Sunteți pe pagina 1din 12

11.11.

2015
Dr. Procesual Civil – Curs 6

Interventia fortata – continuare

Partile care pot formula apel impotriva hotararii cand avem in proces si cerere de chemare
in judecata si cerere de chemare in garantie.

A. Cererea de chemare in garantie este facuta de parat


 1. Daca se admite cererea de chemare in judecata si se admite si cererea de chemare
in garantie (daca este intemeiata):
 Paratul poate face apel impotriva reclamantului : P->R (pentru ca s-a admis
cererea de chemare in judecata )
 Chematul in garantie poate face apel contra paratului sau a reclamantului (desi
intre chematul in garantie si reclamant nu exista raporturi de drept substantial) : G-
>P/R
Exemplu: R il da in judecata pe P care a cumparat un imobil de la G, pe care P il cheama in
garantie.
 Daca se admite actiunea lui R este normal ca paratul sa poate face apel impotr. lui P.
 Si G poate face apel impotriva P, ca s-a admis cererea de chemare in garantue, dar
poate face si impotriva lui R ca are interes. Practic, G are cel mai mare interes sa faca
apel impotriva lui R pentru ca asa isi poate garanta succesul deplin, poate determina
alta solutie in cererea de chemare in garantie( sa se respinga) daca in apel s-ar
respinge actiunea principala.

 2. Daca se admite cererea de chemare in judecata si se respinge cererea de chemare


in garantie pentru ca nu este intemeiata.
 Paratul poate face apel impotriva reclamantului sau a chematului in garantie sau
atat impotriva reclamantului cat si a chematului in garantie impreuna. P-
>R/G/R+G

 3. Daca se respinge cererea de cemare in judecata, se respinge si cererea de chemare


in garantie( in ipoteza in care aceasta este formulata de parat, despre care vorbim)
ca lipsita de obiect sau de interes.
 Reclamantul poate face apel impotriva paratului, dar poate face si impotriva
paratului si chematului in garantie impreuna, daca respingerea cererii de
chemare in judecata este din cauza apararilor lui G: De exemplu, in cazul evictiunii
cel mai autorizat sa aduca documente doveditoare este G, de f multe ori.
Cumparatorul bunului nu prea are habar de ce a fost la momentul vanzarii, nu stie
care a fost sirul instrainarilor.
 Daca reclamantul face apel numai impotriva paratului, paratul poate face un
apel provocat impotriva lui G.
Apelul provocat : art. 473 NCPC

Art. 473: Apelul provocat


În caz de coparticipare procesuală, precum şi atunci când la prima instanţă au intervenit terţe persoane
în proces, intimatul este în drept, după împlinirea termenului de apel, să declare în scris apel împotriva altui
intimat sau a unei persoane care a figurat în primă instanţă şi care nu este parte în apelul principal, dacă acesta
din urmă ar fi de natură să producă consecinţe asupra situaţiei sale juridice în proces. Dispoziţiile art. 472 alin.
(2) se aplică în mod corespunzător.
Ipoteza e urmatoarea : Solutia din cererea de chemare in judecata este de respingere si se
respinge si cererea de chemare in garantie ca lipsita de obiect sau de interes. Reclamantul face apel
numai impotriva paratului. Paratul isi pune problema: am de ce sa fac apel impotriva chematului pt
ca solutia este de respingere ca lipsita de obiect sau de interes?
- Daca nu face apel si in cererea de chemare in garantie, impotriva chematului in garantie
, la cererea de chemare in judecata, in apel s-ar putea schimba solutia si sa ii dea dreptate
reclamantului- sa o admita. In situatia asta instanta de apel, nu se va mai pronunta si pe
cererea de chemare in garantie pentru ca nu exista un apel pentru asta. Si paratul ar
ajunge intr-o situatie mai proasta decat ar fi fost daca s-ar fi admis in prima instanta. Ar
trebui sa faca o noua cerere pentru chemarea in garantie. Aceasta este admisibila, nu
are autorit de lucru judecat prima respingere, pt ca nu s-a analizat pe fond,
intrucat a ramas fara obiect. Dar este definitiva!
Pentru a scapa de asteasta situatie, NCPC prevede institutia apelului provocat, pe care
poate sa-l faca chiar si dupa dupa implinirea termenului de 30 de zile de la comunicarea hotararii.
Pentru ca el ia cunostinta de apelul reclamantului abia atunci cand e citat.

B. Cererea de chemare in garantie este facuta de reclamant


 1. Daca se admite cererea de chemare in judecata si se respinge cererea de chemare
in garantie ca lipsita de obiect sau de interes:
 Paratul poate face apel impotriva reclamantului SAU chiar si a chematului
in garantie ( doar daca reclamantul a castigat datorita apararilor facute de
chematul in garantie). Cand paratul face apel impotriva reclamantului, acesta
poate face apel provocat impotriva chematului in garantie !

