Sunteți pe pagina 1din 31

STRUCTURI CINEMATICE TIPICE ALE PRINCIPALELOR

CLASE DE MAŞINI-UNELTE

9.1. Strunguri

Strungurile sunt destinate prelucrării pieselor de forma unor corpuri de revoluţie.


Suprafeţele exterioare sau interioare ale acestora sunt generate prin deplasarea unei
generatoare - de forma unei drepte paralele cu axa corpului de revoluţie, înclinată faţă de
aceasta sau o curbă oarecare - în lungul unei directoare circulare. Generatoarea este
obţinută, cel mai adesea, pe cale cinematică, prin deplasarea unui punct de pe tăişul
sculei, dar poate fi şi materializată pe tăişul sculei. Directoarea este obţinută totdeauna pe
cale cinematică, prin mişcarea de rotaţie a piesei.
După poziţia piesei pe durata prelucrării, strungurile se clasifică în:
- strunguri normale, la care piesa se prelucrează cu axa de revoluţie orientată
orizontal;
- strunguri carusel, la care piesa se prelucrează cu axa orientată vertical.
După gradul de automatizare strungurile pot fi: cu comenzi manuale, semiautomate şi
automate.
O clasă aparte, datorită cinematicii deosebite, o reprezintă strungurile de detalonat.
În cele ce urmează sunt prezentate strungurile normale şi carusel. Strungurile
automate şi semiautomate vor fi tratate în legătură cu automatizarea maşinilor-unelte, iar
strungurile de detalonat, în subcapitolul consacrat maşinilor pentru detalonat.

9.1.1. Structura cinematică a strungului normal

Pe strungul normal se execută următoarele operaţii:


- strunjire cilindrică exterioară sau interioară (fig. 1.13,a şi b), conică exterioară sau
interioară, plană frontală, profilată (cu cuţit profilat);
- filetare exterioară sau interioară;
- găurire, alezare.
În fig. 9.1 este schematizată structura cinematică a strungului normal.
Mişcările necesare pentru executarea operaţiilor enumerate mai sus sunt: mişcarea de
rotaţie principală I a piesei; mişcarea rectilinie de avans longitudinal II a sculei; mişcarea
rectilinie de avans transversal III a sculei; mişcarea rectilinie de avans IV a sculei după o
direcţie înclinabilă; mişcarea rectilinie de avans V a sculei. În afara procesului de aşchiere
se realizează mişcări auxiliare de poziţionare a sculei în raport cu piesa. Aceste mişcări se
execută pe aceleaşi direcţii cu mişcările de avans, în acelaşi sens sau în sens invers.
Părţile componente, mai importante, ale strungului sunt: cutia de viteze 2 (păpuşa
fixă),dispozitivul de prindere a piesei 3, cutia de avansuri şi filete 13, lira roţilor de
schimb 1, cutia căruciorului II, sania longitudinală 7 cu ghidaje pentru precizarea
mişcărilor longitudinală II şi transversală III, sania transversală 6 cu ghidaje pentru
precizarea mişcării transversale III, sania portsculă 4, suportul portsculă 5, păpuşa mobilă
9, pinola păpuşii mobile 8, batiul 12 cu ghidaje pentru precizarea mişcării longitudinale

