Sunteți pe pagina 1din 21

PLANURI DE INGRJIRE

1. AVC ischemic/hemoragic
Def AVC ISCHEMIC: deficit neurologic focal, instalat brusc la un pacient cu risc vascular.
Risc crescut pentru cei cu: ateroscleroza cerebrala, boli cardiace emboligene (FiA), HTA, DZ,
fumat, consum de alcool, dislipidemii, obezitate
Def AVC HEMORAGIC: tulburare grava a circulatiei cerebrale, instalata brusc, din cauza
hemoragiei arteriale cerebrale
Manifestari de dependenta
– tulburari de deglutitie
– incontinenta urinara
– hemiplegie pe partea opusa celei unde s-a petrecut ischemia
– parestezii fata/membre
– deficit motor
– afazie, disartrie
– neliniste, agitatie, anxietate
– reducere in perceptia senzoriala
– reducere in tonusul muscular – urmata de spasticitate (crestere in T.M.)
– probleme de balanta (vertij)
– probleme de respiratie si de circulatie
– pierderea constientei
– cefalee
Probleme de ingrijire
– alterarea mobilitatii fizice (deficit motor)
– deficit de autoingrijire/deplasare
– eliminare inadecvata (incontinenta)
– risc de alterare a integritatii pielii (imobilizare la pat)
– alterarea imaginii de sine
– incapacitatea de a comunica
– risc de alterare a nutritiei – tulburare de deglutitie
Obiective: pe cat posibil, pacientul:
– sa aiba FV in limite normale
– sa comunice (non-verbal) cu personalul de ingrijire
– sa efectueze miscari cu membrele neafectate, sa pastreze o pozitie comoda in pat
– sa aiba tegumentele curate si integre
– sa pastreze un echilibru hidro-electrolitic
– sa mentina un grad de autonomie
– sa poata fi alimentat (SNG)
Interventii
– repaos la pat (DD); aparatori la pat; pozitie fiziologica a membrelor; semisezand; cu suport
pentru picioare/brate (in special cele afectate de hemiplegie)
– mobilizare pasiva la 2 ore (DL st/dr)
– miscari pasive ale membrelor (flexie, extensie, rotatie 3 x 5 minute/zi)
– mobilizarea mainilor
– efectuez igiena pacientului (+ educare pentru autoingrijire partiala)
– alimentare pe cale orala (SNG sau alimente lichide)
– sondaj vezical la nevoie (Foley) sau plosca
– monitorizarea FV si vegetative (T, P, R, TA, diureza, scaun)
– PEV: G5-20% (tamponata), cerebrolysine, Manitol 20% (lent, 30-60m), diuretice
(Furosemid), fibrinolitice/anticoagulante (in functie de tip de AVC), sedative
– aspiratie secretii faringiene
– O2 la cianoza, SpO2 scazut
– regim alimentar: legume si fructe, carne usoara, fiarta, fara grasimi saturate/trans, hiposodat,
fara zahar, alcool, cafea
– toaleta pe regiuni, tegumente curate, uscate, protejate
– recoltare sange/urina pentru date de laborator
– pregatirea pentru investigatii
2. DZ tip 1
Def: Sindrom metabolic caracterizat prin valori crescute ale glucozei in sange (hiperglicemie)
si dezechilibre metabolice (polifagie, polidipsie, poliurie), din cauza distrugerii autoimune
(autoanticorpi) a celulelor beta din pancreas. Descoperit de regula in tinerete.
