al sec iunii de beton i arm turile de precomprimare
γP Coeficient par ial pentru ac iunile asociate precomprim rii
σcp Efort unitar de compresiune în beton datorit unei for e axiale sau precomprim rii
coeficientul de frecare între arm tur i canal (teac )
k devia ia unghiular accidental pentru arm turi interioare (pe unitate de lungime)
 95

ACI (2008), Building Code Requirements for Structural Concrete (ACI 318M-08) and
Commentary, American Concrete Institute, Farmington Hills, MI, 473 p.
ASRO (1990), STAS 10107/0-90: Calculul i alc tuirea elementelor structurale din beton, beton
armat i beton precomprimat, Bucure ti.
ASRO (2004a), SR EN 1990, Bazele proiectarii structurilor, Bucure ti.
ASRO (2004b), SR EN 1992-1-1:2004 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1:
Reguli generale i reguli pentru cl diri, Bucure ti.
Calgaro, J.-A., Cortade, J. eds., (2008), Applications de l’Eurocode 2 Calcul des bâtiments en
béton. Presses de l’École Nationale des Ponts et Chaussées, Paris, 309 p.
Chaussin, R. (1990), Béton précontraint. Techniques de l’ingénieur, Paris, 78 p.
Constantinescu, D. (1977), Curs de beton precomprimat. I.C.B., Bucure ti, 78 p.
Crainic, L., Enache, E. (2007), Prestressed Concrete. Ed. Matrixrom, Bucure ti, 122p.
FIB (1999), Structural Concrete – Textbook on Behaviour, Design and Performance, Vol 1,2&3,
FIB, Lausanne, Elve ia.
Guyon, Y. (1953), Béton précontraint. Étude théorique et expérimentale. Ed. Eyrolles, Paris, 703
p.
Le Delliou, P. (2003), Béton précontraint aux eurocodes. ENTPE – Presses universitaires de
Lyon, Lyon, 255 p.
Martin, L.H., Purkiss, J.A. (2006), Concrete Design to EN 1992, 2nd edition, Elsevier,
Amsterdam, 375 p.
Mosley, B., Bungey, J., Hulse, R. (2007), Reinforced Conrete Design to Eurocode 2, 6th ed.,
Palgrave MacMillan, New York, 408 p.
Nawy, E.G. (2000), Prestressed Concrete : a Fundamental Approach. 3rd ed., Prentice Hall
International, London, 938 p.
Nilson, A.H. (1987), Design of prestressed concrete. 2nd ed. John Wiley & sons, New York, 592
p.
Pascu, R. (2008a), Comportarea i calculul elementelor din beton armat. Ed. Conspress,
Bucure ti, 281 p.
Pascu, R. (2008b), Beton precomprimat – bazele calcului. Ed. Conspress, Bucure ti, 65 p.
Picard, A. (1983) Béton précontraint. Tome I – Principes fondamentaux et dimensionnement.
Tome II – Analyse. Ed. Gaëtan Morin, Chicotimi, Quebec, Canada.
Postelnicu, T., Gabor, M. (1997), Beton armat si precomprimat. Note de curs. Partea a III-a.
UTCB, Bucure ti, 99 p.
Tertea, I. (1981), Betonul precomprimat. Ed. Tehnica, Bucure ti, 418 p.
Thonier, H. (1992), Le béton précontraint aux états-limites, 2e édition. Presses de l’École
Nationale des Ponts et Chaussées, Paris, 573 p.
96

Situri internet:
Freyssinet Elve ia: www.freyssinet.ch
BBR VT International : www.bbrnetwork.com
Dywidag-Systems International: www.dywidag-systems.com
VSL International: www.vsl.com