SOIUL DE STRUGURI AUGUSTA

Schema ampelografică a soiului Augusta

ORIGINEA SOIULUI. Soiul Augusta fost obţinut prin hibridarea sexuată controlată
a soiurilor Italia x Regina viilor, la Institutul Agronomic Bucureşti (M. NEAGU şi
MAGDALENA GEORGESCU). Omologarea soiului s-a făcut în anul 1984. Se impune
prin timpurietate (epoca a II-a de maturare), mărimea şi aspectul deosebit al strugurilor.

CARACTERE MORFOLOGICE
Frunza adultă este de mărime mijlocie, glabră, cuneiformă, trilobată sau
pentalobată. Sinusurile laterale superioare sunt închise elipsoidal cu lobii suprapuşi,
iar sinusurile inferioare atunci când frunza este pentalobată, sunt deschise în forma literei
V. Sinusul peţiolar este deschis în forma literei U sau liră largă. Strugurele este mijlociu
spre mare, de formă cilindro-conică, cu o compactitate a boabelor mijlocie spre laxă.
Bobul este mare, oval, de culoare verde-gălbuie cu o pieliţă destul de groasă, acoperită
cu un strat de pruină persistentă. Miezul este cărnos-crocant, cu gust plăcut.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE
Augusta este un soi cu vigoare mijlocie, dezmugureşte târziu, în a doua parte a
lunii aprilie, pârga strugurilor are loc devreme pe la mijlocul lunii iunie, iar maturarea se
realizează în a doua decadă a lunii august, cu 5-6 zile după soiul Cardinal (în anii cu
condiţii climatice optime, maturarea se realizează odată cu soiul Cardinal). Rezistenţe
biologice: toleranţă mijlocie la ger (-180 C...-200 C), oidium şi putregaiul cenuşiu al
strugurilor şi manifestă o mare sensibilitate la mană. Fertilitate bună, (61% lăstari fertili),
productivitate ridicată, datorită mărimii strugurilor, iar valorile coeficienţilor de fertilitate
sunt în limitele: c.f.a. 1,7 şi c.f.r. 1,1, iar indicii de productivitate au valorile: i.p.a 552
g/lăstar; i.p.r. 356 g/lăstar.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE
 Soiul Augusta dă rezultate bune pe terenuri cu expoziţie sudică, bine însorite şi cu
soluri fertile. Se comportă bine pe portaltoii 140 Ru, SO4-4. Forma de conducere
recomandată este Guyot pe semitulpină, încărcătura de rod care se lasă la tăiere este de
20 ochi/m2, de cele mai multe ori repartizată pe elemente lungi. În plantaţii se aplică un
complex de lucrări agrotehnice ca: plivitul lăstarilor sterili, copilitul, tratamente fitosanitare
mai dese, în special împotriva manei.

CARACTERE TEHNOLOGICE
Strugurii sunt mari, acumulează cantităţi modeste de zaharuri, 120 - 135 g/l, iar
aciditatea este de 3,7 – 4,9 H2SO4. Producţia de struguri este mijlocie - 15-16 t/ha, din
care 85% reprezintă producţia marfă. La maturitatea de consum a strugurilor, soiul
acumulează 120- 135 g/l zaharuri, iar aciditatea este de 3,7 – 4,9 H2SO4. Calităţi şi
defecte: Soi timpuriu, cu boabe mari, dar cu o maturare eşalonată a strugurilor.

ZONARE
Augusta se cultivă cu rezultate bune pe terasele Dunării (Greaca, Ostrov,
Zimnicea, Cernavodă) (Fig.1.1), precum şi în unele podgorii subcarpatice cu climat mai
blând (Dealul Mare, Drăgăşani, Ştefăneşti - Argeş).

