Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CLASE DE MAŞINI-UNELTE
9.1. Strunguri
1
II, picioarele batiului 14 şi 10.
2
Structura cinematică a strungului carusel
Principalele componente ale strungului carusel sunt: placa de bază 1; carcasa 2, în care
se montează arborele purtător al mesei rotative, angrenajele finale ale lanţului principal şi
de care se ataşează cutia de viteze; masa rotativă 3; montanţii verticali 4 şi 18 cu ghidaje
pentru sănii şi traversă; traversa 5 de ghidare a suporturilor portscule; traversa 7 de
rigidizare; sania 17 ghidată pe montantul vertical, cuprinzând cutia de avansuri pentru
suportul portsculă lateral şi cu ghidaje pentru sania transversală; sania transversală 13;
suportul portcuţite 12 lateral dreapta; cutia de avansuri 16 pentru suportul vertical
dreapta; sania orizontală dreapta 14, cu placă rotativă; sania verticală dreapta 15; suportul
portcuţite vertical dreapta 11; cutia de avansuri 6 pentru suportul vertical stânga; sania
3
orizontală stânga 10 cu placa rotativă; sania verticală stânga 9; suportul portcuţite vertical
stânga 9.
Lanţul cinematic principal este antrenat de la motorul M1 asincron trifazat. în ultimul
timp s-a extins acţionarea cu motor de curent continuu, ceea ce asigură realizarea cu
exactitate a vitezei optime de aşchiere, reglarea din mers a turaţiei, la strunjirea frontală
pentru menţinerea constantă a vitezei de aşchiere o dată cu avansul transversal al sculelor.
în continuare lanţul principal cuprinde cupla C1 - un ambreiaj cu discuri - pentru cuplarea
şi decuplarea de la sursă, un mecanism de reglare M ri - o cutie de viteze - mai complicat
la acţionarea cu motor asincron şi mult mai simplu (de obicei, o grupă cinematică cu două
rapoarte de transmitere), la acţionarea cu motor de c.c. În final, lanţul principal conţine un
angrenaj conic, angrenajul cilindric z1/z2, arborele principal care poartă masa rotativă
portpiesă şi este ghidat radial şi axial în carcasa 2.
De la lanţul cinematic principal printr-un angrenaj conic, prin bara verticală a
avansurilor este antrenat mecanismul de reglare Mr2 - cutia de avansuri - pentru suportul
portsculă lateral dreapta. Cupla C2 selectează pentru mecanismele finale fie acţionarea de
la cutia de avansuri, pentru mişcările de avans, fie acţionarea de la motorul M2, pentru
mişcările auxiliare repezi. Cupla C3 dirijează mişcarea de avans sau rapidă către roata
dinţată z3, care angrenează cu o cremalieră de pe suportul transversal 13, căruia îi
imprimă mişcarea II sau către roata dinţată z4, care angrenează cu o cremalieră fixată pe
montant, imprimând astfel săniei 17 mişcarea II.
De la aceeaşi bară verticală a avansurilor este acţionat şi mecanismul de reglare Mr3 -
cutia de avansuri - pentru suportul vertical dreapta. Cupla C4 selectează acţionarea de
avans sau acţionarea rapidă de la motorul M3. Cupla C5 dirijează mişcarea către şurubul
conducător pentru mişcarea III a săniei 14 sau de către bara avansurilor, de la care prin
angrenaje conice şi mecanism şurub-piuliţă se imprimă săniei verticale 15 mişcarea II.
De la motorul M4 prin mecanismul de reglare Mr4 se dau mişcările de avans săniilor
suportului vertical stânga. Cupla C6 dirijează mişcarea fie către sania 10, fie către sania 9.
De la motorul M5 prin reductoarele R1 identice, stânga şi dreapta, şi mecanismele
şurub-piuliţă se dau traversei mişcările auxiliare IV.
Maşini de frezat
Maşinile de frezat sunt destinate prelucrării suprafeţelor plane sau profilate având
generatoarea rectilinie, respectiv, o asociere de segmente de dreaptă sau de cerc şi
directoarea rectilinie. Generatoarea se obţine pe cale cinematică ori este materializată pe
tăişul dinţilor frezei, iar directoarea se obţine pe cale cinematică, printr-o mişcare
rectilinie. în particular, pe maşinile de frezat cu consolă se pot prelucra canale elicoidale,
şuruburi melc, roţi dinţate cu dinţi înclinaţi la care directoarea este o elice sau came la
care directoarea este o spirală Arhimede.
După organizarea structurală, în concordanţă cu clasa de piese pentru a căror
prelucrare este destinată maşina de frezat, şi după modul de repartizare a mişcărilor de
avans la săniile purtătoare ale sculelor sau pieselor, maşinile de frezat se împart în:
- maşini de frezat cu consolă, orizontale, universale şi verticale;
- maşini de frezat fără consolă (maşini de frezat plan), orizontale şi verticale;
- maşini de frezat longitudinal.