Manif. de dependenta:
– senzatie accentuata de sete si foame
– poliurie; senzatie de gura uscata
– astenie fizica si intelectuala
– lipotimii
– scadere inexplicabila in greutate
– vedere neclara
– crampe musculare
– prurit
– vindecare lenta a ranilor
Probleme de dependenta
– alimentatie inadecvata (exces)
– deshidratare
– intoleranta la activitati fizice/intelectuale
– anxietate
– risc de alterare a integritatii tegumentelor si mucoaselor
– risc de complicatii acute/cronice
– vulnerabilitate
– refuz de a se conforma tratamentului
– refuz de a accepta schimbare regimului de viata
– cunostinte insuficiente despre boala
Obiective de ingrijire: Pacientul sa
– se alimenteze si sa se hidrateze adecvat cu nevoile sale
– isi respecte conditia fizica si intelectuala
– aiba confort psihic/sa se simta in siguranta
– prezinte tegumente si mucoase integre
– nu prezinte complicatii acute/cronice
– accepte si urmeze tratamentul
– prezinte interes fata de schimbarea regimului de viata
– prezinte suficiente cunostinte despre boala, tratament si efectele sale adverse
(HIPOGLICEMIE!)
Interventii:
– comunicarea cu pacientul: informare despre cauze, simptome, evolutia bolii, regimul igieno-
dietetic si importanta respectarii sale
– educatia pentru sanatate: administrarea insulinei (orar, tehnica, riscuri), calcularea ratiei
glucidelor admise, monitorizarea glicemiei (glucotest), recunoasterea semnelor
hipoglicemiei/cetoacidozei diabetice, controlul greutatii.
– monitorizarea FV si Veg (TA, P, T, R, diureza, scaun)
– asigurarea conditiilor de mediu si igiena
– alimentare si hidratare
– asigurarea pozitiilor in pat, mobilizare
– prevenirea complicatiilor
– recoltarea produselor biologice
– sange: glicemie, HLG, Hb1Ac, colesterol, TAG, proteine, ionograma, acid uric, VSH
– urina: glicozurie, ionograma, corpi cetonici, proteine, urocultura
– administrarea medicamentelor: insulina (sc), medicatie adjuvanta
INSULINA:
– preprandiala: in regiunea abdominala (absorbtie mai rapida)
– bazala: regiunea anterioara a coapselor.
– NU se schimba zona generala, se variaza doar locatia stanga/dreapta cu 2 degete (cu atentie
la ombilic la I.p)
– rapida, normala (R) intermediara (NPH), lenta (lente, ultralente: LANTUS, LEVEMIR) +
premixate
– i.v.: come hiperglicemice, stari hiperglicemice; perfuzie continua, infuzomat, injectii
repetate – numai i. cu durata scurta de actiune
– i.m.: alternativ la i.v./s.c neabordabila; disconfort = nerecomandabil
– seringi speciale (unitati); pen-uri (“stilouri” cu cartuse)
3. HTA esentiala
Def: O crestere a valorilor tensiunii arteriale peste limita normala, bazata pe media intre cel
putin 2 determinari in 2 sau mai multe vizite dupa un screening initial. HTA esentiala (aprox.
90-95% din cazuri) este cea fara o cauza clara (fata de restul de cazuri, HTA secundara =
boala renala, ingustarea aortei, arterelor renale, probleme endocrine, tumori).