 2. Daca se respinge cererea de chemare in judecata si se admite cererea de chemare


in garantie (daca este intemeiata):
 Reclamantul poate face apel impotriva paratului
 Chematul in garantie poate face apel impotriva reclamantului sau
impotriva paratului ( chiar daca nu are niciun raport de dr substantial cu
paratul)
 Daca se respinge cererea de chemare in judecata si se respinge si cererea de chemare
in garantie (daca este neintemeiata):
 Reclamantul poate face apel impotriva paratului/ chematului in
garantie

Comparatie
 Chemarea in judecata a altei persoane
 Chemarea in garantie
 Aratarea titularului dreptului
 Introducerea fortata in cauza, din oficiu

I. Domeniul de aplicare :
 Chemarea in judecata a altei persoane : Orice cerere
 Chemarea in garantie: Orice cerere care pune in discutie un drept garantat :raport de
garantie sau de despaguburi.
 Aratarea titularului dreptului : Numai cereri reale
 Introdcerea fortata in cauza, din oficiu: Cereri in materie necontencioasa sau in cereri in
materie contenciaosa , doar in cazuri expres prevazute de lege -> teoretic in orice fel de
cerere in materie contencioasa, daca se prevede expres
II.Titularul cererii
 Chemarea in judecata a altei persoane si chemarea in garantie: Aceste cereri pot fi
formulate de catre orice parte initiala a litigiului : reclamant, parat , chiar si intervenient
principal
 Aratarea titularului dreptului: numai paratul
 Introducerea fortata din oficiu: tutularul cererii este instanta – cand este vorba de o
introducere din oficiu pura- alin. 1 art 78.

La art. 78 alin 2 – cand raportul juridic dedus judecatii impune introducerea, judecatorul
pune in discutia partilor( coparticipare procesuala obligatorie- doar atunci, sau si cand e
facultativ la primul termen cand reclam isi poate modifica cererea). Cand pune in discutie
parilor, in aceasta ipoteza de la alin 2 : cererea poate fi formulata de orice parte poate
introduce: si reclamantul si paratul, chiar si procurorul cand participa : art. 684 NCC in
materia partajului, spre exemplu)

III. Termen :
 Chemarea in judecata a altor persoane si chemarea in garantie:
 reclamantul sau intervenientul: pana la terminarea cercetarii
judecatoresti in prima instanta
 paratul : odata cu intampinarea, cand aceasta este obligatorie sau cel
mai tarziu la primul termen la care paratul este legal citat, cand
intampinarea nu este obligatorie.
 Aratarea titularului dreptului:
 Parat - Odata cu intampinarea sau la primul termen la care paratul este legal citat,
atunci cand intampinarea nu e obligatorie ( Pt ca intampinarea sa nu fie obligatorie
trebuie sa se prevada expres)
 Introducerii fortata din oficiu : pana la termninarea cercetarii judecatoresti, in prima
instanta.Nu este posibila in apel. Daca judecatorul constata mecesitatea introducerii fortate
dup etapa cercetarii judecatoresti: va putea repune cauza pe rol si va putea introduce.

IV.Competenta
Toate cererile de introducere fortata sunt incidentale si se solutioneaza de catre instanta
investita cu cerereaa principala.
Totusi, uneori se pot disjunge cand intarzie judecarea cererii prinicpale. Dar competenta
ramane castigata in favoarea instantei care judeca cererea principala : chiar acelasi complet va
judeca.

V.Forma cererii
 Chemarea in judecata a altei persoane, chemarea in garantie si aratarea titularului
dreptului: cerere scrisa si motivata care se comunica partii adverse si celui chemat in
judecata
 Introducerea fortata din oficiu: Art. 78 alin 1 incheierea instantei. Pe alin 2 , art 78: nu
este nevoie de cerere scrisa. Trebuie sa fie de acord la interpelarea instantei, se consemneaza
in incheiere si este citat.

VII. Admiterea in principiu


 Chemarea in judecata a altei persoane, chemarea in garantie, aratarea titularului
dreptului: Da, se aplica art. 64-65 NCPC. Noutate in NCPC. In VCPC, numai interventia
voluntara(principala si accesorie) era supusa admitrii in principiu.
 Introducerea fortata din oficiu : nu avem aceasta procedura de admitere in principiu, nici
pe art. 78 alin 1, nici pe alin 2
VIII. Pozitia tertului :
 Chemarea in judecata a altei persoane: Tertul este reclamant, hotararea isi produce efecte
si asupra sa.
 Chemarea in garantie: Tertul este o parte independenta in proces, cam un parat al celui
care l-a chemat( si veritabil parat in cererea de chemare in garantie). Nu are raporturi de dr
substantia cu cel care nu l-a introdus. Astfel, tertul chemat in garantie nu va putea fi oblig sa
plateasca cheltuieli de judecata fata de partea care nu l-a introdus si nici sa ceara cheltuieli
de la partea care nu l-a introdus.. I le poate cere partii care l-a introdus si acesta se intaoarce
impotriva celuilalt.
 Aratarea titularului dreptului : Tertul poate avea pozitia de parat sau de intervenient
principal: depinde dupa cum poate fi scos din proces sau nu
 Introducerea fortata in cauza: Veritabil reclamant sau parat -> are pozitia
corespunzatoare din raportul juridic dedus judecatii.
Art 78 NCPC este o incercare a legiutorului de a salvgarda o cerere incompleta sub aspectul
numarului de parti. Este o omisiune a reclamantului care n-a numarat bine cine sunt cei care
trebuie sa faca parte din coparticiparea obligatorie. Instanta fie ii introduce fortat sau fie pune in
discutie( cu conditia sa fie caz de coparticipare obligatorie).
Tertul poate fi fie reclamant, fie parat, depinde. De regula este parat: spre exemplu in cazul unei
cereri privind anularea unui act. Exista si situatia in care tertul poate fi si parat si reclamant: la
partaj.

