Aspecte practice de jocuri didactice folosite pentru formarea reprezentărilor

matematice în invăţământul preşcolar

1. Jocul didactic: Să facem ordine pe masă!

Scopul didactic: clasificarea obiectelor după trei criterii: formă, culoare, dimensiune,
ordonarea grupelor de la mai puţine la mai multe şi invers.

Sarcina didactică: alcătuirea de grupe de obiecte clasificate după trei criterii şi ordonarea acestor
grupe.

Elemente de joc: surpriza, întrecerea, aplauze, mânuirea materialului;

Reguli de joc: copiii lucrează independent, respectând indicaţiile cadrului didactic, formează
şi denumesc grupurile de obiecte, în funcţie de caracteristicile lor.

Materialul didactic: pentru fiecare copil, câte un coşuleţ cu următoarele materiale: 5 jetoane
cu imagini, 4 morcovi (2 groşi şi 2 subţiri), două beţe (lung şi scurt), 15 buline (1 bulină albă,
2 buline roşii, 3 buline galbene, 4 buline albastre, 5 buline verzi).

Organizarea activităţii: aşezarea meselor în formă de careu, pregătirea şi distribuirea

coşuleţelor cu materiale.

Desfăşurarea activităţii:

Exerciţii pregătitoare: Se intuieşte materialul cu ajutorul copiilor, care sunt solicitaţi să spună
ce au primit în coşuleţe. Apoi li se indică să răstoarne coşuleţele pe masă şi să încerce ,, să facă
ordine pa masă’’.

Anunţarea jocului: Se anunţă titlul jocului.

Explicarea şi demonstrarea jocului: La solicitarea cadrului didactic, copiii clasifică obiectele

după formă şi spun ce grupe au format.

Desfăşurarea jocului: Se păstrează pe măsuţe doar morcovii şi beţişoarele, restul materialului

punându-se în coşuleţ. Se analizează morcovii şi se observă că nu toţi sunt la fel, unii sunt groşi,
alţii subţiri. La fel se observă prin comparare că şi beţişoarele diferă: unul este lung, altul scurt.
Copiii clasifică apoi independent morcovii după criteriul grosimii şi beţişoarele după criteriul
lungimii.

Complicarea jocului: Se lucrează cu bulinele, care sunt clasificate după culoare, apoi grupele
de buline, aşezate pe coloane verticale, se aranjează de la grupa cu cele mai puţine la grupa cu

1
cele mai multe. Apoi sub formă de întrecere, de la grupa cu cele mai multe la grupa cu cele mai
puţine. Se aplaudă câştigătorii

Încheierea jocului: Copiii îşi aleg din coşuleţ un morcov sau un beţişor şi formează patru
grupe, în funcţie de caracteristicile materialului ales.

2.Jocul: Cum așezăm jucăriile ?

Scopul didactic: precizarea poziţiilor spaţiale: deasupra, sub, la, stânga, la dreapta, folosirea
numerelor cardinale şi ordinale.

Sarcina didactică: aşezarea mulţimilor de obiecte în diferite poziţii, numărarea obiectelor unei
mulţimi, sesizarea lipsei unei grupe de obiecte, precizarea poziţiei grupei cu ajutorul
numeralului ordinal.

Elemnte de joc: mişcare, surpriză, închiderea-deschiderea ochilor, mânuirea materialului.

Reguli de joc: copiii grupează jucăriile după formă, le aşează pe etajeră respectând poziţiile
spaţiale, specifică poziţia unei grupe faţă de alta, numără elementele dintr-o grupă, precizează
a câta grupă este. Le semnal, copiii închid ochii, o grupă se ascunde, iar la deschiderea ochilor
precizează care grupă lipseşte.

Material didactic: o etajeră, un camion jucărie, două mingi, trei ursuleţi.

