Dr.

Procesual Civil – Curs 9

Actele de procedură
 Actul de procedura este orice act( operatiune juridica sau inscris ) facut pentru declansarea
procesului civil sau in cursul si in cadrul procesului, care concretizeaza activitatea procesuala a
tuturor participantilor din proces.
In materie de procedura, exista distinctia intre inscris si operatiune. In dreptul civil,
operatiunea ( negotium) este distincta de inscris(instrumentum). Atunci cand vorbim
despre act juridic, ne referim de regula la negotium, si nu la actul probator. Poata exista un
negotium perfect valabil, dar imposibil de dovedit in lipsa unui instrumentum( partea adversa
ar putea sa recunoasca existenta operatiunii, cu exceptia siatuatiei in care instrumentum este
cerut ad validitatem).
In procedura civila, avem distinctia intre operatriunea juridica si actul ce consemneaza
operatiunea juridica, dar specificul este ca ambele sunt acte de procedura distincte. Actul
juridic in sens de operatiune, in procedura civila, nu va supravietuii fara instrumentum,
pentru ca nulitatea lui instrumentum va atrage si nulitatea lui negotium.
 Spre exemplu, niciodata nu vom putea avea o declaratie de martor fara depozitia
scrisa, chiar daca a fost ascultata de toata lumea.
 De asemenea, o citatie cuprinde 3 elemente:
 Instiintarea ( ”termenul este peste 5 zile”) : este ”operatiunea”= negotium
 Citatia ca document : ”Inscrisul” - instrumentum
 Procesul-verbal de inmanare – face dovada ca hartia a ajuns la destinatar.
Daca lipseste oricare din aceste acte, toata operatiunea de citare va fi nula.
In ceea ce priveste plasarea actului: fie pentru declansarea procesului, fie in cadrul
procesului, trebuie sa aiba legatura cu activitatea de la introducerea cererii de chemare judecata
la comunicarea hotararii.
Clasificarea actelor de procedura:
1. In functie de organul de la care emana : actele partilor; actele instantei; actele
organelor auxiliarea justitiei; actele altor participanti;
2. In functie de continut: actele care contin o manifestare de vointa; actele care constata
o operatiune procedurala;
3. In functie de natura lor : actele judiciare, care se indeplinesc in fata instantei; actele
extrajudiciare, ce se fac in cadrul procesului, dar in afara instantei;
4. In functie de modul de efectuare : actele scrise; actele orale.

Conditii generale ale actului de procedura

Vorbim despre situatia cand legea nu prevede ca pentru un anumit act de procedura este nevoie de o
anumita forma. Spre exemplu: pentru cererea de chemare in judecata se aplica art. 194 NCPC.
1. Actul sa imbrace forma scrisa. Exista o exceptie: pot fi facute si oral si consemnate in
incheiere: desemnarea mandatarului (vezi reprezentare), depozitia martorului: verbal, dar se
consemneaza de grefier, iar la sfarsit consemnarile sunt semnate de catre martor.( Derogare
partiala aici.)
2. Actul de procedura trebuie sa relateze in chiar continutul sau faptul ca
intocmirea sa a fost facuta cu indeplinirea conditiilor prevazute de lege.
E foarte important. Actul nu poate fi completat prin probe extrinseci.
 spre exemplu: daca la citare nu avem proces-verbal care consemneaza ca citarea a
fost inmanta sau procesul-verbal e viciat, nu se poate doved. cu martori, prezumti,
alte inscrisuri care sa confirme faptul ca in ciuda inexistentei procesului-verbal,
totusi s-a produs instiintarea, ca a primit citatia.
  Exemplu: faptul ca procesul-verbal nu a fost semnat de partea careia i s-a inmanat,
nu poate fi inlaturata de faptul ca agentul procedural zice ca au fost de fata vecini
care pot fi chemati ca martori, nu e posibil.
E nedrept, dar daca s-ar putea doved. altfel ar fi haos: sa aduci probe, prezumtii etc. pt
orice lipsa de semnatura.
Exceptii: anexele la act, principiul echipolentei, in cazurile prev de lege.

3. Actul sa fie indeplinit in limba romana

Art. 18 alin. 4 NCPC
Chiar daca toti : judecator, grefier, parti etc. cunosc limba unei minoritati si asa se si
exprima in proces, actele de procedura se fac toate in limba romana : cereri, depozitii, etc.
Aceasta spre exemplu si pentru ca exista posibilitatea ca procesul sa sufere un apel sau un recurs,
acolo poate nu toti stiu limba respectivei minoritati, e firesc sa se faca in limba romana.

Art. 148 NCPC - Conditii generale,cadru, pentru cererile in genere.

 exista si alte cereri: cerere chemare in judecata, cerer de apel, cerere de recurs,
contestatie la executare: pentru care sunt prevazute conditii speciale.
Art. 148: Condiţiile generale
(1)Orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să fie formulată în scris şi să cuprindă
indicarea instanţei căreia îi este adresată, numele, prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori,
după caz, denumirea şi sediul lor, numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa reprezentanţilor lor,
dacă este cazul, obiectul, valoarea pretenţiei, dacă este cazul, motivele cererii, precum şi semnătura.
De asemenea, cererea va cuprinde, dacă este cazul, şi adresa electronică sau coordonatele care au
fost indicate în acest scop de părţi, precum numărul de telefon, numărul de fax ori altele asemenea.
(2)Cererile adresate, personal sau prin reprezentant, instanţelor judecătoreşti pot fi formulate şi
prin înscris în formă electronică, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege.
(3)Dispoziţiile alin. (2) sunt aplicabile în mod corespunzător şi în cazul în care prezentul cod
prevede condiţia formei scrise a susţinerilor, apărărilor sau a concluziilor părţilor ori a
altor acte de procedură adresate instanţelor judecătoreşti.
(4)În cazurile anume prevăzute de lege, cererile făcute în şedinţă, la orice instanţă, se pot
formula şi oral, făcându-se menţiune despre aceasta în încheiere.
(5)Dacă din orice motive, cererea nu poate fi semnată la termenul când a fost depusă sau, după
caz, la primul termen ce urmează, judecătorul va stabili identitatea părţii prin unul dintre
mijloacele prevăzute de lege, îi va citi conţinutul cererii şi îi va lua consimţământul cu
privire la aceasta. Despre toate acestea se va face menţiune în încheiere.
(6)Cererile adresate instanţelor judecătoreşti se timbrează, dacă legea nu prevede altfel.

