UNIVERSITATEA „ TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV

PROGRAMUL DE STUDII: MASTER „INGINERIA SI SUDURA

MATERIALELOR AVANSATE”

SUDAREA CU ELEMENT ROTATIV

PROFESOR ÎNDRUMĂTOR, STUDENT

MASTERAND,

Prof. Dr. Ing. Radu IOVANAS Ene Emanuel-Stefan

1
Cuprins: 1) Sudarea prin frecare cu element active rotitor;
2) Avantajele si dezavantajele procedeului de sudare prin frecare cu
element active rotitor;

3)Principiul de functionare

4)Unghiul de inclinare al sculei si adancimea pe care este introdus

cilindrul in raport cu suprafata materialului

5)Materiale ce pot fi sudate cu acest procedeu

6)Aplicatii ale acestui procedeu

2
 Sudarea prin frecare cu element rotativ

Sudarea prin frecare cu element rotativ este un procedeu de imbinare in stare

solida care se bazeaza pe incalzirea prin frecare si deformarea plastic a materialului
pieselor, produsa prin interactiunea unei unelte de sudare rotative, neconsumabile, cu
suprafete de imbinat( fara a se atinge punctual de topire al materialelor de sudat).

Acest procedeu de sudura a fost inventat si experimentat de Wayne Thomas si o

echipa de colegi de la Institutul de sudura Marea Britanie, in decembrie 1991.

Domeniul de componente si materiale pentru care se poate utilize procedeul FSW

este in continua expansiune, procedeu devenind rapid o tehnlogie industriala importanta.
Exista cazuri in care nu este necesara intotdeauna o sudura continua pentru a indeplini
cerintele de performanta ale produsului. Astfel la aplicatii unde este necesara o rezistenta
mai scazuta si la component profilate proiectantii trebuie sa ia in considerare realizarea
unor tipuri de suduri intermitente. Tehnologiile de sudare in puncte bazate pe frecare, ca
de exemplu sudarea prin frecare in puncte(FSpW) si sudarea prin frecare in puncte cu
element active rotitor(FSSW) sunt metode de imbinare in stare solida prin care se produc
prinderi sub forma de puncte. Aceste tehnologii se bucura de o atentie considerabila in
partea industriei producatoare de component auto si industriei aeronautice, datorita
faptului ca aceste procedee reprezinta o alternative care inlatura dezavantajele prezentate
de utilizarea sudarii prin topire si a nituirii.

3
 Procedeul de sudare prin frecare cu element active rotitor(Friction Stir Welding)
este considerat un punct de referinta in dezvoltarea tehnologiilor de imbinare a
diferitelor materiale, precum si al conceptiei si executiei sudate complexe. Procedeul
ecologic de sudare FSW a cunoscut o evolutie rapida prin acordarea unui interes
deosebit in lumea stiintifica, captand, deopotriva , atentia celor mai prestigioase centre
de cercetare din Europa, Japonia si S.U.A., precum si a unor companii industrial de
renume din sectoare de varf ca aerospatial sau transport terestru.

Colectivul de cercetare angrenat in proiect isi propune dezvoltarea procedeului de

sudare FSW prin contributii proprii inovative pe 2 directii de cercetare:

-sudarea hibrida, cu aport suplimentare de caldura prin incalzire suplimentarea cu are

electric

-WIG, cu arc electric rotitor, plasma sau cu fascicule laser

-in scopul extinderii posibilitatii de utilizare a procedeului la imbinarea otelurilor de

mare rezistenta si la realizarea unor imbinari eterogene cu diferente semnificative intre
proprietatile celor 2 materiale ca, de exemplu, otel aluminiu, imbinari greu sau chiar
imposibil de realizat prin alte procedee;

4
-incarcarea prin frecare cu element active rotitor FSW cu unealta consumabila din
material avansate( aliaje de Al, Mg, Ti, Cu), a unor suprafete din otel pentru
imbunatatirea unor suprafete functionale.