Reprezentarea partilor in procesul civil

 1. Reprezentarea legala: Doua categ de persoane:


 Cei care nu pot sta in proces: minori < 14 ani si cei pusi sub interdictie: reprezentati
de parinti sau tutore.
 Cei cu capacitate de exercitiu restransa: sunt asistati, nu reprezentati. Asistarea se
aproprie de reprezentare, dar nu este acelasi lucru.

 2. Reprezentarea judiciara:
A. Curatela
 art. 58 NCPC – in cazul persoanelor fizice, in cazul conflictului de interese dintre
reprezentant si cel reprezentat.
 Sau un alt caz: o persoana juridica este parte in proces si fie nu are reprezentant, fie
in proces este in conflict de interese cu reprezentantul.
 Si in ipoteza art. 167 NCPC :
Art. 167: Citarea prin publicitate
(1) Când reclamantul învederează, motivat, că, deşi a făcut tot ce i-a stat în putinţă, nu a reuşit să afle
domiciliul pârâtului sau un alt loc unde ar putea fi citat potrivit legii, instanţa va putea încuviinţa
citarea acestuia prin publicitate.
(2) Citarea prin publicitate se face afişându-se citaţia la uşa instanţei, pe portalul instanţei de judecată
competente şi la ultimul domiciliu cunoscut al celui citat. În cazurile în care apreciază că este necesar,
instanţa va dispune şi publicarea citaţiei în Monitorul Oficial al României sau într-un ziar central de
largă răspândire.
(3) Odată cu încuviinţarea citării prin publicitate, instanţa va numi un curator dintre
avocaţii baroului, potrivit art. 58, care va fi citat la dezbateri pentru reprezentarea intereselor
pârâtului.

 Se instituie un curator si in ipoteza art. 202 alin. 3:


Art. 202: Reprezentarea judiciară a părţilor în caz de coparticipare procesuală
(1) În procesele în care, în condiţiile art. 59, sunt mai mulţi reclamanţi sau pârâţi, judecătorul, ţinând
cont de numărul foarte mare al acestora, de necesitatea de a se asigura desfăşurarea normală a activităţii de
judecată, cu respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale părţilor, va putea dispune, prin rezoluţie,
reprezentarea lor prin mandatar şi îndeplinirea procedurii de comunicare a actelor de procedură numai pe
numele mandatarului, la domiciliul sau sediul
acestuia.
(2) Reprezentarea se va face, după caz, prin unul sau mai mulţi mandatari, persoane fizice ori persoane
juridice, cu respectarea dispoziţiilor privind reprezentarea judiciară.
(3) Dovada mandatului va fi depusă de către reclamanţi în termenul prevăzut la art. 200 alin. (3), iar de
către pârâţi, odată cu întâmpinarea. Dacă părţile nu îşi aleg un mandatar sau nu se înţeleg asupra
persoanei mandatarului, judecătorul va numi, prin încheiere, un curator special, în condiţiile art. 58
alin. (3), care va asigura reprezentarea reclamanţilor sau, după caz, a pârâţilor şi căruia i se vor
comunica actele de procedură. Măsura numirii curatorului se comunică părţilor, care vor suporta
cheltuielile privind remunerarea acestuia.

Spre exemplu: angajatii politiei romane dau in judecata MAI: sa zicem 400, 500 de reclamanti:
Asta ar insemna 400, 500 de citatii, sigur cel putin una se greseste. Asta => inseamna lipsa de
procedura si vor trebui refacute toate si s-ar intarzia procesul foarte mult.
Si din acest motiv, cand nu isi aleg un mandatar sau nu se inteleg asupra persoanei lui => se
numeste un curator.
 Mai exista obligatia instituirii unui curator: si pe la executarea silita etc.

 Curatorul nu e ales nici de lege( nu intra la reprezentarea legala), nici de parti( nu intra la
reprezentarea conventionala) ci de instanta( = reprezentarea judiciara).
Curatorul este un avocat: conform art. 58: instanta il va numi dintr-o lista pusa la dispozitie
de catre Baroul din raza teritoriala a instantei.
Cine plateste curatorul?
Statul a considerat ca in anumite cazuri anumite parti sunt intr-un deficit de aprare=> si prin
institutia curatorului a pus la dispozitia acestora o aparare cel putin rezonabila ( Nu e chiar o
aparare super calificata pt ca de obicei persoanele reprezentate de curator nu prea poat furniza info
care sa ii stea la baza apararii : e minor ce stie el despre acte?). Dar macar curatorul isi poate da
seama ca s-a implinit termenul de prescriptie, pune intreb martorilor, deci poate asigura o minima
aparare.
Dar nu il poate palti statul doar pentru ca el a vrut sa instituie( Pe aceasta ratiune: tot
statul a instituit si expertizele si ele sunt platite de parti)
Cel care trb sa suporte este persoana in favoarea careia se numeste curatela!= Cea
aflata in nevoie, dar daca aceasta persoana nu poate plati, inst pune cheltuielile in sarcina
persoanei interesate de continuarea procesului: reclamantul, chiar daca nu el beneficiaza.
Nu se considera ca curatorul lucreaza pt reclamant, instanta a obligat reclamantul la plata, nu ii face
o favoare ca il plateste, plateste pt ca are interes sa continue procesul, instanta stabilind onorariul. (
Tot asa cum o parte plateste expertiz: asta nu inseamna ca se face expertiza cum vrea partea, nu
lucreaza pentru parte) Art. 58 alin 4 teza 1
Daca reclamantul se afla intr-o ipoteza in care ar trebui sa primeasca ajutor public
judiciar, are venituri sub acele plafoane si beneficiaza de ajutor public judiciar: in acest caz
curatorul este platit de catre stat.