 Orice cerere adresata instantelor judecatoresti trebuie sa cuprinda:

 indicarea instanţei căreia îi este adresată,
 numele, prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, după caz, denumirea şi sediul lor,
 numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa reprezentanţilor lor, dacă este cazul,
obiectul,
 valoarea pretenţiei, dacă este cazul,
 motivele cererii,
 precum şi semnătura.
 De asemenea, cererea va cuprinde, dacă este cazul, şi adresa electronică sau coordonatele
care au fost indicate în acest scop de părţi, precum numărul de telefon, numărul de fax ori
altele asemenea.
 Cererile adresate personal sau prin reprezentant pot fi formulate si prin inscris in
forma electronica, dar trb sa existe o semnatura electronica, in sensul legisl. Spec.
 Dacă din orice motive, cererea nu poate fi semnată la termenul când a fost depusă sau,
după caz, la primul termen ce urmează, jud. va stabili identitatea părţii prin unul dintre
 mijloacele prevăzute de lege, îi va citi conţinutul cererii şi îi va lua consimţământul
cu privire la aceasta. Despre toate acestea se va face menţiune în încheiere.
 De principiu, cererile adresate instantei sunt supuse unei taxe judiciare de
timbru. Pentru ca sa nu fie supusa , tebuie sa existe scutire prevazuta de lege. OUG
80/2013- taxele judiciare de timbru.
Numarul de exemplare
 Art. 149 NCPC Numărul de exemplare
(1)Când cererea urmează a fi comunicată, ea se va face în atâtea exemplare câte sunt necesare pentru
comunicare, în afară de cazurile în care părţile au un reprezentant comun sau partea figurează în mai multe
calităţi juridice, când se va face într-un singur exemplar. În toate cazurile este necesar şi un exemplar pentru
instanţă.
(2)Dispoziţiile alin. (1) sunt aplicabile în mod corespunzător şi în cazul prevăzut la art. 148 alin. (4), grefierul
de şedinţă fiind ţinut să întocmească din oficiu copiile de pe încheiere necesare pentru comunicare.
(3)Dacă obligaţia prevăzută la alin. (1) nu este îndeplinită, instanţa va putea îndeplini din oficiu sau va putea
pune în sarcina oricăreia dintre părţi îndeplinirea acestei obligaţii, pe cheltuiala părţii care avea această
obligaţie.
(4)În cazul în care cererea a fost comunicată, potrivit legii, prin fax sau prin poştă electronică, grefierul de
şedinţă este ţinut să întocmească din oficiu copii de pe cerere, pe cheltuiala părţii care avea această obligaţie.
Dispoziţiile art. 154 alin. (6) rămân aplicabile.
Daca actul se comunica: sunt necesare atatea exemplare cate parti sunt + unul pentru
instanta: daca ai 2 parti adverse: depui 3 exemplare.
Daca partile au un reprezentant comun, sau daca partea are mai multe calitati: un sing
exemplar pentru acestea.
 Daca nu se depun exemplarele necesare: instanta va putea indeplini din oficiu aceasta
obligatie sau va putea pune in sarcina altei parti : dar pe cheltuiala partii care avea
aceasta obligatie.
Mai precis, instanta multiplica ea sau indica ceileilalte parti sa faca ea pe cheltuiala ei si isi
va deduce apoi. Dar in cele mai multe cazuri indica partii care trebuie sa mai depuna
necesarul de exemplare.

Inscrisurile
Cum se depun inscrisurile? Nu in original, nu copie in legalizata. Doar copie certificata
de parte pentru conformitate cu originalul: semneaza pentru conformitate cu originalul :
Art. 150: Înscrisurile anexate
(1)La fiecare exemplar al cererii se vor alătura copii de pe înscrisurile de care partea înţelege a se folosi în
proces.
(2)Copiile vor fi certificate de parte pentru conformitate cu originalul.
(3)Se vor putea depune în copie numai părţile din înscris referitoare la proces, urmând ca instanţa să ordone,
dacă va fi nevoie, înfăţişarea înscrisului în întregime.
(4)Când înscrisurile sunt redactate într-o limbă străină, ele se depun în copie certificată, însoţite de
traducerea legalizată efectuată de un traducător autorizat. În cazul în care nu există un traducător autorizat
pentru limba în care sunt redactate înscrisurile în cauză, se pot folosi traducerile realizate de persoane de
încredere cunoscătoare ale respectivei limbi, în condiţiile legii speciale.
(5)Dispoziţiile art. 149 se aplică în mod corespunzător.

Cererile prin reprezentant

Art. 151: Cererea formulată prin reprezentant
(1)Când cererea este făcută prin mandatar, se va alătura procura în original sau în copie legalizată.
(2)Avocatul şi consilierul juridic vor depune împuternicirea lor, potrivit legii.
(3)Reprezentantul legal va alătura o copie legalizată de pe înscrisul doveditor al calităţii sale.
(4)Reprezentanţii persoanelor juridice de drept privat vor depune, în copie, un extras din registrul public în
care este menţionată împuternicirea lor.
(5)Organul de conducere sau, după caz, reprezentantul desemnat al unei asociaţii, societăţi ori alte entităţi
fără personalitate juridică, înfiinţată potrivit legii, va anexa, în copie legalizată, extrasul din actul care atestă
dreptul său de reprezentare în justiţie.
 Mandatar: procura in original sau in copie legalizata.
 Avocatul sau consilierul: imputernicirea, in conditiile legii.
 Reprezentantul desemnat prin hot. judecatoreasca: se depune incheierea
 Reprezentant legal: actul doveditor al calitatii in copie legalizata. Exemplu:
reprezentant e parintele : ceritificatul de nastere in copie legalizata.
 Reprezentant persoana juridica de drept privat: in copie, extras de la registrul in care
este mentionata imputernicirea: Exemplu: administrator, extras de la Reg. Comertului.
 Organul de conducere sau reprezentantul desemnat al unei asociatii, societati sau ale
entitati fara personalitate juridica : in copie legalizata, extrasul din actul care atesta
dreptul sau de reprezentare.
Exemplu: asociatie si fundatie : hotararea instantei prin care a fost inregistrata. ?

Cererea gresit denumita

 Este valabil facuta, chiar daca poarta o denumire gresita.
Art. 152: Cererea greşit denumită
Cererea de chemare în judecată sau pentru exercitarea unei căi de atac este valabil făcută
chiar dacă poartă o denumire greşită

Termenele procedurale
Conform art. 180 alin. (1) NCPC: termenele procedurale sunt stabilite de lege sau de
instanta. In arbitraj exista si termene conventionale.
Termenul procedural reprezinta intervalul de timp in care poate fi indeplinit un act sau
in care este interzis sa se indeplineasca un act de procedura.
Art. 180: Stabilirea termenelor
(1)Termenele procedurale sunt stabilite de lege ori de instanţă şi reprezintă intervalul de timp în care poate fi
îndeplinit un act de procedură sau în care este interzis să se îndeplinească un act de procedură.
(2)În cazurile prevăzute de lege, termenul este reprezentat de data la care se îndeplineşte un anumit act de
procedură.
(3)În cazurile în care legea nu stabileşte ea însăşi termenele pentru îndeplinirea unor acte de procedură,
fixarea lor se face de instanţă. La fixarea termenului, aceasta va ţine seama şi de natura urgentă a
procesului.

