Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
EXEMPLUL B1
CALCULUL EFORTURILOR
SECŢIONALE PRIN
METODA COEFICIENŢILOR
B1
B.1 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda coeficienţilor
În cazul clădirii analizate (Fig. B.1.3) metoda coeficienţilor poate fi aplicată pentru calculul
eforturilor secţionale produse de încărcările gravitaţionale în planşeele dală deoarece: (i) placa este
continuă pe cel puţin trei deschideri pe fiecare direcţie, (ii) panourile de placă au raportul laturilor
mai mic de 2, (iii) în lungul aceluiaşi şir de stâlpi, deschiderile dalei nu diferă cu mai mult de 30%
din deschiderea maximă, (iv) nu există stâlpi dezaxaţi faţă de sistemul de axe şi (v) încărcarea utilă
nu depăşeşte de două ori valoarea încărcării permanente.
Deşi pe lăţimea fâşiei de placă momentele variază continuu, pentru dispunerea mai uşoară a
armăturii, momentele de calcul sunt determinate ca momente medii pe lăţimile fâşiilor de reazem şi,
respectiv, de câmp. Fâşia de reazem este centrată pe axa stâlpului şi se dezvoltă de o parte şi de alta
a stâlpului cu un sfert din deschiderea mai mică a panoului de placă (fig. B.1.1).
Fâşie de reazem
(a) Pe direcţie transversală a plăcii
Fâşie de reazem
Fâşie de câmp
Fâşie de reazem
Pe direcţiile principale ale planşeului dală peste parter al clădirii analizate (Fig. B.1.3) au
rezultat următoarele dimensiuni ale cadrelor individuale şi ale făşiilor de reazem şi, respectiv, de
câmp:
B2
B.1 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda coeficienţilor
1.875 m
CLI – fâşie de reazem 7.50 m
1.875 m
CLI – semi-fâşie de câmp 1.875 m
3.975 m 7.50 m
1.875 m
1.875 m
1.875 m
1.875 m
1.875 m
2.10 m
B3
B.1 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda coeficienţilor
Pentru deschiderile interioare, 65% din M o este distribuit momentului negativ şi 35%
momentului pozitiv (fig. B.1.2).
Întrucât gradul de încastrare în reazemul marginal depinde de condiţiile efective de la marginea
plăcii, valoarea momentului negativ din primul reazem poate varia de la 0% la 65% şi, în
consecinţă, momentul pozitiv din prima deschidere variază de la 65% la 35%, conform informaţiilor
furnizate în tabelul 8.1. Termenul de „margine simplu rezemată" se referă la cazul în care placa este
rezemată la margine pe un perete de zidărie, iar termenul „margine încastrată”, la cazul în care placa
este ancorată la margine într-un perete de beton armat a cărui rigiditate la încovoiere este cel puţin
egală cu cea a plăcii.
0.65-0.75M0
M0 0.65M0
0-0.65M0 M0
0.35-0.63M0 0.35M0
Fig. B.1.2 – Modul de distribuţie a momentul de calcul total M o în momente pozitive şi negative
După determinarea momentelor pozitive din câmpuri şi a celor negative din reazeme,
acestea sunt apoi repartizate fâşiilor de reazem şi celor de câmp. Astfel 75% din momentul negativ
este repartizat fâşiei de reazem şi 25% este distribuit egal între cele două fâşii de câmp adiacente. În
mod similar, 60% din momentul pozitiv este repartizat fâşiei de reazem, iar restul de 40% este
împărţit fâşiilor adiacente de câmp.
Distribuţia momentelor fe fâşiile de câmp şi reazem este dată în figurile B1.4-B1.7
B4
B.1 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda coeficienţilor
2 3 .975 m
n 7 .05 m
17 . 8 3 . 975 7 . 05 2
M0 440 kNm
8
330 286 286 330
154
277 277
92.4
166.2 166.2
61.6
110.8 110.8
B5
B.1 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda coeficienţilor
q 17.8kN / mp
2 7 .5 m
n 6 .9 m
17 . 8 7 . 5 6 . 9 2
Mo 795 kNm
8
278
501 501
167
300.6 300.6
111
200.4 200.4
B6
B.1 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda coeficienţilor
q 17.8kN / mp
2 3 .975 m
n 7 .05 m
17 . 8 3 . 975 7 . 05 2
Mo 440 kNm
8
B7
B.1 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda coeficienţilor
q 17.8kN / mp
2 7 .5 m
n 6 .9 m
17 . 8 7 . 5 6 . 9 2
Mo 795 kNm
8
B8
B.1 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda coeficienţilor
Beton: C25/30
Oţel: S500
5bare/m 5bare/m
Med/fâşie Med/1m A snec φ nec φ ef Med/fâşie Med/1m A snec φnec φ ef
2 2
kNm kNm mm mm mm kNm kNm mm mm mm
5bare/m 5bare/m
Med/fâşie Med/1m A snec φ nec φ ef Med/fâşie Med/1m A snec φnec φ ef
2 2
kNm kNm mm mm mm kNm kNm mm mm mm
B9
B.1 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda coeficienţilor
B 10
B.2 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda cadrului înlocuitor
EXEMPLUL B2
CALCULUL EFORTURILOR
SECŢIONALE PRIN
METODA CADRULUI ÎNLOCUITOR
B 11
B.2 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda cadrului înlocuitor
În acest exmplu structura analizată este aceeaşi cu cea din exemplul precedent, adică un
planşeu-dală cu deschideri de 7,50 m pe ambele direcţii.
Întrucât încărcarea utilă normată nu reprezintă mai mult de trei sferturi din încărcarea
permanentă normată, nu este necesar să fie considerate mai multe ipoteze de dispunere a încărcării
utile. În consecinţă, s-a considerat doar ipoteza în care încărcarea utilă acţionează uniform distribuit
pe toate ochiurile planşeului dală de peste parter al clădirii analizate ).
Pentru realizarea calculelor statice structura reală, tridimensională, cu planşee dală s-a
descompus într-o reţea de cadre bidimensionale ortogonale (Fig. B.2.2). Fiecare cadru înlocuitor
este format din şirul respectiv de stâlpi împreună grinzile reprezentate de plăcile de la fiecare nivel.
Grinzile cadrelor echivalente (Fig. B.2.1) au înălţimea secţiunii transversale egală cu grosimea
dalei şi lăţimea egală cu 7,5 m pentru cadrele interioare şi 3,975 m pentru cadrele marginale:
beff,y=7.5m
hs=23
ℓy2 =7.5m
hs=23
beff,x=7.5m
0.6m
c2
ℓy1 =7.5m
c1
0.6m
ℓx1=7.5m ℓx2=7.5m
La schematizarea cadrelor pentru calculul automat s-a ţinut cont de alcătuirea geometrică reală
a structurii. Astfel, deschiderile de calcul sunt egale cu distanţele între axele stâlpilor pe direcţia
considerată, iar înălţimile de nivel sunt egale cu distanţele între planurile mediane ale plăcilor.
După determinarea momentelor pozitive şi negative în secţiunile critice ale elementelor
cadrului, acestea se repartizează fâşiilor de reazem şi celor de câmp într-o manieră similară celei
descrise în metoda coeficienţilor. Astfel, panourile planşeului dală se împart în fâşii de reazem şi
fâşii centrale (Fig. 8.1), iar momentele încovoietoare se distribuie conform Tabelului 8.2.