! Diferenta dintre avocatul din oficiu curator:


 Avocatul din oficiu are contact cu clientul, curatorul in cele mai multe ori nu are ( spre
exemplu are in ipoteza art. 202 alin 3, dar aici nu pledeaza, doar primeste actele de
procedura.)
 Avocatul din oficiu: este platit mereu de stat. Apare in procesul penal si in civil cand partea
beneficiaza de ajutor public judiciar si instanta apreciaza ca ii trebuie avocat: statul plateste
 Pentru plata avocat din oficiu : exista un protocol intre Ministerul Justitiei si Uniunea
Barourilor: stabileste plafonul de plata pt avocatii din oficiu. Dar nu prevede si pentru
curatela, aici stabileste instanta, dar se poate orienta dupa protocol si asa ar fi corect.
B. Sechestrul asigurator – un alt caz de reprezentare judiciara : art 952 NCPC si urmatorele.
Art. 976 NCPC : sechestrul judiciar: Exemplu: revendicare bunuri mobile, reclamantul se teme
ca paratul sa nu instraineze bunurile si tertul sa spuna ca e buna-credinta si sa nu poata fi evins. In
acest caz reclamantul cere sechestru judiciar si se indisponibilizeaza bunurile: se numeste
administrator-sechestru: poate sta in judecata: daca un tert ar revendica si el bunul, paratul va
fi reprezentat de acest administrator-sechestru : aceasta pentru ca ar fi posibil ca paratul sa
provoace pe un tert sa faca revendicare si sa aschieseze si bunurile sa iasa de sub sechestru si sa le
dobandeasca acest tert, de la care paratul sa le recupereze apoi

 3. Reprezentarea conventionala: partile pot veni singure la proces si se pot reprezenta,


dar au dreptul sa se prezinte prin reprezentant conventional.
Exista si situatii cand reprezentarea nu este posibilia: este obligatoriu sa fie partile
prezente: Exemplu: in cazul divortului: daca nu se prezinta personal => respingerea cererii ca
nesustinuta. Se considera ca judecatorul le poate da sfaturi partilor de impacare si din acest motiv
este necesara prezenta lor personala.

Mandatar avocat- mandatar neavocat


 Nu e obligatoriu ca partile sa se reprez prin avocat, avocatul nu are monopoul reprezentarii,
are doar monopolul postularii( punerii de concluzii).

I. Forma si continutul mandatului :


 Mandatar avocat : baza raportului de reprezentare este contractul de reprezentare:
contractul de asistenta judiciara. In instanta se prezinta cu imputernicirea avocatiala
eliberata pe baza contractului: aceasta face dovada calitatii lui. Imputernicirea avocatiala
nu trebuie semnata de client, doar contractul se semneaza de client. Imputernicirea se
semneaza pe baza contractului, de catre avocat.
E o usoara anomalie: dovedeste prin ceva eliberat de el, in baza contractului, contrac pe care
nu il arata instantei. Aceasta deoarece actele facute de avocat pentru reprezentare sunt
considerate ca fiind acte autentice: declaratia aia este considerata autentica. Aceatsa prezumtie
nu poate fi infranta decat prin inscrierea in fals. Si se face proces separat de inscriere in fals si se
verifica. Daca nu se dovedeste inscrierea in fals avocatul poate cere despagubiri pentru
defaimare.
 La mandatarul neavocat: act autentificat sau declaratie verbala in instanta si
consemnata in incheiere.
Forma: mandat special: ad litem: pentru chemarea in judecata si reprezentarea in proces.
Exceptie: totusi mandatul ar putea fi unul general cand
 este dat unui prepus
 sau cand mandantul nu are nici domiciul nici resedinta in tara.

II.Puterile conferite:
 Mandatarul avocat : Art 26 statutul profesiei de avocat: acte pt buna desfasurare... Poate
face si acte de dispoz daca acest drept i-a fost acordat prin contractul de asistenta
juridica. : Renuntare la drept, renuntarea la judecata, achiesare, renuntarea la calea de atac
sau tranzactie.
 Un mandatar neavocat are nevoie de un mandat special, chiar daca are unul ad litem. Si
procura ad litem poate contine aceste imputerniciri speciale.
Avocatul nu are nevoie de unul special, decat de o clauza in contr de asistenta care sa il
imputerniceasca, clauza care va fi mentionata in imputernicire pe baza contractului de asistenta (
nici aici nu aduce contractul) pt ca contractul si imputernicirea au forta de act autentic.
III. Punerea de concluzii :
 Mandatarul neavocat nu poate pune concluzii pe exceptii si nici pe fond: doar mandatarul
avocat.
Mandatarul neavocat: poate soliciat probe, administra probe. Dar daca se invoca prescriptia,
necompetenta, lipsa capacitatii procesuale: tace. => chiar si in ipoteza exceptiilor procesuale:
nu poate pune concluzii!
Nu poate depune nici concluzii scrise.
Exceptii: mandatarul neav poate pune cocluzii fara avocat :
 Cand mandatarul persoanei fizice este sot sau ruda pana la gradul 2 este licentiat
in drept – poate pune concluzii si pe fond si pe exceptii, in fata oricarei instante
 Sau cand dreptul de reprezentare izvoraste din lege sau din hotarare
judecatoreasca ( chiar si incheiere) : reprezentarea legala si judiciara : parintele poate
pune concluzii, curatorul poate pune concluzii.
 O alta exceptie: instantele si parchetele pot fi reprezentate in instanta nu
neaparat de avocat sau consilier juridic, ci de un angajat al instantei : un
judecator, un procuror
Aceasta prevedere nu prea se aplica, a fost prevazuta in lege speciala cand se
lucra la proiectul NCPC si se prevedea obligativitatea reprezentarii prin avocat in
recuts si nu aveau buget instantele sa isi desemneze avocat si desemnau un anagajat.
 In cazul mandatarului avocat mai sunt unele prevedri derogatorii: avocatul care a
reprezentat partea in I instanta ar putea face orice acte pentru pastrarea drepturilor
supuse unui termen, inclusiv exercitarea cailor de atac, chiar daca mandataul lui este expirat:
Exemplu: are mandat pentru o faza procesuala si mandataul lui inceteaza => poate face cale
de atac. Partea poate renunta ulterior. Pentru sustinerea caii de atac este necesar un
nou mandat, doar poate sa declare.