Clasificarea termenelor
 A. dupa modul de stabilire : legale, judecatoresti si conventionale
Termenele legale, de principiu, nu pot fi majorate de catre judecator, numai legiutorul le-ar
putea modifca. Exemplu: daca din greseala judecatorul spune ca un act e atacabil in 30 de zile, dar
in lege este prevazut un termen de 15 zile, nu are nicio valoaree juridica mentiunea judecatorului.
Daca se ataca actul dupa trecerea celor 15 zile prevazute de lege intervine tardivitatea cererii.
Exista si exceptii: pot fi majorate sau marite de catre judecator: cand se prevede expres in
lege aceasta posibilitate.
 Exemplu: art. 201 alin. 1-4 NCPC : Fixarea primului termen de judecata: termene
legale: intampinarea : 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare in judecata,
depunerea ceretii reconventionale, raspunsul la intampinare. Alin. 5 NCPC : aceste
terme pot fi reduse de catre judecator, in procesele urgente, in functie de
circumstantele cauzei.
 La art. 200 NCPC: termenul de 10 zile prevazut de alin.(3) - termen legal, nu se mai
prevede ca se poate micsora, este termen legal, nu se poate interveni de cate
judecator.
  Nerespectarea termenele legale e sanctionata cu decaderea.
 Nerespectarea termenelor judecatoresti sau conventinale: alte sanctiuni:
amenda, neacordarea unui nou termen.
In doctrina exista divergente.
 Unii autori: Conform NCPC decaderea vizeaza atat termenele legale cat si cele
judecatoresti, pentru ca art. 185 ce prevede sansctiunea decaderii, nu se face dinstinctie
intre izvorul termenului. In VCPC: se mentiona termen prevazut de lege. Si in NCPC nu
mai exista mentiune si astfel NCPC ar extinde si catre termenele judecatoresti
sanctiunea decaderii.
 Briciu : NCPC nu a dorit sa largeasca sfera decaderii. E prevazut acum in NCPC la fel
ca in Codul Carol al II-lea, unde nu se facea diferenta pentru ca nici nu intra in discutie
sa intre cele judecatoresti, si nu se mentionau ca doar celele legale sunt sanctionate cu
decaderea ca era clar ca doar acestea intrau sub spera de aplicabilitate a decaderii.
Si mai ales ca termenul judecatoresc e dat de judecator, prin vointa lui. Daca am
aplica sanctiunea decaderii, judecatorul nu ar putea sa-l prelungeasca, sa dea unul nou
etc. Ar fi tinut chiar judecatorul de aceasta sanctiune si nu este normal sa fie asa.
=> pt cele judecatoresti sunt aplicabile alte sanctiuni care nu difera mult, dar lasa la
latitudinea judecatorului, nu e tinut si el .
Exemple:
 Termen legal : termenul de apel, termenul de recurs
 Termen judecatoresc: probe, cand instanta fixeaza un termen pentru depunerea unor
inscrisuri, cand se da termen pentru judecarea procesului, pt cercetaea procesului,
administrarea de probe. Art. 65 : termen in care va trebui depusa intampinarea : ,,In
cazul interventiei principale, dupa admiterea in principiu, instanta va stabili un termen in
care trebuie depusa intaminarea.

Termenele conventionale sunt discutabile. Unii autori nu le retin: zic ca se stabilesc de

catre parti dar oricum ele trebuie aceptate de instanta si astfel ele devin termene judecatoresti.
Dar in arbitraj pot fi termene care se opun si completului: spre exemplu: partile stabilesc
durata procesului, completul e tinut sa solutioneze cauza in acel termen.
 B. In functie de caracterul lor: imperative( peremptorii) si dilatorii( prohibitive)
Termenul peremptoriu( peremptoriu- nu are legatura cu ordinea publica ab initio) obliga
indeplinirea unui act de procedura in interiorul lui: majoritatea termenelor sunt asa, fie legale, fie
judecatoresti, fie conventionale.
Termenul dilatoriu( prohibitiv) : nu permite indeplinirea unui act procedural in
interiorul lor, ci numai dupa expirarea acestui termen.
 Exemplu: termen dilatoriu – Art. 835 NCPC din materia urmariririi silite imobiliare
: 15 zile. Nu poate incepe procedura de vanzare in interiorul termenului de 15 zile.

Sanctiuni
Termenele imperative(peremptorii) daca sunt si legale: decadere
Termene prohibitive( dilatorii): nulitatea actului savarsit in interiorul termenului prohibitiv.
 C. In functie de sanctiune
Termene absolute: norme de ordine publica. Spre exemplu: termenul de apel, de recurs
Termene relative: norme de ordine privata: depunerea intampinarii, modificarea cererii
de chemare in judecata: partea cealalta poate accepta ca actul sa fie depus si dupa termen,
modificarea sa fie facuta si dupa termen.
  D. In functie de durata
 Termene pe ore
 Termene pe zile
 Termene pe saptamani
 Termene pe luni
 Termene pe ani.

Calculul termelor - art. 181 NCPC

 Difera dupa felul lor
Art. 181: Calculul termenelor
(1)Termenele, în afară de cazul în care legea dispune altfel, se calculează după cum urmează:
1.când termenul se socoteşte pe ore, acesta începe să curgă de la ora zero a zilei următoare;
2.când termenul se socoteşte pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua
când acesta se împlineşte;
3.când termenul se socoteşte pe săptămâni, luni sau ani, el se împlineşte în ziua corespunzătoare din ultima
săptămână ori lună sau din ultimul an. Dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare celei în care termenul a
început să curgă, termenul se împlineşte în ultima zi a acestei luni.
(2)Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungeşte până în prima zi
lucrătoare care urmează.

 Termen pe ore: Exemplu: ordonanta presedintiala= 48 de ore pentru redactarea hotararii

judecatoresti art. 999 alin 4. NCPC
Incepe de curga de la ora OO:OO a zilei urmatoare.
 Termen pe zile: Exemplu: termenul de apel, de recurs.
Se calculeaza fara a intra in calcul ziua in care incepe sa curga si cea in care se
implineste = sistemul zilelor libere ( dar nu se refera la sambata, duminica). Termenul
este intact, fara sa fie afectat de ziua de inceput si ziua de sfarsit. Un termen de 3 zile va fi
de fapt un termen de 5 zile.
 Termenul pe saptamani, luni, ani. Se implineste in ziua corespunzatoare din ultima
saptamana, din ultima luna sau ultima an.
Daca ultima luna nu are o zi corespunzatoare, termenul se implineste in ultima zi a acestei
luni: incepe sa curga pe 31, spre exemplu si luna in care se implineste nu are ziua 31, se
termina in ultima zi din acea luna : 30, spre exemplu.
Dar daca, indiferent de termen, ziua in care se sfarseste este o zi nelucratoare
termenul se prelungeste pana in prima zi lucratoare care urmeaza.