Manifestari de dependenta
– val. TA mai mari de: S>140 mm Hg; D>90 mm Hg
– cefalee occipitala, pulsatila, frecvent dimineata
– ameteli, oboseala, astenie
– palpitatii, varsaturi
– dispnee de efort
– dureri precordiale
– tulburari de vedere
– acufene (zgomote in urechi)
– vertij
– epistaxis
Probleme de ingrijire
– disconfort general
– alternarea perfuziei tisulare (scaderea DC)
– scaderea tolerantei la efort
– potential de acidente (tulburari de vedere)
– potential de complicatii
Obiective de ingrijire
– scaderea val. TA in limite acceptabile
– prevenirea accidentarilor si complicatiilor
– asigurarea confortului fizic si psihic
Interventii
– repaus fizic si psihic
– combaterea factorilor de risc
– monitorizare TA, P, R, diureza
– monitorizare bilant hidric ingesta/excreta
– alimentatie echilibrata in raport cu nevoile existente (atentie la depletia de K => aritmii)
– reducem anxietatea
– recoltari sange/urina
– EKG, ecografie doppler
– educatia pacientului:
– regin de viata echilibrat (6-8 h de activitate/zi)
– evitare stres
– fara fumat, alcool, cafea
– combaterea surplusului ponderal
– regim hiposodat, hipolipidic (grasimi trans)
– respectarea medicamentelor prescrise + control medical periodic
– administrarea medicamentelor: Tratament complex (medicamentos, igieno-dietetic,
individualizat, spital/ambulator)
antiHT/sedative/vasodilatatoare: calciu blocante, betablocante, IECA, Blocante ale
receptorilor angiotensinei, alafablocante
diuretice: Furosemid, tiazide
combinatii mai noi: IECA + tiazid, ex: Co-Prenessa = Perindopril/Indapamide, inhibitoare ale
reninei – Aliskiren

4. INFECTIA URINARA
Def. Este declansata de actiunea unor bacterii patogene asupra tractului urinar. Pot fi
categorisite in superioare (pielonefrita) sau inferioare (cistita, uretrita, prostatita). Majoritar:
pielonefrite/cistite. Cauzate majoritar de bacterii, apoi de fungi (candida in special), virusi si
paraziti (cauzele non-bacteriene apar in special la imunocompromisi).
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
disurie, polakiurie, anurie, hematurie, piurie, bacteriurie
tenesme vezicale; dureri suprapubiene
febra (in special la pielonefrite, rar la cistite)
scurgeri purulente (uretrita)
dureri in flancuri
colici
greata si varsaturi
semnul Giordano +
PROBLEME
disconfort (durere, disurie)
alterarea eliminarii urinare
potential de complicatii
hipertermie
alterarea perfuziei tisulare
anxietate
OBIECTIVE
combaterea infectiei
prevenirea complicatiilor
combaterea manifestarilor clinice acute
pacientul sa prezinte o temp. normala
pacientul sa aiba perfuzie tisulara normala
combaterea disconfortului, anxietatii
INTERVENTII
administrarea de lichide (PEV)
asigurare repaos la pat
recoltare sange si urina pentru examene laborator
urmarirea bilantului hidric (intrari/iesiri
asigurare microclimat
masurare f. vitale
observarea s&s complicatii
educare pacient
administrarea tratamentului medicamentos prescris (AINS, antibiotice, analgezice,
antitermice)
bai de sezut
montare sonda vezicala la nevoie
5. INSUFICIENTA RENALA ACUTA
Def. IRA reprezinta suprimarea brusca a functiei renale, care determina acumularea de
produsi metabolici toxici in sange.
Manif. de dependenta:
tahicardie, aritmii, cresterea TA
edem
varsaturi, greata, anorexie
astenie, somnolenta, confuzie, coma
oligurie/anurie
PROBLEME:
alterarea respiratiei
alterarea eliminarilor
alterarea perfuziei tisulare
alterarea nutritiei
deficit de autoingrijire
anxietate
durere
OBIECTIVE:
evaluarea f. renale
inlaturarea cauzelor declansatoare
corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice
suprav. f. vitale si veg.
prevenirea complicatiilor
asigurarea nutritiei adecvate
educarea pacientului
INTERVENTII:
aplicarea masurilor de urgenta
asigurare repaos la pat
recoltare sange si urina pentru examene laborator
urmarirea respiratiei (Kussmaul in acidoza)
urmarirea bilantului hidric (intrari/iesiri
asigurare microclimat
masurare f. vitale
ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale (eliminare – sonda, excretie –
pampers etc.)
educare pacient

6. COLICA RENALA
Def. Reprezinta durerea inghinala care iradiaza in spate in zona lombara, cu debut brusc si
caracter spasmodic.

LITIAZA RENALA
Def. O afectiune caracterizata prin prezenta calculilor de etiologie diversa (acid oxalic, acid
uric, fosfati) in bazinet si caile urinare.
