Reabilitarea conductelor cu tub compozit

Student: Stefan Toma

Indrumator: Prof.dr.ing. Profire M.
 NO DIG provine din limba engleza si inseamna “fara
sapatura”.
Aceasta tehnologie presupune lucrari de reabilitare fara
sapatura deschisa a conductelor de apa
pluviala,menajera,industrial,actiuni si transport apa
potabila,industriala dar si lucrari de foraj orizontal dirijat
pentru pozarea conductelor noi sau camasuirea celor uzate.

Avantajele metodei NO DIG

AVANTAJE TEHNICE
– eliminarea transportului şi depozitării materialului excavat
prin procedeele tradiţionale de pozare;
– instalarea conductelor şi cablurilor în orice anotimp;
– asigură pozarea obiectivelor subterane în orice tip de teren
(cu excepţia bolovănişurilor de dimensiuni mari);
– structura naturală a solului de deasupra zonei forate
rămâne intactă. Un astfel de subsol mulat pe conducte şi în
contact cu acestea poate susţine presiunile rezultate din
încărcarea terenului până la suprafaţă;
– funcţionează eficient în zone saturate şi nesaturate din
orice tip de sol;
– este adaptabilă pentru orice condiţii de poluare şi aplicabilă
la recuperarea oricărui tip de poluant de interes economic
(gaze, petrol, etc.), prin procedee de bioventilare, absorbţie
sau recirculare de apă subterană;
– se pot executa forări în curbă care pot ajunge direct în
centrul zonei contaminate;
– folosirea filtrelor şi a dispozitivelor de scurgere sau aspirare
fac posibilă o decontaminare precisă şi completă. Metodele
de decontaminare existente pănă acum se restrângeau la
operaţiuni de forare orizontală prin straturi de sol dense, care
produceau pericole de surpare.
AVANTAJE ECONOMICE
–Asigură o rentabilitate economică a investiţiei prin viteza
mare de construcţie şi reducerea implicită a costurilor;
– Timpul folosit pentru amplasarea produsului finit este mult
scurtat faţă de metoda clasică de excavare la suprafaţă;
-Costul amplasării conductelor nu depinde de adâncimea la
care această operaţiune este realizată, ci doar de tipul
utilajului folosit şi de operaţiunile de lărgire;
-Materialele excavate ajung în cantităţi foarte reduse la
punctele de pornire şi de sosire; deci nu este necesar
transportul şi depozitarea lor;
-Subtraversarea rutelor de circulaţie (căi rutiere, căi ferate,
ape, piste de aterizare) nu implică nici un fel de întrerupere a
traficului pentru utilajele de capacitate mare;
-În situaţiile în care forarea se efectuează pe coaste sau
porţiuni abrupte (unde tehnica tradiţională presupune un
efort special) forarea orizontală decurge cu o viteză aproape
egală cu cea de pe terenurile plane;
-Forările care întâlnesc obstacole artificiale pot subtraversa
cu uşurinţă: gări, hale de fabrică de dimensiuni mari,
rezervoare, construcţii subterane, piste de decolare şi
aterizare, suprafeţe forestiere, complexe sportive etc.;
-Eliminarea decopertării terenului şi săpării de şanţuri în
intravilan prin procedee clasice;
-Unul din avantajele deosebite, care este din nefericire greu
de observat într-o comparaţie directă a tehnicilor forajelor
orizontale cu cele cu şanţuri deschise, este acela al
cheltuielilor ulterioare operaţiunilor de forare şi amplasare.
Costurile sunt diminuate în special la forările pe dedesubtul
suprafeţelor locuite sau străzilor, unde cu tehnica tradiţională
se produc pagube care se recuperează ulterior cu dificultate.
AVANTAJE ECOLOGICE