Implinirea termenului
Art. 182: Împlinirea termenului
(1)Termenul care se socoteşte pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlineşte la ora 24,00 a ultimei zile în care
se poate îndeplini actul de procedură.
(2)Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanţă sau într-un alt loc, termenul se va
împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispoziţiile art. 183 fiind aplicabile.
 Ziua in care se implineste termenul dureaza pana la ora 24:00, la aceasta ora se implineste
termenul
 Dar, faptul ca un act poate fi facut pana la ora 24:00 a zilei in care se implineste, nu
inseamna ca o registratura a unei instante este deschisa pana atunci, spre exemplu.
Art . 182 alin. (2) NCPC. Exemplu: imi expira termenul vineri. Programul de la registr:
pana la ora 1. Am termen pana la 24;00, dar programul e doar pana la 1.
Dar se poate depune :
 la oficiul postal prin scrisoare recomandatata
 la un serviciu de curierat rapid
  la un serviciu specializat de comunicare
 la unitatea militara
 la administratia locului de detinere unde se afla partea
Daca este depus la unul dintre aceastea in termen, este considerat a fi facut in
termen, indiferent de data cand ajunge unde trebuia, se ia in considerare data depunerii
la acestea.
Art. 183: Actele depuse la poştă, servicii specializate de curierat, unităţi militare sau locuri de
deţinere
(1)Actul de procedură depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul
poştal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare este socotit a fi
făcut în termen.
(2)Actul depus de partea interesată înăuntrul termenului prevăzut de lege la unitatea militară ori la
administraţia locului de deţinere unde se află această parte este, de asemenea, considerat ca făcut în termen.
(3)În cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2), recipisa oficiului poştal, precum şi înregistrarea ori atestarea
făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară
sau de administraţia locului de deţinere, pe actul depus, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către
partea interesată.
Durata. Curgere. Prelungire
Art. 185: Nerespectarea termenului. Sancţiuni
(1)Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea
din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen
este lovit de nulitate.
(2)În cazul în care legea opreşte îndeplinirea unui act de procedură înăuntrul unui termen, actul făcut
înaintea împlinirii termenului poate fi anulat la cererea celui interesat.
 Plecare:
 De regula, termenele incep sa curga de la data comunicarii actului de procedura,
daca legea nu pevede altfel.
Exemplu: de la comunicarea hotararii, curge termenul de apel, recurs etc.
 Exceptii

I.
A. Exceptie aparenta : cazuri de echipolenta( echivalenta): legiutorul asimileaza anumite
momente procesuale cu cel al comunicarii. Nu avem comunicare, nu avem derogare de la
faptul ca termenul curge de la comunicare, legiuitorul doar da unui anumit act
semnificatia comunicarii
Art. 184: Curgerea termenului. Prelungirea acestuia
(1)Termenele încep să curgă de la data comunicării actelor de procedură, dacă legea nu dispune altfel.
(2)Se consideră că actul a fost comunicat părţii şi în cazul în care aceasta a primit sub semnătură copie de pe
act, precum şi în cazul în care ea a cerut comunicarea actului unei alte părţi.
(3)Termenul procedural nu începe să curgă, iar dacă a început să curgă mai înainte, se întrerupe faţă de cel
lipsit de capacitate de exerciţiu ori cu capacitate de exerciţiu restrânsă, cât timp nu a fost desemnată o
persoană care, după caz, să îl reprezinte sau să îl asiste.
(4)Termenul procedural se întrerupe şi un nou termen începe să curgă de la data noii comunicări în
următoarele cazuri:
1.când a intervenit moartea uneia dintre părţi; în acest caz, se face din nou o singură comunicare la ultimul
domiciliu al părţii decedate, pe numele moştenirii, fără să se arate numele şi calitatea fiecărui moştenitor;
2.când a intervenit moartea reprezentantului părţii; în acest caz, se face din nou o singură comunicare părţii.

Art. 184 alin. (2 ): este general valabil ?

Se considera comunicare faptul ca partea:
 a primit sub semnatura copie de pe act
 cand a cerut comunicarea actului unei alte parti.
 Exemplu: Daca a zis: vreau sa comunicati hotararea lui X: se considerea ca el o stie. Nu
e chiar o sanctiune., dar daca vorbeste mai mult decat trebuie, il prezuma ca o cunoaste.
In cazul in care nu primit comunicarea hotararii, dar spune comunicati-o celuilalt, din
acest moment: incepe sa curga termenul de apel pentru ea.
In practica se solicita asa atunci cand o parte are interes se definitive procesul(pentru ca a
castigat) si sa insiste sa i se comunice hotararea celeilalte parti, sa inceapa sa curga termenul de
apel pentru aceasta, sa se scurga si hotararea sa devina definitiva, intrucat pentru ca o hotarare
sa devina definitiva trebuie sa se implineasca termenul de apel pentru toate partile.
B. Alte cazuri de echipolenta: in materia apelului, dar aplicabile si recursului.
1. Art. 468 alin (2) NCPC: aplicabil si recursului: termenul de apel curge de la
comunicarea hotararii chiar si atunci cand aceasta a fost fcuta indata cu incheierea de
incuviintare a executarii. Nu avem comunicarea hotararii, avem incheiere de incuviintare a
executarii care obligatoriu trebuie sa fie insotita de titlu: hotararea. Chiar daca anterior nu ti s-a
comunicat hotararea, de aici incepe sa curga termenul de apel.
Unele hotararii care nu sunt definitive pot fi executate, nu trb sa fie neaparat definitive, trb
sa fie executorii, iar unele sunt asa chiar si din prima instanta: exemplu: in litigiile de munca pt
salariu, in cazul actiunilor posesorii etc.

2.Art 468 alin. (3) NCPC: se asimileaza si data la care a declarat apel pana sa ii fie
comunicata hotarea. Se asimileaza cu data comunicarii: ,,Daca o parte face apel inainte de
comunicarea hotararii, aceasta se socoteste comunicata la data depunerii cererii de apel.”
Daca cererea aceasta de apel e viciata, partea care a facut apel mai are cele 30 de zile (
practic = termenul de apel care incepe sa curga de la data depunerii cerererii de apel) sa o
modifice. Nu mai exista pericolul sa piarda termenul, foloseste acest termen sa o indrepte.
Cazurile de echipolenta sunt de stricta interpretare, nu pot fi largite pe cale de
interpretae chiar daca ar fi cazuri mult mai logice carora li s ar putea aplica.
 Nu este echipolenta : in ipoteza in care partea careia nu i s-a comunicat hotararea
pune concluzii in apelul declarat de cealalta parte. Nu se prevede expres, nu e
echipolenta, poate face apelul ei separat, termenul ei.
Este de discutat, daca faptul ca a pus concluzii nu reprezinta o achiesare sau
renuntare la dreptul de a formula apel. Si se poate resoinge apelul acestei parti apoi. Dar
pentru aceste motive, nu pentru tardivitate.

