Sunteți pe pagina 1din 7

1.2.3. Componente ale lanţurilor cinematice de avans mecanice.

Mechanical feed drive


Toate elementele şi organele de maşină situate pe fluxul de forţă între motor
şi sculă sau piesă, constituie componente ale lanţului cinematic de avans. Cele mai
importante componente ale lanţului cinematic de avans sunt următoarele:
mecanisme pentru transformarea mişcării de rotaţie în mişcare rectilinie de
translaţie, mecanisme pentru transmiterea turaţiei /momentului, cuplaje, lagăre,
legături. Proiectarea acestor componente contribuie considerabil la precizia şi
performanţele maşinii-unelte cu comandă numerică.
Principalele criterii pentru proiectare sunt următoarele:
- precizie cinematică şi geometrică ridicată ;
- rigiditate mare şi jocuri reduse ;
- momente de inerţie şi mase în mişcare reduse.
Există de asemenea cerinţe legate de amortizare corespunzătoare, frecare redusă şi
caracteristici ale transmisiilor liniare ale componentelor.

Mecanismul şurub-piuliţă cu bile.

Acesta este organul de maşină cel mai folosit pentru transformarea mişcării de
rotaţie în mişcare rectilinie în lanţurile cinematice de avans ale maşinilor unelte.
Mecanismele şurub-piuliţă cu frecare mixtă cu piuliţă de bronz se
utilizează pentru sisteme simple, iar mecanismele şurub-piuliţă cu bile se folosesc
la maşinile-unelte moderne, de înaltă precizie, cu comandă numerică (fig. 1.33).

Fig. 1.33 Şurub-piuliţă cu bile fără jocuri:1 – prima piuliţă; 2 – a doua piuliţă;3 –
circuit de recirculare a bilelor; 4 – distanţiere de pretensionare; 5 – şurub
conducător.
Mecanismul şurub-piuliţă cu bile este ideal pentru satisfacerea cerinţelor impuse
mecanismelor din lanţurile cinematice de avans. El are următoarele avantaje
principale ;
- randament mecanic foarte mare ( = 0,95…..0,99) datorat frecării de
rostogolire mici (  = 0,0l ... 0,02);
- nu prezintă fenomen de stick/slip;
- uzurã redusă şi deci durată de funcţionare mare;
- încălzire redusă;
- precizie de poziţionare şi repetabilitate ridicate ca rezultat al rigidităţii
adecvate şi al lipsei jocurilor;
- viteză de deplasare rapidă mare.

Totuşi, amortizarea redusă a sistemului constituie un dezavantaj.


