2017
ARSURILE
Introducere
• Arsura reprezintă cel mai sever tip de traumatism pe care îl poate
suferi o fiinţă umană
• Este o urgenţă medico-chirurgicală
• Plaga arsă este rezultatul acţiunii căldurii asupra
ţesuturilor, aceasta devenind lezantă când depăşeşte 46°C
Temperatură Timp
agentului vulnerant
70°C 1 sec.
1
23.11.2017
Diagnostic
Diagnosticul de arsură se stabileşte ţinând cont
de următorii parametri:
factorul cauzator (etiologia arsurii)
profunzimea leziunii (gradul arsurii)
localizarea plăgilor arse
suprafaţa corporală afectată de arsură (%)
timpul scurs de la producerea accidentului
Etiologie
–arsuri termice:
•prin lichid fierbinte (apă, lapte, cafea, supă/ciorbă, ulei, mâncare
etc.)
•prin vapori fierbinţi
•prin flacără/explozie
•prin contact cu corpuri încinse (sobă, grătar, cuptor, fier de
călcat, smoală, obiecte metalice fierbinţi etc.)
–arsuri electrice
•Voltaj casnic
•Voltaj înalt
– Arsuri prin flamă electrică
– Electrocuţii
–arsuri chimice;
–iradieri.
2
23.11.2017
3
23.11.2017
• Interesează EPIDERMUL
• eritem, edem, durere
• fără formare de flictene
• nu necesită tratament decât
dacă afectează o suprafaţă
întinsă a corpului şi se
asociază cu simptome generale
• se remit spontan în 3-5 zile
• tipică: arsura solară
• Interesează
EPIDERMUL şi
DERMUL
SUPERFICIAL
• flictene (vezicule) cu
conţinut serocitrin
• dermul este roz, umed,
foarte dureros
• vindecare < 14 zile,
fără cicatrici
a.l.f.-cafea, pacientă de 11 luni, imediat şi după 10 zile
4
23.11.2017
5
23.11.2017
Flictene Nu Da Da Nu
Sensibilitate ++ +++ + O
Epitelizare Da Da + Nu
spontană
Cicatrice Nu Nu Da Da
6
23.11.2017
7
23.11.2017
Scoruri de gravitate
ABA Injury Grading System
• Arsuri minore (arsuri parţiale <5-10% sc la copil şi
<15% sc. la adult; arsuri totale <2% sc la adult; arsuri
fără afectarea zonelor speciale de gravitate)
• Arsuri moderate (arsuri parţiale 10-20% sc. la copil şi
15-25% sc. la adult; arsuri totale 2-10% sc, fără
afectarea zonelor speciale de gravitate)
• Arsuri majore (arsuri partiale > 20-25% sc; arsuri
totale >10% sc, arsuri localizate în zonele speciale de
gravitate, arsuri electrice şi chimice la copil,
traumatisme asociate, boli concomitente, sarcina,
imunodepresia, arsuri non-accidentale, risc psiho-
social crescut, orice arsură la sugar)
8
23.11.2017
Noţiuni de fiziopatologie
Agentul termic provoacă la nivelul ţesuturilor
două tipuri de leziuni:
9
23.11.2017
Leziunea indirectă
• În spaţiul peri şi sublezional
• Reacţie de tip inflamator declanşată de
moartea prin agresiune termică a celulelor din
zona de necroză
• Direct proporţională cu severitatea arsurii
• Se instalează şi evoluează în timp
• Poate fi influenţată de precocitatea şi
calitatea terapiei – exprimă caracterul
dinamic, evolutiv, al leziunii de arsură.