II.
Exceptii efective : cazurile in care legea prevede ca termenul curge de la pronuntare sau
de al pronuntare/ comunicare( dupa cum au fost prezente sau nu).
Exemplu: Art. 1000 NCPC.
Exemplu : in materia apelului : 30 de zile de la comunicare, iar pt procuror, art.
468. alin (4): de la pronuntare cand nu a participat si de la comunicare cand a participat.
Daca nu a participat si nu trebuia sa participe: nu trebuie sa i se comunice , nu i s-ar
comunica niciodata.

Implinirea termenului
Efectul implinirii
 Termen imperativ: un act trebuie indeplinit in termen. Daca este dupa, intervine
sactiunea decaderea daca este legal, respectiv alta sanctiune: amenda, despag,
neacordarea unui alt termen, daca este judecatoresc.
 Termen prohibitiv : un act indeplinit intre punctul de plecare a termenului si intre
cel de implinire este anulabil. Dupa implinirea termenului: se deschide
posibilitatea indeplin actului.
 Intreruperi si suspendari
De principiu, termenele curg fara intreruperi si suspendari. Totusi sunt prevazute:

 Intreruperi
Cazuri generale - trei
1. Art. 184 alin 3 si 4
-> alin (3): Termenul procedural nu incepe sa curga, iar daca a inceput sa curga mai inainte
se intrerupe fata de cel lipsit de capacitate de exercitiu ori cu capacitate de exercitiu
restransa, cat timp nu a fost desemnata o persoana care, dupa caz, sa il reprezinte( la cel
lipsit) sau sa il asiste( la cel cu cap. Restransa).
-> alin (4) 1. Cand a intervenit decesul uneia dintre parti: in acest caz se face o noua
comunicare la ultimul domiciu al partii decedate, pe numele mostenirii( nu se indica
numele mostenitorilor si nici calitatea lor, e posibil sa nu fie cunoscuti) si de la aceasta
noua comunicare incepe sa curga un nou termen. Se indica in genul: pentru mostenitorii lui
X sau in vederea mostenitorilor defunctului X.
Textul se aplica si daca defunctului a apucat sa i se comunice actul.
2. Cand a intervenit decesul reprezentantului partii: se face din nou o singura
comunica la adresa parti chiar( chiar daca s-a solicitat comunicarea actelor la reprezentant,
chiar daca si-a ales domiciliul acolo. Este si acesta un motiv pentru care e obligatoriu sa se
indice si datele partii
Cazuri speciale
1. In materia termenului de apel si recurs: aceleasi ultime doua cazuri generale:
decesul unei parti, decesul reprezentantului : art. 469 si 485 NCPC aplicatii ale regulii
generale in aceaste materiii.
2. In materia perimarii : art. 417: perimarea se intrerupe prin indeplinirea unui act de
procedura de cate partea care justifica un interes.Perimarea intervine atunci cand procesul
ramane nelucrat din vina partii o perioada de timp. In ipoteza de la art. 417 : se indeplineste un
act, se intrerupe termenului, curge unul nou: inca 6 luni curg din nou.
La perimare exista si cazuri de suspendare a termenului( art. 418 NCPC).
Art. 418: Suspendarea cursului perimării
(1)Cursul perimării este suspendat cât timp durează suspendarea judecăţii, pronunţată de instanţă în
cazurile prevăzute la art. 413, precum şi în alte cazuri stabilite de lege, dacă suspendarea nu este cauzată de
lipsa de stăruinţă a părţilor în judecată.
(2)În cazurile prevăzute la art. 412, cursul perimării este suspendat timp de o lună de la data când s-au
petrecut faptele care au determinat suspendarea judecăţii, dacă aceste fapte s-au petrecut în cele din urmă 3
luni ale termenului de perimare.
(3)Perimarea se suspendă, de asemenea, pe timpul cât partea este împiedicată de a stărui în judecată din
cauza unor motive temeinic justificate, precum şi în alte cazuri expres prevăzute de lege.

3. Exista si cazuri in legi speciale

 Cerere netimbrata: OUG 80/ 2013: i se pune in vedere sa timbreze in 10 zile. Dar daca in 5
zile depune cerere de ajutor public judiciar sau contesta calculul-> intrerupere a
termenului care se reia dupa ce se clarifica.
OUG 80/ 2013 : termenul pentru calea de atac de intrerupe daca face cerere de ajut public
judiciar, daca in 10 zile depune actele care atesta ca are dreptul la ajutor public ( ex:
cererea pentru avocat care sa ii faca calea de atac).

Repunerea in termen
Repunerea in termen isi are aplicare daca partea a pierdut un termen legal imperativ din
motive temeinice. In acest caz, partea va putea formula cerere de repunere in termen de cel mult
15 zile de la incetarea motivelor temeinice care au impiedicat-o sa faca actul, solicitand
repunerea in termen. Odata cu cererea de repunere in termen trebuie depus si actul de procedura
care nu a fost facut. Solutionarea cererii de repunere in termen( in cazul in care partea
formuleaza o cale de atac: va fi realizata de instanta investita cu solutionarea caii de atac ce nu a
fost facuta in termen. Mai intai, instanta se va pronunta asupra cererii de repunere in termen si
mai apoi asupra eventualei exceptii de tardivitate.
 Daca admite cererea de repunere in termen, se va trece la judecarea fondului.
 Daca se respinge cererea de repunere in termen, va fi respinsa si calea de atac ca
fiind tardiv formulata.
Art. 186: Repunerea în termen
(1)Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedeşte că întârzierea se
datorează unor motive temeinic justificate.
(2)În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând
totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeaşi cu cea
prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
(3)Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanţa competentă să soluţioneze cererea privitoare la
dreptul neexercitat în termen.

Sanctiuni
 Nulitate
 Decadere
 Amenzi

Nulitate
 Un act nu indeplineste conditiile de fond sau de forma prevazute de lege pt validitatea lui.
Efectul nulitatii: lipsirea de efecte a actului afectat.

Clasificari
A. Dupa natura interesului ocrotit: nulitati absolute si nulitati relative
Relevanta clasificarii :
 Regimul de invocare : nulitatea absoluta poate fi invocata de orice parte, de instanta din
oficiu, de procuror daca participa la judecata, iar nulitatea relativa: doar de catre partea
interesata( fata de care se face actul respectiv, nu si de catre cea care a provocat nulitatea)
 Termenul de invocare : nulitatea absoluta poate fi invocata oricand; nulitatea relativa
poate fi invocata doar la termenul la care a intervenit sau la urmatorul termen, daca partea
lipseste sau daca a intervenit intre termene.
 Natura interesului ocrotit : nulitatea absoluta ocroteste un interes public, nulitatea
relativa ocroteste un interes privat.

B. Dupa cum sunt sau nu prevazute in lege : nulitati exprese si nulitati virtuale
 Nulitatile exprese sunt prevazute ca atare de lege
 Nulitatile virtuale nu sunt prevazute ca atare. Se prevede cum trebuie sa arate actul, dar
nu se prevede expres sanctiunea nulitatii.
 Exemplu: art. 157 Citare: cuprinsul citatiei . Conform alin (3) exista sanctiuniea nulitatii
exprese pt nerespectarea conditiilor de la literele a, c, d, e, k. Dar si pentru celelalte
sanctiunea este tot nulitatea, dar virtuala.