B 12
B.2 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda cadrului înlocuitor
1.875 m
CLI – fâşie de reazem 7.50 m
1.875 m
CLI – semi-fâşie de câmp 1.875 m
3.975 m 7.50 m
1.875 m
1.875 m
1.875 m
1.875 m
1.875 m
2.10 m
B 13
B.2 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda cadrului înlocuitor
235.7
Diagrama de moment total (l2=3.975 m)
217.5 208.2 208.2 217.5
235.7 235.7
98.43
108.2 108.2
65.62
72.12 72.12
Distribuţia momentului în fâşia de câmp (l2=1.875 m)
Fig. B.2.3 – Diagrame de momente pe cadrul transversal marginal
377.7
377.7
185.7
212.4 212.4
123.7
141.6 141.6
Distribuţia momentului în fâşia de câmp (l2=2 x 1.875 m)
Fig. B.2.4 – Diagrame de momente pe cadrul transversal interior
B 14
B.2 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda cadrului înlocuitor
98 98 98 98 98 98
108 108
65 65 65 65 65 65
71 71
B 15
B.2 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda cadrului înlocuitor
235.7 112.24 1518.5 19.664 16+22 377.7 100.72 1362.7 18.628 16+22
108.2 51.524 697.09 13.323 12+16 212.4 56.64 766.31 13.969 12+16
217.5 103.57 1401.3 18.89 16+22 403.5 107.6 1455.8 19.254 16+22
208.2 99.143 1341.3 18.482 16+22 363.8 97.0133 1312.5 18.282 16+22
98.43 46.871 634.14 12.708 12+16 185.7 49.52 669.98 13.062 12+16
208.2 99.143 1341.3 18.482 16+22 363.8 97.0133 1312.5 18.282 16+22
217.5 103.57 1401.3 18.89 16+22 403.5 107.6 1455.8 19.254 16+22
108.2 51.524 697.09 13.323 12+16 212.4 56.64 766.31 13.969 12+16
235.7 112.24 1518.5 19.664 16+22 377.7 100.72 1362.7 18.628 16+22
B 16
B.2 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda cadrului înlocuitor
5bare/m 5bare/m
Med/fâşie Med/1m Asnec φnec φ ef Med/fâşie Med/1m A snec φnec φ ef
2 2
kNm kNm mm mm mm kNm kNm mm mm mm
71 37.867 512.31 11.422 12 142 37.8667 512.31 11.422 12
72 38.4 519.53 11.502 12 134 35.7333 483.45 11.095 12
65 34.667 469.02 10.929 12 124 33.0667 447.37 10.673 12
68 36.267 490.67 11.178 12 120 32 432.94 10.5 12
65 34.667 469.02 10.929 12 125 33.3333 450.98 10.716 12
68 36.267 490.67 11.178 12 120 32 432.94 10.5 12
65 34.667 469.02 10.929 12 125 33.3333 450.98 10.716 12
68 36.267 490.67 11.178 12 120 32 432.94 10.5 12
65 34.667 469.02 10.929 12 125 33.3333 450.98 10.716 12
68 36.267 490.67 11.178 12 120 32 432.94 10.5 12
65 34.667 469.02 10.929 12 125 33.3333 450.98 10.716 12
68 36.267 490.67 11.178 12 120 32 432.94 10.5 12
65 34.667 469.02 10.929 12 124 33.0667 447.37 10.673 12
69 36.8 497.88 11.26 12 134 35.7333 483.45 11.095 12
71 37.867 512.31 11.422 12 142 37.8667 512.31 11.422 12
B 17
B.3 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda elementului finit
EXEMPLUL B3
CALCULUL EFORTURILOR
SECŢIONALE PRIN
METODA ELEMENTULUI FINIT
B 18
B.3 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda elementului finit
În cazurile unei distribuţii complexe a încărcărilor verticale sau atunci când planşeul are o
geometrie neregulată sau există goluri de mari dimensiuni, eforturile secţionale se pot determina
doar prin intermediul metodei generale de calcul, fie utilizând metoda elementului finit, fie metoda
diferenţelor finite. Este astfel necesară utilizarea unor programe automate specializate.
În mod evident, aceste programe pot fi utilizate inclusiv pentru calculul planşeelor dală de tip
regulate (ce respectă condiţiile impuse pentru aplicarea metodei coeficienţilor).
În metoda elementului finit acurateţea determinării eforturilor este legată direct de dimensiunea
elementelor finite, respectiv de numărul nodurilor, deoarece forţele interne sunt calculate cu
precizie doar la noduri. Din acest motiv fineţea reţelei de elemente finite reprezintă un aspect
esenţial al analizelor efectuate prin această metodă deoarece acurateţea rezultatelor, dar şi timpul
necesar de calcul, cresc odată cu diminuarea dimensiunilor elementelor finite.
Pentru planşeul dală analizat este acela,si cu cel din exemplele precedente şi a fost discretizat
cu elemente finite ca în figura de mai jos:
Fig. B.3.1 – Reţeaua de elemente finite utilizate pentru modelarea planşeului dală
Pentru a obţine solicitările maxime în secţiunile critice ale planşeului s-au luat în considerare
modurile cele mai defavorabile de dispunere a încărcărilor verticale, prezentate grafic în Fig. B.3.2.
B 19
B.3 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda elementului finit
Combinaţia 1 de încărcare
B 20
B.3 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda elementului finit
Pentru dimensionarea şi armarea planşeului dală este însă necesar să se determine diagrame de
momente asociate fâşiilor de reazem şi, respectiv, de câmp. Aceste diagrame s-au obţinut prin
integrarea eforturilor unitare din elementele finite pe lăţimea fâşiilor respective. Dimensiunile şi
denumirile fâşiilor de reazem şi al celor de câmp sunt prezentate în Fig. B.3.4.
B 21
B.3 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda elementului finit
1.875 1.875
3.75 3.75 3.75 3.75 3.75 3.75 3.75 3.75 3.75 3.75 3.75 3.75 3.75 3.75 3.75
1.875
LR4
3.75
LC3
3.75
LR3
LC2
3.75
TC5
TR1
TC1
TR2
TC2
TR3
TC3
TR4
TC4
TR5
TR6
TC6
TR7
TC7
TR8
TC8
TR9
3.75
LR2
3.75
LC1
1.875
LR1
184
241 241
177
232 232
B 22
B.3 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda elementului finit
131 131
132
193 193
Momente încovoietoare în fâşiile de câmp transversale TC1 şi TC8 (l2=2x1.875 m)
142 142
124
182 182
92 92 92 92 92 92
120 120
B 23
B.3 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda elementului finit
Beton: C25/30
Oţel: S500
193 51.5 696.3 13.3 12+16 182 48.5 656.6 12.9 12+16
131 34.9 472.6 11.0 12 142 37.9 512.3 11.4 12
132 35.2 476.2 11.0 12 124 33.1 447.4 10.7 12
131 34.9 472.6 11.0 12 142 37.9 512.3 11.4 12
193 51.5 696.3 13.3 12+16 182 48.5 656.6 12.9 12+16
B 24
B.3 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda elementului finit
B 25
B.4 – Calculul unei structuri cu pereţi şi planşeu dală situată în zonă cu seismicitate ridicată
EXEMPLUL B4
B 26
B.4 – Calculul unei structuri cu pereţi şi planşeu dală situată în zonă cu seismicitate ridicată
Fig. B.4.1 - Spectrul normalizat de răspuns elastic pentru acceleraţii pentru componentele orizontale
ale mişcării terenului, în zonele caracterizate prin perioada de control (colţ): TC = 1,6s.
Deoarece pentru regimul de înălţime P+4E o structură alcătuită doar din stâlpi şi planşee dală
este mult prea flexibilă pentru a îndeplini cerinţele de performanţă asociate verificării deplasărilor
laterale ale structurii la SLS şi ULS, s-a optat ca pentru preluarea solicitărilor laterale generate de
acţiunea seismică să se introducă câte 4 pereţi structurali din beton armat pe fiecare direcţie a
clădirii. Pentru a păstra spaţiile deschise ce conferă clădirilor de birouri o mare flexibilitate
funcţională, s-a decis ca pe direcţie longitudinală pereţii structurali să fie amplasaţi în lungul
cadrelor marginale din axele 1 şi 4, iar pe direcţie transversală cei patru pereţi au plasaţi astfel încât
să bordeze încăperile destinate grupurilor sanitare (în axele G şi H şi, respectiv N şi O - Fig. B.4.2).
Pentru verificarea deplasărilor laterale de nivel şi pentru determinarea eforturilor secţionale
generate de acţiunea combinată a încărcărilor verticale de lungă durată şi a solicitărilor induse de
mişcarea seismică de proiectare s-a creat un model structural tridimensional (Fig. B.4.3). Stâlpii de
beton armat au fost modelaţi prin elemente finite liniare, iar pentru modelarea planşeelor dală şi a
pereţilor de beton armat s-au utilizat elemente finite de suprafaţă cu patru noduri.
Pentru a ţine cont de reducerea de rigiditate generată de fisurarea elementelor structurale, şi în
special a dalelor, elementelor verticale li s-a atribuit o rigiditate secţională de 0,5 EcIc, iar pentru
planşeele dală s-a considerat o rigiditate secţională de 0,3 EcIc.
Analiza modală a furnizat formele proprii de vibraţie prezentate în Fig. B.4.4 şi factorii de
participare ai maselor din tabelul B.4.1.
B 27
B.4 – Calculul unei structuri cu pereţi şi planşeu dală situată în zonă cu seismicitate ridicată
B 28
B.4 – Calculul unei structuri cu pereţi şi planşeu dală situată în zonă cu seismicitate ridicată
B 29
B.4 – Calculul unei structuri cu pereţi şi planşeu dală situată în zonă cu seismicitate ridicată
în care:
I 1.0 - pentru clasa III de importanţă;
(T) 2.75 - conform spectrului normalizat de răspuns elastic;
q 4 1.15 4.60 - factorul de comportare pentru structuri cu pereţi individuali;
m - masa totală a construcţiei;
0.85 - factorul de corecţie care ţine seama de contribuţia modului propriu fundamental;
B 30
B.4 – Calculul unei structuri cu pereţi şi planşeu dală situată în zonă cu seismicitate ridicată
Deplasările relative de nivel asociate stărilor limită de serviciu (SLS) şi ultime (SLU) se obţin
amplificând valorile de mai sus astfel:
d rSLS q d r d ra
SLS
8‰
d rSLU c q d r d ra
SLU
25 ‰
unde:
q - factorul de comportare al structurii;
0.50 - factor de reducere care ţine seama de perioada de revenire mai scurtă a acţiunii
seismice asociate SLS
c 3 2.5T / Tc - coeficient de amplificare al deplasărilor, care ţine seama că pentru T<T c
deplasările seismice calculate în domeniul inelastic sunt mai mari decât cele
corespunzătoare răspunsului seismic elastic.