4
9.2.1. Structura cinematică a maşinii universale de frezat, cu consolă
5
C2 şi mecanismul final şurub-piuliţă. Este deplasată sania longitudinală 5, purtătoare a
piesei. Lanţurile mişcărilor de avans III şi IV cuprind partea comună a avansurilor, la care
se cuplează prin cuplele C3, respectiv, C4, şi au mecanisme şurub-piuliţă ca mecanisme
finale. sunt deplasate săniile 7, respectiv, 8. Inversarea mişcării se face prin comanda
motorului.
Pentru realizarea mişcărilor auxiliare repezi, mecanismele finale se cuplează cu C5 la
motor, cu rapoarte de transmitere mai mari decât cele ale lanţului de avans.
Mecanismele finale ale lanţurilor de avans pot fi antrenate şi manual de la manetele
m1, m2 şi m3.
Maşinile de frezat longitudinal, de tip portal, sunt destinate prelucrării unor piese de
dimensiuni mari de tip batiuri, plăci, traverse, montanţi etc. şi se caracterizează printr-o
mare productivitate.
Pe aceste maşini se poate executa frezarea unor suprafeţe mari, cu una dintre
dimensiuni mult mai mare decât cealaltă, mişcarea de avans realizându-se în direcţia
dimensiunii mai mari. Suprafeţele ce se prelucrează pot fi dispuse orizontal, vertical sau
înclinat.
6
În fig. 9.7 este schematizată structura cinematică a maşinii de frezat longitudinal, de
tip portal, cu masa mobilă.
Mişcările necesare pentru efectuarea operaţiilor enumerate mai sus sunt mişcările
principale I executate de freze în jurul unor axe orizontale, la frezele de la unităţile
laterale, şi în jurul unor axe verticale sau înclinate, la frezele de la unităţile verticale;
mişcarea de avans longitudinal II executată de piesă; mişcările de avans vertical III
executate de frezele laterale; mişcările de avans orizontal IV executate de frezele
verticale; mişcările auxiliare de poziţionare V, la frezele laterale; mişcările auxiliare de
poziţionare VI, la frezele verticale; mişcarea auxiliară văi, de Poziţionare a traversei cu
unităţile verticale. Pe direcţiile II, III şi IV se pot imprima sculelor respective şi mişcări
auxiliare de poziţionare.
Principalele părţi componente ale maşinii sunt: batiul 14 cu ghidaje pentru mişcarea
II; montanţii 1 şi 12 cu ghidaje pentru mişcările III şi VII; traversa 6 de rigidizare; sania
longitudinală 2 purtătoare a piesei; traversa 4 purtătoare a unităţilor verticale, cu ghidaje
pentru mişcările IV; unitatea de frezare II laterală dreapta; unitatea de frezare 3 laterală
stânga; unitatea de frezare 9 verticală dreapta; sania orizontală 8, cu placă turnantă;
unitatea de frezare 5 verticală stânga; sania orizontală 7 cu placa turnantă; cutia de
avansuri 13; cutia de distribuţie a avansurilor 10.
Lanţul cinematic principal al unităţii de frezare laterală dreapta este antrenat de la
motorul M1 şi cuprinde mecanismul de reglare Mr1, cu rol de cutie de viteze, şi arborele
principal portfreză. Motoarele M2, M3, M4 şi mecanismele de reglare Mr2, Mr3, Mr4 au
aceleaşi funcţiuni pentru unitatea laterală stânga şi unităţile verticale, cu arborii principali
portfreză. Motorul M5, prin mecanismul de reglare Mr5 - o cutie de avansuri - şi
mecanismul melc-cremalieră imprimă mesei longitudinale mişcarea de avans II. La
închiderea cuplei C1 se dă mesei o mişcare rapidă de poziţionare. De la motorul M6 şi
mecanismul de reglare Mr6 - o cutie de avansuri - se acţionează mişcările de avans III şi
IV ale unităţilor de frezare. Cuplele C3, C4 şi C5 dirijează mişcarea spre aceste unităţi, iar
inversoarele de sens I1, I2, I3 şi I4 stabilesc sensul mişcării. La închiderea cuplei C2 se
transmit spre unităţi mişcări rapide de poziţionare. Mişcările de poziţionare V şi Vl sunt
acţionate manual şi se realizează prin mecanisme, de tip pinolă. Motorul M7 prin
reductoarele identice R1 şi mecanismele şurub-piuliţă acţionează traversa cu unităţile de
lucru verticale, în mişcarea auxiliară VII, de poziţionare.
7
pe tăişul sculei, şi ca directoare, un cerc obţinut pe cale cinematică, prin mişcarea de
rotaţie a sculei. Astfel de procese de generare se întâlnesc la adâncire, lamare, zencuire.
