CUPRINS vouumut! PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE Prefats 4. INTRODUCERE (T. Postelnicu) 1.1 fvoltiacunostnfelor de proiectare seismic a constructor 41.2 Obiectul lueri 2. ACTIUNEA SEISMICA (T. Postelnicu | Damian) 2.1 Caurele si efectele cutremurelor 2.2 Paramettil seismic pe amplasament 2.3 Reprezentaresactiunlseismice in calull structural elastic 23.1. Aspecte de baz’ 2322 Spectre Fourier ale amplitudinii acceleratillor 2.33 Spectrul elastic pentru componenta orizontal a acceleratiei 2.3.4 Spectrul elastic pentru componenta vertical a acceleratiel 235 Spectrul de proiectare 2.3.6 Spectrele rSspunsului in deplasri 2.37 Reprerentarea actin seismice in calcul dinamic 23.7.1 Accelerograme naturale 2.3.72 Accelerograme artificiale . 3. COMPORTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT LAACTIUNI SEISMICE (T. Postelnicu). 3.1 Introducer 3.2 Rigiditatea laterals . 3.3 Rexistenta laterals 2.4 Relat intre fore i deplasrilaelemente sstructuri de beton armat 3.5 RAspunsul histeretic al elementelor de beton armat 3.6 Modele pentru calculul deformatillor 3.6.1 Introducere .. 3.6.2 Proprietatile materialelor 3.6.3 Relatii moment-curburs 3.7 Zona disipativa. Articulatia plastic& 3.7.1 Elemente incovoate cu forts taetoare moderats 3.7.2 Efectul forte tdletoare asupra zonei (articulate!) plastice 3.7.3 Evaluarea capaci de deformare a elementelor debeton armat . u 15 15 20 3 . 101 12 a74. CERINTE DE PERFORMANTA $1 CONDITH DE INDEPLINIRE (7. Postelnicu) us 4.1 Introducere .. : sone 119 4.2 Ceringe de performanta previzute de P100-1:2011 wu 120 43 Condi de indeplinire a cerintelor de performants 123 4.3.1 Condi pentru starea limita ultima " 13 1132 Conde pentru sara limit de iitare a degradrllr 227 '5. CONCEPTIA $I CALCULUL CONSTRUCTIILOR. LAACTIUNEA SEISMICK (1. Demian, T Pnstelnicy) 5.1 Aspecte conceptuale de bax 5.1.1 Introducere 5.1.2 Simplitatea structurald 5.1.3 Redundanta 5.14 Impunerea mecanismulul de pastificare (de dsipare a energie) ww 131 5.1.5 Rigiitatea si rezistenta pe dou’ directi 5.1.6 Rigiditatea si rezistenta la torsiun 5:17 Renae paneer 2 droge ovzontate rig #ersente 5.1.8 Realizarea unor funda adecvate 5.2 Combinarea actiunilor in proiectarea seismic’ .. 5.3 Metode de calcul 53.1 Casticarea metodelor de calcul 5.3.2 Metode de calcul linear elastic 7 53.2.1 Metoda fortelorlaterale echivalente sone 139 5.3.2.2 Metoda modalé cu spectru de réspuns 143 5.3.23 Combinarea raspunsurilor modale 148 5.3.3 Metode de calcul neliniar 152 5.33.1 Introducere 12 5.332 Metode de calcul state neliniar 14 5.3.33 Metode de caleul dinamic neliniar 160 5.4 Modelarea structurilor de beton arma .. 5.4.1 Introducere 2 Modelaren strut pentry ell ia SC nen 280 5.4.2.1 Modelarea structurilor in cadre 5.4.2.2 Modelarea structurilor cu pereti 5.4.23 Modelarea plicilor.. $4.24 Utlzarea consrSngerilor la modelarea strutuilor de beton armat, Stabilrea rezemstorilor. e 1-195 5.4.3 Modelarea infrastructurilor 198 5.43.1 Aspecte specifice 198 $1432 Modeareaincdrcilorselementelor 199 5.4.3.3 Modele de interactiune teren-structurs .. 