L 5 MAŞINI-UNELTE DE RABOTAT, MAŞINA DE MORTEZAT ŞI MAȘINI DE

RECTIFICAT
Maşini-unelte de rabotat
Procesul de rabotare

Rabotarea este un procedeu de prelucrare prin aşchiere pe maşini-unelte denumite maşini de

rabotat, la care scula (sau masa) execută în plan orizontal o mişcare rectilinie alternativă, ca mişcare
principală, iar masa (sau scula) execută mişcarea de poziţionare de-a lungul traiectoriei generatoare,
deci mişcarea de avans (fig. 5.1).

Fig. 5.1 Scheme de lucru la raboteze (se învață)

a - la maşini cu cap mobil; b - la maşini cu masă mobilă

La maşina de rabotat cu cap mobil, scula execută mişcarea principală de aşchiere, iar piesa
execută mişcarea de avans intermitent f (fig. 5.1 a); la maşina de rabotat cu masă mobilă, piesa exe-
cută mişcarea principală, iar cuţitul, mişcarea de avans intermitent f (fig. 5.1 b). În cazul maşinilor de
rabotat muchiile tablelor, ambele mişcări sunt efectuate de către scula aşchietoare.
Indiferent de principiul de lucru, în cazul maşinilor de rabotat există o cursă de lucru (activă),
deci şi o viteză de lucru vl şi o cursă de mers în gol (inactivă), cu o viteză de mers în gol vg > vl.
Deoarece la cursa de mers în gol cuţitul se răceşte, la rabotare nu se folosesc lichide de
răcire-ungere.
Avansul intermitent f se realizează la sfârşitul cursei de mers în gol. La rabotare pot fi
prelucrate suprafeţe plane orizontale, verticale sau înclinate, precum şi profilate. În cazul rabotării se
poate obţine o treaptă de precizie cuprinsă între 9 şi 10 şi o rugozitate, după operaţia de finisare, Ra =
3,2 ... 12,5 m.
Cuţitele de rabotat au aceeaşi geometrie şi unghiuri ca cele utilizate în cazul strunjirii, fiind
însă mai robuste ca acestea deoarece lucrează în condiţii mai grele, pătrunderea în aşchie
efectuându-se de fiecare dată cu şoc. Pentru degroşare şi în special în cazul prelucrării materialelor cu
crustă sau incluziuni de zgură, se utilizează cuţite cotite.
Aceste cuţite prezintă avantajul că la deformaţiile elastice produse de forţele mari de
aşchiere, vârful tăişului descrie un arc de cerc tangent la suprafaţa prelucrată (fig. 5.2 a), fapt ce
elimină un dezavantaj al cuţitelor drepte care în urma acestor deformaţii pătrund în suprafaţa
prelucrată (fig. 5.2 b) determinând astfel degradarea suprafeţei şi, în unele cazuri, ruperea tăişului
sculei.

1
 Fig. 5.2 Deformarea cuţitului drept şi cotit la aşchiere (nu se învață)

Regimul de aşchiere se stabileşte în acelaşi mod ca la celelalte prelucrări, în ordinea ap, f, v.

Adâncimea de aşchiere se stabileşte în funcţie de adaosul de prelucrare, repartizându-se circa 90 %
din acesta pentru operaţia de degroşare şi 10 % pentru finisare.
Avansul f, exprimat în mm/cursă dublă, este cuprins între 0,15 şi 5 mm/c.d. şi se alege din
tabele în funcţie de materialul piesei şi al sculei, rigiditatea sistemului tehnologic, calitatea suprafeţei
prelucrate.
Viteza economică de aşchiere v, are valori uzuale cuprinse între 12 şi 22 m/min şi poate fi
aleasă din tabele din care se pot determina şi valorile forţei principale de aşchiere Fz şi puterii efective
consumate la aşchiere Ne.
Numărul de curse duble pe minut se determină în funcţie de viteza de aşchiere medie la cursa
activă vl şi de lungimea cursei L cu relaţia:
1000  vl K
nc.d. =  curse duble / min.
L K +1
în care K este raportul dintre vitezele medii ale cursei de lucru şi ale cursei de mers în gol K = vl / vg
(uzual se adoptă K≈0,5).