- Prelucrarea suprafeţelor elicoidale printr-un proces de generare având ca
generatoare un profil triunghiular, materializat pe tăişul sculei, şi ca directoare, o elice
cilindrică materializată prin elicea sculei. Astfel de procese. de generare se întâlnesc la
filetarea cu tarodul şi filiera.
După structura maşinii şi distribuţia mişcărilor de avans şi auxiliare, de poziţionare,
maşinile de găurit se clasifică în: cu coloană; cu montant; radiale. După precizie, sunt
maşini de găurit: normale; în coordonate.
Pe maşina de găurit cu montant se pot executa operaţii de găurire (fig. 1.13,c), lărgire
(fig. t13,d), adâncire (fig. l.13,e), alezare (fig. 1.13,1) şi filetare.
În fig. 9.8 este schematizată structura cinematică a maşinii de găurit cu montant.
Mişcările care se realizează pe maşină sunt: mişcarea de rotaţie principală I, a sculei;
mişcarea de avans axial II, de asemeni, a sculei; mişcarea auxiliară de poziţionare III a
sculei; mişcarea auxiliară de poziţionare IV, a piesei. Pe direcţia mişcărilor I şi II, în
acelaşi sens sau în sens contrar cu mişcările de lucru, se execută mişcări auxiliare de
apropiere şi de îndepărtare a sculei.
Părţile componente ale maşinii sunt:
subansamblul 3 care conţine cutia de viteze şi de
avansuri; masa 2 pentru instalarea piesei, fie direct, fie
prin intermediul unui dispozitiv; montantul 4 care
reuneşte ansamblurile maşinii şi are ghidaje pentru
mişcările de poziţionare III şi IV; placa de bază l.
Lanţul cinematic principal este antrenat de la
motorul M şi include mecanismul de reglare M,1 - cutia
de viteze. Arborele final al lanţului principal este
arborele principal în care se fixează scula, fie direct, fie
printr-un dispozitiv. Pornirea, oprirea şi inversarea
sensului de rotaţie a arborelui se realizează prin
comanda motorului M.
Lanţul de avansuri este antrenat de la cutia de viteze
şi cuprinde mecanismul de reglare a avansurilor M,2,
cupla C şi angrenajul pinion-cremalieră care transformă
mişcarea de rotaţie în mişcare rectilinie. Cremaliera are
şi ghidajul pentru precizarea mişcării II. Prin inversarea
sensului de rotaţie a motorului M, lanţurile de lucru Fig. 9.8. Structura
devin lanţuri pentru mişcări auxiliare ale sculei. cinematică a maşinii de
Mişcarea de avans II poate fi acţionată şi manual de la găurit cu montant
maneta m1 de pe axul pinionului cu z dinţi. în acest caz
mişcarea de avans mecanic se decuplează, de la C.
Lanţul cinematic pentru mişcarea III de poziţio. nare cuprinde o parte a lanţului
principal de la care este rotit pinionul z Acesta prin rulare pe cremaliera fixată la montant
8
transformă mişcarea de rotaţie a pinionului în mişcarea rectilinie a subansamblului 3.
Lanţul cinematic pentru mişcarea auxiliară IV este antrenat manual de la maneta m2 şi
este format din angrenajul conic z1/z2 şi mecanismul şurub-piuliţă, cu pasul p.
Aceste maşini sunt destinate prelucrării pieselor de tip carcasă de dimensiuni mijlocii
şi mari. Folosind o mare diversitate de scule, mişcări de lucru şi auxiliare, se generează
suprafeţe: cilindrice, de revoluţie cu diverse profile, plane, elicoidale ale filetelor.
9
Cutia 7 se poate deplasa pe montantul principal 6. Piesa se fixează pe masa rotativă 3.
Pentru deplasări transversale şi longitudinale există săniile 1 şi 2. Rezemarea
suplimentară a axului portsculă se poate face în lagărul 4 deplasabil pe montantul
secundar 5. Subansamblurile maşinii sunt reunite de către batiul II.
Lanţurile cinematice sunt antrenate de la motoarele M1 şi M2.