1
II, picioarele batiului 14 şi 10.

Fig. 9. 1. Structura cinematică a strungului normal

Lanţul cinematic principal este antrenat de la motorul M1 şi este format din


transmisia cu curele d1/d2, cuplajul C1, inversorul I1, mecanismul de reglare în trepte a
turaţiilor Mr1, frâna F. Arborele final al lanţului este arborele principal.
Lanţul cinematic de avans longitudinal este antrenat de la lanţul principal şi
cuprinde:
inversorul I2, lira cu roţi de schimb i1, mecanismul de reglare a avansurilor şi
filetelor Mr2, cupla C2, axul avansurilor, inversorul I3, cupla C3 şi mecanismul T1 de
transformare a mişcării de rotaţie în mişcare de translaţie, de tipul pinion-cremalieră.
Elementul cinematic deplasat de acest lanţ este sania longitudinală.
Lanţul de avans transversal are o parte comună cu cel longitudinal până la inversorul
I3, de la care se ramifică, cuprinzând cupla C4 şi mecanismul T2 de transformare a
mişcării de rotaţie în mişcare de translaţie, de tipul şurub-piuliţă. Elementul cinematic
deplasat de acest lanţ este sania transversală.
Mişcarea longitudinală II, la filetare, se obţine prin lanţul de filetare care are o parte
comună cu lanţul de avansuri până la mecanismul de reglare Mr2, de la care se ramifică
şi cuprinde cupla C5, şurubul cu pasul p şi piuliţa sa. Elementul cinematic deplasat este
sania longitudinală.
Mişcarea de avans IV a săniei portsculă la strunjirea conică se realizează printr-un
mecanism şurub-piuliţă acţionat manual.
Mişcarea de avans V a pinolei, la găurire şi alezare, se realizează printr-un mecanism
şurub-piuliţă acţionat manual.
Lanţurile de avans arătate mai sus sunt folosite şi ca lanţuri auxiliare, pentru mişcări
de poziţionare, utilizând inversoarele pentru schimbarea sensului de deplasare.
Pentru obţinerea unor mişcări auxiliare repezi, atât longitudinale, cât şi transversale, se
utilizează un lanţ auxiliar antrenat de la motorul M2 şi care cuprinde transmisia cu curele
d3/d4, axul avansurilor şi în continuare mecanismele comune cu lanţurile de avansuri

2
Structura cinematică a strungului carusel

Pe strungurile carusel se pot efectua următoarele operaţii:


- strunjire cilindrică exterioară şi interioară, conică exterioară şi interioară, plană
frontală, profilată (cu cuţit profilat);
- filete exterioare sau interioare, la strungurile cu lanţurile de avans legate cinematic
la lanţul principal.
Pe strungurile dotate cu sisteme electrice de copiere se pot strunji suprafeţe profilate
cu generatoarea obţinută pe cale cinematică, cu dirijare de la un şablon.
Unele strunguri carusel sunt înzestrate şi cu unităţi de frezare sau rectificare,
extinzându-se astfel posibilităţile tehnologice.
În fig. 9.4 este schematizată structura unui strung carusel cu doi montanţi.
Mişcările necesare pentru efectuarea operaţiilor enumerate mai sus sunt: mişcarea
principală I de rotaţie a piesei amplasate pe masa rotativă; mişcările de avans longitudinal
II ale sculelor montate în suporţi pe sania laterală şi pe săniile verticale (mişcările de
avans II ale sculelor montate pe săniile verticale pot fi realizate şi pe direcţii înclinate faţă
de axa de rotaţie a mesei); mişcările de avans transversal III ale sculelor; mişcarea
auxiliară lV, de reglaj iniţial a traversei cu săniile portscule.

Fig. 9.4. Structura cinematică a strungului carusel cu doi montanţi

Principalele componente ale strungului carusel sunt: placa de bază 1; carcasa 2, în care
se montează arborele purtător al mesei rotative, angrenajele finale ale lanţului principal şi
de care se ataşează cutia de viteze; masa rotativă 3; montanţii verticali 4 şi 18 cu ghidaje
pentru sănii şi traversă; traversa 5 de ghidare a suporturilor portscule; traversa 7 de
rigidizare; sania 17 ghidată pe montantul vertical, cuprinzând cutia de avansuri pentru
suportul portsculă lateral şi cu ghidaje pentru sania transversală; sania transversală 13;
suportul portcuţite 12 lateral dreapta; cutia de avansuri 16 pentru suportul vertical
dreapta; sania orizontală dreapta 14, cu placă rotativă; sania verticală dreapta 15; suportul
portcuţite vertical dreapta 11; cutia de avansuri 6 pentru suportul vertical stânga; sania