Circumstante de aparitie + factori favorizanti
staza urinara, infectii urinare repetate
hiperparatiroidie,
osteoporoza (fosfat + oxalat de calciu sunt eliminate)
deshidratari masive
guta (se elimina acid uric)
rinichi polichistic
modificare pH urinar: scade aciditate => precipitare acid oxalic; creste aciditatea => precipita
acidul uric; mediul devine alcalin => precipita fosfati
+ clima calda/uscata
+ imobilizare prelungita la pat
+ aport excesiv de saruri minerale (apa bogata in saruri de calciu)
+ alimente bogate in oxalati (spanac, ciocolata, cacao, viscere)
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
durere lombara permanenta/provocata de efort, cu caracter spasmodic, instalata brusc
localizata unilateral, cu iradiere de-a lungul ureterului spre organele genitale externe
dureaza minute-ore (2-6)
pozitie antalgica (fetala: DL, membrele inf. flectate)
anxietate, agitatie, neliniste
tenesme vezicale, disurie, polakiurie, hematurie
greturi, varsaturi, meteorism, constipatie
paloare, transpiratii, extremitati reci, tahicardie/bradicardie, hipotensiune, lipotimii, stare de
soc, convulsii, delir, febra moderata
semnul GIORDANO pozitiv
PROBLEME:
anxietate
alterarea confortului
potential pentru deficit de volum lichidian (varsaturi, transpiratii)
potential de alterare a nutritiei prin deficit (greata+varsaturi)
potential de complicatii – pacientii cu HTA, IC nu mai pot urma cura cu diuretice
– dilatatia pielo-caliceala
OBIECTIVE
combaterea durerii, anxietatii
asigurarea confortului
prevenirea complicatiilor
corectarea eventualelor dezechilibre hidro-el.
asigurarea dietei corespunzatoare
INTERVENTII
repaos la pat
calmarea durerii
combaterea starii de soc
recoltarea de sange si urina pentru examinari de lab.
suport psihic al pacientului
aplicarea tratamentului specific in fct. de natura calculului:
litiaza calcica: scadere aport de calciu, administrare medicamente care scad absorbtia Ca,
reducerea alimentelor bogate in oxalati (tomate, telina, sfecla, citrice, ciocolata)
litiaza oxalica: dieta fara telina, cacao, sucuri de citrice
litiaza urica: dieta bogate in vegetale, hipoproteica, fara ridichi, fasole, mazare, ciuperci,
ciocolata, conopida
litiaza fosfatica: dieta hiposodata, bogata in proteine si lipide, fara branza, oua, legume uscate
educarea pacientului
cura balneara
7. COLECISTITA ACUTA
Def. Este o afectiune a veziculei biliare, caracterizata prin inflamatia organului – un sindrom
dureros abdominal acut, insotit de febra si modificari locale.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
dureri abdominale – hipocondrul drept, iradiere dorsala in dreapta, urcand spre omoplat, umar
drept, rar coboara lateral.
greata+varsaturi, balonare, constipatie, gust amar, pirozis
frison, febra
cefalee, agitatie
oboseala la efort
PROBLEME
alimentare inadecvata (g+v, pirozis etc.)
eliminari inadecvate (constipatie)
hipertermie
risc de complicatii
anxietate
risc de infectii
stare generala alterata = disconfort (dureri, oboseala)
OBIECTIVE
calmarea durerii
combaterea disconfortului, anxietatii
pacientul sa prezinte o temperatura normala
pacientul sa prezinte eliminari adecvate
prevenirea complicatiilor
pacientul sa fie alimentat corespunzator nevoilor sale
INTERVENTII
repaos la pat
administrare medicamente prescrise (analgezice, antispastice, antibiotice)
supraveghere f.v
supravegherea coloratiei tegumentelor + starii generale a pac.