Organizarea activităţii: mobilierul se aranjează în formă de semicerc, se pregăteşte materialul

Desfăşurarea activităţii:

Exerciţii pregătitoare: materialul se află pe masă, acoperit. Se intuieşte cu ajutorul ghicitorilor.

Se grupează jucăriile după formă, se numără. Se numără şi rafturile etajerei, se reamintesc
poziţiile dreapta-stânga.

Anunţarea temei:se comunică titlul jocului şi ceea ce urmează a se executa: aranjarea jucăriilor
pe etajeră, într-o anumită ordine.

Explicarea şi demonstrarea jocului: se aşează una dintre mulţimile de jucării pe raft, conform
indicaţiilor: la stânga sau la dreapta. Se precizează pe al câtelea raft se găseşte grupa. Alt copil
numără elementele acesteia.

2
Executarea jocului: se procedează la fel cu toate mulţimile de jucării. Se stabilesc poziţiile lor
relative (una faţă de alta) pe raft: la dreapta, la stânga, sub, etc.

Complicarea jocului: la semnal, copiii închid ochii, timp în care se ascunde o mulţime de
jucării. La al doilea semnal, copiii deschid ochii şi trebuie să sesizeze ce mulţime lipseşte şi
locul unde era aşezată.

Închiderea jocului: fetiţele se aşează în stânga cadrului, iar băieţii în dreapta, activitatea se
încheie şi se părăseşte sala.

3.Jocul: Să ajutăm iezișorii?

Scopul didactic: perceperea poziţiei diferitelor elemente ale unui grup unele faţă de altele:
departe, aproape, lângă, unul după altul, între.

Sarcina didactică: aşezarea corectă a elementelor din grup, în funcţie de cerinţă şi

recunoaşterea schimbării locului unui element din grup.

Elemente de joc: mişcarea, închiderea-deschiderea ochilor, surpriza, mânuirea materialelor;

Reguli de joc: la semnalul cadrului didactic, copiii închid ochii, iar acesta schimbă poziţia
caprei faţă de iezi sau poziţiile acestora. La următorul semnal, copiii deschid ochii, privesc cu
atenţie şi semnalează schimbările survenite în modul de aşezare a grupurilor de elemente şi a
elementelor aceluiaşi grup.

Materialul didactic: măşti pentru capră şi iezi, un coş.

Organizarea activităţii: mobilierul se aranjează în formă de semicerc, se pregăteşte materialul.

Desfăşurarea activităţii:

Exerciţii pregătitoare: se intuieşte materialul, se aleg iezii şi capra.

Anunţarea temei: se anunţă titlul jocului şi ceea ce se urmăreşte.

Explicarea şi demonstrarea jocului: se aşează iezii şi capra în diferite poziţii unii faţă de alţii:
departe, aproape, între, unul după altul, pentru a familiariza copiii cu poziţiile spaţiale.

Executarea jocului: la semnal, copiii închid ochii, se schimbă poziţia caprei sau a iezilor. La
semnalul următor, copiii deschid ochii şi semnalează noua poziţie a elementelor. Se va urmări
o exprimare corectă pe cât posibil. Jocul se repetă de mai multe ori.

3
Complicarea jocului: Se pot chema alţi copii care să se aşeze în diferite poziţii faţă de capră
sau iezi.

Încheierea jocului:copiii se împart pe grupe; într-o grupă copiii se aşează unul după altul, în
alta departe unul de altul, în alta aproape unul de altul. Se reaminteşte titlul jocului şi se fac
aprecieri.

4.Jocul: Să aruncăm mingile la coș!

Scopul didactic: clasificarea obiectelor după criteriul culorii.

Sarcina didactică: alcătuirea grupelor de obiecte după culoare şi denumirea lor.

Elemente de joc: aruncarea mingii, închiderea-deschiderea ochilor, mişcarea, surpriza,

aplauze.

Reguli de joc: copiii care au mingi de aceeaşi culoare ca şi mingea păpuşii le aruncă la coş şi
denumesc grupa de mingi formată în coş.