10
23.11.2017
11
23.11.2017
Hipovolemia
• Pierderile lichidiene la nivelul:
- plăgii arse (prin exudarea la suprafaţa plăgii şi prin evaporare)
- spaţiului interstiţial (în ţesuturile înconjurătoare prin
hiperpermeabilitate capilară, dar şi în zone indemne datorită
hipoproteinemiei)
- în sectorul intracelular: datorită hipoxiei (atât perilezională
cât şi generalizată, prin şoc) Na intră în celulă împreună cu apa
(alterarea pompei Na/K), scăzând şi mai mult volumul
intravascular
• Aceste pierderi:
-stau la baza instalării şocului hipovolemic (faza de şoc =
primele 48-72 de ore postarsură).
-sunt maxime în primele 6-8 ore postarsură, continuă şi sunt
semnificative în următoarele 24-36 ore.
-reprezintă elementul principal al declanşării reacţiei
postagresive.
12
23.11.2017
Tulburări electrolitice
• se constituie odată cu hipovolemia
• constau în principal în pierderi de Na şi
creşterea K
• modificări ale Ca, P, Zn, Mg
• Monitorizarea pacientului va ţine seama de
aceste tulburări în dinamică
• Pierderile de Na trebuie compensate!!!
Hipoproteinemia
• Se datorează:
- iniţial pierderilor prin plaga arsă
- extravazării în ţesuturi (prin hiperpermeabilitate capilară)
- scăderii sintezei hepatice (mai târziu)
• Hipoproteinemia, necorectată, are următoarele consecinţe:
- agravează edemul tisular
- menţine hipoperfuzia
- creşte riscul complicaţiilor sistemice (scade apărarea)
- agravează leziunile locale şi reduce potenţialul de vindecare
• Corectarea pierderilor plasmatice este necesară din primele 24 de
ore de la producerea accidentului, dar se instituie după primele 6-8
ore (când permeabilitatea capilară este maximă).
• Aportul de albumină umană şi plasmă proaspătă are rol:
- iniţial de deşocare
- apoi de susţinere nutriţională (până la vindecarea spontană sau
acoperirea chirurgicală)
13
23.11.2017
Modificări hematologice
În faza de şoc:
- hemoconcentraţia (valori crescute ale Hb, Ht, leucocitelor,
trombocitelor); totuşi, masa eritrocitară totală este redusă
- pe măsura repleţiei lichidiene = scădere treptată a acestor
constante (spre ziua 3-5)
După faza de şoc:
• a) Hb, Ht: - pot fi scăzute datorită:
–pierderilor (distrucţie în zona arsă, scăderea duratei medii de
viaţă a eritrocitelor, manevre chirurgicale, fenomene toxice,
sepsis, CID)
–scăderii producţiei (datorată balanţei azotate negative şi
biodisponibilităţii reduse a fierului).
• b) Leucocitele:
- leucocitoză (sindrom inflamator sistemic, sepsis)
- sau leucopenie (sepsis sever etc.)
14
23.11.2017
15
23.11.2017
Imunodeficienţa secundară
• Pacientul ars este un adevărat mediu de cultură, în totală
imposibilitate de a se apăra.
• Imunodeficienţa se poate explica prin:
- absența barierei mecanice reprezentată de tegument
- scăderea globală a proteinelor (inclusiv a celor cu rol
imunologic)
- prezenţa masivă în circulaţie a unor inhibitori ai
reacţiilor imune (eliberaţi ca urmare a agresiunii termice)
-suprasolicitarea de către “avalanşa” de antigene
• Imunodeficienţa implică atât componenta celulară cât şi cea
umorală:
–funcţiile neutrofilelor;
–scade răspunsul Ly T; creşte numărul Ly Ts (>Th)
–scad Ig circulante; scade producţia de Ac la contactul
primar cu Ag
16
23.11.2017
Pricipii terapeutice
• Reanimare lichidiană adecvată vârstei şi masei totale de
ţesut ars
• Suport nutriţional şi imunologic susţinut
• Chirurgicalizarea precoce a arsurilor de grd III
• Chirurgicalizarea precoce şi seriată a arsurilor extensive
predominant profunde, ori de câte ori este posibil
• Tehnică adecvată de tratament local, atât în cazul
abordului conservator, cât şi în cazul chirurgicalizării
precoce
• Prevenirea şi controlul eficient al complicaţiilor septice
• Reabilitare precoce, activă şi susţinută
• Program individualizat de reconstrucţie postarsură
17
23.11.2017
18
23.11.2017
• Chirurgical:
– Preferă excizia şi grefarea imediată, precoce sau
secvenţială
– De elecţie pentru electrocuţii, arsuri chimice, arsuri
grd III şi cele de grd. IIB situate pe zone funcţionale
19
23.11.2017
Prelucrarea primară
• Toaleta plăgii arse, folosind soluţii antiseptice
neiritante (clorhexidină în ser fiziologic, clorură
de benzalconiu, hipoclorit de sodiu, povidone-
iodine).