ajutarea pacientului sa vomite + toaleta cavitatii bucale; notarea aspectului si cantitatii
varsaturii
recoltare sange (HLCG, bilirubina, transaminaze, ionograma, rez. alcalina, N, glicemie,
amilazemie) si urina (urobilinogen, pigmenti biliari)
educarea pacientului (boala, cauze, tratament, dieta, efort, fumat&alcool, control)
pregatire pacient pentru investigatii
in caz de complicatii, pregatirea pacientului pentru interventii (chirurgicale)

8. COLICA BILIARA
Def. Reprezinta o durere puternica, spasmodica, cu debut si sfarsit brusc, localizata in
hipocondrul drept sub coaste (iradiere in spate: coloana, umar si omoplat drept), cauzat de
bolile cailor biliare (litiaza biliara, colecistite, infectii, dischinezie biliara, tumori biliare).
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
durere in hipocondrul drept/epigastru, cu iradiere dorso-lombara, scapulara dr., umar drept
greturi+varsaturi
icter
febra / frison
semnul MURPHY +
PROBLEME
anxietate
risc de infectii
risc de complicatii
stare generala alterata
deficit de alimentare
deficit de eliminare
disconfort (durere, anorexie, greata&v)
OBIECTIVE
pacientul sa fie alimentat corespunzator nevoilor sale
pacientul sa elimine normal
pacientul sa prezinte o temperatura normala
pacientul sa prezinte o stare generala buna
asigurare confort
combaterea durerii, anxietatii
prevenirea complicatiilor
INTERVENTII
repaos la pat
administrare medicamente prescrise (analgezice, antispastice)
supraveghere f.v
supravegherea coloratiei tegumentelor + starii generale a pac.
ajutarea pacientului sa vomite + toaleta cavitatii bucale; notarea aspectului si cantitatii
varsaturii
administrare alimentatie hidrica (ceai tei, musetel, menta) – fara alimentatie solida o vreme
recoltare sange (HLCG, bilirubina, transaminaze, ionograma, rez. alcalina, N, glicemie,
amilazemie) si urina (urobilinogen, pigmenti biliari)
calmarea varsaturilor (antiemetice Torecan, Emetiral)
combaterea infectiilor (antibiotice)
corectarea tulburarilor hidroel./acid-bazice
punga de gheata pe hipocondrul drept
pregatire pentru tratament chirurgical in caz de evolutie nefavorabila
educare pacient (boala, cauze, regim, medicamente)

9. ANGINA PECTORALA
Def. Este o forma de manifestare a bolii cardiace ischemice, caracterizata prin crize de durere
retrosternala care apar la efort sau la emotii, dureaza cateva minte si dispar la incetarea
cauzelor sau la administrarea nitroglicerinei (sublingual).
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
dispnee la efort, tuse
fatigabilitate
palpitatii
anxietate
HTA
retentie urinara
PROBLEME
risc crescut de infectii
dureri precordiale
alterarea respiratiei
potential de complicatii
dificultati in a respira
alterarea diurezei
anxietate
OBIECTIVE
calmarea durerii si a anxietatii
pacientul sa respire normal
pacientul sa fie echilibrat psihic
pacientul sa prezinte o functie cardiaca normala
pacientul sa aiba o eliminare normala
INTERVENTII
evaluarea situatiei
administrare O2 umidificat pe masca/narine + verificare pulsoximetrie
indepartare secretii nazale
pozitionare pacient in poz. semisezanda/sezanda
educare pacient (tehnici de relaxare, informatii despre boala, factori favorizanti, gimnastica
respiratorie)
pregatire pacient pentru investigatii
recoltare sange pentru examene de laborator
administrare medicamente prescrise (antitusive, bronhodilatatoare, nitroglicerina,
betablocante, antialgice, diuretice)
monitorizare functii vitale si vegetative, ingesta/excreta
efectuare EKG in serie
10. INFARCTUL MIOCARDIC ACUT