B 31
B.4 – Calculul unei structuri cu pereţi şi planşeu dală situată în zonă cu seismicitate ridicată
7 .5
beff , y beff , x 3.75m
2
CSA2
MSA2
CSA3
MSB5
MSB6
MSB8
MSB2
MSB1
MSB3
MSB4
MSB7
CSB2
CSB6
CSB7
CSB8
CSB9
CSB1
CSB3
CSB4
CSB5
MSA3
CSA4
MSA1
CSA1
B 32
B.4 – Calculul unei structuri cu pereţi şi planşeu dală situată în zonă cu seismicitate ridicată
117 -3 117
Fâşiile CSB1-CSB2 ( b=1.7 m)
400 532 151 151 532 400
-28
246 246
Fâşiile CSB3-CSB9 ( b=3,7 m)
386 481 463 463 481 386
222 4 222
187 58 187
Fâşiile MSB3-MSB4-MSB5-MSB6-MSB7-MSB8 ( b=3,8 m)
71 59 -1,5 62 60 -1,6 61 70
48 33 13 36 36 11 37 40
B 33
B.4 – Calculul unei structuri cu pereţi şi planşeu dală situată în zonă cu seismicitate ridicată
73 -1,5 76
-14
152 156
135 4 143
115 39 118
B 34
B.4 – Calculul unei structuri cu pereţi şi planşeu dală situată în zonă cu seismicitate ridicată
hs= 230 mm
d= 170 mm
bfasie= 1.7 m
fyd= 435 mPa
s= 200 mm
Reazeme
Faşia Deschiderea Comb. Poziţie MEd Aa nec/m Aanec/20cm Aaef/20/40cm Ф
2 2 2
kNm mm mm mm
CSA1 1 GF Început -139.5 1109.7 221.9 201.1 Ф16/200
CSA1 1 GF Sfârşit -235.3 1872.1 374.4 380.1 Ф22/200
CSA1 2 GF Început -215.9 1717.2 343.4 380.1 Ф22/200
CSA1 2 GF Sfârşit -186.0 1479.8 296.0 201.1+380.1 Ф16+Ф22
CSA1 3 GF Început -81.6 649.4 129.9 201.1 Ф16/200
CSA1 3 GF Sfârşit -82.1 653.3 130.7 201.1 Ф16/200
CSA1 4 GF Început -185.7 1477.3 295.5 201.1+380.1 Ф16+Ф22
CSA1 4 GF Sfârşit -208.4 1658.0 331.6 380.1 Ф22/200
CSA1 5 GF Început -208.4 1658.0 331.6 380.1 Ф22/200
CSA1 5 GF Sfârşit -185.7 1477.3 295.5 201.1+380.1 Ф16+Ф22
CSA1 6 GF Început -82.1 653.3 130.7 201.1 Ф16/150
CSA1 6 GF Sfârşit -81.6 649.4 129.9 201.1 Ф16/150
CSA1 7 GF Început -186.0 1479.8 296.0 201.1+380.1 Ф16+Ф22
CSA1 7 GF Sfârşit -215.9 1717.2 343.4 380.1 Ф22/200
CSA1 8 GF Început -235.3 1872.1 374.4 380.1 Ф22/200
CSA1 8 GF Sfârşit -139.5 1109.7 221.9 201.1 Ф16/200
Câmpuri
Faşia Deschiderea Comb. Poziţie MEd Aa nec/m Aanec/20cm Aaef/20/40cm Ф
kNm mm2 mm2 mm 2
CSA1 1 GF Mijloc 110.695 880.523 176.10468 201.1 Ф16/200
CSA1 2 GF Mijloc 92.7277 737.603 147.5205 113.1+201.1 Ф12+Ф16
CSA1 3 GF Mijloc -2.8935 23.0163 4.6032693 113.1 Ф12
CSA1 4 GF Mijloc 94.1671 749.052 149.81044 113.1+201.1 Ф12+Ф16
CSA1 5 GF Mijloc 94.1671 749.052 149.81044 113.1+201.1 Ф12+Ф16
CSA1 6 GF Mijloc -2.8935 23.0163 4.6032693 113.1 Ф12
CSA1 7 GF Mijloc 92.7277 737.603 147.5205 113.1+201.1 Ф12+Ф16
CSA1 8 GF Mijloc 110.695 880.523 176.10468 201.1 Ф16/200
B 35
B.4 – Calculul unei structuri cu pereţi şi planşeu dală situată în zonă cu seismicitate ridicată
hs= 230 mm
d= 170 mm
bfasie= 3.7 m
fyd= 435 mPa
s= 200 mm
Reazeme
Faşia Deschiderea Comb. Poziţie MEd Aanec/m Aa nec/20cm Aaef/20/40cm Ф
kNm mm 2 mm2 mm2
CSA3 1 GF Început -363.4 1328.1 265.6 201.1+380.1 Ф16+Ф22
CSA3 1 GF Sfârşit -473.1 1729.1 345.8 380.1 Ф22/200
CSA3 2 GF Început -472.1 1725.5 345.1 380.1 Ф22/200
CSA3 2 GF Sfârşit -459.6 1679.8 336.0 380.1 Ф22/200
CSA3 3 GF Început -471.3 1722.6 344.5 380.1 Ф22/200
CSA3 3 GF Sfârşit -484.2 1769.6 353.9 380.1 Ф22/200
CSA3 4 GF Început -506.6 1851.7 370.3 380.1 Ф22/200
CSA3 4 GF Sfârşit -516.1 1886.1 377.2 380.1 Ф22/200
CSA3 5 GF Început -516.1 1886.1 377.2 380.1 Ф22/200
CSA3 5 GF Sfârşit -506.6 1851.7 370.3 380.1 Ф22/200
CSA3 6 GF Început -484.2 1769.6 353.9 201.1 Ф16/150
CSA3 6 GF Sfârşit -471.3 1722.6 344.5 201.1 Ф16/150
CSA3 7 GF Început -459.6 1679.8 336.0 380.1 Ф22/200
CSA3 7 GF Sfârşit -472.1 1725.5 345.1 380.1 Ф22/200
CSA3 8 GF Început -473.1 1729.1 345.8 380.1 Ф22/200
CSA3 8 GF Sfârşit -363.4 1328.1 265.6 201.1+380.1 Ф16+Ф22
Câmpuri
Faşia Deschiderea Comb. Poziţie MEd Aanec/m Aa nec/20cm Aaef/20/40cm Ф
kNm mm 2 mm2 mm 2
CSA3 1 GF Mijloc 205.29 750.2959 150.05917 113.1+201.1 Ф12+Ф16
CSA3 2 GF Mijloc 187.03 683.5663 136.71326 113.1+201.1 Ф12+Ф16
CSA3 3 GF Mijloc 179.19 654.8895 130.97791 113.1+201.1 Ф12+Ф16
CSA3 4 GF Mijloc 195.26 713.6126 142.72251 113.1+201.1 Ф12+Ф16
CSA3 5 GF Mijloc 195.26 713.6126 142.72251 113.1+201.1 Ф12+Ф16
CSA3 6 GF Mijloc 179.19 654.8895 130.97791 113.1+201.1 Ф12+Ф16
CSA3 7 GF Mijloc 187.03 683.5663 136.71326 113.1+201.1 Ф12+Ф16
CSA3 8 GF Mijloc 205.29 750.2959 150.05917 113.1+201.1 Ф12+Ф16
B 36
B.4 – Calculul unei structuri cu pereţi şi planşeu dală situată în zonă cu seismicitate ridicată
hs= 230 mm
d= 170 mm
bfasie= 3.95 m
fyd= 435 mPa
s= 200 mm
Reazeme
Faşia Deschiderea Comb. Poziţie M Ed Aanec/m Aa nec/20cm Aaef/20/40cm Ф
kNm mm2 mm 2 mm2
MSA1 1 GF Început 10.3 35.252 7.0504018 113.1 Ф12/200
MSA1 1 GF Sfârşit -131.6 450.65 90.129595 113.1 Ф12/200
MSA1 2 GF Început -125.6 430.1 86.01912 113.1 Ф12/200
MSA1 2 GF Sfârşit -101.8 348.43 69.686497 113.1 Ф12/200
MSA1 3 GF Început -76.77 262.82 52.564904 113.1 Ф12/200
MSA1 3 GF Sfârşit -82.69 283.08 56.616975 113.1 Ф12/200
MSA1 4 GF Început -107.1 366.78 73.356373 113.1 Ф12/200
MSA1 4 GF Sfârşit -118.5 405.64 81.128371 113.1 Ф12/200
MSA1 5 GF Început -118.5 405.64 81.128371 113.1 Ф12/200
MSA1 5 GF Sfârşit -107.1 366.78 73.356373 113.1 Ф12/200
MSA1 6 GF Început -82.69 283.08 56.616975 113.1 Ф12/200
MSA1 6 GF Sfârşit -76.77 262.82 52.564904 113.1 Ф12/200
MSA1 7 GF Început -101.8 348.43 69.686497 113.1 Ф12/200
MSA1 7 GF Sfârşit -125.6 430.1 86.01912 113.1 Ф12/200
MSA1 8 GF Început -131.6 450.65 90.129595 113.1 Ф12/200
MSA1 8 GF Sfârşit 10.3 35.252 7.0504018 113.1 Ф12/200
Câmpuri
Faşia Deschiderea Comb. Poziţie M Ed Aanec/m Aa nec/20cm Aaef/20/40cm Ф
kNm mm2 mm2 mm 2
MSA1 1 GF Mijloc 198.3 678.87 135.77337 113.1 Ф12/200
MSA1 2 GF Mijloc 167.1 571.96 114.39238 113.1 Ф12/200
MSA1 3 GF Mijloc 72.88 249.51 49.902962 113.1 Ф12/200
MSA1 4 GF Mijloc 166.9 571.42 114.28406 113.1 Ф12/200
MSA1 5 GF Mijloc 166.9 571.42 114.28406 113.1 Ф12/200