• Nu este indicată şi nici utilă practicarea toaletei
primare a plăgii arse făcută cu soluţii iritante
(alcool) sau coloranţi.
• Debridarea flictenelor sparte şi a celor de mari
dimensiuni; se pot lăsa intacte sau evacua pe ac
steril flictenele de mici dimensiuni, situate pe
suprafeţe plane.
Prelucrarea primară
• Pansament steril:
- absoarbe exsudatul
- oferă protecţie microbiană
- reduce durerea şi permite mişcările zonei arse.
excepţii: sunt lăsate “la expunere”: faţa, perineul
20
23.11.2017
21
23.11.2017
Inciziile de decompresiune
• Edemul perilezional determină fenomene ischemice la
nivelul lojilor inextensibile, respectiv leziuni în garou în
cazul arsurilor circulare
• Evitarea complicaţiilor ischemice se face prin practicarea
inciziilor de decompresiune, care se fac:
– În axul segmentului
– Din ţesut sănătos în ţesut sănătos
– Pe linia mediană a fiecărei loji interesate
– Interesează epidermul şi dermul
– În arsurile foarte
profunde se fac şi
fasciotomii
22
23.11.2017
23
23.11.2017
24
23.11.2017
Reanimarea hidro-electrolitică
Formule cu cristaloizi
• PARKLAND: Ringer lactat, 4 ml/kg/% SA;
• BROOKE (modificat): Ringer lactat 2ml/kg/% SA
Formule cu coloizi
• EVANS: ser fiziologic 1 ml/kg/% SA + coloizi 1 ml/kg/% SA +
2000 ml Dextroză 5% (necesar de întreţinere);
• BROOKE: Ringer lactat 1,5 ml/kg/% SA + coloizi 0,5 ml/kg/% SA
+ 2000 ml Dextroză 5%.
25
23.11.2017
Reanimarea hidro-electrolitică
• Soluţia Ringer lactat (Na 130 mEq/l) - cel mai frecvent folosită în
reanimarea lichidiană a arsurilor.
• Eficienţa reanimării trebuie monitorizată atent şi continuu, pe
criterii clinice (diureză, status circulator, senzoriu, umplere
capilară, pulsoximetrie, TA, AV, FR), hematologice şi biochimice,
şi ajustată frecvent în funcţie de răspunsul şi particularităţile
pacientului.
• Jumătate din necesarul calculat pentru primele 24 de ore se
administrează în primele 8 ore de la accident, iar restul în
următoarele 16 ore.
• După primele 48-72 de ore, necesarul de lichide se reduce la trei
pătrimi, faţă de perioada de şoc, şi rămâne constant până la
închiderea definitivă a plăgii arse.
• Este necesară administrarea de soluţii proteice (PPC, albumină) în
arsurile majore, încă din primele 24 de ore (respectând primele
8 ore postarsură, când permeabilitatea vasculară este maximă);
Suportul nutriţional
Necesarul proteic, la pacientul ars:
• la copil: 3g/kg +1 g/%SA;
• la adult: 1 g/kg+ 3 g/% SA.