Deoarece bilele se rostogolesc în canalele din şurub şi din piuliţă, ele se
deplasează pe direcţie tangenţială şi axială. Astfel, bilele au nevoie de un
mecanism de recirculare.
Ansamblul şurub-piuliţă cu bile nu poate fi realizat pentru a asigura o
completă eliminare a jocurilor. Pentru a realiza acest deziderat, cum ar fi jocuri
minime la inversarea sensului mişcării şi rigiditate globală ridicată, mecanismul
şurub-piuliţă trebuie să fie preîncărcat. Pentru aceasta se utilizează una sau două
piuliţe. Atunci când se utilizează două piuliţe, preîncărcarea se realizează prin
împingerea celor două piuliţe una către cealaltă sau în sens invers prin utilizarea
unor inele distanţiere de preîncărcare (fig. 1.33).
Piuliţele unice se preîncarcă printr-un dispozitiv axial, la care bilele active se
deplasează pe o distanţă l. Rigiditatea sistemului este dependentă direct de forţa
de preîncărcare şi de numărul de căi de rulare. În plus faţă de orice sarcină
exterioară, trebuie asigurat un avans minim pentru a realiza rigiditatea necesară în
sistem.
Lagărele şurubului conducător trebuie menţionate ca alte componente
importante ale acestui mecanism. Funcţia lor este de a asigura poziţia pe direcţie
radială şi de a prelua forţa de avans pe direcţie axială simultan, în timp ce
deformaţia şurubului şi deplasarea trebuie păstrate în limite admisibile. De aceea,
principalele cerinţe pentru lagărele şurubului-piuliţă cu bile includ capacitatea de
încărcare axială ridicată, rigiditate mare, joc axial redus, frecare în rulmenţi
mică, turaţii ridicate şi comportare bună la vibraţii. Aceste criterii individuale
diferite au o mai mare sau mai mică importanţă în funcţie de aplicaţie. Dacă
rigiditatea lagărelor are un rol principal la maşinile de frezat grele cu forţe de
aşchiere mari, frecarea în lagărele pretensionate constituie criteriul principal pentru
maşinile de rectificat cu încărcare redusă. Un lagăr cu frecare redusă este esenţial şi
pentru turaţii ridicate la o astfel de aplicaţie.
Pentru lagărele mecanismului şurub-piuliţă se utilizează, de obicei, rulmenţi
radial-axiali cu bile cu contact unghiular sau rulmenţi cu role sau cu ace (v. F4).
Rulmenţii radial-axiali cu bile cu contact unghiular au un unghi mare de presiune
(60o) şi astfel sunt capabili să preia eforturi axiale mari. Ei se montează asociaţi cu
un al doilea rulment, care preia eforturile în sens opus (fiecare lucrează în câte un
sens). Rulmenţii radial-axiali cu bile cu contact unghiular se montează, de preferat,
în perechi sau în grupuri în X, O, sau în tandem (fig. 1.34 şi 1.38,b). Pentru a
preveni abaterea de la paralelism sau pentru a o compensa mai uşor, se recomandă
să se monteze în X rulmenţi împerecheaţi, datorită suprafeţelor mici de contact.
Rulmenţii radiali cu role sau cu ace se folosesc pentru a completa lagărele cu
rulmenţi axiali cu ace cilindrice. Inelul special al rulmenţilor axiali joacă simultan
şi rolul de inel exterior al rulmentului cu ace. Lăţimea inelului interior este ajustată
pentru a corespunde inelului exterior cu bucşa-distanţier, astfel încât să fie realizată
o preîncărcare axială prin strângere cu o piuliţă canelată (flg. 1.38 şi 1.40). Ambele
tipuri de rulmenţi necesită ungere cu unsoare sau cu ulei. Lagărele sunt construite
în moduri diferite în funcţie de necesităţile de încărcare. Un şurub conducător fixat
permanent la un capăt pe direcţie axială şi cu celălalt capăt liber constituie soluţia
standard pentru sarcini mici (flg. 1.34,a). În lanţurile cinematice de avans cu
rigiditate mare sunt necesare lagăre rigide, fiind preferată fixarea în patru puncte a
rulmenţilor lagărelor (fig. 1.34,b). Rulmenţii radial-axiali cu bile cu contact
unghiular se utilizează pentru a realiza o rigiditate mare la ambele capete, ca şi
seturile de rulmenţi montaţi spate în spate, în tandem. Şurubul conducător este
întins ca rezultat al acestui montaj, iar preîncărcarea mecanismului şurub-piuliţă cu
bile va creşte în consecinţă. Şuruburile conducătoare rigide trebuie proiectate în
aşa fel încât să nu se deplaseze sub acţiunea forţelor de lucru sau datorită dilatării
produsă ca rezultat al căldurii eliberate prin frecare.
Aceste tipuri diferite de lagăre necesită caracteristici de rigiditate axială
pentru şurubul cu bile care depind de mişcarea de avans a saniei. Rigiditatea
ansamblului la tipurile tradiţionale de lagăre cu un lagăr fix şi cu un lagăr mobil se
reduce hiperbolic cu distanţa saniei faţă de lagărul fix. Atunci când cel de-al doilea
lagăr este proiectat ca lagăr fix, poate fi suprapusă o curbă de rigiditate care este
deviată lateral, astfel încât se obţine o caracteristică simetrică (fig. 1.35).
Rigiditatea globală este astfel considerată mai mare, dacă există doi rulmenţi axiali
cu role, fiind aproape constantă pe o zonă mare a mijlocului şurubului.
La proiectarea unor lagăre rigide ale şurubului cu bile trebuie respectate în
general următoarele reguli:
Fig. 1.34. Exemple de lagăre pentru şuruburi cu bile (SKF, Schweinfurt): a –
lagăre ale şurubului conducător pentru încărcări mici, fixare într-o singură parte; b-
pentru rigiditate mare , fixare la ambele capete.

— rulmenţii cu ace şi rulmenţii cu role sunt preferaţi rulmenţilor cu bile


(dacă este posibil) datorită contactului liniar şi deci a rigidităţii mai mari;
— rulmenţii axiali trebuie să fie întotdeauna pretensionaţi;
— legăturile rigide trebuie să îmbine suprafeţe separate (ştifturi de îmbinare
rigide);
— inelele distanţiere trebuie să fie evitate pe cât posibil, pentru a micşora
numărul de suprafeţe în contact, care reduc rigiditatea;
— suprafeţele de contact, de montaj, trebuie rectificate, pentru a asigura un
raport al suprafeţelor de contact mare şi rigiditate mare.
Proiectarea structurală a mecanismului şurub-piuliţă cu bile trebuie să se
realizeze în legătură cu parametrii preselectaţi ce se referă la încărcare, cursa de
lucru, turaţia rapidă şi precizia de poziţionare conform criteriilor de rigiditate,
rezistenţă la întindere, încovoiere, turaţii de lucru critice, momente de inerţie şi
durată de funcţionare. Aceasta presupune în mod normal determinarea diametrului
şurubului, care constituie un compromis între cerinţele de rigiditate şi cele ale
momentului de inerţie.