MSA1 6 GF Mijloc 72.88 249.51 49.902962 113.1 Ф12/200
MSA1 7 GF Mijloc 167.1 571.96 114.39238 113.1 Ф12/200
MSA1 8 GF Mijloc 198.3 678.87 135.77337 113.1 Ф12/200
B 37
B.4 – Calculul unei structuri cu pereţi şi planşeu dală situată în zonă cu seismicitate ridicată
Câmpuri
Faşia Deschiderea Comb. Poziţie M Ed Aanec/m Aanec/20cm Aaef/20/40cm Ф
kNm mm2 mm 2 mm2
MSA3 1 GF Mijloc 173.1 615.8464 123.16928 113.1 Ф12/200
MSA3 2 GF Mijloc 161.9 575.9596 115.19191 113.1 Ф12/200
MSA3 3 GF Mijloc 144.8 515.2422 103.04843 113.1 Ф12/200
MSA3 4 GF Mijloc 138.8 494.029 98.805808 113.1 Ф12/200
MSA3 5 GF Mijloc 138.8 494.029 98.805808 113.1 Ф12/200
MSA3 6 GF Mijloc 144.8 515.2422 103.04843 113.1 Ф12/200
MSA3 7 GF Mijloc 161.9 575.9596 115.19191 113.1 Ф12/200
MSA3 8 GF Mijloc 173.1 615.8464 123.16928 113.1 Ф12/200
B 38
B.4 – Calculul unei structuri cu pereţi şi planşeu dală situată în zonă cu seismicitate ridicată
hs= 230 mm
d= 170 mm
bfasie= 1.7 m
fyd= 435 mPa
s= 200 mm
Reazeme
Faşia Deschiderea Comb. Poziţie MEd Aa nec/m Aanec/20cm Aaef/20/40cm Ф
kNm mm2 mm2 mm 2
CSB1 1 GF Început -138.38 1100.71 220.14143 201.1 Ф16/200
CSB1 1 GF Sfârşit -210.45 1674.01 334.80173 380.1 Ф22/200
CSB1 2 GF Început -83.676 665.6 133.11999 201.1 Ф16/200
CSB1 2 GF Sfârşit -83.676 665.6 133.11999 201.1 Ф16/200
CSB1 3 GF Început -210.45 1674.01 334.80173 201.1 Ф16/200
CSB1 3 GF Sfârşit -138.38 1100.71 220.14143 380.1 Ф22/200
Câmpuri
Faşia Deschiderea Comb. Poziţie MEd Aa nec/m Aanec/20cm Aaef/20/40cm Ф
kNm mm2 mm2 mm 2
CSB1 1 GF Mijloc 116.942 930.214 186.04287 201.1 Ф16/200
CSB1 2 GF Mijloc -3.1939 25.4059 5.0811757 113.1 Ф12
CSB1 3 GF Mijloc 116.942 930.214 186.04287 201.1 Ф16/200
Fâşiile de reazem CSB3-CSB9
hs= 230 mm
d= 170 mm
bfasie= 3.7 m
fyd= 435 mPa
s= 200 mm
Reazeme
Faşia Deschiderea Comb. Poziţie MEd Aanec/m Aa nec/20cm Aaef/20/40cm Ф
2 2 2
kNm mm mm mm
CSB3 1 GF Început -400.4 1463.281 292.65618 380.1 Ф22/200
CSB3 1 GF Sfârşit -531.9 1944.003 388.80054 380.1 Ф22/200
CSB3 2 GF Început -151.4 553.2131 110.64262 113.1 Ф12/200
CSB3 2 GF Sfârşit -151.4 553.2131 110.64262 113.1 Ф12/200
CSB3 3 GF Început -531.9 1944.003 388.80054 380.1 Ф22/200
CSB3 3 GF Sfârşit -400.4 1463.281 292.65618 380.1 Ф22/200
Câmpuri
Faşia Deschiderea Comb. Poziţie MEd Aanec/m Aa nec/20cm Aaef/20/40cm Ф
2 2 2
kNm mm mm mm
CSB3 1 GF Mijloc 246.47 900.8037 180.16074 201.1 Ф16/200
CSB3 2 GF Mijloc -27.63 100.9897 20.197942 113.1 Ф12/200
CSB3 3 GF Mijloc 246.47 900.8037 180.16074 201.1 Ф16/200
B 39
B.4 – Calculul unei structuri cu pereţi şi planşeu dală situată în zonă cu seismicitate ridicată
hs= 230 mm
d= 170 mm
bfasie= 3.7 m
fyd= 435 mPa
s= 200 mm
Reazeme
Faşia Deschiderea Comb. Poziţie M Ed Aanec/m Aa nec/20cm Aaef/20/40cm Ф
kNm mm2 mm2 mm 2
CSB3 1 GF Început -386 1410.9 282.18131 201.1+380.1 Ф16+Ф22
CSB3 1 GF Sfârşit -481.3 1759.1 351.8147 380.1 Ф22/200
CSB3 2 GF Început -462.6 1690.7 338.13417 380.1 Ф22/200
CSB3 2 GF Sfârşit -462.6 1690.7 338.13417 380.1 Ф22/200
CSB3 3 GF Început -481.3 1759.1 351.8147 380.1 Ф22/200
CSB3 3 GF Sfârşit -386 1410.9 282.18131 201.1+380.1 Ф16+Ф22
Câmpuri
Faşia Deschiderea Comb. Poziţie M Ed Aanec/m Aa nec/20cm Aaef/20/40cm Ф
kNm mm2 mm2 mm 2
CSB3 1 GF Mijloc 212.4 776.26 155.25253 201.1 Ф16/200
CSB3 2 GF Mijloc 173.7 634.74 126.94786 113.1 Ф12/200
CSB3 3 GF Mijloc 212.4 776.26 155.25253 201.1 Ф16/200
hs= 230 mm
d= 170 mm
bfasie= 3.95 m
fyd= 435 mPa
s= 200 mm
Reazeme
Faşia Deschiderea Comb. Poziţie M Ed Aanec/m Aanec/20cm Aaef/20/40cm Ф
2 2 2
kNm mm mm mm
MSB1 1 GF Început 6.806 23.30004 4.660008 113.1 Ф12/200
MSB1 1 GF Sfârşit -114 391.9833 78.396659 113.1 Ф12/200
MSB1 2 GF Început -99.7 341.3473 68.26946 113.1 Ф12/200
MSB1 2 GF Sfârşit -99.7 341.3473 68.26946 113.1 Ф12/200
MSB1 3 GF Început -114 391.9833 78.396659 113.1 Ф12/200
MSB1 3 GF Sfârşit 6.806 23.30004 4.660008 113.1 Ф12/200
Câmpuri
Faşia Deschiderea Comb. Poziţie M Ed Aanec/m Aanec/20cm Aaef/20/40cm Ф
2 2 2
kNm mm mm mm
MSB1 1 GF Mijloc 222.3 760.9904 152.19808 201.1 Ф16/200
MSB1 2 GF Mijloc 4.247 14.53839 2.907678 113.1 Ф12
MSB1 3 GF Mijloc 222.3 760.9904 152.19808 201.1 Ф16/200
B 40
B.4 – Calculul unei structuri cu pereţi şi planşeu dală situată în zonă cu seismicitate ridicată
hs= 230 mm
d= 170 mm
bfasie= 3.8 m
fyd= 435 mPa
s= 200 mm
Reazeme
Faşia Deschiderea Comb. Poziţie MEd Aanec/m Aanec/20cm Aaef/20/40cm Ф
kNm mm2 mm2 mm2
MSB3 1 GF Început 4.6798 16.653 3.3307 113.1 Ф12/200
MSB3 1 GF Sfârşit -117.83 419.3 83.859436 113.1 Ф12/200
MSB3 2 GF Început -82.831 294.76 58.952493 113.1 Ф12/200
MSB3 2 GF Sfârşit -82.831 294.76 58.952493 113.1 Ф12/200
MSB3 3 GF Început -117.83 419.3 83.859436 113.1 Ф12/200
MSB3 3 GF Sfârşit 4.6798 16.653 3.3307 113.1 Ф12/200
Câmpuri
Faşia Deschiderea Comb. Poziţie MEd Aanec/m Aanec/20cm Aaef/20/40cm Ф
2 2 2
kNm mm mm mm
MSB3 1 GF Mijloc 187.93 668.78 133.75545 113.1 Ф12/200
MSB3 2 GF Mijloc 58.551 208.36 41.671684 113.1 Ф12/200
MSB3 3 GF Mijloc 187.93 668.78 133.75545 113.1 Ф12/200
B 41
B.5 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp, fără transfer de moment
EXEMPLUL B 5
B 42
B.5 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp, fără transfer de moment
În acest exemplu se prezintă modul de calcul şi de dimensionare a îmbinării dintre placa peste
parter şi stâlpul interior de la intersecţia axelor 2 şi J.
Placa are grosimea de 230 mm, iar stâlpul are secţiunea transversală 600 x 600 mm.
Se utilizează beton de clasă C25/30 şi armături de străpungere din oţel BSt500.
Forţa de străpungere centrică aplicată dalei reprezintă diferenţa dintre forţele axiale din stâlp de
la nivelul etajului 1 şi respectiv de la nivelul parterului.