Acest proces este utilizat in principal pe aluminiu si de cele mai multe ori pe piese
mari, care nu pot fi usor tratate termic.

Metoda se bazeaza pe forjarea componentelor de aluminiu fara ca temperature sa

depaseasca punctual de topire al materialului. Aceasa se obtine prin utilizarea unei
unelte rotative care se deplaseaza de-a lungul rostului si imbina componentele prin
forjare. Dupa forjare, rosturile sunt in cea mai mare parte netensionate si au o suprafata
de fund perfecta datorita faptului ca sunt sudate dintr-o parte.

Sfera corespunzatoare de aplicare FSW:

-constructii navale;

-platforme maritime

-industria aerospatiala;

-vagoane de cale ferata, tramvaie, vagoane de metrou;

5
-industria constructoare de masini;

-fabricarea berii;

-constructia de poduri;

-fabricarea motoarelor electrice

-idustria de aparare;

-elemente de raciere.

Fig1.Masina de sudat FSW. Fig2.Detaliu masina sudare FSW.

La sudarea materialelor cu duritati mari, pe masina de sudare FSW existenta

datorita solicitarilor radiale mari asupra uneltei de sudare s-au constata devieri ale
pozitiei arborelui principal al capului de sudare fata de axa verticala si la grosimi
relative mici de material, s=4-6 mm.

6
Avantajele si dezavantajele procedeului de sudare prin
frecare cu element rotitor active

Avantajele acestui procedeu sunt:

-Proprietati mecanice ale imbinarii foarte bune;

-Calitatea sudurii este excelenta

-Lipsa porilor care pot aparea in cazul sudarii cu arc electric

-Lipsa gazelor si a fumului care apare la sudarea cu arc electric

-Lipsa elementelor consumabile

-Poate suda in toate pozitiile

-Impact scazut apupra mediului inconjurator

-Usor de automatizat

7
-In general realizeaza o suprainaltare minima si un aspect la sudurii esthetic, aceste
lucruri eliminand necesitatea unor lucrari prin aschiere dupa sudura.

8
 Dezavantaje:

-Prezenta gaurii de final prin care se retrage scula;

-O viteza de sudare mai mica in comparative cu alte procedee de sudare dar acest
lucru poate fi benefic daca numarul de treceri este mic;

-Este mai putin flexibil decat sudarea manuala cu arc electric.

Principiul de functionare

In cazul procedeului de sudare prin frecare cu element activ rotitor se utilizeaza un

cilindru profilat la un capat( profil care poate fi filetat sau plat) care are o miscare
de rotatie si o viteza de deplaseare constanta, fiind pozitionat in zona de imbinare
dintre 2 piese, care sunt apropiate. Cele 2 piese trebuie sa fie bine fixate astfel incat
sa nu se departeze una de cealalta in timpul procesului de sudare. Lungimea
portiunii profilate trebuie sa aibe contact in permanenta cu suprafata de lucru.

9
Datorita frecarii se genereaza caldura intre echipamentul de sudare( cilindurul si
suprafata profilata) si materialul celor 2 piese. Aceasta caldura impreuna cu cea
care apare in urma procesului de amestecare, produc o plastifiere a materialului
pieselor fara atingerea punctului de topire. Datorita atingerii temperaturii de
plastifiere se realizeaza procedeul de amestec care reprezinta trecerea materialului
din fara cilindrului in spatele acestuia, timp in care se aplica o forta suplimentarea
pentru a consolida materialul sudat. Sudarea materialului este posibila datorita
deformatiilor plastic severe ce apar in stare solida, care cauzeaza o recristalizare
dinamica a materialului de baza.