3
orizontală stânga 10 cu placa rotativă; sania verticală stânga 9; suportul portcuţite vertical
stânga 9.
Lanţul cinematic principal este antrenat de la motorul M1 asincron trifazat. în ultimul
timp s-a extins acţionarea cu motor de curent continuu, ceea ce asigură realizarea cu
exactitate a vitezei optime de aşchiere, reglarea din mers a turaţiei, la strunjirea frontală
pentru menţinerea constantă a vitezei de aşchiere o dată cu avansul transversal al sculelor.
în continuare lanţul principal cuprinde cupla C1 - un ambreiaj cu discuri - pentru cuplarea
şi decuplarea de la sursă, un mecanism de reglare M ri - o cutie de viteze - mai complicat
la acţionarea cu motor asincron şi mult mai simplu (de obicei, o grupă cinematică cu două
rapoarte de transmitere), la acţionarea cu motor de c.c. În final, lanţul principal conţine un
angrenaj conic, angrenajul cilindric z1/z2, arborele principal care poartă masa rotativă
portpiesă şi este ghidat radial şi axial în carcasa 2.
De la lanţul cinematic principal printr-un angrenaj conic, prin bara verticală a
avansurilor este antrenat mecanismul de reglare Mr2 - cutia de avansuri - pentru suportul
portsculă lateral dreapta. Cupla C2 selectează pentru mecanismele finale fie acţionarea de
la cutia de avansuri, pentru mişcările de avans, fie acţionarea de la motorul M2, pentru
mişcările auxiliare repezi. Cupla C3 dirijează mişcarea de avans sau rapidă către roata
dinţată z3, care angrenează cu o cremalieră de pe suportul transversal 13, căruia îi
imprimă mişcarea II sau către roata dinţată z4, care angrenează cu o cremalieră fixată pe
montant, imprimând astfel săniei 17 mişcarea II.
De la aceeaşi bară verticală a avansurilor este acţionat şi mecanismul de reglare Mr3 -
cutia de avansuri - pentru suportul vertical dreapta. Cupla C4 selectează acţionarea de
avans sau acţionarea rapidă de la motorul M3. Cupla C5 dirijează mişcarea către şurubul
conducător pentru mişcarea III a săniei 14 sau de către bara avansurilor, de la care prin
angrenaje conice şi mecanism şurub-piuliţă se imprimă săniei verticale 15 mişcarea II.
De la motorul M4 prin mecanismul de reglare Mr4 se dau mişcările de avans săniilor
suportului vertical stânga. Cupla C6 dirijează mişcarea fie către sania 10, fie către sania 9.
De la motorul M5 prin reductoarele R1 identice, stânga şi dreapta, şi mecanismele
şurub-piuliţă se dau traversei mişcările auxiliare IV.

Maşini de frezat

Maşinile de frezat sunt destinate prelucrării suprafeţelor plane sau profilate având
generatoarea rectilinie, respectiv, o asociere de segmente de dreaptă sau de cerc şi
directoarea rectilinie. Generatoarea se obţine pe cale cinematică ori este materializată pe
tăişul dinţilor frezei, iar directoarea se obţine pe cale cinematică, printr-o mişcare
rectilinie. în particular, pe maşinile de frezat cu consolă se pot prelucra canale elicoidale,
şuruburi melc, roţi dinţate cu dinţi înclinaţi la care directoarea este o elice sau came la
care directoarea este o spirală Arhimede.
După organizarea structurală, în concordanţă cu clasa de piese pentru a căror
prelucrare este destinată maşina de frezat, şi după modul de repartizare a mişcărilor de
avans la săniile purtătoare ale sculelor sau pieselor, maşinile de frezat se împart în:
- maşini de frezat cu consolă, orizontale, universale şi verticale;
- maşini de frezat fără consolă (maşini de frezat plan), orizontale şi verticale;
- maşini de frezat longitudinal.

4
9.2.1. Structura cinematică a maşinii universale de frezat, cu consolă

Pe maşina universală de frezat se execută: frezarea suprafeţelor plane cu freza


cilindrică (fig. 1.13,,) sau frontală (fig. l.l3,j); frezarea suprafeţelor profilate, în
particular, frezarea roţilor dinţate; frezarea canalelor elicoidale.
în fig. 9.5 este schematizată structura cinematică a maşinii universale de frezat.
Mişcările ce se efectuează pe maşină sunt: mişcarea de rotaţie principală I la freză, în
cazul prelucrării orizontale sau I de asemeni, la freză în cazul prelucrării verticale;
mişcarea II de avans longitudinal, la piesă; mişcarea III de avans transversal, la piesă;
mişcarea IV de avans vertical, de asemeni, la piesă. Mişcările II, III şi IV pot fi şi
mişcări auxiliare rapide, de poziţionare.
Părţile componente ale maşinii universale de frezat sunt: batiul I, care susţine lanţul
cinematic principal, reuneşte ansamblurile maşinii şi are ghidaje pentru mişcările I şi
IV; traversa 2; reazemul suplimentar 3; consola 8, care cuprinde cutia de avansuri,
lanţul auxiliar al deplasării rapide şi are ghidaje pentru mişcările III şi IV; masa
transversală 7 cu ghidaje pentru mişcarea III; placa turnantă 6 cu ghidaje pentru
mişcarea II; sania longitudinală 5 cu ghidaje pentru mişcarea II şi pe care se montează
piesa, direct sau prin dispozitiv; placa de bază 9. Pentru frezarea verticală se ataşează
capul 4.
Lanţul cinematic principal este antrenat de la motorul M1 şi este format dintr-un
mecanism de reglare M,1 - cutia de viteze - al cărui arbore de ieşire este arborele
principal A, purtător al frezei.