În consecinţă:
B 43
B.5 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp, fără transfer de moment
Geometrie
hs = 230 mm
c1= 600 mm
c2
c2= 600 mm
c1
Materiale
Beton
f ck = 25 MPa
fcd= 16.7 MPa φ22/200
φ φ22/200
φ
Otel hs
f ywk = 500 MPa
fywd= 435 MPa
c1
Caracteristici sectiune
ds,x = 22 mm - diametrul armăturilor longitudinale întinse pe direcţia OX
sl,x= 200 mm - pasul dintre armăturile longitudinale întinse pe direcţia OX
ds,y= 22 mm - diametrul armăturilor longitudinale întinse pe direcţia OY
sl,y= 200 mm - pasul dintre armăturile longitudinale întinse pe direcţia OY
as1,x= 31 mm - acoperirea cu beton a armăturilor de pe direcţia OX
as1,y= 53 mm - acoperirea cu beton a armăturilor de pe direcţia OY
Eforturi de calcul
V Ed= 1112 kN
Med= 0 kNm
2 mm
B 44
B.5 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp, fără transfer de moment
Ca betonul din bielele înclinate să nu se zdrobească efortul de forfecare la faţa stâlpului trebuie
să nu depăşească efortul de poansonare maxim.
VEd
ν Ed = ≤ ν Rd ,max = 0.5 ⋅ν f cd
u0 ⋅ d
ν Ed ,u =
0
2.46 MPa - efortul tangenţial în lungul perimetrului stâlpului
ν Ed ,u0 ≤ ν Rd ,max OK
2d
c2
u1 = 2( c1 + c 2 ) + 2π (2d ) = 4762 mm
c1
VEd
ν Ed = β ⋅ = 1.242 MPa -efortul tangenţial în lungul perimetrului u1
u1 ⋅ d
Efortul de forfecare preluat de beton este: ν Rd,c = C Rd,c ⋅ k (100 ⋅ ρl ⋅ f ck )1/3 ≥ ν min
C Rd,c = 0. 18 / γ c = 0.12
200
k =1+ = 2.00
d
v min = 0 .035 ⋅ k 1.5 ⋅ f ck0.5 = 0.495
v Rd ,c = 0.704 MPa
B 45
B.5 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp, fără transfer de moment
1,5 ⋅ f yw d,ef
1,5d x⋅ d
Cel mai îndepărtat perimetru al armăturii de străpungere se amplasează la o distanţă cel mult
egală cu 1,5d în interiorul perimetrului de control uout.
B 46
B.5 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp, fără transfer de moment
Pe direcţie radială distanţa dintre perimetre nu trebuie să depăşească 0,75d , iar distanţa dintre
faţa reazemului şi perimetrul cel mai apropiat de armături de străpungere nu trebuie să
depăşească 0,5d.
Gujoane cu cap
φ10 / 130
B 47
B.6 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp, cu transfer de moment, la solicitări gravitaţionale
EXEMPLUL B6
B 48
B.6 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp, cu transfer de moment, la solicitări gravitaţionale
În acest exemplu se prezintă modul de calcul şi de dimensionare a îmbinării dintre placa peste
parter şi stâlpul interior de la intersecţia axelor 2 şi I.
Placa are grosimea de 230 mm, iar stâlpul are secţiunea transversală 600 x 600 mm.
Se utilizează beton de clasă C25/30 şi armături de străpungere din oţel BSt500.
NEd MEd
Rezultă:
B 49
B.6 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp, cu transfer de moment, la solicitări gravitaţionale
Geometrie
hs = 230 mm
c1= 600 mm
c2
c2= 600 mm
c1
Materiale
Beton
f ck = 25 MPa
fcd= 16.7 MPa φ22/200
φ φ22/200
φ
Otel hs
f ywk = 500 MPa
fywd= 435 MPa
c1
Caracteristici sectiune
ds,x = 22 mm - diametrul armăturilor longitudinale întinse pe direcţia OX
sl,x= 200 mm - pasul dintre armăturile longitudinale întinse pe direcţia OX
ds,y= 22 mm - diametrul armăturilor longitudinale întinse pe direcţia OY
sl,y= 200 mm - pasul dintre armăturile longitudinale întinse pe direcţia OY
as1,x= 31 mm - acoperirea cu beton a armăturilor de pe direcţia OX
as1,y= 53 mm - acoperirea cu beton a armăturilor de pe direcţia OY
Eforturi de calcul
V Ed= 1102 kN
Med= 62.2 kNm
B 50
B.6 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp, cu transfer de moment, la solicitări gravitaţionale
Ca betonul din bielele înclinate să nu se zdrobească efortul de forfecare la faţa stâlpului trebuie să nu
depăşească efortul de poansonare maxim.
V Ed
ν Ed = β ⋅ ≤ ν Rd ,max = 0.5 ⋅ν f cd
u0 ⋅ d
M Ed u 1
β =1+ k ⋅ = 1.071
V Ed W 1
ν Ed ,u =
0
2.62 MPa - efortul tangenţial în lungul perimetrului stâlpului
ν Ed ,u0 ≤ ν Rd ,max OK
2d
c2
u1 = 2( c1 + c 2 ) + 2π (2d ) = 4762 mm
c1
VEd
ν Ed = β ⋅ = 1.318 MPa -efortul tangenţial în lungul perimetrului u1
u1 ⋅ d
Efortul de forfecare preluat de beton este: ν R d ,c = C R d, c ⋅ k (1 0 0 ⋅ ρ l ⋅ f ck )1 / 3 ≥ν min
C Rd,c = 0. 18 / γ c = 0.12
200
k =1+ = 2.00
d
v min = 0 .035 ⋅ k 1.5 ⋅ f ck0.5 = 0.495
v Rd ,c = 0.704 MPa
B 51
B.6 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp, cu transfer de moment, la solicitări gravitaţionale
1,5 ⋅ f yw d ,ef
1,5d x⋅ d
Cel mai îndepărtat perimetru al armăturii de străpungere se amplasează la o distanţă cel mult egală
cu 1,5d în interiorul perimetrului de control uout.
B 52
B.6 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp, cu transfer de moment, la solicitări gravitaţionale
Pe direcţie radială distanţa dintre perimetre nu trebuie să depăşească 0,75d , iar distanţa dintre faţa
reazemului şi perimetrul cel mai apropiat de armături de străpungere nu trebuie să depăşească 0,5d.
Distanţa dintre armăturile de străpungere măsurată în dreptul perimetrului de referinţă de bază (u1)
nu trebuie să depăşească 1,5d , iar în dreptul ultimului perimetrului de armături transversale nu
trebuie să depăşească 2,0d.
Gujoane cu cap
φ10 / 130
Gujoane cu cap
φ10 / 130
B 53
B.6 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp, cu transfer de moment, la solicitări gravitaţionale
∑ As = 6473 mm
2
pe cele 4 laturi
2
As1= 1618 mm pe o latură
2
Astfel aria efectiva pe latură a armăturii de integritate este As1= 1659 mm
φ σ sd
lb = ⋅ Lungimea de ancorare măsurată de la faţa stâlpului
4 f bd
f bd = 2.25 ⋅η1 ⋅ η 2 ⋅ f ctd
φ= 28 mm
σ sd = 435 mm η1 = 1
η2 = 1
f c td = 1.2 Mpa
lb = 1127 mm f bd = 2.7 Mpa
B 54
B.7 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
EXEMPLUL B7
B 55
B.7 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
În acest exemplu se prezintă modul de calcul şi de dimensionare a îmbinării dintre placa peste
etajul 3 şi stâlpul interior de la intersecţia axelor 2 şi K.
Placa are grosimea de 230 mm, iar stâlpul are secţiunea transversală 600 x 600 mm.
Se utilizează beton de clasă C25/30 şi armături de străpungere din oţel BSt500.
Rezultă:
B 56
B.7 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
Rezultă:
B 57
B.7 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
Geometrie
hs = 230 mm
c1= 600 mm
c2
c2= 600 mm
c1
Materiale
Beton
fck = 25 MPa
fcd= 16.7 MPa φ22/200
φ φ22/200
φ
Otel hs
fywk = 500 MPa
fywd= 435 MPa
c1
Caracteristici sectiune
ds,x = 22 mm - diametrul armăturilor longitudinale întinse pe direcţia OX
sl,x= 200 mm - pasul dintre armăturile longitudinale întinse pe direcţia OX
ds,y= 22 mm - diametrul armăturilor longitudinale întinse pe direcţia OY
sl,y= 200 mm - pasul dintre armăturile longitudinale întinse pe direcţia OY
as1,x= 31 mm - acoperirea cu beton a armăturilor de pe direcţia OX
as1,y= 53 mm - acoperirea cu beton a armăturilor de pe direcţia OY
Eforturi de calcul
VEd= 698.42 kN
Med,x= 31.67 kNm
Med,y= 32.1 kNm
1) Înălţimea utilă a plăcii
dx= 199 mm
dy= 177 mm
dx h
dy
d=
(d x + dy )
= 188 mm
2
B 58
B.7 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
Ca betonul din bielele înclinate să nu se zdrobească efortul de forfecare la faţa stâlpului trebuie să nu
depăşească efortul de poansonare maxim.