Def. Se caracterizeaza prin necroza miocardica (pe o suprafata mai mult sau mai putin
extinsa) in urma obstructiei coronariene, fie prin tromboza cauzata de ateroscleroza fie prin
vasospasmul de durata pe o artera coronarianta cu depunere de placa de aterom.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
durere anginoasa intensa care nu dispare la repaos sau admin. nitroglicerina, dureaza peste 30
minute. Poate fi tipica (retrosternal), cu sau fara iradiere, instalata brusc si de intesitate mare
sau atipica (epigastrica)
dispnee
anxietate, senzatie de moarte iminenta
transpiratii reci, sughit, greturi, varsaturi, ameteli, slabiciune
HTA
colaps
hipertermie (24-48h)
PROBLEME
disconfort (durere)
anxietate (“moarte iminenta”)
scaderea debitului cardiac
alterarea perfuziei tisulare
deficit de autoingrijire (intoleranta efort)
potential de alterare a nutritiei (g&v)
potential de complicatii
OBIECTIVE
combaterea durerii si a anxietatii
prevenirea complicatiilor imediate/tardive
pacientul sa aiba perfuzie tisulara adecvata si un debit cardiac adecvat
pacientul sa se poata autoingrji
pacientul sa se recupereze socio-profesional
INTERVENTII
prespital:
combaterea durerii
sedarea
tratament complicatii
transport la spital de urgenta
spital:
masuri de prim ajutor avansat
oxigenoterapie
repaos la pat
monitorizare f. v. + bilant hidric
efectuare EKG in serie
recoltare sange+urina pentru examene de lab.
masuri de prevenire a efectelor imobilizarii
administrare tratam. medicamentos prescris (antalgic, trombolitic, antiagregant, betablocante,
diuretice)
mobilizarea preventiva a pacientului (progresiv) postinfarct
educarea pacientului (reluare treptata efort, alimentatie, tratament balnear, control medical)

11. GASTRITA ACUTA


Def. Este inflamatia (acuta a) mucoasei gastrice.
Cauze de aparitie
medicamente (AINS)
ischemie, soc, boala Crohn
infectii bacteriene (H. pylori, Campylobacter)/virale (Rotavirus, Norovirus)
stres, postoperator
radiatii
alergii
intoxicatii alimentare
abuz de alcool
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
greata+varsaturi (limpede sau verde-galbuie), pirozis, indigestie, balonare
scaderea apetitului, inapetenta, scadere ponderala
dureri abdominale difuze, febra, frisoane, sughit
hematemeza, melena, hematochezie
regurgitatii acide
diaree (infectii)
anxietate
PROBLEME
disconfort (durere)
alterarea nutritiei
alterarea eliminarilor
anxietate
risc de complicatii (ulcer)
OBIECTIVE
combaterea durerii, anxietatii
asigurarea confortului
prevenirea complicatiilor
corectarea eventualelor dezechilibre hidro-el.
asigurarea dietei corespunzatoare
INTERVENTII
repaos la pat – pozitie antalgica postprandiala (DL stang, ghemuit)
evaluare caracter, durata, localizare, intensitate, f. declansatori ai durerii
administrarea tratamentului prescris
recoltarea de sange si mat. fecale pentru examinari de lab.
suport psihic al pacientului
observarea unor s&s ale unor complicatii (febra, anemie-hemoragie)
pregatirea pacientului pentru investigatii (endoscopie)
educarea pacientului (boala, cauze, tratament, regim – mestecarea alimentelor, respectarea
unui orar, tehnici de relaxare)
ajut pacientul in timpul varsaturilor + toaleta bucala + notare cantitate si aspect varsaturi
conditii de microclimat
monitorizare f v, bilant ingesta/excreta
12. ULCER GASTRO-DUODENAL
Def. Sunt leziuni prin discontinuitate a mucoasei gastrice sau a intestinului subtire superior.
Apar cand secretiile gastrice (HCl+pepsina) trec de bariera antiacida a stomacului, iritand
cronic si lezand mucoasa stomacului (discontinuitate).