Material didactic: o păpuşă, trei mingi de culori diferite pentru cadrul didactic, câte o minge
din fiecare culoare pentru fiecare copil, un coş.

Organizarea activităţii: se pregăteşte şi se acoperă materialul, scăunelele vor fi aşezate în

semicerc.

Desfăşurarea activităţii:

Exerciţii pregătitoare: captarea atenţiei se face cu ajutorul păpuşii. Se prezintă materialul sub
formă de surpriză. Se recunosc culorile mingilor.

Anunţarea temei: se anunţă titlul jocului.

Explicarea şi demonstrarea jocului: păpuşa ia o minge. Copiii recunosc obiectul şi spun ce

culoare are. Se aleg şi celelalte mingi de aceeaşi culoare, iar la comanda ,,Mingile la coş'', copiii
pun mingile în coş. Se golesc mingile din coş pe covor şi copiii sunt întrebaţi ce grupă s-a
format. Se amestecă din nou mingile.

Executarea jocului: Se reia acelaşi scenariu, păpuşa alege o minge, iar copiii, pe rând, iau alte
mingi de aceeaşi culoare, până nu mai sunt astfel de mingi. La semnalul ,,Mingile la coş'', copiii

4
pun mingile în coş. Coşul se goleşte şi se insistă pe verbalizare: s-a format grupa mingilor
galbene, de exemplu. Se repetă acţiunea pentru toate culorile.

Complicarea jocului: Copiii grupează mingile pe covor, după culoare. Închid ochii, iar păpuşa
ascunde o grupă de mingi. La semnal, deschid ochii şi spun care grupă lipseşte. Răspunsurile
corecte se aplaudă.

Închiderea jocului: Se reaminteşte titlul jocului şi se adună pe rând toate grupele de mingi din
coş, insistându-se asupra verbalizării , de exemplu: ,,Mingile galbene la coş''.

5. Jocul: Cu Zîna Toamna!

Scopul didactic: consolidarea deprinderii de a compara grupe de obiecte şi de a sesiza unele

relaţii cantitativ. Consolidarea deprinderii de a construi grupe de obiecte după formă;
dezvoltatarea rapidităţii şi a promtitudinii în gândire.

Sarcina didactică: gruparea obiectelor după formă, realizarea corespondenţei între elementele
a duoă mulţimi şi sesizarea diferentei dintre acestea.

Elemente de joc: prezenţa Zânei Toamnei, închiderea şi deschiderea ochilor, coroniţe surpriză
de la Zâna Toamnă.

Reguli de joc: prin vocea educatoarei, Zâna Toamnei va indica sarcinile jocului ce vor urma.
Cele două grupe de copii răspund pe rând, fiecare răspuns corect fiind recompensat cu o
crizantemă. Colegii dintr-o echipă se vor sprijini între ei pentru a rezolva sarcinile.

Material didactic: prezenţa Zânei Toamnei, fructe şi legume de toamnă, coşul Toamnei plin
cu fructe şi legume, fişe individuale de lucru.

Organizarea activităţii: se aşează mobilierul, se pregăteşte materialul.

Desfăşurarea activităţii:

Exerciţii pregătitoare: se intuieşte materialul.

Anunţarea temei: se anunţă titlul jocului şi ceea ce se urmăreşte.

5
Explicarea şi demonstrarea jocului: Zâna Toamnă va alege copiii care vor fi vânzători şi care
vor fi cumpărători. Cumpărătorii vor solicita vânzătorilor din coşul Toamnei cantităţii de
legume şi fructe diferite.

Executarea jocului: la semnalul Zânei Toamnă copiii vor schimba rolurile din vânzători în
cumpărători solicitându-şi grupe de mere, grupe de castraveţi, grupe de mere mari şi mici,
morcovi mai lungi sau mai scurţi. Rezolvarea corectă a sarcinii este recompensată cu o
crizantemă din parte Zânei.