 în parcurile cu plante, sub aleile cu copaci sau în alte

tipuri de biotip, forarea orizontală nu afectează în nici un
fel creşterea plantelor, pentru ca rădăcinile acestora pot
fi cu uşurinţă evitate;
 protecţia ecologică a mediului ambiant (evitarea poluării
fonice şi atmosferice din intravilan);
 deoarece materialele excavate nu ajung la suprafaţă,
circulatia locuitorilor nu este afectată în nici un fel;
 constituie un sprijin real în decontaminarea şi protecţia
ecologică a mediului subteran, fără să afecteze suprafaţa
terenului;
 permite reducerea riscurilor de contaminare a echipei de
foraj şi a locuitorilor cu substante poluante din zonă;
 evita dislocarea de soluri contaminate;
 permite onservarea intactă a monumentelor
arhitectonice şi istorice;
 sunt evitate prăbusirile de teren şi efectele amplasării
utilajelor care afectează în special zona de la marginea
ariei de forare deschisă şi care constau în alterarea
condiţiilor subsolului prin amestecul de straturi

TEHNOLOGII DE REABILITARE PRIN CAMASUIREA

CONDUCTEI CU TUB COMPOZIT POLIMERIZAT
ULTERIOR

Metoda de reabilitare prin camasuire este,la

momentul actual,din punctul de vedere al tehnicii,cea
mai buna metoda de reconditionare a conductelor de
presiune si a conductelor de curgere
gravitationala:conducte de gaz,conducte
petroliere,conducte de apa potabila si reziduala si cele
din industria chimica.

Procedura implica introducerea materialului de

camasuire,prin diferite metode,in interiorul
conductei,mufarea,umflarea acestuia si apoi supunerea
acestuia unui proces de polimerizare.

Avantajele reabilitarii cu LINER

 se poate aplica la conducte cu diametre

cuprinse intre DN 100 si DN 2000,in functie de
 diametrul cerut pe sectiuni,pana la lungimi de
600 m;
 respecta rezistenta la teste de presiune;
 reduce in mod eficient infiltrarile si scurgerile
in retelele de conducte
 practic,se obtine o conducta noua,cu
proprietati deosebite

Dezavantajele reabilitarii cu LINER

 pana la finalizarea reabilitarii cu

LINER,conducta trebuie scoasa din functiune
 in timpul imersiunii trebuie acordata multa
atentie alinierii corecte; in cazul
contrapantelor,linerul preia forma conductei
gazda

Clasificarea materialelor de camasuire

1.Dupa destinatie:

1.1 LINERE pentru canalizare:

 industriala
 pluviala
 menajera
 in sistem unitar
1.2 LINERE de presiune:

 apa industriala
  apa potabila
 apa potabila
 fluide industriale
2.Dupa compozitia materialului impregnat:

 fibra de sticla cu armatura

 pasla cu strat de PP sau PE
 u liner-liner cu memorie

3.Dupa compozitia rasinilor:

 vinyl esterice
 rasini ultrarapide

Metoda de reabilitare prin camasuire se alege in functie

de:
 destinatia conductei gazda
 diametrul conductei
 starea de degradare a conductei
 amplasamentul lucrarii
 tipul materialului de camasuire
 procesul de polimerizare

Etapele tehnologiei de reabilitare cu tub compozit-

LINER sunt:

1.Deschiderea la ambele capete a conductelor in punctele

de pornire/sosire

 se efectueaza cu scopul crearii posibilitatii executarii

video-inspectiei preliminare;
 se traseaza si se marcheaza gropile de acces prin care se
creaza accesul la conductele existente;
 se sapa gropile de acces si se deschid conductele prin
taiere;
2.Operatii de by-pass a debitului de pe conducte

Dupa ce se realizeaza accesul la conducta respectiva,

urmeaza instalarea by-passului de preluare a debitului cu
ajutorul pompelor de by-pass.Aceste pompe de by-pass
sunt calibrate dupa volumul debitului ce trebuie preluat si
a obturatoarelor pneumatice cu diametre corespunzatoare
conductelor by-passate.