Incetarea mandatului judiciar


Art. 88: Încetarea mandatului
Mandatul nu încetează prin moartea celui care l-a dat şi nici dacă acesta a devenit incapabil. Mandatul
dăinuieşte până la retragerea lui de către moştenitori sau de către reprezentantul legal al incapabilului.

Spre deosebire de cel de drept comun, si mandatul avocat si neavocat:


- nu inceteaza prin moartea celui care l-a dat sau declararea lui ca incapabil. Poate fi retras de
mostenitori sau de reprezentanti.
- in cazul mortii mandatarului- 3 efecte :
 Daca moartea intervine in cursul unui termn pentru declararea caii de atac=> atrage
intreruperea termenului si curgerea unui nou termen de la data unei noi comunicari.
Pentrut ca de mandatarul decedat era cel cauia i se comunica hotatarea, partea poate nici
nu stie ca el a primit hotatarea
 Daca moartea intervine cu mai putin de 15 zile inaintea de ziua infatisarii, este permisa
suspendarea procesului – art. 418 alin. 2 NCPC
 Conduce si la o suspendare a perminarii. Suspendarea de drept a procesului suspenda si
termenul de perimare: Art. 418 alin 2, dar termenul se perminare se supenda numai
timp de 1 luna si numai daca evenimentul a intervnit in ultimele 3 luni ale
termenului de perminare.

Renuntarea la madatat si revocarea :


Sunt opozabile celeilalte parti doar de la comunicare, mai putin in ipoteza cand au fost
facute in sedinta publica si partea cealalta era prezenta.
Mandatarul nu poate reunta la mandat in interiorul termenelor de execitare a cailor de
atac. Art.89 alin. 2 NCPC
Art. 89: Renunţarea la mandat şi revocarea mandatului
(1) Renunţarea la mandat sau revocarea acestuia nu poate fi opusă celeilalte părţi decât de la comunicare, afară
numai dacă a fost făcută în şedinţa de judecată şi în prezenţa ei.
(2) Mandatarul care renunţă la împuternicire este ţinut să înştiinţeze atât pe cel care i-a dat mandatul, cât şi
instanţa, cu cel puţin 15 zile înainte de termenul imediat următor renunţării. Mandatarul nu poate renunţa
la mandat în cursul termenului de exercitare a căilor de atac.