26
23.11.2017
Suportul nutriţional
• Nutriţia enterală (NE)- superioară
– scade complicaţiile infecţioase, durata spitalizarii şi costurile
– Nutriţia enterală precoce - bine tolerată şi scade incidenţa
gastroparezei
Reabilitarea postcombustională
• Programul trebuie instituit precoce, încă din faza acută
(48–72 ore).
• Obiectivele programului:
• reabilitarea funcţională;
• prevenirea contracturilor;
• prevenirea redorilor articulare;
• controlul fenomenelor inflamatorii şi hipertrofice;
• controlul cicatrizării;
• combaterea escarelor de decubit.
27
23.11.2017
Reabilitarea postcombustională
• Posturarea
– reprezintă o atitudine impusă întregului
corp sau doar unui segment, în scop
terapeutic sau preventiv, pentru a
corecta sau a evita instalarea unor
devieri de statică şi poziții vicioase sau
pentru a facilita un proces fiziologic;
– previne contracturile musculare;
– reduce edemul;
– facilititează vindecarea leziunilor;
– pastrează/menţine funcţionalitatea
segmentului;
– previne neuropatiile localizate
Reabilitarea postcombustională
• Poziţionarea pe atelă
– Reprezintă o extindere a posturării terapeutice din
cadrul tratamentului fazei acute a pacientilor cu
arsuri;
– Este indicată atunci când pacientul nu este capabil
să-şi menţină singur poziţia corectă şi postgrefare;
– Mâna se poziţionează pe atelă imediat pentru
evitarea edemului şi mentinerea gradului de
mobilitate articulară.
– Scopul poziţionării pe atelă :
- protecţia tendoanelor, articulaţiilor şi grefelor;
- corectează aliniamentul articular;
- scade durerea;
- previne diformitaţile
28
23.11.2017
Reabilitarea postcombustională
• Exerciţii de menţinere a mobilităţii articulare şi a tonusului
muscular
– reducerea edemului;
– menţinerea gradului de mobilitate;
– prevenirea retracţiilor tegumentare;
– prevenirea atrofiei musculare
• Tipuri
– Exerciţii active
– Mobilizări pasive
– Mobilizări autopasive
Reabilitarea postcombustională
Terapia prin compresie
• De elecţie în tratamentul arsurilor;
• Este folosită în toate fazele arsurii;
• În faza acută e folosită pentru
controlul edemului, dacă nu e
prezent sindromul de
compartiment;
• În faza postacută şi reconstructivă
este necesară pentru controlul
hipertrofiei cicatriceale;
• Poate fi iniţiată înainte de
integrarea completă a grefelor;
• Este utilzată până apar semnele
maturizării cicatriceale;
29
23.11.2017
Reabilitarea postcombustională
Laserterapia
• Laserul de putere joasă este utilizat în managementul
durerii şi vindecarea leziunilor;
• În tratamentul leziunilor lumina laser stimulează
fibroblaştii, conducând astfel la creşterea producţiei de
colagen;
• În tratamentul cicatricilor hipertrofice, laserul produce o
scădere a producţiei cicatriciale prin alterarea
mecanismului celular de hiperproductie
Reabilitarea postcombustională
Gelurile şi foliile de silicon
• Contin silicon medical cu masă moleculară mare
(polyxiloxane 100%);
• Foliile de silicon trebuie utilizate imediat ce leziunea
este vindecată şi menţinute pentru minim 12 ore pe zi
timp de până la 12 luni;
• Gelurile de silicon se utilizează cu aplicaţii de 3-4 ori
pe zi, mai ales în zonele în care este greu de aplicat
folia de silicon;
• Mecanismul prin care siliconul îmbunataţeşte calitatea
cicatricii este necunoscut, dar există câteva teorii:
– în timp ce întreaga suprafaţă a cicatricii e acoperită
cu folia de silicon semipermeabilă, se permite
intrarea oxigenului concomitent cu păstrarea
excesului de umiditate la exterior;
– Creşterea temperaturii la nivelul cicatricii;
– Hidratarea crescută la nivelul cicatricii
30
23.11.2017
Revizia cicatriceală
• Sechelele majore postarsură sunt reprezentate de:
– Hipertrofia cicatriceală, roşiatică, fermă, dureroasă,
care nu depăşeşte marginile iniţiale ale arsurii.