202 5.4.3.4 Modelarea fundatillr izolate 5.4.35 Modelarea grinzilor de fundare 5.4.3.6 Modelarea radierelor 5.43.7 Modelarea piltilor la actiuni verticale 5.4.3.8 Modelarea pilotilor la actiuni orizontale 5.4.4 Modelarea pentru calcuul inelastic 5.4.4.1 Aspecte generale 5.44.2 Modelareagrnalr cu artculai plastice punctuate 5.4.4.3 Modelareastalpilor cu articulaiplastice punctuale 5.A.AA Modelarea cu elemente tip fibrS 5.445 Modelarea neliniaré a peretilor 5.4.8.6 Modelarea neliniar§ a terenului de fundare ANEXA. Programe de calcul automat utlizate in ingineria structur BIBLIOGRAFIE vowumut PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT IN ZONE SEISMICE Prefata 6, PROBLEME GENERALE ALE PROIECTARII SEISMICE A STRUCTURILOR DE BETON ARMAT (T. Postelnicu) 61 Introducere 6.11 Chsicarea elementelor de beton armat 6.1.2 Clasificaretipurilor structurale 6.2 Crterl de regularitate a structurilor de clad... 6.2.1 Aspecte generale 6.22 Critri de reguaritate in plan 6.2.3 Criterii de regulartate in elevatie 6.24 Efectle alti structurale asupra protect seemice a constructor... 63 Clase de ductitate. Factor de comportare 7. IMPUNEREA MECANISMULUI STRUCTURAL DE DISIPARE DE ENERGIE (T. Postelnicu,D. Zamfirescu, E. Morariv) 7.1 Aspecte generale. 7.2 Propritatile materialelor 7.2.1 Proprietatile betonulul 7.2.2 Proprietatile armaturl de ote! 255 259 ua AS 15 16 2 26 26 7 a27.3 Evaluarea valoilor de prolectare ale momentelor incovoietoare 7.3.1 Redistributi ale eforturilor obtinute din calculul structural 7.3.2 Modalititi de realizare a mecanismulul structural de plastficare 7.32.1 Structutin cadre de beton arma. 7.3.2.2 Structuri cu pereti de beton : 7.4 Determinarea valorilor de proiectare ale fortelor taietoare 7.4.1 Introducere .. 7.42 Structuri in cadre de beton armat 7.4.3 Structuri cu peretide beton armat '8, DIMENSIONAREA ELEMENTELOR DE BETON ARMAT (T. Postelnicu, £. Morar) .. ‘8:1 Dimensionarea la incovoiere 8.2 Dimensionarea la forta taletoare 8.2.1 Aspecte generale 8.2.2 Dimensionarea grinzilor 8.2.3 Dimensionarea stapilor 8.2.4 Dimensionarea peretilor. £83 Dimensionarea rigiitatl elementelor structurale ... ‘9, MASUR! PENTRU ASIGURAREA UNEI COMPORTARI HISTERETICE STABILE [AELEMENTELOR STRUCTURALE (7: Postelnicu, D. Zamfiresc) 9.1 Introducere 9.2 Asiguarea capaci de deformare in domenii postelstic. 9.2.1 Conditiigenerale . 9.2.2 Evahaea caritelorsesmice de ducitate 19.2.3 Evaluarea capacitti de deformatie 9.24 Rerutee veri duct locale a elementlor structurale 19.25 Detalierea zonelor eitice 19.251 Cerne pentru ofl Beton 9.2.5.2 Armitura longitudinal minim in gina 9.2.5.3 Armatura longitudinal maxim in zonele crtice ale grinalor 19.254 Detalierea zonelorcritce ale grinzior 9.2.55 Detalierea zonelor cic ale stalpilor de beton armat 9.2.56 Detalierea zonelorcritice ale pereilor ... 410. PROIECTAREA NODURILOR DE CADRU (T. Posteinicu) 10.1 Aspecte generale neon 10.2 Starea de efortur in nodurile de cad TU nan 110.3 Mecanismul de rezistentS la fortataletoare a nodurilor de cadru .. 10.3.1 Modelul Park, Paulay si Priestley (P&P&P) 10.3.2 Modelul EN 1998-1 se 102 109 108 109 109 1. 