Daca renunta: mandatarul raspunde contractual fata de mandant, Termenul de


exercitarea a caii de atac nu se suspenda, curge in continuare. Dar mai precis, mandatarul raspune
numai daca renuntarea nu este justificata, trebuie sa se stabileasca acest lucru. Ipoteze in care
renuntarea este justificata: Daca mandantul mine si ii prezinta faptele distorsionand adevarul, daca
nu plateste onorariul.
Mandantul poate sa denunte contractul in interiorul termenului de exercitare a caii de atac,
norma pe el in protejeaza.
Exceptia lipsei calitatii de reprezentant este o exceptie de procedura si este diferita de
exceptia lipsei calitatii procesuala. Lipsa calitatii procesuale se verifica in persoana partii, iar lipsa
calitatii de reprezentant se verifica in persoana reprezentantului. Esta vorba despre o alta institutie
ce are si o alta sanctiune.
Exceptia lipsei calitatii de reprezentant este o exceptie de incepe printr-un efect
dilatoriu, dardo se transforma intr-un efect peremptoriu. Instanta observand ca in dosar nu
exista dovada calitatii de reprezentant a aceluia care a exercitat actele de procedura, nu va anula
cererea de invadata, ci va da un termen scurt in interiorul caruia partea ar putea sa depuna
dovada sau sa ratifice actele facute fara mandat. Doar in lipsa acestui lucru intervine anularea
cererii sau actului de procedura intocmit de cel fara calitate de reprezentant. Nulitatea este
relativa, dar prin derogare de la regulile clasice, aceasta nulitate va putea fi invocata si de catre
instanta din oficiu. Instanta are interes sa faca acest lucru pt ca in masura in care un act care se face
nu este convenabil partii, acesta la termenul urmator poate sa vina sa zica : nu stiu cu cine ati
verificat probele, eu nu i-am dat mandat, le refacem pe toate.
Art. 219 NCPC prevede obligatia a instantei de a verifica din oficiu reprezentarea,
imputernifirea etc. Daca rezultatul verificarii este negativ, atunci poate invoca din oficiu
nulitatea.
Lipsa calitatii de reprezentant poate fi invocata in tot cursul procesului, dar cu precizarea
ca nu poate fi invocat direct in calea de atac a apelului a recursului, nici pe cale de exceptie, nici
pe cale de motive de apel sau de recurs. Aceasta regula face o aplicatie speciala a existentei
interesului. Daca partea a pierdut procesul nu se va mai putea prevala in niciun caz de lipsa de
reprezentare a partii adverse care desi nu a fost legal reprezentata, prin ipoteza, a castigat procesul.
Textul vorbeste despre lipsa dovezii calitatii de reprezentant, adica are in vedere o persoana
care nu a depus o procura sau imputernicirea.
Daca aceasta imputernicire exista si se pune in discutie lipsa aptitudinii persoanei
respective: spre exemplu: pers care a pus concluzii desi nu era avocat inscris in Barou. Nu
mai e aplic regula si exceptia poate fi invocata si in caile de atac. E vorba de calitatea intrinseca
a persoanei in acest caz.
Conform art. 176 pct.2 NCPC: reprezentarea procesuala reprezinta unul dintre acele motive
de nulitate ce genereaza o nulitate neconditionata de vatamare. Cel de invoca exceptia lipsei
calitatii de reprezentant nu trebuie sa faca dovada vatamarii( nu se permite nici macar proba in
contra unei eventuale prezumtii pentru ca vorbim despre o nulitate neconditionata de vatamare).
Persoanele juridice pot fi reprezentate in proces numai de catre avocat sau consilier juridic.
Nu altceva. La consilierul juridic nu se verifica doar calitatea de consilier ci trebuie sa fie si
anagajat cu contract de munca al persoanei juridice respective. Consilierul se prezinta in
instanta numai cu o delegatie.
Asistenta judiciara
SECŢ IUNEA 5: Asistenţa judiciară
Art. 90: Condiţii de acordare
(1) Cel care nu este în stare să facă faţă cheltuielilor pe care le presupune declanşarea şi susţinerea unui proces
civil, fără a primejdui propria sa întreţinere sau a familiei sale, poate beneficia de asistenţă judiciară, în
condiţiile legii speciale privind ajutorul public judiciar.
(2) Asistenţa judiciară cuprinde:
a) acordarea de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare prevăzute de lege;
b) apărarea şi asistenţa gratuită printr-un avocat desemnat de barou;
c) orice alte modalităţi prevăzute de lege.
(3) Asistenţa judiciară poate fi acordată oricând în cursul procesului, în tot sau numai în parte.
(4) Persoanele juridice pot beneficia de facilităţi sub formă de reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata
taxelor judiciare de timbru datorate pentru acţiuni şi cereri introduse la instanţele judecătoreşti, în condiţiile
legii speciale.

Art. 91: Dispoziţii speciale


Dispoziţiile cuprinse în legi speciale privind scutirea de taxe, tarife, comisioane sau cauţiuni pentru cererile,
acţiunile şi orice alte măsuri luate în vederea administrării creanţelor fiscale rămân aplicabile.

Asistenta judiciara se stabileste printr-un act normativ special: OUG nr. 51/ 2008
Art. 6 OUG nr. 51/2008 – Forme de ajutor public judiciar
Art. 6 Ajutorul public judiciar se poate acorda în următoarele forme:
a)plata onorariului pentru asigurarea reprezentării, asistenţei juridice şi, după caz, a apărării, printr-un avocat
numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim în justiţie sau pentru prevenirea
unui litigiu, denumită în continuare asistenţă prin avocat; - intra aici si plata curatorului, in ipoteza de
exceptie mentionata mai sus.
b)plata expertului, traducătorului sau interpretului folosit în cursul procesului, cu încuviinţarea instanţei sau a
autorităţii cu atribuţii jurisdicţionale, dacă această plată incumbă, potrivit legii, celui ce solicită ajutorul public
judiciar;
c)plata onorariului executorului judecătoresc;
d)scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor
datorate în faza de executare silită.

Ajutorul public judiciar se acorda cand nu se poate face fata unui proces fara a
primejdui intretinerea sau viata familiei.
Notiunea de primejduire – art.8 OUG 51/2008
(1)Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net
lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 300 lei.
În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat.
(2)Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării
cererii, se situează sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de
către stat în proporţie de 50%
(3)Ajutorul public judiciar se poate acorda şi în alte situaţii, proporţional cu nevoile solicitantului, în
cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiţie,
inclusiv din cauza diferenţelor de cost al vieţii dintre statul membru în care acesta îşi are domiciliul sau
reşedinţa obişnuită şi cel din România . Exemplu: cel care avea venit de 400 lei/ membru de familie si avea
actiune in revendicare in care taxele judiciare de timbru erau enorme ( ex: de 100000 euro)