V Ed
ν Ed = β ⋅ ≤ ν Rd ,max = 0.5 ⋅ν f cd
u0 ⋅ d
by
2 2
e e
β = 1 + 1.8 ⋅ x +
y
by bx bx
∆M Ed, x ∆M Ed, y
ex = = 45.3 mm ey = = 46.0 mm
VEd VEd
b x = c1 + 4 d = 1352 mm b y = c 2 + 4d = 1352 mm
β = 1.085959
u0= 2400 mm - perimetrul stâlpului
f ck
ν = 0 ,6 1 − = 0.54
250 - coeficientul de reducere a rezistenţei betonului fisurat la forţă tăietoare
ν Ed ,u =
0
1.68 MPa - efortul tangenţial în lungul perimetrului stâlpului
ν Ed ,u0 ≤ ν Rd ,max OK
2d
u1 = 2( c1 + c 2 ) + 2π (2d ) =
c2
4762 mm
c1
V Ed
ν Ed = β ⋅ = 0.847 MPa -efortul tangenţial în lungul perimetrului u1
u1 ⋅ d
Efortul de forfecare preluat de beton este: ν Rd, c = C Rd, c ⋅ k (100 ⋅ ρ l ⋅ f ck )1/3 ≥ ν min
ν Ed ,u > 0.4ν Rd ,c
1
⇒ Este necesară armatură de străpungere
B 59
B.7 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
d 1
ν Ed, u ≤ ν Rd, cs = 0,4 ⋅ν Rd, c + 1,5 ⋅ A sw ⋅ f y wd,ef ⋅ sinα
sr u1 ⋅ d
1
ν Ed, u1 − 0,4 ⋅ν Rd, c
⇒ A sw ≥ ⋅ u1 ⋅s r
1,5 ⋅ f y wd,ef
7) Determinarea perimetrului de control la care nu mai este necesar să se dispună armătură transversală
V Ed
u out = β ⋅ = 5728 mm
ν Rd ,c ⋅ d
1,5d x⋅ d
u out = 2(c1 + c 2 ) + 2π ⋅ xd
u out − 2(c1 + c 2 )
⇒ x= = 2.82
2π ⋅ d
x⋅d = 530 mm uout
Cel mai îndepărtat perimetru al armăturii de străpungere se amplasează la o distanţă cel mult egală cu
1,5d în interiorul perimetrului de control uout.
B 60
B.7 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
Pe direcţie radială distanţa dintre perimetre nu trebuie să depăşească 0,75d , iar distanţa dintre faţa
reazemului şi perimetrul cel mai apropiat de armături de străpungere nu trebuie să depăşească 0,5d.
Distanţa dintre armăturile de străpungere măsurată în dreptul perimetrului de referinţă de bază (u1) nu trebuie
să depăşească 1,5d , iar în dreptul ultimului perimetrului de armături transversale nu trebuie să depăşească
2,0d.
Gujoane cu cap
φ10 / 140
Gujoane cu cap
φ10 / 140
B 61
B.7 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
V Ed = 1117 kN
V
(
∑ As ≥ Ed f yd f cd
2 ,00
− 0. 5
) f yd = 435 MPa
f cd = 16.7 MPa
∑ As = 6561
2
mm pe cele 4 laturi
2
As1= 1640 mm pe o latură
2
Astfel aria efectiva pe latură a armăturii de integritate este As1= 1659 mm
φ σ sd
lb = ⋅ Lungimea de ancorare măsurată de la faţa stâlpului
4 f bd
f bd = 2.25 ⋅η1 ⋅ η 2 ⋅ f ctd
φ= 28 mm
σ sd = 0 mm η1 = 1
η2 = 1
f c td = 1.2 Mpa
lb = 0 mm f bd = 2.7 Mpa
B 62
B.8 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări marginale placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale
EXEMPLUL B8
B 63
B.8 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări marginale placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale
În acest exemplu se prezintă modul de calcul şi de dimensionare a îmbinării dintre placa peste
etajul 3 şi stâlpul marginal de la intersecţia axelor 1 şi I.
Placa are grosimea de 230 mm, iar stâlpul are secţiunea transversală 450 x 450 mm.
Se utilizează beton de clasă C25/30 şi armături de străpungere din oţel BSt500.
NEd MEd
Rezultă:
B 64
B.8 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări marginale placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale
Geometrie c2
hs = 230 mm
c1= 450 mm c1
c2= 450 mm
Materiale
Beton
f ck = 25 MPa
fcd= 16.7 MPa φ22/200
φ φ22/200
φ
Otel hs
f ywk = 500 MPa
fywd= 435 MPa
c1
Caracteristici sectiune
ds,x = 22 mm - diametrul armăturilor longitudinale întinse pe direcţia OX
sl,x= 200 mm - pasul dintre armăturile longitudinale întinse pe direcţia OX
ds,y= 22 mm - diametrul armăturilor longitudinale întinse pe direcţia OY
sl,y= 200 mm - pasul dintre armăturile longitudinale întinse pe direcţia OY
as1,x= 31 mm - acoperirea cu beton a armăturilor de pe direcţia OX
as1,y= 53 mm - acoperirea cu beton a armăturilor de pe direcţia OY
Eforturi de calcul
V Ed= 463.6 kN
Med= 264.5 kNm
B 65
B.8 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări marginale placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale
Ca betonul din bielele înclinate să nu se zdrobească efortul de forfecare la faţa stâlpului trebuie să nu
depăşească efortul de poansonare maxim.
V Ed
ν Ed = β ⋅ ≤ ν Rd ,max = 0.5 ⋅ν f cd
u0 ⋅ d
Când excentricitatea perpendiculară pe marginea dalei este îndreptată către interior β se obţine astfel:
u1
β= = 1.216
u 1*
u * 1 = 2 ⋅ min(1.5 ⋅ d ,0.5 ⋅ c1 ) + 4 ⋅ π ⋅ d + c 2 = 2081 mm
u 1 = 2 ⋅ c1 + c 2 + 2 ⋅ π ⋅ d = 2531 mm
ν Ed ,u =
0
2.22 MPa - efortul tangenţial în lungul perimetrului stâlpului
ν Ed ,u0 ≤ ν Rd ,max OK
*
4) Verificarea efortului tangenţial în lungul perimetrului de control de bază (u 1)
VEd
ν Ed , u1* = β ⋅ = 1.441 MPa -efortul tangenţial în lungul perimetrului u1
u1* ⋅ d
Efortul de forfecare preluat de beton este: ν Rd, c = C Rd, c ⋅ k (100 ⋅ ρ l ⋅ f ck )1/3 ≥ ν m in
C Rd,c = 0. 18 / γ c = 0.12
200
k =1+ = 2.00
d
v min = 0 .035 ⋅ k 1.5 ⋅ f ck0.5 = 0.495
v Rd ,c = 0.704 MPa
B 66
B.8 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări marginale placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale
d 1
ν Ed, u * ≤ ν Rd, c s = 0,75 ⋅ν Rd, c + 1,5 ⋅ A sw ⋅ f y wd,ef ⋅ sinα
u1 ⋅ d
*
sr
1
1,5 ⋅ f yw d ,ef
1,5d
xd
c1
*
u out + π ⋅ xd
= c2 + 2 ⋅
2
u* − (c1 + c2 )
⇒ x = out = 5.69
π ⋅d
u out
x ⋅d = 1069 mm
Cel mai îndepărtat perimetru al armăturii de străpungere se amplasează la o distanţă cel mult egală
cu 1,5d în interiorul perimetrului de control uout.
B 67
B.8 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări marginale placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale
Pe direcţie radială distanţa dintre perimetre nu trebuie să depăşească 0,75d , iar distanţa dintre faţa
reazemului şi perimetrul cel mai apropiat de armături de străpungere nu trebuie să depăşească 0,5d.
Distanţa dintre armăturile de străpungere măsurată în dreptul perimetrului de referinţă de bază (u1)
nu trebuie să depăşească 1,5d , iar în dreptul ultimului perimetrului de armături transversale nu trebuie
să depăşească 2,0d.
Gujoane cu cap
φ10 / 130
Gujoane cu cap
φ10 / 130
B 68
B.8 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări marginale placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale
φ σ sd
lb = ⋅ Lungimea de ancorare măsurată de la faţa stâlpului
4 f bd
f bd = 2.25 ⋅η1 ⋅ η 2 ⋅ f ctd
φ= 18 mm
σ sd = 435 mm η1 = 1
η2 = 1
f c td = 1.2 Mpa
lb = 725 mm f bd = 2.7 Mpa
B 69
B.9 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări marginale placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
EXEMPLUL B9
B 70
B.9 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări marginale placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
În acest exemplu se prezintă modul de calcul şi de dimensionare a îmbinării dintre placa peste
etajul 3 şi stâlpul marginal de la intersecţia axelor 1 şi H.
Placa are grosimea de 230 mm, iar stâlpul are secţiunea transversală 450 x 450 mm.
Se utilizează beton de clasă C25/30 şi armături de străpungere din oţel BSt500.