10
Devoltarea procedeului de sudare FSW prin contributii proprii innovative pe 2
directii de cercetare;

--sudarea hibrida, cu aport suplimentar de caldura prin incalzire suplimentara cu

arc electric WIG( fig. 1), cu arc electric rotitor, plasma sau cu fascicule laser-in
scopul extinderii posibilitatii de utilizare a procedeului la imbinarea otelurilor de
mare rezistenta si la realizarea unor imbinari eterogene cu diferente semnificative
intre proprietatile celor 2 materiale ca, de exemplu, otel-aluminiu, imbinari greu
sau chiar imposibil de realizat prin alte procedee;

--incarcarea prin frecare cu element active rotitor FSW cu unealta consumabila din
material avansate(aliaje de Al, Mg, Ti, Cu) a unor suprafete din otel pentru
imbunatatirea suprafetelor functionale(fig. 2).

11
 Problematica incarcarilor de suprafata cu straturi functionale prin procedeul
de sudare FSW cu unealta consumabila nu a fost abordata pe plan mondial. Din
punct de vede stintiific, aplicare noii tehnici implica cercetari complexe pentru:
stabilirea materialelor pentru formarea straturilor compatibile cu aplicarea FSW,
definirea marimilor de intrare si de iesire ale sistemului strat-substrat, interactiunea
strat-substrat la incarcarea FSW cu unealta consumabila.

Fig.2 Schita incarcare FSW cu unealta consumabila

Exemple de scule pentru sudarea cu FSW

12
 Unghiul de inclinare al sculei si adancimea pe care este introdus cilindrul in
raport cu suprafata materialului.

Adancimea pe care este introdus cilindrul in raport cu suprafata materialului

reprezinta un parametru foarte important pentru obtinerea unei imbinari sudate de
buna calitate, deoarece aceasta actiune conduce la exercitarea unei presiuni chiar
sub cilindru, care ajuta la forajarea materialului care se afla in spatele sculei.
Inclinatia sculei cu 2-4 grade, astfel incat partea din spate sa fie mai joasa decat
partea din fata, adduce un efect benefic in procesul de forjare al materialului.

13
 Materiale ce pot fi sudate cu acest procedeu

Procedeul de sudare prin frecare cu element active rotitor poate fi folosit

pentru imbinarea unei mari varietati de material si combinatii de materiale. Pentru
aliaje de aluminiu, urmatoarele aliaje pot fi sudate cu usurinta.

Grosimea maxima ce poate fi sudata la o singura trecere este dependent de

puterea echipamentului de sudare, dar grosimi mai mari sau egale cu 50 mm. se pot
suda.

-2000 series aluminium (Al-Cu);

-5000 series aluminium (Al-Mg);

-6000 series aluminium (Al-Mg-Si);

-7000 series aluminium (Al-Zn);

-8000 series aluminium (Al-Li).

Alte material ce pot fi sudate cu acest pocedeu sunt:

-cupru si aliajele sale

-plumb
14
-aliaje de magneziu

-zinc

-oteluri inoxidabile

-aliaje de nichel.

Sudarea prin frecare cu element active rotitor a doau table de aluminiu.

Oteluri si aliaje de titan.

Cel mai popular aliaj de aluminiu turnat, contine 8et% silicon. De aceea in urma
solidificarii prezinta zone cu o mixtura eutectica de aluminiu in solutie solida cu
silicon pur si zone denditrice. Dupa solidificare particulele devin fragile. Sudarea
prin sudare cu element active rotitor prezinta avantajul de a amesteca materialul
din zona de imbinare fapt care conduce la eliminarea porilor din imbinare si a

15
particulelor din silicon fragile in urma procedeelor mecanice, dupa cum se poate
vedea si in imaginea de mai jos

Micrografia optician care este prezentat:

a) Materialul
b) Zona afectata termic
c) Zona influentata termomecanic.

16
17
Aplicatii ale acestui procedeu

18
Bibliografie:

http://www.msm.cam..ac.uk./phase-trans/2003/FSW/aaa.html

http://www.scienedirect.com/science

http://en.wikipedia.org/wiki/friction_stir_welding

19