Dar ce e n-a prevazut expres si pt astea? De ce le-a vrut virtuale?

 In cazul celor exprese, vatamarea este prezumata, proba nu o face cel care invoca
nulitatea, dar poate fi rasturnata de catre cel in defavoarea caruia se joaca nulitatea.
 La cele virtuale : vatamarea nu se prezuma, cel care invoca va tebui sa dovedeasca ca i s-a
produs o vatamare.
 Exemplu: Art. 157 alin. (1) lit. a: lipseste denumirea instantei-> nulitate expresa: nu mai
faci proba ca ai fost vatamat.
In schimb, la lit. f : lipsa calitatii celui citat: numai daca faci proba vatamarii: proba ca in
absenta acelei mentiuni n-ai inteles despre ce proces este vorba. Daca ai unul singur, si stii de el,
si e clar a esti parat, care e vatamarea? Nu e.
Distinctia dintre nulitatile exprese si cele vituale sa nu cumva sa ne duca la ideea
ca cele exprese sunt de ordine publica si cele virtuale de ordine privata. Nu! Ambele pot fi
si de ordine publica si de ordine privata.

C. Dupa cum priveste conditii proprii ale actului de procedura sau conditii
exterioare : nulitati intrinseci si nulitati extrinseci
 Nulitati instrinseci : privesc conditii ce tin de interiorul formei actului de proced :
Exemplu: cererea de chemare in judecata, art. 194 NCPC
 Nulitate extrinseca: acte ce nu indeplinesc cerinte exterioare( dar indeplinesc cerintele
de forma) : neplta taxei judiciare de timbru, neatasaea procurii de cate manadatar, actul
nu este intocmit in locul prev de lege: exprertiza e in birou nu la fata locului etc.
Si conditiile de fond sunt extrinseci.

Nulitatile extrinseci nu sunt conditionate de vatamare: intervine indiferent ca a produs sau

n-a produs o vatamare.
Nulitatile intrinseci, de principiu, sunt conditionate de vatamare, dar nu mereu.
D. Dupa cum actul are sau nu o existenta independenta : n. proprii si n. derivate:
 Nulitate derivata: Exemplu : decadere : face un act desi e decazut: e nul actul, dar nu
pentru ca nu indeplineste forma ca poate e si timbrat si tot, ci pentru ca e decazut=>
nulitate derivata. Sau: nulitati derivate din nerespectarea unui termen prohibitiv.
E. Dupa intinderea efectelor: totale si partiale

F. Dupa cum implica sau nu existenta unei vatamari: nulitati conditionate de

vatamare si nulitati neconditionate de vatamare
Art. 175: Nulitatea condiţionată
(1)Actul de procedură este lovit de nulitate dacă prin nerespectarea cerinţei legale s-a adus părţii o vătămare
care nu poate fi înlăturată decât prin desfiinţarea acestuia.
(2)În cazul nulităţilor expres prevăzute de lege, vătămarea este prezumată, partea interesată putând face
dovada contrară.

Art. 176: Nulitatea necondiţionată

Nulitatea nu este condiţionată de existenţa unei vătămări în cazul încălcării dispoziţiilor legale referitoare la:
1.capacitatea procesuală;
2.reprezentarea procesuală;
3.competenţa instanţei;
4.compunerea sau constituirea instanţei;
5.publicitatea şedinţei de judecată;
6.alte cerinţe legale extrinseci actului de procedură, dacă legea nu dispune altfel.
Regula: nulitati conditionate de producerea unei vatamari, exceptia: cele neconditionate de
vatamare.

Conditii - nulitati conditionate de vatamare

1. Actul sa fi fost indeplinit cu nerespectarea conditiilor legale( s-a nesocotit o norma)
2. Trebuie sa se fi produs o vatamare prin nesocotirea cerintelor legale
! In cazul nulitatilor expresese, vatamarea se prezuma, pana la proba contrara.
3. Vatamarea sa nu poata fi inlaturata decat prin anularea actului.
 Art. 177: Îndreptarea neregularităţilor actului de procedură
(1)Ori de câte ori este posibilă înlăturarea vătămării fără anularea actului, judecătorul va dispune
îndreptarea neregularităţilor actului de procedură.
(2)Cu toate acestea, nulitatea nu poate fi acoperită dacă a intervenit decăderea ori o altă sancţiune
procedurală sau dacă se produce ori subzistă o vătămare.
(3)Actul de procedură nu va fi anulat dacă până la momentul pronunţării asupra excepţiei de nulitate a
dispărut cauza acesteia.

Acoperirea: numai in interiorul unui termen daca s-a prev un termen.

Exemplu: apel care nu corespunde legii, se pot inlatura viciile in interiorul termenului de
exercitare a apelului: nu mai e posibila o interventie asupra cererii de apel apoi, in afara celor
prevazute de lege.
Spre exemplu: la citarea partii, actul de procedura este citatia ce trebuia sa vina cu 5 zile inainte.
Daca vine cu 3 zile inainte, vorbim de o nerespectare a unei cerinte legale. S-a produs o vatamare
in drepturilr procesuale( nu trebuie sa fie pecuniara): termenul de 5 zile acprda timp pentru
pregatirea procesului. Vatamarea este prezumata pentru ca se prevede expres ca neindeplinirea
termenului duce la nulitate. Poate fi inlaturata vatamarea altfel? Daca insa partea a fost citata cu 3
zile inainte si se prezinta la proces, nu se anuleaza citatia, ci instanta va acorda cuvantul partii
pentru ca vatamarea poate fi inalturata prin manifestarea partii potrivit careia i-au fost suficiente
cele 3 zile. Se respecta astfel si dr la aparare si pp contradictorialitatii.
Nu se considera ca este inlaturata vatamarea atunci cand se reface actul de
procedura. Daca se dispune citarea din nou a partii, nu inseamna ca vatamarea a fost inlaturata,
pentru ca sa inlaturat actul si s-a dispus efectuarea unuia nou.
Nulitati neconditionate de vatamare-expres prevazute de lege
 Ipotezele de al art. 176 NCPC
In cazul incalcarii unei dispozitii legale referitoare la:
1. Capacitatea procesuala : nu este relevanta vatamarea minorului daca acesta a facut un
act de procedura; daca minorul face un act de procedura nul si nulitatea e neconditionata, nu
poate sa ceara partea cealalta, pentru ca nu ar avea interes daca procesul s-a finalizat( si a stiut),
poate cel mult sa ceara pana la momentul pronuntariii unei hotarari; nu este o problema de
vatamare sau de nevatamare.
2.Reprezentarea procesuala:lipsa dovezii, lipsa calitatii, nedepunerea imputernicirii etc.
3.Competenta instantei
4. Compunerea sau constituirea instantei : numarul de judecatori, participarea sau
neparticiparea procurorului atunci cand este obligatorie participarea sa, incompatibilitatile,
aspectele legate de judecarea pricinii de catre un judecator definitiv sau stagiar)
5. Publicitatea sedintei de judecata : numai in ipotez nerespectarii conditiei publicitatii.
Daca a fost publica, desi legea prevedea ca sedinta sa fie secreta: trebuie sa se dovedeasca
vatamare. => Nerespectarea secretului atunci cand legea il prevede in mod expres nu este
sanctionata cu o nulitate neconditionata de vatamare, ci cu una conditionata.
6. Alte cerinte extrinseci actului de procedura, daca legea nu prevede altfel : taxa de
timbru, incalcarea termenului prohibitiv( nu imperativ, ca intervine decaderea) etc.