Rezultă:
B 71
B.9 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări marginale placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
B 72
B.9 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări marginale placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
Geometrie c2
hs = 230 mm
c 1= 450 mm c1
c 2= 450 mm
Materiale
Beton
fck = 25 MPa
fcd= 16.7 MPa 22/200 22/200
Otel hs
fywk = 500 MPa
fywd= 435 MPa
c1
Caracteristici sectiune
ds,x = 22 mm - diametrul armăturilor longitudinale întinse pe direcţia OX
sl,x= 200 mm - pasul dintre armăturile longitudinale întinse pe direcţia OX
ds,y= 22 mm - diametrul armăturilor longitudinale întinse pe direcţia OY
sl,y= 200 mm - pasul dintre armăturile longitudinale întinse pe direcţia OY
as1,x= 31 mm - acoperirea cu beton a armăturilor de pe direcţia OX
as1,y= 53 mm - acoperirea cu beton a armăturilor de pe direcţia OY
Eforturi de calcul
VEd= 326.54 kN
Med,x= 10.71 kNm
Med,y= 198.3 kNm
1) Înălţimea utilă a plăcii
dx= 199 mm
dy= 177 mm
dx h
dy
d
d x dy
188 mm
2
B 73
B.9 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări marginale placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
Ca betonul din bielele înclinate să nu se zdrobească efortul de forfecare la faţa stâlpului trebuie să nu
depăşească efortul de poansonare maxim.
V Ed
Ed Rd ,max 0 . 5 f cd
u0 d
Când excentricitatea perpendiculară pe marginea dalei este îndreptată către interior β se obţine astfel:
u1 u
*
k 1 e par 1.249
u1 W1
u * 1 2 min(1 .5 d ,0 .5 c1 ) 4 d c 2 2081 mm
u 1 2 c1 c 2 2 d 2531 mm
k 0.45
M ed , x
e par 32.8 mm
Ve d
c22
W1 c1 c2 4 c1 d 8 d 2 d c2 1140056 mm2
4
u0= 1350 mm - perimetrul stâlpului
f
0 ,6 1 ck 0.54
250 - coeficientul de reducere a rezistenţei betonului fisurat la forţă tăietoare
Ed ,u0 Rd ,max OK
V Ed 1.042 MPa
Ed , u -efortul tangenţial în lungul perimetrului u1
u1* d
*
1
C Rd,c 0 . 18 / c 0.12
200 2.00
k 1
d
v min 0 . 035 k 1 .5 f ck0 .5 0.495
v Rd ,c 0.704 MPa
Ed , u Rd , c
* Este necesară armatură de străpungere
1
B 74
B.9 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări marginale placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
d
1
Ed ,u 1 Rd, cs 0,4 Rd, c 1,5 A s w f y wd,ef s inα
sr u 1 d
Ed, u 1 0,4 Rd, c
A sw u1 sr
1,5 f y wd,ef
0 ,4
A sw
Ed, u 1 Rd , c
u 1 sr 605 mm 2
1 ,5 f y wd ,ef
f ck sr st mm 2
,1 b 0 . 08 19.8
m in
A sw
f yw k 1.5
7) Determinarea perimetrului de control la care nu mai este necesar să se dispună armătură transversală
V
u * out Ed 3080 mm
Rd , c d
1,5d
xd
c1
u *out c 2 2 xd
2
u * c1 c2 3.69
x o ut
d u out
xd 694 mm
Cel mai îndepărtat perimetru al armăturii de străpungere se amplasează la o distanţă cel mult egală cu
1,5d în interiorul perimetrului de control u out.
B 75
B.9 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări marginale placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
Pe direcţie radială distanţa dintre perimetre nu trebuie să depăşească 0,75d , iar distanţa dintre faţa
reazemului şi perimetrul cel mai apropiat de armături de străpungere nu trebuie să depăşească 0,5d.
Gujoane cu cap
10 / 140
Gujoane cu cap
10 / 140
B 76
B.9 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări marginale placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
B 77
B.10 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări de colţ placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale
EXEMPLUL B10
B 78
B.10 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări de colţ placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale
În acest exemplu se prezintă modul de calcul şi de dimensionare a îmbinării dintre placa peste
etajul 3 şi stâlpul de colţ de la intersecţia axelor 1 şi G.
Placa are grosimea de 230 mm, iar stâlpul are secţiunea transversală 450 x 450 mm.
Se utilizează beton de clasă C25/30 şi armături de străpungere din oţel BSt500.
Rezultă:
B 79
B.10 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări de colţ placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale
c2
Geometrie
hs = 230 mm
c1= c1
450 mm
c2= 450 mm
Materiale
Beton
f ck = 25 MPa
φ22/200
φ φ22/200
φ
fcd= 16.7 MPa
hs
Otel
f ywk = 500 MPa
fywd= 435 MPa
Caracteristici sectiune c1
ds,x = 22 mm - diametrul armăturilor longitudinale întinse pe direcţia OX
sl,x= 200 mm - pasul dintre armăturile longitudinale întinse pe direcţia OX
ds,y= 22 mm - diametrul armăturilor longitudinale întinse pe direcţia OY
sl,y= 200 mm - pasul dintre armăturile longitudinale întinse pe direcţia OY
as1,x= 31 mm - acoperirea cu beton a armăturilor de pe direcţia OX
as1,y= 53 mm - acoperirea cu beton a armăturilor de pe direcţia OY
Eforturi de calcul
V Ed= 228 kN
Medxx= 115 kNm
Medyy= 115 kNm
B 80
B.10 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări de colţ placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale
Ca betonul din bielele înclinate să nu se zdrobească efortul de forfecare la faţa stâlpului trebuie să nu
depăşească efortul de poansonare maxim.
V Ed
ν Ed = β ⋅ ≤ ν Rd ,max = 0.5 ⋅ν f cd
u0 ⋅ d
Când excentricitatea perpendiculară pe marginea dalei este îndreptată către interior β se obţine astfel:
u1
β= = 1.432
u 1*
u *1 = min(1.5 ⋅ d ,0.5 ⋅ c1 ) + min(1.5 ⋅ d ,0.5 ⋅ c2) + ⋅π ⋅ d = 1041 mm
u1 = c1 + c2 + π ⋅ d = 1491 mm
ν Ed ,u =
0
1.93 MPa - efortul tangenţial în lungul perimetrului stâlpului
ν Ed ,u0 ≤ ν Rd ,max OK
*
4) Verificarea efortului tangenţial în lungul perimetrului de control de bază (u 1)
VEd
ν Ed , u1* = β ⋅ = 1.669 MPa -efortul tangenţial în lungul perimetrului u1
u1* ⋅ d
Efortul de forfecare preluat de beton este: ν Rd, c = C Rd, c ⋅ k (100 ⋅ ρ l ⋅ f ck )1/3 ≥ ν m in
C Rd,c = 0. 18 / γ c = 0.12
200
k =1+ = 2.00
d
v min = 0 .035 ⋅ k 1.5 ⋅ f ck0.5 = 0.495
v Rd ,c = 0.704 MPa
B 81
B.10 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări de colţ placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale
d 1
ν Ed, u * ≤ ν Rd, c s = 0,75 ⋅ν Rd, c + 1,5 ⋅ A sw ⋅ f y wd,ef ⋅ sinα
u1 ⋅ d
*
sr
1
1,5 ⋅ f yw d ,ef
1,5d
c1 c2 π ⋅ xd
*
u out =+ +
2 2 2
* c c
2 ⋅ u out − 1 + 2
2 2
⇒ x= = 6.83 uout
π ⋅d
x ⋅d = 1284 mm
Cel mai îndepărtat perimetru al armăturii de străpungere se amplasează la o distanţă cel mult egală
cu 1,5d în interiorul perimetrului de control uout.
B 82
B.10 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări de colţ placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale
Pe direcţie radială distanţa dintre perimetre nu trebuie să depăşească 0,75d , iar distanţa dintre faţa
reazemului şi perimetrul cel mai apropiat de armături de străpungere nu trebuie să depăşească 0,5d.
Distanţa dintre armăturile de străpungere măsurată în dreptul perimetrului de referinţă de bază (u1)
nu trebuie să depăşească 1,5d , iar în dreptul ultimului perimetrului de armături transversale nu trebuie
să depăşească 2,0d.
Gujoane cu cap
φ10 / 140
Gujoane cu cap
φ10 / 140
B 83
B.10 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări de colţ placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale
V Ed = 228 kN
V
(
∑ As ≥ Ed f yd fcd
2 ,00
− 0. 5
) f yd = 435 MPa
f cd = 16.7 MPa
∑ As = 1339 mm
2
pe cele 2 laturi
2
As1= 670 mm pe o latură
2
Astfel aria efectiva pe latură a armăturii de integritate este As1= 1005 mm
φ σ sd
lb = ⋅ Lungimea de ancorare măsurată de la faţa stâlpului
4 f bd
f bd = 2.25 ⋅η1 ⋅ η 2 ⋅ f ctd
φ= 16 mm
σ sd = 435 mm η1 = 1
η2 = 1
f c td = 1.2 Mpa
lb = 644 mm f bd = 2.7 Mpa
B 84
B.11 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări de colţ placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
EXEMPLUL B11
B 85
B.11 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări de colţ placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
În acest exemplu se prezintă modul de calcul şi de dimensionare a îmbinării dintre placa peste
etajul 3 şi stâlpul de colţ de la intersecţia axelor 1 şi G.
Placa are grosimea de 230 mm, iar stâlpul are secţiunea transversală 450 x 450 mm.
Se utilizează beton de clasă C25/30 şi armături de străpungere din oţel BSt500.