Exemplu. Momentul necesar la şurubul conducător Msc = Faxp /(2) cu


pasul p şi randamentul  şi o forţă axială dată Fax. Pentru şuruburile cu bile
 = 0,8.. 0,95, pentru şuruburile-piuliţă cu frecare mixtă  = 0,2... 0,55
corespunzător unghiului de înclinare a elicei de 20... 160. Relaţia dintre viteza
liniară v şi turaţia nsc a şurubului conducător este dată de nsc = v / p.

Fig. 1.35. Caracteristici de rigiditate (c) ale unui mecanism de avans cu: a —
rulment axial fixat la un capăt: b — rulmenţi axiali fixaţi la ambele capete; 1 — un
rulment axial; 2 — doi rulmenţi axiali.
Mecanism pinion-cremalieră.

Şuruburile conducătoare lungi ar putea fi deformate de sarcina axială şi de


greutatea proprie pentru curse de lucru mari, de exemplu la strungurile automate
lungi, maşinile de frezat longitudinale şi maşinile de găurit orizontale cu cărucior.
Ele au tendinţă de flambare. De asemenea, există pericolul ca frecvenţa de
rotaţie a şurubului conducător să se regăsească printre frecvenţele naturale ale
şurubului conducător. De aceea, se recomandă ca mecanismele pinion-cremalieră
să fie folosite pentru curse de lucru mai mari de 4 m. Se pot asigura curse de avans
oricât de mari prin îmbinarea mai multor segmente de cremalieră. Rigiditatea totală
a mecanismului pinion-cremalieră este întotdeauna independentă de cursa de lucru
şi este determinată în principal de rigiditatea torsională a arborelui pinionului şi de
cuplul pinion-cremalieră dinţată.
Transmiterea puterii la pinion se caracterizează prin turaţie foarte mică şi
rnomente de torsiune mari, fiind necesară astfel demultiplicarea mişcării prin
mecanisme suplimentare. Construcţia întregului lanţ cinematic trebuie să fie rigidă
din punct de vedere torsional şi fără jocuri. Eliminarea jocurilor se realizează prin
pretensionarea a două trenuri de roţi dinţate A şi B (fig. 1.36), pinioanele acestora
angrenând cu o singură cremalieră. Jocurile sunt eliminate în ultimele trei
angrenaje prin pretensionarea reciprocă a celor două ramuri. Ultimele trei
angrenaje ale celor două trenuri de roţi dinţate se pretensionează (pentru preluarea
jocurilor) ca rezultat al deplasării axiale a arborelui unui pinion cu dantură
înclinată prin arcuri taler sau printr-un cilindru hidraulic ce acţionează opus
direcţiei de înclinare. Astfel, se pot corecta erorile danturilor. Sania este acţionată
printr-un tren de roţi dinţate A, în funcţie de sensul de deplasare a saniei, în timp ce
trenul de roţi dinţate B este menţinut fără jocuri, sau invers.

Mecanism melc-cremalieră melcată.

Mecanismele melc-cremalieră melcată se folosesc frecvent în locul


mecanismelor pinion-cremalieră, mai ales atunci când se doreşte evitarea
angrenajelor în trepte multiple pentru curse de lucru mari. Sunt construite cu sistem
de ungere hidrostatic pentru a reduce frecarea (fig. 1.37). Melcul are prevăzute
buzunare, ce sunt alimentate cu ulei sub presiune doar în zona de contact melc-
cremalieră printr-un distribuitor fix (placă de comandă). Suprafaţa danturii
cremalierei este acoperită cu material plastic.
Construcţia de precizie ridicată se realizează prin intermediul unui al doilea
procedeu de turnare, plecând de la impregnarea unui melc iniţial, înainte ca
materialul plastic aplicat să se întărească. Buzunarele pentru ulei sub presiune de
pe flancurile melcului se realizează prin frezare. La construcţiile mai moderne,
aceste buzunare pot fi poziţionate direct pe suprafaţa danturii cremalierei, astfel
încât acestea pot fi prelucrate economic direct în timpul turnării prin intermediul
materialelor acoperite cu parafină aplicate pe suprafaţa danturii cremalierei.
Alimentarea cu ulei sub presiune este realizată şi aici prin melc.
Fig. 1.36. Lanţ cinematic fără jocuri cu mecanisme pinion-cremalieră: A, B
— ramuri; 1 — arbore de intrare; 2 — mecanism de ramificare; 3, 4 — pinioane;
5 — angrenaje conice pozitiv şi negativ; 6 — cremalieră (ieşire).