Complicarea jocului: Educatoarea le solictă elevilor să grupeze fructele şi legumele în funcţie

de culoare, iar mai apoi în grupa fructelor şi grupa legumelor.

Încheierea activităţii: Se reaminteşte titlul jocului, se stabilește câştigătorul jocului.

6. Cu Iepurilă la concurs

Scopul didactic: clasificarea obiectelor după criterii comune şi compararea grupelor de obiecte
după indicatorul de cantitate.

Sarcina didactică: numărarea obiectelor în limitele 1-3, asocierea cantităţii la număr şi invers,
aşezarea corectă a elementelor în grup, în funcţie de cerinţă.

Elemente de joc: prezenţa Iepuraşului-Rilă, tobă.

Reguli de joc: toate sarcinile încep la semnalul sonor al Iepuraşului-Rilă,răspunde copilul atins
de acesta, ceilalţi ascultă şi aplaudă. La semnal, copiii închid şi deschid ochii, denumesc şi
motivează acţiunea.

Material didactic: tobe, masca Iepuraşului-Rilă.

Organizarea activităţii: mobilierul se aranjează în formă de semicerc, se pregăteşte materialul

didactic.

Desfăşurarea activităţii:

Exerciţii pregătitoare: se intuieşte materialul, se face cunoştinţă cu Iepurilă-Rilă.

Anunţarea temei: Iepuraşul-Rilă anunţă titlul jocului şi le propune copiilor ca împreună să

formeze mulţimi de obiecte.

6
Explicarea şi demonstrarea jocului: Iepurilă-Rilă le propune copiilor să identifice în clasă
grupe cu un obiect, le solicită mai apoi să identifice sau să constituie, în sala de grupă, o grupă
cu două elemente. La semnalul sonor, sarcina propusă este de a aşeza grupele în diverse poziţii
spaţiale. Cere aşezarea grupei cu două obiecte lângă catedră.

Executarea jocului: Iepuraşul-Rilă solicită denumirea materialului din coşuleţe. Solicită

constituirea grupelor după criteriul propus la semnal, cerându-le să scoată pe rând grupe diferite
de obiecte cu un obiect, cu două sau cu trei obiecte, pe care să le aşeze în diferite poziţii spaţiale.

Complicarea jocului: Iepuraşul propune exerciţii cu cele trei grupe constituite, astfel că îî
solicită pe copii să ridice grupa cu tot atâtea jetoane câte bătăi auziţi – 3, mai apoi să aşeze sub
masă grupa care are tot atâtea jetoane câte urechi are Iepurilă-Rilă – 2, iar în final să aşeze în
coşuleţ grupa cu tot atâtea elemente câte catedre există în sala de grupă – 1.

Încheierea jocului: Iepuraşul-Rilă face aprecieri asupra modului de desfăşurare al activităţii,

repetând cu preşcolarii titlul jocului.

7.Jocul: Unde este căsuța mea?

Sopul didactic: realizarea de clasificări, denumirea corectă a relaţiilor spaţiale.

Sarcina didactică: constituirea grupelor după criteriul formei, denumirea corectă a pieselor cu
cele patru atribute: formă, mărime, culoare, grosime. Denumirea corectă poziţiilor spaţiale pe
care grupele le ocupă una faţă de alta.

Elemente de joc: închiderea-deschiderea ochilor, aplauze, surpriza.

Reguli de joc: copiii împart obiectele în grupe după formă doar la semnalul educatoarei,
specifică poziţiile spaţiale ale acestora. La semnalul educatoarei închid ochii, timp în care
educatoarea schimbă ordinea căsuţelor, la deschiderea ochilor copiii sunt solicitaţi să precizeze
schimbarea.

Material didactic: trusa logico-matematică, planşe cu obiecte, căsuţe confectionate din carton.