Maşini-unelte de rabotat cu cap mobil (shaping-uri)

Sunt utilizate în producţia individuală sau de serie mică, la prelucrarea pieselor lungi, a căror
lungime nu depăşeşte 900 mm. Shaping-ul are părţile constructive prezentate în figura 5.3.

Fig. 5.3 Construcţia shaping-ului (nu se învață, dar să știți elementele componente și locația acestora)
1 - placă de bază; 2 - batiu; 3 - cap mobil (berbec); 4 - sanie portcuţit; 5 - cuţit; 6 - ghidaje verticale; 7 –
traversă; 8 - masă; 9 - semifabricat; 10 - reazem reglabil; vl - viteza de lucru; vg - viteza de mers în gol;
I - mişcarea principală de aşchiere;
II - mişcarea de avans transversal;
III - mişcarea de avans vertical (înclinat);
IV - mişcarea de reglare a traversei;
V - mişcare de reglare a unghiului de înclinare pentru capul portsculă.

2
 În partea superioară batiul este prevăzut cu ghidaje pe care se deplasează berbecul 3. Acesta
execută mişcarea principală de aşchiere I (rectilinie alternativă), pe care o imprimă cuţitului 5 montat
în capul portcuţit 4. În partea din faţă batiul este prevăzut cu ghidajele verticale 6 pe care se
deplasează traversa 7, obţinându-se astfel mişcarea de reglare IV a traversei, deci în final reglarea
adâncimii de aşchiere la piesa 9. Piesa se fixează pe masa 8 (direct sau în dispozitiv), care se
deplasează pe ghidajele traversei 7, realizând astfel avansul transversal intermitent II.
Pentru rigidizarea mesei, aceasta este sprijinită suplimentar prin intermediul unui reazem
reglabil 10.
Capul portcuţit se compune din placa rotativă 1 (fig. 5.4 a) permite rotirea întregului cap cu
un anumit unghi (fig. 5.4 c) în vederea prelucrării suprafeţelor înclinate (mișcarea de reglaj V), sania
portcuţit 2, suportul portsculă 3 și clapeta rabatabilă 4.

Fig. 5.4 Posibilități de înclinare a capului portcuțit la shaping (nu se învață, dar să știți elementele
componente și locația acestora)
Pentru o așezare corectă a sculei față de semifabricat, în scopul obținerii unor unghiuri de atac
dorite, suportul portsculă 3 poate să se rotească faţă de capul portsculă (fig. 5.4 b și c).
La cursa de mers în gol, pentru a nu se degrada suprafața prelucrată, clapeta pe care se
montează cuțitul se rotește în jurul bolțului 6 (fig. 5.4 e).
Schema cinematică de principiu a unui shaping este prezentată în figura 5.5.

3
Fig. 5.5 Schema cinematică de principiu a shaping-ului (nu se învață, dar să știți elementele componente
și rolul acestora)
M - motorul; CV - cutia de viteze; c - culisa oscilantă; b1 - butonul de manivelă cu piatra de culisă oscilantă; b2
- butonul de manivelă al avansului; b3 - tijă; t1 și t2 - pârghii; R1 și R2 - clichete; T - șurub conducător de avans
transversal; V - șurub conducător de avans vertical; l - limitator; B - berbec; S1 și S2 - șuruburi; r - distanța de
reglare a pietrei de culisă; α - unghiul cursei de lucru; β - unghiul de revenire; r1 - raza manivelei; m1 și m2 -
manete; m - masa; pv - pasul șurubului vertical; pc - pasul șurubului transversal; Z1 … Z10 - roți dințate; I -
mișcarea principală de așchiere (rectilinie alternativă a berbecului); c1 - element de legătură; II - mișcare de
avans transversal; III - mișcare de avans vertical (înclinat).

Prelucrări executate pe shaping-uri

La prelucrarea pe shaping piesele pot fi prinse direct pe masa mașinii cu ajutorul șuruburilor
sau a bridelor de fixare, în dispozitive universale cum ar fi: menghine paralele, colțare fixe și
înclinabile, prisme în „V”. În figura 5.6 sunt prezentate două dispozitive speciale pentru rabotarea
suprafețelor înclinate la piese prinse în pachet.