Fig. 1.1 Regiunea viticolă a Teraselor Dunări

 Caractere ampelografice ale coardei

Cod Caracter ampelografic Nivel de expresie

O.I.V.
101 Forma sectiunii transversale
102 Suprafata coardei
103 Culoarea dominanta
104 Prezenta lenticelelor
105 Peri erecti pe noduri
105 Peri erecti pe internoduri
353 Lungimea internodurilor
354 Diametrul internodurilor
016 Distributia carceilor
017 Lungimea cârceilor
006 Pozitia pe butuc

.Descriptorii primari importanți în descrierea soiului de struguri pentru masă

Augusta

Codul Caracterul
O.I.V.
001 Forma vârfului lăstarului
004 Desimea perilor scurți etalați
pe vârful lăstarului
016 Distribuția cârceilor pe lăstari
051 Culoarea frunzei tinere
067 Forma limbului frunzei adulte
068 Numărul lobilor frunzei adulte
070 Pigmentația antocianică a
nervurilor principale pe fața
superioară a limbului
079 Forma sinusului pețiolar
081 Baza sinusului pețiolar limitat
de nervură
084 Desimea perilor lungi,
orizontali, etalați între
nervurile principale, pe fața
inferioară a frunzei adulte
087 Desimea perilor scurți, rigizi,
etalați între nervurile
principale, pe fața inferioară a
frunzei adulte
223 Forma bobului
 225 Culoarea pieliței bobului

4. Caractere ampelografice ale frunzei

Frunza reprezintă principalul organ de recunoaştere a soiurilor pentru viţă-de-vie.

Frunza adultă sau normală se consideră frunza inserată pe organul principal între
nodurile 9-12, descrierea ei efectuându-se în faza de creştere intensă a lăstarilor sau
fenofaza înfloritului.În vederea stabilirii mai exacte a formelor frunzelor şi a profunzimii
sinusurilor laterale, se fac următoarele notări şi totodată măsurătorile aferente, astfel:

N1 (nervura mediană) = 11 cm

8,5+9,5
N2 (cele două nervuri laterale superioare) = = 9 cm
2

5+6
N3 (cele două nervuri laterale inferioare) = = 5,5 cm
2

N4 (cele două nervuri terțiare care pornesc de pe nervurile laterale inferioare, în

2,5+3,5
apropierea punctului pețiolar) = = 3 cm
2

𝑁2 9
= 11 = 0,82 cm (A)
𝑁1

𝑁3 5,5
= = 0,50 cm (B)
𝑁1 11

𝑁4 3
𝑁1
= 11 = 0,27 cm (C)

Codificarea valorilor dintre nervuri

Raportul Valoarea raportului Codul atribuit

N2 /N1 0,82 1
N3 /N1 0,50 5
N4 /N1 0,27 7

α = 50º

β = 52º

γ = 40º
=> 𝛼 + 𝛽 =102º

𝛼 + 𝛽 + 𝛾 = 142

Codificarea sumei unghiurilor dintre nervuri

Suma α+β Cod atribuit Suma α+β+¥ Cod atribuit

101 - 110 4 141 - 150 5

Profunzimea sinusurilor laterale

𝑑1 3,4
= = 0,38
𝑁2 9
𝑑2 3,3
= = 0,60
𝑁3 5,5

Codificarea profunzimii sinusurilor laterale superioare și inferioare

Valoarea rapoartelor Codul atribuit Gradul de sectare al

frunzelor
0,31 - 0,40 6 Sinusuri adânci
0,51 – 0,60 4 Sinusuri pronunțate

Marimea frunzei

Metoda Kișkin

𝜋𝑑2 14,52 ∗ 3,14

= = 165,05
4 4
Nivel de expresie Suprafața unei frunze Soi de referință
5. mijlocie 151-250 Babească neagră,
Cabernet Sauvignon

Ampelometria frunzei adulte

Codul Caracterul
O.I.V.
601 Lungimea nervurii N1
602 Lungimea nervurii N2
603 Lungimea nervurii N3
 604 Lungimea nervurii N4
605 Lungimea de la punctul
pețiolar la baza sinusului
lateral superior
606 Lungimea de la punctul
pețiolar la baza sinusului
lateral inferior
607 Valoarea unghiului între N1 și
N2 măsurată la prima
bifurcație
608 Valoarea unghiului între N2 și
N3 măsurată la prima
bifurcație
609 Valoarea unghiului între N3 și
N4 măsurată la prima
bifurcație
610 Valoarea unghiului între N3 și
tangenta între punctul pețiolar
și extremitatea N5
611 Lungimea nervurii N5
612 Lungimea dintelui de la N2
613 Lățimea dintelui de la N2
614 Lungimea dintelui de la N4
615 Lățimea dintelui de la N4
616 Numărul de dinți dintre
extremitatea lui N2 și
extremitatea primei nervuri
secundare a lui N2
617 Distanța dintre extremitatea
lui N2 și extremitatea primei
nervuri secundare a lui N2
618 Deschiderea – suprapunerea
sinusului pețiolar