Regimul de invocare a nulitatii ( art. 178 NCPC)

Art. 178: Invocarea nulităţii
(1)Nulitatea absolută poate fi invocată de orice parte din proces, de judecător sau, după caz, de procuror, în
orice stare a judecăţii cauzei, dacă legea nu prevede altfel.
(2)Nulitatea relativă poate fi invocată numai de partea interesată şi numai dacă neregularitatea nu a fost
cauzată prin propria faptă.
(3)Dacă legea nu prevede altfel, nulitatea relativă trebuie invocată:
a)pentru neregularităţile săvârşite până la începerea judecăţii, prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu
este obligatorie, la primul termen de judecată;
b)pentru neregularităţile săvârşite în cursul judecăţii, la termenul la care s-a săvârşit neregularitatea sau,
dacă partea nu este prezentă, la termenul de judecată imediat următor şi înainte de a pune concluzii pe fond.
(4)Partea interesată poate renunţa, expres sau tacit, la dreptul de a invoca nulitatea relativă.
(5)Toate cauzele de nulitate a actelor de procedură deja efectuate trebuie invocate deodată, sub sancţiunea
decăderii părţii din dreptul de a le mai invoca.

Nulitatea absoluta
 Poate fi invocata de catre oricare dintre parti( chiar si de partea care a provocat
nulitatea), procuror, instanta din oficiu
 In orice faza a procesului, daca legea nu prevede altfel.
 Legea prevede altfel in materia exeptiei de necompetenta materiala si terit
exclusiva, spre exemplu, care desi sunt de ordine publica, nerespectarea lor
poate fi invocata doar pana la primul termen de judecata la care partile sunt
legal citate, in fata primei instante.
Nulitatea relativa
 Poate fi invocata de partea vatamata, partea careia i se opune, dar cu conditia ca sa nu fie
provocata de propria fapta. ( se aplica numai aici, nu si la nulitatie absolute)
Exemplu: reclamantul nu poate invoca exceptia de necompetenta tertoriala ( de
drept comun si alternativa= norma de ordine privata) pentru ca el este cel care a
depus cererea la o instanta necompetenta.

 Termenul de invocare :
 Pentru neregularitatile savarsie inainte de inceperea judecatii: prin intampinare sau
daca intampinarea nu este obligatorie, pana la primul termen de judecata.
 Pentru neregularitatile savarsite in cursul judecatii: la termenul la care s-au savarsit,
sau daca partea n-a fost prezenta la acel termen, la termenul urmator, dar inainte de
a pune concluzii pe fond : invoca ca n-a fost citat: la termenul urmat, invoca nulitatea
probelor administrate fara el si apoi pune concluzii. Nu poate pune concluzii si apoi sa
zica: aaa n-am fost cand s-au discutat probele. Prin punerea de concluzii nulitatea se
acopera, in cazul asta.

Solutionarea
 Nulitatea: invocata pe cale de exceptie: cand ne aflam inca in proces( dupa proces:
motiv de apel, recurs ( poate fi si de contest in anulare , vom vedea)
 Admite exceptia
 Prin incheiere interlocutorie ( daca ramane in continuare investita) – litispendenta,
conexitate, citare.
Poate fi atacata odata cu fondul.
 Prin hotarare( se dezinvesteste) – spre exemplu: daca se admite exceptia AUJ.
Calea de atac prevazuta de lege.
Daca exceptia este dilatorie, vorbim despre o incheiere. Daca exceptia este
peremptorie, vorbim despre o hotarare. Sunt si situatii in care vorbim despre
hotarari desi exceptia este dilatorie: admiterea exceptiei de necompetenta- se
declina competenta.

 Resptinge exceptia
 Incheiere interlocutorie – se ataca odata cu fondul.
 Daca nulitatea este motiv al cailor de atac
 Se admite sau se repinge mereu printr-o hotarare, calea de atac fiind cea
prevazuta de lege pentru aceasta.
Nu se confunda exceptia cu motivul de apel.
Invoci necompetenta instantei pe cale de exceptie si iti respinge . In apel doar ca motiv de
apel ca in mod gresit ti-a solutionat exceptia. Nu mai invoci exceptia.
Unele nu poti sa le invoci ca motiv de apel daca n-ai ridicat exceptie in primul proces:
competenta materiala. Alteori se poate si asa: competenta generala: instanta era datoare sa
invoce si ea.

! Principiul salvagardarii actului

Art. 177 alin. (3) NCPC : ,, Actul de procedura nu va fi anulat daca pana la momentul
pronuntarii asupra exceptiei de nulitate a disparut cauza acesteia.
Spre exemplu, la o nulitate legata de reprezentarea legala, se prevede ca e nulitate
neconditionata de vatamare: se invoca exceptia, instanta amana judecata( se va pronunta la
termenul urmator), iar pana la termenul urmator reprezentantul legal ratifica actele. In aceste
cazuri, nulitatea dispare.
Nu se aplica textul in situatiile in care pentru acoperirea viciilor ce genereaza nulitatea este
prevazut un termen, iar actul salvator care acopera nulitatea intervine ulterior dupa expirarea
termenului respectiv. In acest caz, daca coroboram cu art. 185 NCPC din materia termenelor,
inseamna ca actul salvator este el insusi lovit de nulitate derivata din decadere. Un act nul nu
poate salva un act nul. Cel putin actul salvator trebuie sa fie valabil. Atunci cand instanta
acorda termen de 10 zile pentru a inlatura viciile de forma ale cererii de chemare in judecata, iar
cererea se remediaza in a 11-a zi, iar instanta se pronunta in a 13 –a zi: prevederile art. 177 alin. 3
NCPC nu se aplica in acest caz. Aici, termenul de 10 zile este legal imperativ, sanctiunea aplicabila
fiind decaderea. Actul nu mai poate fi salvat.
Potrivit art. 178 alin 5 NCPC, toate cauzele de nulitate a actelor de procedura deja
efectuate trebuie invocate deodata sub sanctiunea decaderii partii din dreptul de a le mai invoca.
Se pune intrebarea daca textul se aplica si nulitatilor absolute. Stim ca nulitatile de ordine
publica trebuie invocate in orice faza a procesului, daca legea nu prevede altfel. Textele ( art. 178
alin. (5) si art. 178 alin (1) NCPC trebuie coroborate.Daca se invoca nulitatea unui act si sunt
incidente mai multe motive de nulitate toate trebuie prezentate instantei, in acel moment.
Se doreste inlaturarea abzului de drept constand in mentinerea unor motive de nulitate
succesiv( = as in maneca – se introduc la termene diferite motive de nulitate diferite, poate chiar
se invoca in apel). Legiuitorul doreste o loialitate procesuala, chiar daca este vorba despre
nuliati de ordine publica.
Opinie contrara in doctrina: art. 178 alin 5 NCPC se aplica doar la nulitati relative.
Opinia poate fi combatuta: daca art. 178 alin 5 s-ar referi doar la nulitatile relative, nici nu ar fi
trebuit sa existe pentru ca oricum nulitatile relative se invoca pana la primul termen dupa
cunoasterea motivului. Textul se refera in primul rand la nulitatile absolute( = aplicarea lui daca
legea nu prevede altfel – art. 178 alin. 1 NCPC)