Fig. 5.6 Dispozitive speciale utilizate la prelucrarea pe shaping-uri (nu se învață)

Cuţitul de rabotat trebuie fixat cât mai rigid, având lungimea în consolă l ≤ 1,5∙H, H fiind
grosimea corpului cuţitului. Prelucrarea suprafeţelor plane orizontale se execută cu cuţite normale de
rabotat. La finisarea cu cuțite drepte se lucrează cu adâncimea de așchiere de 0,5 ... 2 mm și avans de

4
0,1. ... 0,3 mm/c.d., iar la finisarea cu cuţite late cotite, adâncimile de așchiere fiind de 0 , 5 . . . 1 mm,
iar avansul de 5 . . . 15 mm/c.d. În ultimul caz se va centra cuţitul cu muchia aşchietoare paralelă cu
direcţia de avans. Finisarea suprafeţelor cu trepte pe direcţia mișcării de avans se face cu ajutorul
cuţitelor încovoiate conform schemei din setul de desene anexat mai jos.
Pentru prelucrarea suprafeţelor plane în trepte pe direcţia mișcării principale se prevăd canale
de ieșire a cuţitului din așchie de 5 . . . 10 mm.
Prelucrarea suprafeţelor profilate se realizează cu ajutorul cuţitelor profilate (la suprafeţele
înguste), după trasaj, folosind avansul manual.
Prelucrarea danturii la cremaliere se execută cu ajutorul cuţitelor modul folosind avans manual
sau un dispozitiv special de divizare.
Prelucrarea arborilor canelaţi poate fi făcută prin folosirea unui dispozitiv format din capul
divizor 1, păpușa mobilă 2 și placa de susținere 3.
La prelucrarea unui canal de pană interior scula așchietoare se fixează în prelungitorul 1, care
trece prin alezajul piesei.

Procesul de mortezare

Mortezarea este prelucrarea prin așchiere la care mişcarea principală de așchiere (rectilinie
alternativă) se executa într-un plan vertical de către sculă, iar mişcările de avans de către semifabricat
(fig. 5.7). Principiul de lucru al mașinilor de mortezat este similar cu cel al shaping-urilor, cu
deosebirea că mișcarea rectilinie alternativă a sculei are loc în plan vertical.

Fig. 5.7 Mișcările sculei și semifabricatului la mortezare (nu se învață)

Cuţitele de morteză se deosebesc de cele de strung și raboteză prin forma lor constructivă, adică
au două tăișuri secundare simetrice, două suprafeţe de așezare secundare simetrice și două vârfuri
simetrice.

5
 În figura 5.8 a este prezentat un cuţit de mortezat pentru executarea canelurilor, iar în figura 5.8
b, un cuţit de mortezat canale de pană, armat cu plăcuţă din oţel aliat de scule.

Fig. 5.8 Scule utilizate la mortezare

Elementele regimului de așchiere la mortezare se aleg ca în cazul rabotării.

Principiul constructiv și cinematic al maşinilor de mortezat

Mașinile de mortezat sunt utilizate, în special, în producţia de unicate, principala caracteristică

fiind lungimea cursei utile de până la 200 mm la mașinile de gabarit mare. Mașina de mortezat
obișnuită se compune dintr-un batiu turnat monobloc sau din două elemente). Pe ghidajele
transversale ale batiului se deplasează sania căruciorului 3 (fig. 5.9), iar pe cărucior se deplasează
sania 4 a mesei circulare 5. Montantul 2 este prevăzut cu ghidaje verticale în lungul cărora se

deplasează berbecul 6.
Fig. 5.9 Principiul constructiv al mașinilor de mortezat (nu se învață)

6
 După principiul de lucru al mecanismului de acţionare, mașinile de mortezat pot fi cu
acţionare mecanică sau hidraulică. Schema cinematică de principiu a mașinii de mortezat cu acţionare
mecanică este prezentată în figura 5.10.