116 417 139 145 145 148 148 150 159 167 167 169 im 173 a5 188 190 191 191 195 10.33 Comparate intr rezultatele utilizar celor dou model 200 10.3.4 Prevederile codului national 202 104 Probleme de aledtuire constructiva 205 10.4.1 Ancorajul armaturilor grinzlor in nodurile de cadru sone 208 10.4.2 Aspecte particulare ale ancora armaturilor in nodurile marginale oo 8) 10.4.3 Alte reguli constructive : a oe 111, ANCORAREA $1 INNADIREA ARMATURILOR {T: Postelnicu), 213 11.1 Mecanismul aderentei 213 11.2 Proiectarea ancorajelor - 216 11.3 Proiectarea tnnadiritor 29 112, PROIECTAREA PLANSEELOR CA DIAFRAGME ORIZONTALE (7: Postelnicu) 226 12.1 Rolul plangeelor in structurile seismice 226 12.2 Caleull s alcatuirea diafragmelor orizontale 220 13, PROIECTAREA INFRASTRUCTURILOR (T.Poste/nicu) 13. Introducere 243 243 132 Transmitereafortelor la teren 245; 133 Optiun pentru selectarea mecanismuuidedsipare de energie. 287 13.3.1 Infrastructuri cu rispuns elastic - 247 13.3.2 Infrastructuri cu rspuns inelastic... i 249 124 Probleme de aleStuire side calcula infrastructurilor(fundatilor) 251 13.4.1 Fundatii pentru structure in cadre 251 13.4.2 Fundatii pentru structurile cu pereti soos 254 125 Fundatii care se rotescin teren : 2 258 136 Radiere de beton armat 13,7 Aspecte specific proiectiripilotilor 262 264 114, CATEGORII SPECIALE DE CONSTRUCTI (7: Postelnicu, D.Zamfirescu, I. Damian)... 269 14.1 Introducere . 268 142 structuri de beton armat pentru construct inate 2m 14.2.1 Aspecte generale . am 14.2.2 Structuritubulare — 23 14.2.3 Utlizarea grinzlor de rigiitate Mare... 2” 1423.1 Solutii constructive 7 7 142.3.2 Descrierea mecanismului de rezistenta . 278 114.24 Probleme specifce de proiectare la constructifoarte nate ..ewsee 281 14.3 Structuri parter cu stalpi in consol 20 143.1 Probleme de proiectare particulare .. 290 14.3.2 Procedeul de proiectare 29215. STRUCTURIIN CADRE DE BETON ARMAT CU PANOURI DE ZIDARIE (T. Postelnicu) 303 15-1 tfecelenterariunicadrelordebetonarmat cu perf 2 S82 ne 303 15.2 Strateglide proiectare a cadrelor cu panouri de Zid on. 307 15.3 Rezistenta panourilor de zidarie ca elemente structurale 309 15.3.1 Rezistenta la forte aplicate in planul panourilor 303 15.32 Rezstenta pentru forte perpendiculare pe planul peretelui 312 BIBLILOGRAFIE 315 VOLUMUL I [EXEMPLE DE PROIECTARE Protas 1, STRUCTURA ETAJATA IN CADRE (8. Buzdianu) 2. STRUCTURA ETAJATA CU NUCLEU DE PERET! §1 CADRE PERIMETRALE (E. Morarit) 3, STRUCTURA PARTER CU STALPIIN CONSOLA (1, Domian) 44, STRUCTURA ETAIATA CU PERETI DE BETON ARMAT CCU ALCATUIRE NEREGULATA IN PLAN (. Damian) '5, STRUCTURA CU BALANS PE TEREN (1, Damian) [ANEXA A. EVALUAREA CERINTEI DE DEPLASARE. FUNDAMENTUL TEORETIC SISCHEMA LOGICA DE CALCUL (I, Damian) |ANEXA B, PREVEDERI DE ALCATUIRE $1 ARMARE (!, Damian) PREFATA Activitatea indelungatS in lumea universitar8, contactul permanent cu ingineri structuristi din multe generati, dar si cu problemele concrete ale proiectiri structurilor in general, in particular a celor de beton armat, ne-au facut constienti de lipsa unor lucrari publicate in tar’ care s8 trateze conceptele actuale ale proiectari structurale, mai ales procedeele de calcul si masurile de detaliere, modern, la nivelul cunostinfelor actuale. Avand in vedere activitatea seismic’ semnificativs, practic pe toaté intinderea teritoriului national, interesul profesio- nigtilor se concentreaz’ in mod firesc asupra problematicit rispunsului seismic pe durata cutremurelor puternice. Evolutia rapida a cunostintelor in domeniu, in bun’ rmasurd reflectat’ in codurile de proiectare seismic, nu poate fi urmaritd totdeauna {in acelagi ritm de structuristii practcieni intr-o manier’ Pe de alt parte, complexitatea abordirii actuale