Mişcarea principală I a axului portsculă se obţine de la motorul M1, cutia de viteze Cv,
şi cupla C1 - Mişcarea principală I’ a platoului portsculă se obţine de la M1, cupla C1,
angrenajul interior z1/z’1. Mişcarea de avans axial II a arborelui principal se obţine de la
arborele principal, cutia de avansuri Ca, cupla C2, mecanismul de transformare T1. Acesta
este un lanţ de interdependenţă între mişcarea de rotaţie a axului principal şi mişcarea sa
de avans axial interdependenţa este necesară la filetare. Mişcarea de avans transversal III
a săniei portsculă se realizează de la arborele principal prin cutia de avansuri C a, cupla
C3, mecanismul de transformare T2. Mişcarea de avans longitudinal IV a săniei
longitudinale portpiesă se realizează de la arborele principal, cutia de avansuri Ca, cupla
C4, cupla de fugă Cr, cupla C5, mecanismul de transformare T3. Mişcarea de avans
transversal V a săniei portpiesă se obţine de la arborele principal, cutia de avansuri Ca,
cupla C4, cupla de fugă Cf, cupla C6, mecanismul de transformare T4. Mişcarea de avans
circular Vi a mesei rotative portpiesă se realizează de la arborele principal, cutia de
avansuri Ca, cupla C4, cupla de fugă Cf, cupla C7, angrenajul z2lz~. Toate lanţurile
cinematice de avansuri arătate servesc şi ca lanţuri pentru mişcările repezi de apropiere şi
îndepărtare relativă între piesă şi sculă, în gol în aceste funcţii lanţurile devenite auxiliare
sunt antrenate de la motorul M2 prin cupla s şi cupla de fugă C~. Există două lanţuri
cinematice care sunt numai pentru mişcări auxiliare şi anume pentru poziţionarea cutiei
de viteze şi avansuri 7 şi, o dată cu ea, a lagărului suplimentar 4. Ele sunt antrenate de la
M2, cupa Cs şi mecanismul de transformare T5, respectiv, T6.
i 65
10
9.5.1. Structura cinematică a şepingului
Maşina de rabotat cu cuţit mobil, şepingul, este destinată rabotării suprafeţelor plane
şi profilate (fig. 1.13,g) ale pieselor de dimensiuni mici şi mijlocii.
în fig. 9.10 este schematizată structura cinematică a şepingului.
Mişcările efectuate în ciclul de prelucrare sunt: mişcarea principală rectilinie-
alternativă I a sculei; mişcarea rectilinie de avans transversal II a piesei; mişcarea
rectilinie de avans III a sculei pe direcţie perpendiculară pe masa maşinii sau înclinată
faţă de aceasta; mişcarea auxiliară de poziţionare IV a piesei. Pe direcţia mişcărilor II şi
III se execută şi mişcări auxiliare.
Părţile componente ale şepingului sunt culisoul 7 cu ghidaje pentru precizarea
mişcării I; placa turnantă 6; sania portsculă 5; suportul portsculă 4; masa 3 pe care se
aşează piesa, direct sau printr-un dispozitiv; traversa I cu ghidaje pentru precizarea
mişcărilor II şi IV; placa de rezemare 2, batiul 8 care reuneşte ansamblurile maşinii şi are
ghidaje pentru mişcările I şi IV; placa de bază 9.
Lanţul cinematic principal este antrenat de la motorul M. Mecanismele cu mişcare de
rotaţie ale lanţului sunt transmisia cu curele d1/d2, mecanismul de reglare M,, angrenajul
de ieşire z1/z2. Transformarea mişcării de rotaţie uniforme a roţii z2, în mişcare rectilinie-
alternativă cu culisoul 7 este realizată de mecanismul cu culisă oscilantă. Manivela M1 a
mecanismului având mişcarea roţii z2 antrenează, prin piatra de culisă P, culisa C într-o
mişcare oscilantă. Prin articulaţia sa superioară culisa transmite culisoului o mişcare
rectilinie-alternativă. Pornirea-oprirea lanţului principal se face prin comanda motorului.
Lanţul cinematic pentru mişcarea de avans II este antrenat de la arborele roţii z2 al
lanţului principal şi cuprinde: angrenajul z3/z4 mecanismul patrulater format din manivela
M2, biela B şi levierul oscilant LO;
mecanismul cu clichet C şi roata de
clichet z5 mecanismul final şurub-
piuliţă. Mecanismul patrulater al
lanţului transformă mişcarea de
rotaţie continuă şi uniformă a roţii
z4 în mişcare circulară oscilantă a
levierului LO.
Mecanismul cu clichet
transformă mişcarea oscilantă a
levierului în mişcarea de rotaţie
intermitentă a roţii z5. Mecanismul
şurub-piuliţă transformă mişcarea
de rotaţie intermitentă a roţii z5 în
mişcare liniară de avans intermitent Fig. 9.10. Structura cinematică a şepingului
~ mesei 3. Pornirea-oprirea,
inversarea şi reglarea lanţului de avans se realizează de la mecanismul cu clichet.
Mişcarea de avans III se obţine cu un mecanism şurub-piuliţă acţionat manual de la
maneta m sau mecanic de la o camă.
Mişcarea de poziţionare IV se realizează de la un lanţ acţionat manual şi format dintr-
un angrenaj conic şi un mecanism şurub-piuliţă.
11
Poziţionarea culisoului în raport cu piesa se realizează prin deplasarea articulaţiei
acestuia cu culisa. Deplasarea se face cu mecanismul şurub-piuliţă acţionat manual prin
angrenajul conic z6/z7.