Art. 81
Ajutorul public judiciar se acordă, potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă, independent de starea
materială a solicitantului, dacă prin lege specială se prevede dreptul la asistenţă judiciară sau dreptul la
asistenţă juridică gratuită, ca măsură de protecţie, în considerarea unor situaţii speciale, precum minoritatea,
handicapul, un anumit statut şi altele asemenea. În acest caz, ajutorul public judiciar se acordă fără
îndeplinirea criteriilor prevăzute la art. 8, dar numai pentru apărarea sau recunoaşterea unor drepturi sau
interese rezultate ori aflate în legătură cu situaţia specială care a justificat recunoaşterea, prin lege, a dreptului
la asistenţă judiciară sau la asistenţă juridică gratuită
In Franta, pentru acordarea ajutorului public judiciar, venitul mediu pe membru de familie
nu trebuie sa depaseasca 1250 de euro.
CEDO a fost sesizata in numeroase randuri in legatura cu taxele judiciare de timbru si cu
aceste plafoane. CEDO a spus ca in sine dreptul de acces la justitie nu este unul absolu, poate suferii
restrangeri, daca aceastea sunt impuse de un interes legitim si proportionale.
Taxele de timbru si cheltuielile sunt legitime: pentru ca statul se finanteaza din impozite
sau pentru ca actul sa fie valid spre exemplu( cand era obligatoriu avocatul in recurs), dar statul
trebuie sa gaseasca o formulasa nu ahileze dr: sa suporte statul cand pers nu poate.
Plafoanele le stabilesc statele = marja lor de apreciere
Instanta cometenta sa judece cererea de acordare a ajutorului public judiciar: cea care este
competenta sa judece cauza, iar in caz de executare silita: instanta de execuatre. In ipoteza in care
procesul este in curs: chiar completul investit cu solutionarea cererii.
Caile de atac: in cazul in care se formuleaza o cale de atac, ajutorul public judiciar trebuie
solicitat din nou si se adreseza instantei a carei hotarare se ataca, mai precis cea care a pronuntat
hotararea ataca. Aceasta deoarece sunt si situatii in care se cere ajutor public judiciar pentru
angajarea avocatului care sa iti faca apelul( deci apelul nu e formulat inca, nu se poate cere la
instanta de apel). Dar se solutioneaza de un alt complet.
Conform Art 13 alin 3 OUG,
(1)Ajutorul public judiciar pentru exercitarea unei căi de atac se poate acorda în urma unei noi cereri.
(2)Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar în vederea exercitării unei căi de atac se adresează
instanţei a cărei hotărâre se atacă, în mod obligatoriu, înăuntrul termenului pentru exercitarea căii de
atac şi se soluţionează de urgenţă de un alt complet decât cel care a soluţionat cauza pe fond.
(3)Prin introducerea cererii pentru acordarea ajutorului public judiciar, termenul pentru exercitarea
căii de atac se întrerupe o singură dată, dacă solicitantul depune în termen de cel mult 10 zile
înscrisurile doveditoare prevăzute la art. 14. De la data comunicării încheierii prin care s-a soluţionat
cererea de ajutor public judiciar ori, după caz, cererea de reexaminare, în sensul admiterii, respectiv al
respingerii, începe să curgă un nou termen pentru exercitarea căii de atac.
(4)În cazul admiterii cererii de ajutor public judiciar în condiţiile art. 6 lit. a), instanţa comunică de îndată
încheierea solicitantului şi baroului de avocaţi. Baroul este obligat să desemneze în 48 de ore un avocat cu drept
de a pleda în faţa instanţei de apel sau, după caz, de recurs. Data desemnării avocatului şi datele de identificare
a acestuia se comunică instanţei şi solicitantului în cel mult 48 de ore.
(5)De la data desemnării avocatului potrivit alin. (4) începe să curgă un nou termen pentru exercitarea căii de
atac.
Instanta se pronunta prin incheiere motivata in camera de consiliu, fara ciatare.
 Pentru incheierea de respingere, se poate face cerere de rexaminare care se judeca
in camera de consiliu, de catre un alt complet, dar de la aceeasi instanta. art 15 OUG
nr. 51/2008
Art. 15
(1)Asupra cererii de ajutor public judiciar instanţa se pronunţă, fără citarea părţilor, prin
încheiere motivată dată în camera de consiliu.
(2)Împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel
interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii.
(3)Cererea de reexaminare se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, instanţa
pronunţându-se prin încheiere irevocabilă

 Incheierea de admitere nu poate fi atacata, se considera ca nu exista interes.