– Cheloid, o formă particulară de hipertrofie, care
depăşeşte marginile iniţiale ale leziunii de arsură, şi
generează forme tumorale în cazul în care nu se iau
măsuri precoce.
– Retracţia cicatriceală, instalată mai ales la nivelul
pliurilor de flexie, sub forma unui cordon fibros,
roşu, inextensibil, dureros. Ea se poate agrava în
procesul de creştere, producând impotenţe
funcţionale, curabile până la un punct, sau chiar
invalidităţi definitive.
Revizia cicatriceală
• Momentul reconstrucţiei
– Dacă este posibil, intervenţiile chirurgicale trebuie amânate
până la maturarea cicatriceală completă.
– în unele cazuri amânarea intervenţiilor presupune însă
constituirea unor sechele funcţionale, ceea ce impune
intervenţia precoce (ectropionul pleoapelor, mâna arsă,
retracţiile periarticulare, microstomia majoră). Această
reconstrucţie precoce urmăreşte de obicei corectarea
elementelor funcţionale prin compensarea defectelor
tegumentare.
– Principala prioritate este cea funcţională (prevenirea şi/sau
corectarea diformităţilor), urmată de reconstrucţia funcţiilor
active, apoi de reconstrucţia funcţiilor pasive
31
23.11.2017
Procedee chirurgicale
• Excizia cicatriceală şi
închiderea directă a
defectului restant - este cel
mai simplu procedeu. De
multe ori este necesară
schimbarea direcţiei
cicatricei iniţiale în lungul
liniilor de forţă (care sunt
perpendiculare pe fibrele
muşchiului subiacent), ceea
ce va duce la o cicatrice
postoperatorie mai puţin
vizibilă. Este necesară de
asemenea şi o atentă
aproximare a dermului.
Procedee chirurgicale
32
23.11.2017
Procedee chirurgicale
• De multe ori, în beneficiul
bolnavului şi pentru a obţine
efecte funcţionale cât mai
bune, se realizează mai multe
procedee în acelaşi timp
operator
(e.g. multiple plastii în Z)
Procedee chirurgicale
Dublă plastie în Z Plastie cu 5 lambouri
încrucişate
33
23.11.2017
Procedee chirurgicale
Plastie cu 5 lambouri încrucişate
Procedee chirurgicale
• Excizia cicatriceală şi grefarea - este
procedeul cel mai frecvent utilizat
34
23.11.2017
Procedee chirurgicale
• Lambourile cutanate - sunt utilizate mai rar în
reconstrucţia postarsură, fiind preferate tehnicile de
expansiune tisulară.
• Lambourile axiale - sunt indicate mai frecvent pentru
reconstrucţia sechelelor.
• Lambourile musculo-cutane.
• Lambourile libere - sunt rareori indicate, se folosesc cu
precădere în reconstrucţia distrugerilor complexe ale
extremităţilor.
• Expansiunea cutanată - este indicată în special pentru
zona scalpului, a trunchiului, retracţii cervicale,
excizarea unor placarde cicatriceale de mari dimensiuni.
35
23.11.2017
Concluzii
• În orice situaţie trebuie avut în vedere
interesul pacientului şi faptul că un rezultat
bun, din punct de vedere funcţional, şi
acceptabil, din punct de vedere cosmetic,
este mai important decât „frumuseţea” sau
gradul de complexitate al intervenţiei.
36