Maşinile de mortezat sunt destinate prelucrării suprafeţelor plane (fig. 1.13,h) sau a
canalelor profilate interioare ori exterioare cu diferite forme ale generatoarei. Se preferă
prelucrarea pe maşina de mortezat, faţă de maşina de rabotat, a pieselor din a căror
aşezare mai stabilă pe durata prelucrării, rezultă orientarea pe verticală a directoarei
suprafeţei de prelucrat. De exemplu, prelucrarea canalelor de pană, a canelurilor etc., la
interiorul unor piese de revoluţie (roţi dinţate, volanţi, tamburi etc.).
În fig. 9.11 este schematizată structura maşinii de mortezat.
Mişcările necesare pentru executarea operaţiilor enumerate mai sus sunt mişcarea
principală rectilinie. alternativă l executată de sculă; mişcările de avans intermitent
rectiliniu, longitudinal II şi transversal III, executate de piesă; mişcarea de avans
intermitent circular IV, executată, de asemeni, de piesă. Pe direcţiile de avans liniar II şi
III şi circular IV, piesa poate executa şi mişcări auxiliare rapide, de poziţionare.
Principalele componente ale maşinii sunt batiul 6, care reuneşte şi susţine lanţul
principal şi lanţurile de avans, şi are ghidaje pentru mişcările I şi II; culisoul vertical 5,
care execută mişcarea principală; suportul portsculă 4; sania longitudinală I cu ghidaje
12
pentru mişcările II şi III; sania transversală 2 cu ghidaje pentru mişcările III şi IV; masa
rotativă 6 pe care se amplasează piesa, direct sau prin dispozitiv, şi care are ghidaje
circulare pentru mişcarea IV.
Lanţul principal este antrenat de la motorul M1 şi cuprinde transmisia cu curele
d1/d2,, mecanismul de reglare Mf - cutia de viteze, angrenajul cilindric z1/z2,
mecanismul bielă-manivelă BM şi în final culisoul portsculă.
Lanţurile de avans sunt antrenate de la lanţul principal şi cuprind mecanismul cu
cama tambur T (cama axială), mecanismul patrulater MP, mecanismul cu clichet şi roată
de clichet R~, precum şi cupla de fugă C1. De la arborele de ieşire al cuplei de fugă se
produce ramificarea către elementele finale executive ale mişcărilor de avans. Cupla C1
dirijează mişcarea, prin inversorul I2, angrenajul z3/z4, la mecanismul cu şurub şi piuliţă al
săniei longitudinale, realizând mişcarea de avans II. Cupla C 2 dirijează mişcarea, prin
inversorul I2, la mecanismul şurub-piuliţă al săniei transversale, realizând mişcarea de
avans III. Cupla C3 dirijează mişcarea, prin inversorul I3, la angrenajul melc-roată melcată
al mesei rotative, realizând mişcarea de avans circular IV.
Pe direcţiile mişcărilor de avans se pot efectua mişcări auxiliare rapide, de
poziţionare, de ta motorul M2, prin cupla de fugă Cf.
13
cerute unui asemenea proces (nivel de precizie şi calitate a suprafeţelor prelucrate) impun
maşinilor de rectificat condiţii ridicate de rigiditate, nivel coborât de vibraţii, calităţi
dinamice deosebite ale elementelor componente etc.
14
9.14).
Mişcările de avans longitudinal C a mesei 4 şi de avans transversal D a păpuşii 2 sunt
asigurate printr-un sistem de acţionare mecanic, hidraulic sau combinat, comandat de un
sistem propriu de comandă, şi de automatizare. Piesele lungi sunt poziţionate între
vârfuri, folosindu-se astfel păpuşa mobilă 6, a cărei pinolă este acţionată mecanic sau
hidraulic. Procesul de rectificare se desfăşoară în prezenţa lichidului de răcire-ungere.
Urmărindu-se satisfacerea unor condiţii raţionale de lucru la rectificare, structurile
maşinilor de rectificat rotund de performanţă asigură reglarea continuă a mărimii
avansurilor circulare, longitudinale şi transversale, folosind sisteme electrice sau
hidromecanice.
Avansul circular al piesei este
obţinut de la motorul electric ME2,
prin transmisie cu curea şi grupă
cinematică cu bloc de roţi
baladoare. Avansul longitudinal,
transversal şi comanda pinolei
păpuşii mobile se realizează pe cale
hidraulică. Mişcarea de avans
longitudinal este obţinută cu
ajutorul hidromotorului MH1,
schimbarea sensului fiind
comandată prin distribuitor. Avansul
transversal al păpuşii portsculă, Fig. 9. 13. Scheme de prelucrare prin rectificare a
realizat intermitent la capetele de suprafeţelor de revoluţie exterioare:
cursă ale avansului longitudinal, sau a - rectificarea suprafeţelor cilindrice lungi;
în mod continuu la rectificarea de b - rectificarea rotundă prin pătrundere;
pătrundere, se obţine prin circuitul c - rectificare cilindro-conică;
acţionat de hidromotorul MH3, d - rectificare cilindro-frontală;
mecanismul clichet - roată de e, f - rectificarea suprafeţelor conice;
clichet, angrenajul planetar 16/40, p - piesă; ∆A - disc abraziv
46/46, ce antrenează şurubul de
mişcare SC1.