a proiectérii seismice creeazi in mod firesc dificult inginerilor debutanti intr-o meserie in care experienta este o cerintd real’. Tratatele valoroase dedicate domeniului structurilor de beton armat publicate de reprezentanti eminenti ai lumii academice i ai proiectari structurale, precum profesorii M. Hangan, M. Mihailescu, R. Agent, au o vechime considerabila si nu mai pot oferiinformatile stiintifice si tehnice necesare in prezent. Lucrarea pe care o propunem a fost motivata de dorinta noastr3 de a pune la, indemana inginerilor structuristi un material care s8-i poata ajuta la nevoie in clarificarea cat mai complet a fundamentelor ingineriei structurale moderne in {rile seismice, precum si in descifrarea unor procedee de calcul si masuri de proiectare a ciror baz nu este prezentatd transparent in codurile de proiectare. Ne-am asumat constient 0 misiune in mod evident dificil, sperand c& vom reusi si 0 indeplinim onorabil. Dacé am reusit sau nu, acest lucru poate fi probat doar de cititori, Lucrarea este structuratd in tel volume. Primul volum prezinté problemele generale ale proiectarii seismice. Dup’ 0 succint8 prezentare a naturii si a modului de manifestare a cutremurelor, si a modului de reprezentare a acestora pentru proiectare, se analizeaza specificul comportirii betonulul armat, ca material structural, la actiunile seismice si se prezint’ modelele de reprezentare si de calcul specifice. in ultima parte a vo- "lumului se prezint’ metodele si modelele de calcul structural pentru evaluarea rspunsului seismic, Sunt identificate modelele specifice calculului elastic si cal- culului neliniar pentru structurile in cadre, structurile cu pereti, terenul de fundare. Volumul al I-lea are ca obiect proiectarea seismic’ a structurilor de beton ‘armat. Sunt acoperite toate componentele procesului de proiectare, inclusiv evaluarea actiunilor si evaluarea eforturilor de proiectare, dimensionarea $i alcdtuirea elementelor structurale, Se acorda prioritar atentie metodologillor de proiectare de tip curent 1 mal putit etodelor de calcul sofistiate, cu modele ufidele” comportaril reale. Avand in vedere incertitudinile considerabile in ceea ce priveste modul de reprezentarea actiunii seismice, eficacitatea unor asemenea metode este puss sub semnul indoieli apectul volumului de lucru. jar utiizarea lor este anevoioasi sub ‘ntreaga metodologie de proiectare care sti la baza codurilor de proiec- tare national si european este dominati de ideea proiectari la capacitate. Prin proceduri relativ simple se poate Impune structurii un rspuns controlat pentru un domeniu de variatie relativ larg de caracteristici ale cutremurului. Aceasta reprezint8 0 abordare pertinent’ pentru proiectarea unor categorii largi de structuri Codurile de proiectare seismic’ national, P100-1, si european, EN 1998-1, au aceeagi bazd conceptual, dar nu se suprapun in multe privinte. Din acest motiv, pentru céteva probleme de proiectare, in lucrare se prezint’ nu numai bazele procedurilor codului national, dar si cele ale codului european. Sunt mai multe motive pentru aceast8 optiune. Unul este acela ci inginerii romani sunt pusi ocazional, dar din ce in ce mai des, in situatia s8 proiecteze pentru alte tri europene. In aceste imprejuréri este oportun ca proiectantiis8 cunoascé bazele unor prevederi, pentru