3.Video-inspectia conductei

Video-inspectia preliminara este utila in identificarea

locatiei problemei pe conducta,in stabilirea gravitatii
problemei,a metodologiei de reparatie care urmeaza sa se
execute,dar si pentru a determina gradul de colmatare al
conductei.

4.Curatirea conductei
4.1 Curatirea mecanica a conductei

Se efectueaza cu ajutorul unui troliu amplasat la punctul

de pornire,cu ajutorul caruia se introduce un cablu de fibra
metalica in conducta pana la capatul opus.Utilizand un
curatator mecanic special legat de capatul firului de fibra
se curata conducta mecanic,curatatorul fiind antrenat de
catre troliu.
4.2 Curatirea hidrodinamica a conductei
 Se bazeaza e dirijarea jetului de apa cu presiuni intre
150-2500 bari pe peretii conductei si absorbtia directa a
apei reziduale si a rezidurilor.Conductele supuse curatirii cu
tehnologia Hi Jet sunt complet decolmatate.

5.Video-inspectia pre-instalare

Se realizeaza in scopul identificarii eventualelor

impedimente sau obstacole pentru reabilitarea
ulterioara,dar si pentru a se identifica stadiul real de
degradare al conductei gazda.
6.Pozarea materialului de camasuire

Luand in considerare destinatia conductelor,introducerea

linerului se poate realiza prin 3 metode:

6.1Metoda „Pull in”

 Se preteaza in special pentru conductele de apa

pluviala,menajera,industriala sau sist. Unitar
 Materialul de camasuire se trage cu ajutorul unui
troliu de tractiune
 Se utilizeaza linere rezistente la tragere pe conducta
 Linerul se procura in stare finisata,adica impregnat

6.2 Metoda inversie cu presiune de aer

 Se aplica in cazul conductelor de canalizare si presiune

cu diametre cuprinse intre DN 200- DN 1500 cu lungimi
de pana la 500m,si este necesara utilizarea inversorului
si a compresorului de aer
 Prin inversie linerul la adera la peretii interiori ai
conductei gazda
6.3 Metoda inversie cu presiune de coloana de apa

 Se aplica conductelor de presiune cu diametre cuprinse

intre DN 400- DN 1500 si este necesara utilizarea unei
coloane de apa,care prin presiunea exercitata asupra
linerului,produce inversia pe lungimi foarte mari
 Se preteaza pentru conducte de canalizare si transport
apa cu lungimi mari,intre caminele de vizitare
7.Polimerizarea materialului de camasuire

Polimerizarea presupune aplicarea unui tratament

termic sau de raze UV materialului de camasuire,conform
unui grafic prestabilit,in functie de tipul linerului.

Tipuri de tratamente aplicate linerului:

a.Tratament termic cu abur-se aplica pentru aproape toate

lungimile si diametrele,inclusiv pentru conductele de
presiune

b.Tratament termic cu apa fierbinte-se aplica pentru

tronsoane lungi cu diametre mici si medii

c.Tratament termic cu raze UV-se aplica retelelor de

canalizare

d.Autopolimerizare cu rasini speciale-se aplica pe

bransamente si racorduri

e.Tratament cu presiune de aer-se aplica pe conductele de

presiune cu diametre de pana la DN 500
8. Video-inspectia post-instalare(finala)
Se realizeaza pentru inspectarea conductei introduse in
conducta gazda,certificarea executarii lucrarii si pentru
constatarea calitatii executiei lucrarii de reabilitare.

9. Repunerea conductei in functiune prin

debitare,deschiderea racordurilor si etanseizarea lor

 Dupa reabilitare conducta trebuie racordata la reteaua

existenta si eventualele racorduri si bransamente
existente inaintea reabilitarii trebuiesc refacute
 Aceasta refacere este necesara deoarece toate
racordurile sau bransamentele au fost obturate in timpul
reabilitarii
 Refacerile se realizeaza fie manual in cazul existentei
unor camere de vizitare,fie cu roboti cu camera
video,atunci cand nu exista camine de vizitare