15
Fig. 9.14. Schema cinematică structurală a maşinii de rectificat rotund exterior
16
Organizarea producţiei de mare serie şi de masă, cu impunerea unei productivităţi
ridicate, a preciziei şi calităţii suprafeţelor prelucrate, au determinat o nouă schemă de
prelucrare la rectificare - cu două discuri abrazive şi riglă de reazem (fig. 9.15,a).
Rigla de reazem 2 este plasată între cele două discuri abrazive 1, 3, din care 1 - de
rectificare - se roteşte cu o viteză periferică de 30-40 m/s, iar 3 - de antrenare - se roteşte
cu o viteză periferică de 10-15 m/min, asigurând, datorită poziţiei înclinate şi formei
hiperboloidale, la piesele cilindrice netede, avansul circular şi axial.
La rectificarea fără centre a suprafeţelor cilindrice interioare, semifabricatul se află în
contact cu rolele de reazem 1, cu discul de antrenare 3 şi cei de rectificare 2 (fig. 9.15,b).
Piesa de rectificat capătă o mişcare de avans circular Wr, corespunzătoare vitezei
periferice V2 a discului de antrenare, datorită frecării mai mari cu acesta, faţă de frecarea
cu discul de rectificare, raportul de frecare fiind invers proporţional cu raportul vitezelor
discurilor (75-80 ori):
Wr = V2 cos α [m/min],
Wa = V2 sin α [m/min],
h=(0,15-0,25)·d;
H hd a
da d
17
Fig. 9. 15. Rectificarea fără centre: a - pentru suprafeţe cilindrice exterioare;
b - interioare
18
Cu ajutorul roţii de mână Rm se asigură avansul de pătrundere al păpuşii Pp2.
19
Fig. 9. 18. Scheme de prelucrare şi clasificarea maşinilor de
rectificat interior
- avansul de pătrundere (transversal) D, executat intermitent de păpuşa discului de
rectificat.
Maşinile de rectificat interior după procedeul planetar, destinat prelucrării găurilor în
semifabricate cu forme nesimetrice sau grele, sunt caracterizate prin modul de realizare a
avansului circular B, executat de subansamblul arborelui discului de rectificat după un
cerc concentric cu axa găurii de prelucrat.
Avansul Longitudinal (axial) C se realizează fie de discul abraziv, fie de masa pe care
este poziţionat şi fixat semifabricatul. Avansul radial D se execută intermitent de către
arborele portdisc, prin aceasta creşte continuu distanţa dintre axa de rotaţie a arborelui
portdisc şi axa de rotaţie în avans circular B.
Pentru ambele tipuri de maşini de rectificat sunt
caracteristice următoarele elemente structurale:
sistemul de acţionare a arborelui portdisc abraziv;
lanţul cinematic pentru avansul circular; lanţul
cinematic de avans longitudinal si lanţul cinematic
pentru avansul de pătrundere.
Vederea generală a maşinii de rectificat interior
este prezentată în fig. 9.19.
Pe un batiu 7, este montat subansamblul mişcării
principale de rotaţie a arborelui portdisc abraziv 5 şi
subansamblul păpuşă portpiesă 1, la care se
asamblează dispozitivul pentru rectificare frontală 4.
Subansamblul arbore portdisc este montat pe masa
maşinii 6, pentru avans longitudinal. Mişcările Fig. 9.19. Vedere generală a
principale imprimate arborelui portdisc şi discului 3 maşinii de rectificat interior
pentru rectificare frontală A, precum şi cele de avans
B, C, D, D’ sunt realizate prin structuri cinematice specifice.
20
Lucrând cu corpuri abrazive de diametre mici (75% din diametrul alezajului de
prelucrat) şi pentru obţinerea vitezelor interior de abrazare optime (30-40 m/s), este
necesar să se imprime arborelui portdisc abraziv turaţii înalte şi supraînalte, cu cât
diametrul alezajului de prelucrat este mai mic.
Lanţul cinematc de avans circular la maşinile de rectificat interior normale asigură
obişnuit mişcarea arborelui port-piesă, a cărei turaţii se poate regla continuu sau în trepte
sau continuu , ca şi în cazul maşinilor de rectificat rotund exterior.
În cazul maşinilor de rectificat de tipul al doilea , cu mişcarea planetară, avansul
circular este realizat de subansamblul arbore portpiatră
În tig. 9.20 sînt prezentate două sisteme de avans circular, bazate pe două principii.