Efectele nulitatii
 Nulitatea lipseste actul de efectele pe care legea le acorda in ceea ce priveste functia sa
procesuala(quod nullum este, nullum producit effectum) cu mentiunea ca nulitatea
afecteaza atat operatiunea cat si inscrisul( => formalismul procedurii civile)
 Nulitatea opereaza cu efect retroactiv(se considera ca nu a produs efecte niciodata), dar
de principiu actele pot fi refacute, daca legea nu prevede altfel. Sau daca este prevazut
un termen e posibil sa nu mai ai timp sa-l faci: apel.
 Daca actul cuprinde masifestari de vointa, declaratii sau constatari de fapt, ele pot sa fie
folosite, sa nu fie afecate: hotararea nula dpdv functiei ei procesuale, dar poate folosi in alt
 scop: chiar daca marturia este nula, se poate dovedi cu incheierea ca persoana respectiva a
fost in fata instantei : alibi.
 Nulitatea atrage si nulitatea actelor subsecvente, daca ele nu au o existenta de sine
statatoare. Uneori pot genera si nulitatea actelor precedente.Exceptie: probele
administrate de o instanta necompetenta.
Exemplu: nulitatea raportului de experitza atrage si nulitatea hotararii, daca hotararea
se intemeiaza pe raportul de expertiza. Nu atrage anulararea hotararii, daca, spre exemplu,
instanta nu ia in seama raportul de expretiza si da solutia pe alte probe.
Nulitatea actelor precedente: hotarea judecatoreasca careia ii lipseste minuta sau nu e
semnata. In mod normal ar trb anulate actele de dupa. Dar se rejudeca si trebuie sa se reia de
la dezbateri, se face tot de aici.
 Nulitatea nu opereaza de plin drept. Daca nu a fost constata, actul ramane valabil,
daca hotararea este definitiva cu toate caile de atac epuizate, nulitatea ramane definitiv
acoperita. In mod diferit, in dreptul civil, fata de un act nul se adopta o adtitudine ca si
cum nu ar fi existat. Daca avem o necompetenta vadita, care nu s-a invocat : s-a judecat
de catre doi judecatori in prima instanta in loc de unul si nu s-a invocat, nulitatea se
acopera.

Decaderea
= sanctiunea care consta in pierderea dreptului de a exercita o cale de atac sau de a
indeplini un act de procedura prevazut de lege, daca nu a fost respectat termenul imperativ
prevazut de lege.
 Termen: legal imperativ, cu mentiunea ca nu e mereu exprim in zile, ani etc. Poate
consta si intr-un anum moment: exceptia de necompetenta: primul termen la care
partea e legal citata, modificarea CCJ, recuzare: pana la terminarea oricaror
dezbateri.
 Partea sa nu fi exercit inauntrul termenului, cu ment ca decaderea nu interv in
cazul drepturilor procedurale ale instantei: chiar si dupa ce ramane in
pronuntare poate repune cauza pe rol sa administreze ceva daca e necesar.
 Sa nu existe o derogare de la sanctiunea decaderii:
 Prevede legea expres aceasta derogare
 In cazul partilor in solidaritate sau indivizibilitate: una din parti a facut actul
in termen
 Partea interesata renunta de la dreptul de a invoca decaderea: dar sa fie
termen de ordine privata
 Cand legea prevede expres o alta sanctiune
 Cand partea arata ca a fost jusitificata de un motiv temeinic justificat: poate
opera repunerea in termen.

Invocarea decaderii
 la fel ca la nulitati : de ord publica si privata
 Norme de ordine publica: Oricare dintre parti, procuror, instanta, in orice faza a
procesului daca legea nu prevede altfel, pe cale de exceptie( daca procesul este in
curs) sau ca motiv de cale de atac daca s-a pronuntat o hotarare.
 Norme de ordine privata : doar partea vatamata, pana la primul termen de
judecata dupa cunoasterea motivului decaderii, daca legea nu prevede un alt
termen, pe cale de exceptie sau ca motiv de cale de atac, daca s-a pronuntat o
hotarare.
Efectele decaderii
 Pierderea dreptului de a exercita un act de procedura, iar daca totusi se face actul peste
termen, acesta este lovit de nulitate, ca o nulitate derivata din decadere. Nulitatile
derivate sunt de principiu extrinseci si nu sunt conditionate de vatamare.
 Nu se stinge dreptul subiectiv dedus jud, dar uneori poate fi afectat si asta: nu mai poti
face apel, dar ai pierdut dreptul in prima instanta si asa se definitiveaza, se activeaza AUJ,
nu mai poti formula o noua cerere si indirect ai cam pierdut si dreptul subiectiv
 La fel ca si in cazul nulitatilor: cand actul cuprinde maniestari d vointa, declaratii,
constatari de fapt: acestea mai pot fi folosite.
 Decaderea produce efecte numai daca a fost constata de instanta : un apel tardiv care nu
se constata, se judeca, daca nu se face recurs => hot definitiva si valabila.

Repunerea in termen
= partea a fost impiedicata sa savarseasca actul din motive justificate si temeinice.
Termenul in care trb formulata cererea de repunere in termen 15 zile de la incetarea
motivelor temeinice.
Daca termenul este prevazut pt exercitarea unei cai de atac, atuci termenul de
formulare a cererii de repunere termen: e acel termen prevazut pentru cale. Se prevede apel
in 5 zile , nu ai 15 zile ai 5.
Odata cu cererea de reunerep in termen trebuie depuna si actul pe care nu la formulat. Nu
poti sa faci cerere de repunete in termen si sa ceri termen in care sa-l faci. Il faci chiar atunci. Inst
competenta va analiza intai cererea de repunere in termen si daca o admite analizeaza si actul.
Daca o respinge => decaderea si nu mai analizeaza actul pe fond.
Notiunea de motive justificate: mai presus de vointata partilor in VCPC( ca un caz
fortuit), iar acum NCPC e mai permisv: temeinic jusitifïcate e mai lejer, ramane la latitudinea
instantei.