Fig. 5.10 Schema cinematică de principiu a mașinii de mortezat (nu se învață)

7
Fig. 5.11 (ACESTE DESENE SE ÎNVAȚĂ)

8
 Tipuri de piese obținute pe mașina de mortezat

a) canal de pană interior; b) roată dințată exterioară, sau interioară; c) diferite suprafețe profilate exterioare, sau
interioare; d) caneluri exterioare (sau interioare); e) canal interior străpuns; f) cremalieră
Fig. 5.11 (continuare) (ACESTE DESENE SE ÎNVAȚĂ)

9
 Mașini de rabotat cu masă mobilă
Părți componente

Fig. 5.12 (nu se învață, doar părțile componente trebuie să le recunoașteți)

10
 Mașini de rectificat

Aspecte teoretice

Rectificarea este procedeul tehnologic prin care se prelu crează suprafeţele cu ajutorul
pietrelor abrazive în scopul obţinerii unei mari precizii dimensionale și a unei calităţi
superioare a suprafeţei. Este un procedeu de prelucrare fină.

Pietre de rectificat

Pietrele abrazive sunt formate din granule dure legate cu ajutorul unui liant.
Forma și dimensiunile pietrelor abrazive sunt foarte diverse, datorită marii varietăţi a
operaţiilor de prelucrare (exemplu în figura 5.13).

Fig. 5.13 Corpuri abrazive (aceste desene nu se învață, doar tipurile de pietre)
a - pietre cilindrice plane; b - pietre conice plane; c - pietre taler; d - pietre oală; e - pietre cilindrice cu scobituri;
f - pietre cilindrice cu degajare; g - pietre segment; h - pietre bitronconice; i - pietre cilindrice cu dublă degajare
conică; j - pietre cilindrice cu teşituri şi degajare simplă; k - pietre cu tijă; l - pietre pilă cu secţiune
triunghiulară, pătrată şi dreptunghiulară.

În timpul lucrului, granulele pietrei se uzează, iar porii se încarcă (îmbâcsesc) cu

aşchii sau pulbere metalică, pierzându-şi proprietăţile de așchiere. Aspectul de îmbâcsire
poate fi de tipul: pete strălucitoare pe suprafaţa pietrei, creșterea rugozităţii suprafeței
piesei, apariţia arsurilor pe piesă, reducerea productivităţii ș.a.

11
 Pentru a se elimina aceste defecte, piatra de rectificat trebuie „îndreptată”, adică i se
restabilesc proprietăţile de așchiere , forma geometrică, coaxialitatea etc. Îndreptarea se face
prin diverse procedee (fig. 5.14).

Fig. 5.14 „Îndreptarea” pietrelor abrazive (aceste desene nu se învață, doar ca idee)
a - prin strunjire ou diamant sau carburi metalice; b - cu corpuri abrazive cu granulaţie mai fină şi duritate mai
mare prin rectificare (v1 ≠ v2) sau rulare (v1 = v2, dar n1 ≠ n2); c - cu role metalice (discuri gofrate, steluţe fixate
pe un arbore ș.a.) prin rulare.

Regimul de aşchiere

Adâncimea de așchiere a p , (0,01 ... 0,l0) mm/cursă la degroșare și (0,005 ... 0,0l5)
mm/cursă la finisare, depinde de materialul prelucrat, dimensiunile și caracteristicile pietrei,
felul prelucrării, rigiditatea sistemului mașină-unealtă - dispozitiv - sculă - piesă, puterea
mașinii ș.a.
Avansul longitudinal f l este funcţie de lăţimea B a pietrei:
fl  C f  B
[mm/rot],
unde Cf este un coeficient ce depinde de felul prelucrării, materialul de prelucrat, dimensiunile și
caracteristicile pietrei etc. (Cf = 0,3 ... 0,9 la degroșare și 0,2 ... 0,6 la finisare).
Viteza de așchiere este viteza periferică a discului abraziv cu diametrul d d și turaţia
nd: [m/s]
 dd  nd
vas 
1000  60

Prelucrări pe mașinile de rectificat

Rectificarea exterioară între centre a suprafeţelor cilindrice se poate realiza:

- cu avans longitudinal în mai multe treceri (fig. 5.15 a) folosită la piese lungi și subţiri;
- cu avans longitudinal mic într-o singură trecere, folosită la piese rigide, cu piatră
conico-cilindrică (fig. 5.15 b) sau cilindrică în trepte (fig. 5.15 c);
- cu avans de pătrundere (fig. 5.15 d), folosită la piese scurte și rigide și cu pietre de
rectificat late;
- cu avans înclinat (fig. 5.15 e), folosind pietre conice.