Rezultă:
B 86
B.11 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări de colţ placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
B 87
B.11 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări de colţ placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
c2
Geometrie
hs = 230 mm
c1= 450 mm c1
c2= 450 mm
Materiale
Beton
fck = 25 MPa
φ22/200
φ φ22/200
φ
fcd= 16.7 MPa
hs
Otel
fywk = 500 MPa
fywd= 435 MPa
Caracteristici sectiune c1
ds,x = 22 mm - diametrul armăturilor longitudinale întinse pe direcţia OX
sl,x= 200 mm - pasul dintre armăturile longitudinale întinse pe direcţia OX
ds,y= 22 mm - diametrul armăturilor longitudinale întinse pe direcţia OY
sl,y= 200 mm - pasul dintre armăturile longitudinale întinse pe direcţia OY
as1,x= 31 mm - acoperirea cu beton a armăturilor de pe direcţia OX
as1,y= 53 mm - acoperirea cu beton a armăturilor de pe direcţia OY
Eforturi de calcul
VEd= 151.9 kN
Med,x= 72.5 kNm
Med,y= 81.82 kNm
1) Înălţimea utilă a plăcii
dx= 199 mm
dy= 177 mm
dx h
dy
d=
(d x + dy )
= 188 mm
2
B 88
B.11 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări de colţ placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
Ca betonul din bielele înclinate să nu se zdrobească efortul de forfecare la faţa stâlpului trebuie să nu
depăşească efortul de poansonare maxim.
V Ed
ν Ed = β ⋅ ≤ ν Rd ,max = 0.5 ⋅ν f cd
u0 ⋅ d
Când excentricitatea perpendiculară pe marginea dalei este îndreptată către interior β se obţine astfel:
u1
β= = 1.432
u1*
u *1 = min(1.5 ⋅ d ,0.5 ⋅ c1 ) + min(1.5 ⋅ d ,0.5 ⋅ c2 ) + ⋅π ⋅ d = 1041 mm
u1 = c1 + c2 + π ⋅ d = 1491 mm
f ck
ν = 0 ,6 1 − = 0.54
250 - coeficientul de reducere a rezistenţei betonului fisurat la forţă tăietoare
ν Ed ,u =
0
1.29 MPa - efortul tangenţial în lungul perimetrului stâlpului
ν Ed ,u0 ≤ ν Rd ,max OK
*
4) Verificarea efortului tangenţial în lungul perimetrului de control de bază (u 1)
VEd
ν Ed ,u = β ⋅ = 1.112 MPa -efortul tangenţial în lungul perimetrului u1*
u1* ⋅ d
*
1
Efortul de forfecare preluat de beton este: ν Rd, c = C Rd, c ⋅ k (100 ⋅ ρ l ⋅ f ck )1/3 ≥ ν min
ν Ed ,u > 0.4 ⋅ν Rd , c
*
1
⇒ Este necesară armatură de străpungere
B 89
B.11 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări de colţ placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
d 1
ν Ed, u ≤ ν Rd, cs = 0,4 ⋅ν Rd, c + 1,5 ⋅ A sw ⋅ f y wd,ef ⋅ sinα
u1 ⋅ d
1
sr
ν Ed, u1 − 0,4 ⋅ν Rd, c
⇒ A sw ≥ ⋅ u1 ⋅ s r
1,5 ⋅ f y wd,ef
7) Determinarea perimetrului de control la care nu mai este necesar să se dispună armătură transversală
xd
V
u *out = β ⋅ Ed = 1643 mm
ν ⋅d
Rd , c 1,5d
c1 c2 π ⋅ xd
u *out =
+ +
2 2 2
c c
2 ⋅ u *out − 1 + 2 uout
2 2
⇒ x= = 4.04
π ⋅d
x⋅d = 760 mm
Cel mai îndepărtat perimetru al armăturii de străpungere se amplasează la o distanţă cel mult egală cu
1,5d în interiorul perimetrului de control uout.
B 90
B.11 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări de colţ placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
Pe direcţie radială distanţa dintre perimetre nu trebuie să depăşească 0,75d , iar distanţa dintre faţa
reazemului şi perimetrul cel mai apropiat de armături de străpungere nu trebuie să depăşească 0,5d.
Distanţa dintre armăturile de străpungere măsurată în dreptul perimetrului de referinţă de bază (u1) nu
trebuie să depăşească 1,5d , iar în dreptul ultimului perimetrului de armături transversale nu trebuie să
depăşească 2,0d.
Gujoane cu cap
φ10 / 140
Gujoane cu cap
φ10 / 140
B 91
B.11 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări de colţ placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
V Ed = 234 kN
V
(
∑ As ≥ Ed f yd f cd
2 ,00
− 0. 5
) f yd = 435 MPa
f cd = 16.7 MPa
∑ As = 1374 mm
2
pe cele 2 laturi
2
As1= 687 mm pe o latură
2
Astfel aria efectiva pe latură a armăturii de integritate este As1= 1005 mm
φ σ sd
lb = ⋅ Lungimea de ancorare măsurată de la faţa stâlpului
4 f bd
f bd = 2.25 ⋅η1 ⋅ η 2 ⋅ f ctd
φ= 16 mm
σ sd = 435 mm η1 = 1
η2 = 1
f c td = 1.2 Mpa
lb = 644 mm f bd = 2.7 Mpa
B 92
B.12 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp cu gol în vecinătatea stâlpului la solicitări
gravitaţionale
EXEMPLUL B12
93
B.12 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp cu gol în vecinătatea stâlpului la solicitări
gravitaţionale
În acest exemplu se prezintă modul de calcul şi de dimensionare a îmbinării dintre placa peste
parter şi stâlpul interior de la intersecţia axelor 3 şi I, în vecinătatea căreia există un gol în placă.
Placa are grosimea de 230 mm, iar stâlpul are secţiunea transversală 600 x 600 mm.
Se utilizează beton de clasă C25/30 şi armături de străpungere din oţel BSt500.
NEd MEd
Rezultă:
94
B.12 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp cu gol în vecinătatea stâlpului la solicitări
gravitaţionale
Geometrie
hs = 230 mm
c1= 600 mm
c1
c2= 600 mm
c2
Materiale
Beton
f ck = 25 MPa
fcd= 16.7 MPa φ22/200
φ φ22/200
φ
Otel hs
f ywk = 500 MPa
fywd= 435 MPa
c1
Caracteristici sectiune
ds,x = 22 mm - diametrul armăturilor longitudinale întinse pe direcţia OX
sl,x= 200 mm - pasul dintre armăturile longitudinale întinse pe direcţia OX
ds,y= 22 mm - diametrul armăturilor longitudinale întinse pe direcţia OY
sl,y= 200 mm - pasul dintre armăturile longitudinale întinse pe direcţia OY
as1,x= 31 mm - acoperirea cu beton a armăturilor de pe direcţia OX
as1,y= 53 mm - acoperirea cu beton a armăturilor de pe direcţia OY
Eforturi de calcul
V Ed= 1102 kN
Med= 62.2 kNm
95
B.12 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp cu gol în vecinătatea stâlpului la solicitări
gravitaţionale
l = 1000 mm
l 2 c1
⋅ + 2⋅d c1 y 2ϕ
2 2 =
y= 208 mm
c1 c2
l+
2
c2 c − y c1 − y
2
W1 = 4 ⋅ c2 ⋅ d + c1 ⋅ c2 + 16 ⋅ d + 2 ⋅ π ⋅ d ⋅ c2 + 1 + 1
2
+ ⋅ y = 2254631 mm2
2 2 2
k = 0.6 - coeficient ce ţine cont de raportul laturilor stâlpului
M Ed u 1
β =1+ k ⋅ = 1.068
V Ed W 1
ν Ed ,u =
0
2.61 MPa - efortul tangenţial în lungul perimetrului stâlpului
ν Ed ,u0 ≤ ν Rd ,max OK
C Rd,c = 0. 18 / γ c = 0.12
200
k =1+ = 2.00
d
v min = 0 .035 ⋅ k 1.5 ⋅ f ck0.5 = 0.495
v Rd ,c = 0.704 MPa
96
B.12 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp cu gol în vecinătatea stâlpului la solicitări
gravitaţionale
1,5 ⋅ f yw d ,ef
1,5d x⋅ d
ϕ= 8.746162 °
u out
uout − 2 ⋅ (c1 + c2 ) + c2 ⋅ tan ϕ
x= = 5.86
2 ⋅ π ⋅ d − 2 ⋅ d ⋅ tan ϕ
x ⋅ d = 1102 mm
Cel mai îndepărtat perimetru al armăturii de străpungere se amplasează la o distanţă cel mult egală
cu 1,5d în interiorul perimetrului de control uout.
97
B.12 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp cu gol în vecinătatea stâlpului la solicitări
gravitaţionale
Pe direcţie radială distanţa dintre perimetre nu trebuie să depăşească 0,75d , iar distanţa dintre faţa
reazemului şi perimetrul cel mai apropiat de armături de străpungere nu trebuie să depăşească 0,5d.
Distanţa dintre armăturile de străpungere măsurată în dreptul perimetrului de referinţă de bază (u1)
nu trebuie să depăşească 1,5d , iar în dreptul ultimului perimetrului de armături transversale nu trebuie
să depăşească 2,0d.
Gujoane cu cap
φ10 / 130
Gujoane cu cap
φ10 / 130
98