Participarea Procurorului in procesul civil

 4 forme de participae
 1. Procurorul poate porni orice actiune civila, ori de cate ori este necesar pentru
apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, pusilor sub interdictie, si
ale disparutilor, precum si in alte cazuri expres prevazute de lege
Procurolul poate porni actiunea pentru protejarea minorilor, disparutilor sau pusilor sub
interdictie sau in alte cazuri prevazute de lege. Art 92 NCPC. Aceste persoane vor fi citatite in
proces, nu numai procurorul si paratul. Dar ei stau in proces prin reprezentant, persoane care sa le
asiste sau curator, dupa caz ( art. 81 alin. 2 NCPC) . Ei pot renunta la actiunea procurorului. De
asemenea, daca procurorul retrage actiunea, partea poate continua. Astfe=> partea are
independenta procesuala fata de procuror si indisponibilitate. Actele de disozitie(exemplu:
renuntarea la drept) facute de aceste persoane, chiar daca sunt autorizate de instanta tutelara,
nu impiedica judecata daca instanta crede ca nu sunt in interesul respectivei persoane=> instanta
le poate ingnora.
Aceasta ipoteza este o derogare de la regulile clasice, procurorul nefiind titularul vreunui drept,
ci un subiect sui generis. Procurorul poate porni actiunea numai in conditii restrictive( cum sunt
cele mentionare: minori, disparuti etc si in conditii expres prevazute de lege- de regula se prevad
aceste cazuri prin legi speciale, exemplu : in contencios administrativ, art.1 alin 4 si 5 din Legea
554/2004)
(4)Ministerul Public, atunci când, în urma exercitării atribuţiilor prevăzute de legea sa organică, apreciază
că încălcările drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanelor se datorează existenţei unor acte
administrative unilaterale individuale ale autorităţilor publice emise cu exces de putere, sesizează instanţa de
contencios administrativ de la domiciliul persoanei fizice sau de la sediul persoanei juridice vătămate.
Petiţionarul dobândeşte, de drept, calitatea de reclamant, urmând a fi citat în această calitate.
(5)Când Ministerul Public apreciază că, prin excesul de putere, concretizat în emiterea unui act
administrativ normativ, se vatămă un interes public, va sesiza instanţa de contencios administrativ competentă
de la sediul autorităţii publice emitente.
De asemenea, potrivit art. 315 alin. 2 lit d NCPP, ordonanta de clasare, cuprinde si dispozitii
privind sesizarea judecatorului de camera preliminara cu propunerea de desfiintarea totala sau
partiala a unui inscris. RIL/2001 – in aceasta situatie, procurorul poate interveni pentru orice
categorie de persoane.
Procurorul poate porni si actiuni strict personale, spre exemlu :
 Exercitarea actiunii in anulare a actelor de dispozitie facute de tutorele minorului ( art.
144 alin 3 NCPC)
 Decaderea dintre drepturile parintesti ( art. 508 NCPC)

 2. Procurorul poate sa puna concluzii in orice proces civil, in oricare faza a


acestuia, daca apreciaza ca este necesar pentru apararea ordinii de drept, a
drepturilor si intereselor cetatenilor
Procurorul participa la judecarea actiunii formulate de ale persoane. Poate sa puna concluzii
in orice proces civil, daca apreziaza ca este necesar pentru apararea ordinii de drept, a dr. si
intereselor cetatenilor. Este lasata la aprecierea procurorului daca participa sau nu.
Totusi, sunt si cazuri expres prevazute de lege in care participarea procurorului este
obligatorie. In aceste cazuri, daca nu participa procurorul, hotararea este nula absolut( = nelegala
constituire a completului) - art. 92 alin 3 NCPC
Exemple de participare obligatorie a procurorului
 Decaderea din drepturile parintesti ( art. 508 NCPC)
 Cauzele privind exproprierea
 Infiintarea unui partid politic
 3. Procurorul poate sa exercite caile de atac impotriva hotararilor pronuntate
in cazurile in care ar fi putut sa introduca cererea de chemare in judecata, chiar
daca nu a pornit actiunea civila, precum si atunci cand a participat la judecata
in conditiile legii.
Asadar, in legatura cu caile de atac, procurorul poate sa exercite calea de atac impotriva
hotararilor pronuntate in actiunile in care ar fi putut sa introduca cererea de chemare in judecata.
Procurorul va putea introduce calea de atac impotriva unei hotarari pronuntate impotriva unei
actiuni introdusa de una dintre parti( fiind una dintre actiunile in care el putea sa introduca
actiunea). Este suficient ca actiunea sa se incadreze in categoria celor in care el avea calitate
procesuala sa introduca actiunea, chiar daca nu a facut-o ( pct 1. din aceasta enumerare)
De asemenea, procurorul va putea sa exercite calea de atac si in toate celelalte cazuri, daca
a participat la judecata.
In ipotezele de la art. 92 alin 1 NCPC( disparuti, minori, interzisi sau alte cazuri
prevazute expres) , procurorul poate formula cale de atac fie ca introdus cererea de chemare in
judecata, fie ca nu si chiar daca a participat la judecata sau nu.
In toate celelalte cazuri, este necesar ca procurorul sa fi participat la judecata

 4. Procurorul poate sa ceara punerea in executare a oricaror titluri executorii


emise in favoarea monorilor, persoanelor puse sub interdictie, disparitilor ,
precum si in alte cazuri prevazute de lege.
Procurorul poate sa solicite punerea in executare a unor titluri executorii, fie hotarari
judecatoresti fie alte titluri executorii, cu conditia ca acestea sa fie emise in favoarea unor
minori, a unor persoane puse sub interdictie sau disparute, precum si in alte cazuri prevazute
expres( in materie de contencios administrativ sau potrivit NCPP).
In toate cazurile Ministerul Public nu datoreaza taxe de timbru si nici cautiune (
potrivit prevederilor art. 92 alin 6 NCPC). Cautiunea este data pentru garantarea anumitor
prejudicii pe care le-ar putea suferi partea adversa ca urmare a derogarii de la o procedura.
Comisia de la Venetia a facut unele recomandari: Recomandarea 1604( 2003) a Adunarii
Parlamentare a Cons Eur privind rolul procuraturii intr-o societate democtratica bazata pe statul de
drept , care vizeaza participarea procurorului la procesele civile. Cand procurorul se manifesta in
afara procesului penal, trebuie asigurat principiul egalitatii armelor intre procuror si ceilalti
participanti( el nu poate avea o pozitie provilegiata fata de avocat). Aceasta conceptie nu se refera
numai la faptul ca i se da cuvantul, ci si cu privire la pozitia sa in sala de sedinta, la posibilitatea
studierii dosarului etc.