Circumstante de aparitie
orar neregulat de alimentatie, exces de condimente, tutun, alcool
teren propice ereditar
stres fizic/psihic
tratamente cronice cu aspirina
frecventa mai mare la barbati, 55-60 ani (gastric), mica periodicitate (cateva ore dupa masa),
marea periodicitate (primavara/toamna mai rele)
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
durere epigastrica ce se calmeaza dupa ingestia de alimente (mica p.), in pusee dureroase
primavara/toamna (marea p.)
pirozis
varsaturi postprandiale
scadere ponderala
astenie
anxietate
hematemeza, melena
balonare, eructatii
peritonita – durere vie, febra, risc de moarte
anemie
PROBLEME
disconfort abdominal (durere)
anxietate
deficit de volum lichidian
deficit de alimentatie
risc de complicatii
OBIECTIVE
pacientul sa se alimenteze corespunzator bolii
combaterea riscului de complicatii
combaterea disconfortului si anxietatii
prelungirea perioadelor de remisiune
pacientul sa se hidrateze corespunzator
INTERVENTII
repaos la pat in crize
asiguram dieta de protectie gastrica: 5-7 mese pe zi, usoare, lichide, mici ca volum, FARA
prajeli, proteine, legume tari, cafea, ciocolata, sosuri, alimente reci/fierbinti
pregatire pacient fizic si psihic pentru explorari (endoscopie, tranzit baritat) sau chirurgie (in
caz de urgenta)
monitorizare f. v
recoltare sange, mat. fecale pentru examene de laborator
educare pacient (boala, cauze, dieta, complicatii)
administrare tratament medicamentos

13. PNEUMONIE ACUTA (BACTERIANA)


Def. Pneumonia acuta este inflamatia unui (sau ambilor) plaman cu bacterii patogene, aparuta
ca boala primara sau ca un proces final (si fatal) la un pacient care are deja probleme
sistemice de sanatate.
Circumstante
mai frecvent la barbati, mai ales iarna
varsta (copii, varstnici)
secundar unor infectii virale (gripe, corize, laringite)
frig, alcoolism, umiditate, poluare
oboseala fizica&psihica
boli cronice (ciroza, DZ)
septicemie
manevre chirurgicale
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
hipertermie (>38C) sau hipotermie (<35C, rar)
tahipnee (>18 rpm)
tahicardie (>100 bpm) sau bradicardie (<60bpm)
cianoza centrala
status mental alterat
astenie
Pneumococ: debut brusc, frison unic, grav, febra in platou, polipnee, junghi toracic, tuse +
expectoratie (galben-ruginie, verzuie, vascoasa), tahicardie, herpes labial
Streptococ/Stafilococ: debut insidios, frisoane, dispnee cu cianoza, stare generala alterata,
sputa de culoare ruginie-rosiatica
PROBLEME
alterarea respiratiei
obstructia cailor respiratorii
potential de deshidratare
disconfort
risc de complicatii
OBIECTIVE
combaterea disconfortului si anxietatii
pac. sa aiba caile respiratorii libere
pac. sa respire normal
prevenirea complicatiilor
pac. sa fie hidratat adecvat
INTERVENTII
asigurare repaos la pat (sezand in per. febrile, pozitii care faciliteaza expectoratia)
aerisire incapere
oxigenoterapie (umidificat)
dezobstruarea cailor respiratorii (aspiratie)
alimentatie lichida/semilichida, cu aport caloric corespunzator necesitatilor. Se trece la
alimentatie normala treptat
hidratare corecta (cu un plus pentru pierderea prin frison, transpiratie, polipnee)
igiena tegumentelor si a mucoaselor; cavitate bucala post expectoratie
mobilizare pacient pentru mentinerea tonusului muscular
observarea f v
recoltarea de produse biologice pentru examene de laborator
administrare tratament med. prescris (etiologic, simptomatic, complicatii)
observarea eventualelor complicatii (febra post antibiotice, modificari ale sputei,
intensificarea durerilor toracice, scaderea tolerantei la efort)
consum lichide pentru fluidificare secretii
alternare activitate/repaos
exercitii respiratorii