Piesa de pretucrat 3, fig. 9 . 20 ‚a, esle fixată pe masa 2. Corpul abraziv 4, fixat pe
arborele de turaţie 8, execută mişcarea principală de rotaţie A. Arborele dat este montat în
lagărul special 7, iar acesta ia rândul lui, în cilindrul 6. Prin deplasarea axială D se obţine
reglarea radială şi avansul de pătrundere a arborelul portpiatră, prin modificarea,
excentricităţii (e), cu valori variind între: emin = 0 şi emax.
Prelucrarea pe circumferinţă a alezajului se realizează prin mişcarea de rotaţie B a
cilindrului 6. Mişcarea este asigurată de un lanţ cinematic ce conţine ca element final
angrenajul melcat 9, 5. Avansul longitudinal C este executat de păpuşa portsculă 10, pe
ghidajele batiului maşinii.
La al doilea sistem, păpuşa portsculă poartă arborele de rectificat 11, care are mişcarea
principală de rotaţie A şi mişcarea planetară.
Mişcarea planetară a arborelui 11 se obţine cu ajutorul mecanismului de avans circular
al manşonului 3, prin transmisia cu lanţ 4.
Poziţionarea excentrică a arborelui de turaţie portdisc 11 şi avansul radial D se obţin
21
prin mecanismul diferenţial, ce transmite mişcarea, prin roata 8 coroanei l cu dantură
exterioară şi interioară, apoi de la coroană la roata cilindrică 5, angrenajului conic 9 şi
perechii melcate 10, 1. Roata metcată 1, asigură modificarea excentricităţii bucşei 2 între
cele două valori limită.
22
Tipurile caracteristice de maşini de rectificat plan au următoarea structură de bază, cu
sistemele de acţionare şi comandă a mişcărilor de lucru specifice (fig. 9.22).
Pentru realizarea mişcării principale de rotaţie a discului abraziv (cu poziţia arborelui
principal: orizontală, verticală sau uneori înclinată), se foloseşte un motor electric de
acţionare cu rotorul montat direct pe arborele principal sau în varianta transmisie cu
curele sau cuplaj elastic. Turaţia imprimată arborelui principal trebuie să asigure viteza
optimă de abrazare (30—40 m/s). Din schemă rezultă că mişcarea principală de rolaţie A,
a discului abraziv 6, se obţine de la motorul MEI prin transmisia 8. Întreg ansamblul sau
numai arborele principal este plasat în consola 1. Mişcarea D de avans vertical (de
pătrundere) este realizată tn general pe structura unui lanţ cinematic mecanic; cu
mecanism de transformare a mişcării şurub-pluliţă. Sunt folosite de asemenea şi sisteme
combinate hidromecanice, acţionarea lanţului cinematic fiind făcută de hidromotoare
oscilante MH2.
Mişcarea rapidă de ridicare şi coborâre a consolei 1, pe montantul 9, se realizează prin
cuplarea motorului electric ME2.
Circuitele de acţionare şi comandă permit la unele maşini: realizarea unui ciclu de
lucru tipic automatizat; prelucrarea cu avans longitudinal transversal, de pătrundere în
mai multe treceri şi retragere limitată pe verticală şi orizontală a discului abraziv.
23
Fig. 9.23. Scheme de lucru şi parametrii procesului de honuire
Conform clasificării redate în fig. 9.23 şi a parametrilor de lucru prezentaţi, maşinile
de honuit au schemele structurale reprezentate în fig. 9.24.
24
Fig. 9.24. Structura generală a maşinilor de honuit:
a - maşină verticală (mono-sau multiax); b - maşină
orizontală cu antrenarea plesei; c - maşină orizontală cu
poziţia fixă a piesei; 1 - montant; 2 - păpuşă fixă; 3 - cap
porthon; 4 - masă; 5 - placă de bază; 6 - batiu; P - piesă;
S - hon
25
Fig. 9.25. Parametrii şi caracteristicile procesului de lepuire
Prin lepuire se pot realiza înălţimi ale neregularităţilor în medie de 0,3-0,1 μm,
ajungând la suprafeţele lepuite de foarte bună calitate mai mici de 0,05 μm. Fig. 9.26
prezintă schemele de lucru folosite în procesele de lepuire.
Lepuirea plană se aplică unor suprafeţe active ale calibrelor, prismelor de control,
maşina unealtă dispunând de un disc sculă sau de două discuri plan paralele (fig.
9.26,a,b).
Lepuirea suprafeţelor cilindrice a pieselor de dimensiuni mici se realizează cu ajutorul
maşinilor de lepuit, cu scheme de prelucrare ce folosesc două discuri (sculă) plan
paralele. Prelucrarea suprafeţelor cilindrice interioare sau exterioare poate fi realizată
după o schemă de tipul celei din fig. 9.26,c,d, folosind un manşon de lepuit alezaje sau
arbori, piesei sau sculei imprimându-i-se o mişcare de rotaţie şi una rectilinie alternativă.