12
 Fig. 5.15 Scheme pentru rectificarea exterioară între centre a semifabricatelor cilindrice (aceste
desene se învață)
I - mișcarea principală de așchiere; II - mișcarea de avans circular; III - mișcarea de avans longitudinal
alternativ; IV - avansul de pătrundere

Rectificarea exterioară fără centre a suprafeţelor cilindrice se poate realiza:

cu avans longitudinal, utilizată la prelucrarea pieselor cilindrice netede lungi (fig. 5.16 a),
iar cu avans de pătrundere folosită la prelucrarea pieselor scurte (fig. 5.16 b).

Fig. 5.16 Scheme pentru rectificarea exterioară fără centre a semifabricatelor cilindrice (aceste desene se
învață)
1 - piatră de rectificat; 2 - piesă; 3 - piatră pentru antrenarea piesei; 4 - riglă de conducere; I - mişcare principală
de așchiere; II - mişcare de avans circular a piesei; III - mişcare de rotaţie a pietrei de antrenare; IV - mişcare de
avans longitudinal, respectiv avans de pătrundere.
Rectificarea exterioară a suprafeţelor conice (fig. 5.17) se realizează pe maşini de
rectificat rotund exterior cu centre sau pe maşini de rectificat universale.

13
 Fig. 5.17 Scheme pentru rectificarea exterioară a suprafeţelor conice (aceste desene se învață):
a - cu înclinarea mesei portpiesă şi avans longitudinal III în mai multe treceri; b - cu înclinarea păpuşii
portpiesă şi avans longitudinal în mai multe treceri; c - idem cu avans de pătrundere; d - cu înclinarea păpuşii
portpiatră cu avans longitudinal; e - idem cu avans de pătrundere; f - cu piatră conică (unghiulară) şi avans de
pătrundere; l - piatră; 2 - piesă; 3 - masă portpiesă; I - mişcare principală; II - avans circular; III - avans
longitudinal; IV - avans de pătrundere.

Rectificarea rotundă interioară se poate executa cu avans longitudinal în mai multe treceri
(pentru alezaje lungi) sau cu avans de pătrundere (pentru alezaje scurte).
Prelucrarea se poate realiza cu piesa în mișcare de rotație (fig. 5.18), cu mișcare planetară a
pietrei de rectificat (fig. 5.19) sau fără prinderea piesei (fig. 5.20).

Fig. 5.18 Rectificarea rotundă interioară cu piesa în mişcare de rotaţie (acest desen se învață)
1 - piatra de rectificat; 2 - piesa; 3 - universal;
I - mișcarea principală de așchiere; II - avansul circular; III - avansul longitudinal; IV - avans de pătrundere
secvențial

Fig. 5.19 Rectificarea planetară (acest desen se învață)

14
 Fig. 5.20 Rectificarea interioară fără prindere (acest desen se învață)
1 - piatra de lucru care realizează mişcările, principală I și respectiv de avans de pătrundere IV; 2 - piesa care
execută avansul circular II; 3 - piatra de antrenare care se roteşte cu turaţia III; 4 şi 5 - role de reazem.

Rectificarea plană poate fi periferică sau frontală.

Rectificarea plan-periferică se execută cu partea cilindrică a pietrei abrazive pe mașini cu ax
orizontal cu masă dreptunghiulară (fig. 5.21 a) sau circulară (fig. 5.21 b).
Rectificarea plan-frontală se execută cu partea frontală a pietrei pe maşini cu ax vertical cu masă
dreptunghiulară (fig. 5.21 c) sau circulară (fig. 5.21 d).

Fig. 5.21 Rectificarea plană (aceste desene se învață)

a şi b - periferică; c şi d - frontală; 1 - piatră; 2 - piesă; 3 - masa maşinii; I - mişcare principală; II - avans
longitudinal sau circular; III - avans transversal sau radial; IV - avans de pătrundere.