Organizarea activităţii: se pregăteşte şi se acoperă materialul, scăunelele vor fi aşezate în

formă de semicerc.

Desfăşurarea activităţii:

Exerciţii pregătitoare: captarea atenţiei se face prin prezentarea căsuţelor şi a pieselor din
trusa logico-matematică sub formă de surpriză.

7
Anunţarea temei: se anunţă titlul jocului.

Explicarea şi demonstrarea jocului: pe sol sunt aşezate căsuţele de carton copiii stabilesc
gruparea elementelor şi separarea lor în căsuţe. Educatoarea separă grupa pătratelor, pe care o
aşează la căsuţa pătratelor.

Executarea jocului: copiii formează grupa pătratelor, a triunghiurilor, a dreptunghiurilor şi a

cercurilor. Sunt solicitaţi să precizeze câte grupe au format, câte căsuţe sunt pe covor. Mai apoi
li se adresează întrebări pentru stabilirea poziţiilor spaţiale ale acestora: ,,Unde este aşezată
căsuţa pătratelor?’’, ,,Ce căsuţă are la stânga ei?’’, ,, Care dintre căsuţe este mai aproape de
voi?’’.

Complicarea jocului: la semnal copiii închid ochii, este schimbată ordinea căsuţelor, piesele
râmănând pe loc. Copiii sunt solicitaţi să observe modificarea făcută şi să reconstituie situaţia
iniţială şi să numere câte piese mari sunt în fiecare căsuţă, mai apoi câte piese roşii sunt în total.
Li se prezintă o planşă în care trebuie să identifice poziţiile spaţiale ale obiectelor desenate.

Închiderea jocului: Se reaminteşte titlul jocului, se fac aprecieri cu privire la modul de

desfăşurare al jocului.

8. Jocul: Cum grupăm obiectele?

Scopul didactic: identificarea, intersecţia, reuniunea, diferenţa, complementarea, poziţiile

spaţiale, clasificarea obiectelor după diferite criterii.

Sarcina didactică: gruparea elementelor după criteriul formă şi aşezarea lor în diferite poziţii
spaţiale.

Reguli de joc: sunt împărţiţi copiii în trei grupe, fiecare grupă realizând clasificarea obiectelor
şi stabilirea poziţiilor spaţiale la semnalul educatoarei, verbalizând şi motivând acţiunea.

Material didactic: tablă magnetică, mere roşii mici şi mari, pomi confecţionaţi din carton,
bărci cu pânză, planşa înfăţişând un lac, blocuri de jucărie.

Organizarea activităţii: se pregăteşte materialul didactic, iar scăunelele sun aşezete în

semicerc.

Desfăşurarea activităţii:

8
Exerciţii premărgătoare: se prezintă desenele de pe tablă şi imaginile cu magneţi sub formă
de surpriză.

Anunţarea jocului: Se anunţă titlul jocului.

Explicarea şi demonstrarea jocului: Se împarte colectivul în trei grupe. Fiecare grupă

primeşte materialul cu care va lucra, se precizează pe tabla magnetică unde vor fi aşezate
jetoanele cu magneţi. Educatoarea execută această activitate pe tabla magnetică.

Desfăşurarea jocului: fiecare grupă este solicitată să aşeze toate merele mari în pomul care
este mai în faţă, şi toate merele roşii în pomul din spate, să aşeze toate bărcile cu pânze pe un
lac, iar bărcile mari pe celălalt lac şi să aşeze toate blocurile cu 3 etaje în cercul roşu.

Complicarea jocului: fiecare grupă de lucru justifică operaţiile precum şi poziţiile spaţiale pe
care le ocupă obiectele cu care au lucrat. Educatoarea revine cu întrebările de control: ,,Sunt
toate merele mari în pomul de aproape?’’etc.

Încheierea jocului: se fac observaţii cu privire la modul de participare la activitate. Se oferă

recompense.