a le putea aplica constient in situaill in care acestea nu apar transparent din lectura codulul Pe de alt parte, teste extinse de aplicare a codului european au demon- strat, pentru anumite categorii de probleme, c& acestea nu sunt solutionate adecvat si nu duc la rezultate rationale, in asemenea situatii, prezentarea comparativa a prevederilor codului national si ale celui european este in masurS sé justifice depirtarea codului P100-1 de Eurocod, Dupa discutarea aspectelor de ba2ii ale proiectarii seismice a structurilor pentru clidiri de beton armat, la sfarsitul volumului al I-1ea se trateazé, in capitole separate, probleme foarte importante ale proiectarii seismice, c&rora li se acorda 2 de obicei mai putin’ atentie, dar a cdror corecté rezolvare poate imbunii substantial calitatea rspunsului seismic al constructiei proiectate. Printre acestea se numard cele referitoare la sistemnul de fundare, planseele-diafragme orizontale, aspectele specifice ale ancorajelor si innadirile barelor de otel in elementele structuril laterale, nodurile de cadre, interactiunea intre elementele cadrelor de beton armat si panourile de zidarie de umplutur’. Pentru clarificarea unor aspecte specifice ale conceptei si calculului struc- turilor pentru clidirile foarte inalte si pentru structure parter de deschideri mari, cu stélpiin consol, acestea sunt analizate intr-un capitol separat. Volumul al llLlea cuprinde exemple de proiectare detaliate pentru structuri in cadre si structuri cu pereti de beton armat. Raspunsul seismic al structurilor pro- lectate cu mijloacele proiectérii curente de cod este verificat cu instrumente de investigare performante. Alte exemple se referd la problemele de proiectare cu caracter special care intervin in situatile in care prolectarea de tip curent nu oferd soluti suficient de igure. Astfel, se demonstreaz’ practic evaluarea direct8 si explicit’ a ceringelor de ‘capacitate de deformare plastic’ a structurilor, modelarea avansat8 a comportarii elementelor de beton armat (de exemplu, cu plasticitate distribuit8), evaluarea influengei interactiunii sol-structur’ asupra raspunsului seismic, evaluarea sigu- rantei la structurile cu pereti care se rotesc pe teren etc. La volumul al IIL-lea se atageaza un CD care contine, printre altele, fisierele complete ale programelor folosite, seturi de accelerograme artificiale compatibile ‘cu spectrele de proiectare specifice diferitelor zone seismice din fara, necesare in analizele dinamice neliniare, insotite de programul de generare a accelerogramelor. ‘Trebuie precizat faptul c’ impSrtirea lucrari in 3 volume a facut necesar ca, in cateva situatii in care analiza unor probleme fcea apel la chestiuni tratate anterior, s& se rescrie unele expresii de calcul sau si se regete unele figuri. Am apreciat cé, in acest mod, cititorul poate descifra mai comod unele pasaje ale textului parcurs. De asemenea, pentru o orientare mai usoard,trimiterile ntre cele trl volume ‘ale lucrarii sunt marcate cu caractere ingrosate (bold). Autoril sunt constienti c8 scrierea acestel lucrari a fost posibila nu numai ca urmare a efortului propriu de pregatire stiintific si tehnic3, dar si faptului c’ au avut sansa s& se dezvolte intr-un colectiv de profesionisti de elité, cu traditie recunoscutd in domeniu! lor de actvitate. 8