Rectificarea suprafeţelor profilate se poate realiza:

- cu pietre obişnuite, obţinând profilul prin copiere după un șablon (fig. 5.22 a);
- cu pietre abrazive profilate, ca de exemplu la un profil oarecare (fig. 5.22 b), la filete
(fig. 5.23) sau roţi dinţate (fig. 5. 24);
- prin reglarea mişcărilor între sculă şi piesă, în cazul rectificării roţilor dinţate prin rulare
la mașinile cu disc dublu conic, respectiv cu două discuri taler (figurile 5.25, 5.26).
-

Fig. 5.22 Rectificarea suprafețelor profilate (b. se învață)

15
 Fig. 5.23 Metode de rectificare a filetelor (NU SE ÎNVAŢĂ; SĂ LE ŞTIŢI CA IDEE)
a - cu piatră cu un singur profil (pentru filete cu l < 70 mm sau scurte şi precise); b - cu piatră multiprofil având
lăţimea mai mare decât lungimea filetului (pentru filete cu l > 70 mm sau lungi şi puţin precise); c - cu piatră
multiprofil având lăţimea mai mică decât lungimea filetului (pentru filete lungi precise); d - rectificarea fără centre
a filetelor exterioare (ω  unghiul elicei filetului; rigla se înclină cu ω, iar discul de antrenare se înclină cu 2 ∙ ω); e
- cu piatră cu un singur profil la filet interior; f - cu piatră multiprofil la filet interior.

Fig. 5.24 Principiul rectificării danturii cilindrice cu scule de formă (piatră profilată) (acest desen se
învață)

Fig. 5.25 Principiul rectificării danturii cilindrice prin materializarea dintelui cremalierei de referință la
mașinile cu disc dublu conic (acest desen se învață)

Fig. 5.26 Principiul rectificării danturii cilindrice prin materializarea dintelui cremalierei de referință la mașinile
cu două discuri taler (acest desen se învață)

16
 Tipuri de maşini-unelte de rectificat
În funcţie de domeniul de utilizare, construcţia lor și forma suprafeţelor prelucrate,
mașinile de rectificat pot fi:
- mașini de rectificat rotund exterior între centre și fără centre;
- mașini de rectificat rotund interior cu cap de prindere, planetare și fără prinderea
piesei;
- mașini de rectificat plan, periferice (orizontale) și fron tale (verticale) cu masă
dreptunghiulară sau circulară;
- mașini de rectificat universale;
- mașini de rectificat speciale pentru filete, roţi dinţate, arbori cotiţi, arbori cu came,
ghidaje, ascuţit scule ș.a.

De exemplu, maşinile de rectificat rotund exterior între centre pot prelucra suprafeţe
exterioare cilindrice, conice (rotind masa cu până la 10°), profilate, frontale (la piese de rotaţie)
și chiar interioare folosind dispozitive.
Aceste mașini se pot realiza în două variante constructive și anume cu masă mobilă sau
cu păpușa port-piatră mobilă.
De exemplu, maşinile de rectificat plan orizontal pot prelucra plan periferic sau frontal,
fiind realizate în mai multe variante constructive.
Piesele mici se fixează de regulă direct pe masa mașinii pe placă magnetică, iar piesele
mari în dispozitive speciale.
Mai jos se prezintă ca și construcție, mașina de rectificat plan orizontal cu masă
dreptunghiulară și montant deplasabil transversal (fig. 5.27). Aceasta se utilizează la
rectificarea suprafețelor plane cu partea cilindrică a discului de rectificat. Păpuşa port -piatră 3
susține discul de rectificat și-l antrenează în mișcare de rotație I, executând prin glisare pe
coloana 2, și mișcarea de pătrundere IV, iar împreună cu coloana, mișcarea de avans transversal
III. Mișcarea de avans longitudinal II este realizată de masa 4, cu ajutorul unui sistem hidraulic
(schimbarea sensului de deplasare se realizează fără șocuri). Fixarea pieselor se face, de obicei,
pe platoul electromagnetic fixat pe masa mașinii, dar se pot folosi și menghine sau dispozitive
speciale.

Fig. 5.27 Maşină de rectificat plan orizontal cu masă dreptunghiulară și montant deplasabil transversal

17