Caractere ampelografice ale frunzei adulte

Codul Caracterul
O.I.V.
065 Mărimea limbului
067 Forma limbului
068 Numărul de lobi
069 Culoarea feței superioare a
limbului
 070 Pigmentația antocianică a
nervurilor principale pe fața
superioară a limbului
071 Pigmentația antocianică a
nervurilor principale pe fața
inferioară a limbului
072 Gofrarea limbului
073 Ondularea limbului între
nervurile principale și secundare
074 Profilul limbului în secțiune
transversală
075 Umflaturi pe fața superioară a
limbului
076 Forma dinților
077 Lungimea dinților în raport cu
lungimea limbului
078 Raport lungime/lățime dinți
079 Forma generală a sinusului
pețiolar
080 Forma bazei sinusului petiolar
081 - 1 Particularități ale sinusului
petiolar
081 - 2 Baza sinusului pețiolar delimitat
de nervură
082 Forma sinusurilor laterale
superioare, gradul de
deschidere – suprapunere a
sinusurilor laterale superioare
083 - 1 Forma bazei sinusurilor laterale
superioare
083 - 2 Prezența dinților pe conturul
sinusurilor
084 Densitatea perilor moi între
nervurile principale pe fața
inferioară a limbului
085 Densitatea perilor drepți (erecți)
moi între nervurile principale pe
fața inferioară a limbului
086 Densitatea perilor de pe
nervurile principale pe fața
inferioară a limbului
087 Perii erecți pe nervurile
principale pe fața inferioară a
limbului
088 Perii moi pe nervurile principale
pe fața superioară a limbului
 089 Perii drepți pe nervurile
principale pe fața superioară a
limbului
090 Densitatea perilor moi pe pețiol
091 Densitatea perilor erecți pe
pețiol
093 Lungimea pețiolului în raport cu
lungimea nervurii mediene
094 Profunzimea sinusurilor laterale
superioare

5. Caractere ampelografice ale florii

Floarea este hermafrodit normală, pe tipul 5. Polenul este fertil.

Codul Caracterul Expresia Nota (nivel de

O.I.V. caracterului expresie)
151 Floare: organele sexuale stamine și 3
gineceu complet
dezvoltate
152 Inflorescența: nivelul
inserției primei
inflorescențe
153 Inflorescența: numărul de
inflorescențe pe lăstar
155 Fertilitatea mugurilor
bazali

6. Potențialul productiv al soiului Augusta

Numărul de ochi de iarnă după tăieri

Nr. butuc Nr. total de Nr. de ochi Procentul de Numărul de

ochi de iarnă viabili viabilitate (%) inflorescențe
1 39 20 51,3
2 12 6 50,0
3 38 31 81,6
4 28 0 0
5 15 0 0
Butucii 4 și 5 au murit. Pe butucul 4, pe tulpina de înlocuire se află 3 lăstari fertili. Pe
butucul 5, se găsesc doi lăstari, unul fertil și unul steril iar pe cepul de la baza butucului
– 2 lăstari fertili și unul steril.

Productivitatea soiului

C.f.r. = nr.inflorescente/nr. total de lastari =

C.f.a. = nr. inflorescente/nr. lastari fertili =

I.p.a. = C.f.a. x greutatea medie a unui strugure =

I.p.r. = C.f.r. x greutatea medie a strugure =

 NR. POZIȚIA OCHILOR PE COARDĂ LĂSTARI LĂSTARI DIN
BUTUC LACOMI MUGURI
CORONARI
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
 BIBLIOGRAFIE

1. Bucur Mihaela, 2011, Viticultură. USAMV Bucureşti.

2. Dejeu L., 2010, Viticultură, Editura Ceres, Bucureşti
3. Olteanu, I., Daniela, Cichi, Daniela, Dolores, Costea, D.C., Mărăcineanu, L.C. 2002 –
Viticultură specială. Zonare, Ampelografie, Tehnologii specifice. Editura Universitaria,
Craiova.
4. Oşlobeanu, M. şi colab., 1991 - Zonarea soiurilor de viţă-de-vie în România. Editura
Ceres, Bucureşti.
5. Rotaru Liliana, 2003. Ampelografie. USAMV Iaşi.
6. Stroe Marinela, 2011. Ampelografie. USAMV Bucureşti.