26
Fig. 9.26. Scheme de lucru la prelucrarea prin lepuire: a - lepuire
suprafeţe plane cu un disc; b - lepuire plană cu două discuri; c,
d, e, f - lepuire suprafeţe cilindrice; A - mişcare principală; B, C
- mişcări de avans; 1 - sculă; 2 - piesă; 3 - dispozitiv; 4 -
rulment oscilant
Uneori se foloseşte schema de prelucrare (fig. 9.26,e).
Pentru prelucrarea pieselor limitate de suprafeţe conice se utilizează schema din fig.
arbori, piesei sau sculei imprimându-i-se o mişcare de rotaţie şi una rectilinie
alternativă.
Uneori se foloseşte schema de prelucrare (fig. 9.26,e).
Pentru prelucrarea pieselor limitate de suprafeţe conice se utilizează schema din fig.
9.26,f. Un element important al maşinii II formează colivia (platoul suport) cu fante în
care se aşează, între cele două discuri, piesele de prelucrat.
Colivia, în unele scheme de prelucrare, primeşte o mişcare plan paralelă de la un
27
excentric cu excentricitate reglabilă. Aceste scheme de prelucrare determină următoarele
structuri cinematice ale maşinilor de lepuit.
Maşina orizontală de lepuit suprafeţe cilindrice interioare sau exterioare (fig. 9.27)
asigură printr-o cinematică simplă mişcările de rotaţie A şi rectilinie alternativă B ale
sculei de lepuit 1, piesa 2 fiind fixă. Cele mai răspândite sunt maşinile de lepuit verticale
cu două discuri (fig. 9.28), destinate atât lepuirii plane pe o suprafaţă plană sau pe două
suprafeţe), precum şi lepuirii suprafeţelor cilindrice sau conice. Discul superior 1 este
antrenat de ME2 prin transmisia cu roţi dinţate (z6/z7, z8/z9, z10/zII) şi apăsat de motorul
hidraulic MH. Discul inferior 4 şi Colivia 3 cu piesele 2 sunt antrenate de motorul MEI prin
transmisia z1/z2, z4/z5 şi, respectiv, z1/z2, z2/z3.
28
-
29
universale de tipul strungurilor, a maşinilor de rectificat etc. O clasificare a maşinilor de
superfinisat este prezentată în fig. 9.31.
Pentru superfinisarea suprafeţelor cilindrice, în funcţie de forma şi dimensiunile
piesei prelucrate, vom întâlni următoarele scheme de prelucrare, ce ţin cont şi de modul
de alimentare, orientare, şi fixare a piesei pe maşină (fig. 9.32).
Pentru piese cilindrice simple de tipul rolelor, bolţurilor etc. se folosesc maşini ce au
schema de prelucrare (fig. 9.32,a) cu orientarea pe doi tamburi cilindrici poziţionaţi cu
axele încrucişate, pentru ca prin rotaţie să creeze la piesă componenta D de mişcare.
Mişcarea de rotaţie B se obţine prin rotaţia celor doi tamburi 1, 3.
Pentru prelucrarea suprafeţelor cilindrice interioare se folosesc scheme de prelucrare
asemănătoare, cu introducerea unor soluţii de orientare şi strângere adecvate, care să
asigure precizia de rotaţie a pieselor.
Suprafeţele plane simple sunt prelucrate pe maşini cu arbore vertical, scula 2 (corp
abraziv oală sau cu segmenţi) şi piesa 1 executând mişcări de rotaţie şi de oscilaţie prin
bucşa excentrică (fig. 9:32,e).
Suprafeţele sferice complete sau piesele din articulaţiile sferice se pot superfinisa pe
maşini cu modalităţi de poziţionare a piesei pe role prismă (fig. 9.32,f) şi prelucrare fără
centre, folosind drept sculă corpuri abrazive oală.
30
Fig. 9.32. Scheme de lucru pentru superfinisarea diverselor
suprafeţe: a - pentru suprafeţe cilindrice (role); b -
superfinisarea suprafeţelor cilindrice în trepte; 1,3 -
role de orientare; 2 - corpuri abrazive; - piese; A -
mişcare oscilatorie; A, B, C, D, E - mişcări de avans;
c - superfinisarea inelelor; l - intrare; E - ieşire piese;
1, 2, 3 - poziţii ale dispozitivului de transfer piese; d -
pentru suprafeţe interioare; p - piesă; - pentru
suprafeţe plane - dispozitiv portpiesă; 2 - piesă; 3 -
corp abraziv; f - pentru suprafeţe sferice; WA, WB,
WC, WD - viteze ale mişcărilor de avans
31