Lucarea laborator 1. Tehnologia programarii M.U.C.N.

1.Obiectul lucrarii:
Consta in analizarea procesului tehnologic de prelucrare mecanica a M.U.C.N.

2.Consideratii teoretice:
Pentru prelucrarea pe M.U.C.N. este necesar ca diferentele subansamblului ale masinilor
sa execute o serie de miscari intr-o succesiune data,dupa un ciclu de lucru.Daca miscarile sunt
comandate automat=M.U.
Un sistem de comanda ,dupa prog prezinta parametrii de functii ai M.U.pe elemente
purtatoare de programe de la cartel perforate la CD,HDD etc.
Deoarece tipul de produs cel mai des intilnit revine pieselor executate in piese mici,ceea
ce impune trecerea rapida de la un produs la altul,progamul de lucru trebuie sa fie schimbat usor
si rapid,deci in concluzie M.U.C.N .–urile sunt intilnite in cadrul sistemelor flexibile de
productie.
3.Tehnologia programarii M.U.C.N. - elaborarea tehnologica de prelucrare a pieselor pe
M.U.C.N.comporta anumite particularitati:
a) modul in care se transmit informatii catre M.U.;
b) modul de generare al suprafetelor;
c) modul in carese transmit informatiile de la un sistem la altul.

Obs: Pentru ca informatiile necesare prelucrarii piesei sa poata fi transmise organelor de lucru a
M.U.se introduce ECN.(echipament cu comanda numerica).
Totalitatea instrumentelor codificate necesare pentru transpunerea integral a programelor
de prelucrare a unei piese pe o anumita M.U., redactate intr-un anumit cod, formeaza programul
sursa sau TABELUL PROGAM –PIESA (TPP).

Compartiment proiectare tehnologica

Plan de operatie

Compartiment de programare
Figura 1

Program prelucrare piesa

Compartiment comanda numerica

Informatii deplasare Informatii comutare Informatii despre scula aschietoare

M.U.

Executie piesa 1

Piesa finita
 Comezile transmise organului de executie se adreseaza organelor mobile ale M.U. care
trebuie sa se deplaseze pe traiectoriile necesare generarii suprafetelor piesei.
Comezile de comutare asigura schimbarea anumitor parametrii a regimului de aschiere
in cursul prelucrarii( adancimea de aschiere, avansul, turatia).
Dupa natura mijloacelor de implementare a programului exista:
a) programare analogica – se caracterizeaza prin faptul ca purtatorul de program este
materializat printr-un sablon-model.
b) programare numerica – care consta in transpunerea planelor de operatii a M.U. in comezi
discrete, codificate, in conformitate cu limbajul (codul) E.C.N.

In functie de elaborarea programului exista:

a) programare directa;
b) programare asistata de calculator.

4.Sisteme de coordinate pe M.U.C.N. – pentru a programa diferitele miscari ale organului M.U.
este necesar ca aceasta sa fie raportate la un sistem de coordonate.

z
C Figura 2

y
0
A

Originea sistemului de referinta este aleasa arbitrar astfel incat sa se realizeze (

asigure) facilitatea de reglare si punere in functiune a M.U.

2
5.Structuri E.C.N. – depinde de tipul comezilor pe care echipamentul este capabil s ail
transmita M.U. Exista 3 tipuri de comenzi numerice:
a) comenzi de pozitionare – care asigura deplasarea in coordonate dintr-un punct in altul,
fiind utilizat de cele mai multe ori la M.U. de gaurit;
b) comezi de prelucare liniara –dupa un contur care, de regula, este un contur rectiliniu;
c) comezi de conturare –cand miscarea este realizata dupa o traiectorie continua.

6.Scrierea in limbaj formal – elaborarea programul de prelucrare concretizat in TPP prezinta

necessitate utilizarii uni sistem de scriere simbolica (limbaj formal).
Exista 2 sisteme de scriere formala:
a) scriere numerica;
b) scriere alfa-numerica.

Diviziunea cea mai mica dintr-un program o cosntituie cuvantul, care este alcatuit
numai din cifre (la scrierea numerica), fie din cifre si litere (la scrierea alfa-numerica). Mi multe
cuvinte formeaza o fraza (bloc de informarmatii).
Totalitatea frazelor care stabilesc succesiunea de prelucrare a unei piese formeaza
TPP, care reprezinta programul sursa.
Adresele se impart in 3 categorii distincte:
a) adrese geometrice – care indica deplasarile oganelor mobile ale M.U. pe directile
coordonatelor x, y si z;
b) adrese tehnologice – care indica comenzile prin care se stabilesc parametrii regimului de
aschiere: F= viteza de avans; S=turatia arborelui principal al M.U; T= tipul sculei
aschietoare;
c) adrese preparatorii (G) si auxiliare(M)- adresele G se refera la pozitionarea si eventualele
coordonate ale sculei aschietoare, in timp ce adresele M se refera la comenzile ce pot fi
realizate print-o comutare electrica (pornire-oprire M.U.)

7.Codificarea adreselor:
a) codificarea adreselor geometrice –se face prin indicarea adresei si continutului acesteia.
“+” si “-“ ne indica sensul de deplasare pe axa considerate,

Exp: X X 5000,40 - deplasarea se realizeaza pe axa x, sens pozitiv,

distanta de 5000.40 mm
Partea Partea
intreaga fractionala

b) codificarea adreselor tehnologice (F,S,T):

Exp: T - varianta maxima T999 ( 99 scule aschietoare cu 9 posibilitati de pozitioanare a

sculei)

3
 T - varianta maxima T99 ( 9 scule aschietoare cu 9 posibilitati de pozitionare a
sculei)

T02, unde 0 sensul turatiei ( 0=in sensul acelor de ceasornic si 1 in sens invers acelor ce
ceasornic).

Gradul turatiei:
Turatia dintr-o
1-Lenta
gama aleasaa
2-Rapida

S21 – tipul de turatie si turatie lenta.

F01 SI F02 – nu sunt singurele utilizate. Pentru fiecare piesa au o directie bine determinata
notata de obicei cu w sau ὠ

G - varianta maxima T99 ( 9 scule aschietoare cu 9 posibilitati de pozitioanare a

sculei)

M - varianta maxima T99 ( 9 scule aschietoare cu 9 posibilitati de pozitionare a

sculei)

Gama lenta de turatie VS Gama rapida de turatie

Simbolizare Valoarea rot/min Simbolizare Valoarea rot/min

S11 30 S12 60
S21 47 S22 94
… … … …
… … … …
S91 790 S92 1580