Fig. 9.5.Structura cinematică a maşinii universale de frezat

Pe arborele principal se află volantul V pentru uniformizarea mişcării, frezarea


fiind prin natura sa un proces de aşchiere cu forţe variabile. Pornirea, oprirea cu frânare şi
inversarea se realizează prin comanda motorului.
Lanţul cinematic al mişcării de avans longitudinal II este antrenat de la motorul M2 şi
este format din mecanismul de reglare a avansurilor - cutia de avansuri - Mr2, cuplele C1,

5
C2 şi mecanismul final şurub-piuliţă. Este deplasată sania longitudinală 5, purtătoare a
piesei. Lanţurile mişcărilor de avans III şi IV cuprind partea comună a avansurilor, la care
se cuplează prin cuplele C3, respectiv, C4, şi au mecanisme şurub-piuliţă ca mecanisme
finale. sunt deplasate săniile 7, respectiv, 8. Inversarea mişcării se face prin comanda
motorului.
Pentru realizarea mişcărilor auxiliare repezi, mecanismele finale se cuplează cu C5 la
motor, cu rapoarte de transmitere mai mari decât cele ale lanţului de avans.
Mecanismele finale ale lanţurilor de avans pot fi antrenate şi manual de la manetele
m1, m2 şi m3.

Structura cinematică a maşinii de frezat longitudinal, de tip portal

Maşinile de frezat longitudinal, de tip portal, sunt destinate prelucrării unor piese de
dimensiuni mari de tip batiuri, plăci, traverse, montanţi etc. şi se caracterizează printr-o
mare productivitate.

Fig. 9.7. Structura cinematică a maşinii de frezat longitudinal,


de tip portal

Pe aceste maşini se poate executa frezarea unor suprafeţe mari, cu una dintre
dimensiuni mult mai mare decât cealaltă, mişcarea de avans realizându-se în direcţia
dimensiunii mai mari. Suprafeţele ce se prelucrează pot fi dispuse orizontal, vertical sau
înclinat.

6
În fig. 9.7 este schematizată structura cinematică a maşinii de frezat longitudinal, de
tip portal, cu masa mobilă.
Mişcările necesare pentru efectuarea operaţiilor enumerate mai sus sunt mişcările
principale I executate de freze în jurul unor axe orizontale, la frezele de la unităţile
laterale, şi în jurul unor axe verticale sau înclinate, la frezele de la unităţile verticale;
mişcarea de avans longitudinal II executată de piesă; mişcările de avans vertical III
executate de frezele laterale; mişcările de avans orizontal IV executate de frezele
verticale; mişcările auxiliare de poziţionare V, la frezele laterale; mişcările auxiliare de
poziţionare VI, la frezele verticale; mişcarea auxiliară văi, de Poziţionare a traversei cu
unităţile verticale. Pe direcţiile II, III şi IV se pot imprima sculelor respective şi mişcări
auxiliare de poziţionare.
Principalele părţi componente ale maşinii sunt: batiul 14 cu ghidaje pentru mişcarea
II; montanţii 1 şi 12 cu ghidaje pentru mişcările III şi VII; traversa 6 de rigidizare; sania
longitudinală 2 purtătoare a piesei; traversa 4 purtătoare a unităţilor verticale, cu ghidaje
pentru mişcările IV; unitatea de frezare II laterală dreapta; unitatea de frezare 3 laterală
stânga; unitatea de frezare 9 verticală dreapta; sania orizontală 8, cu placă turnantă;
unitatea de frezare 5 verticală stânga; sania orizontală 7 cu placa turnantă; cutia de
avansuri 13; cutia de distribuţie a avansurilor 10.
Lanţul cinematic principal al unităţii de frezare laterală dreapta este antrenat de la
motorul M1 şi cuprinde mecanismul de reglare Mr1, cu rol de cutie de viteze, şi arborele
principal portfreză. Motoarele M2, M3, M4 şi mecanismele de reglare Mr2, Mr3, Mr4 au
aceleaşi funcţiuni pentru unitatea laterală stânga şi unităţile verticale, cu arborii principali
portfreză. Motorul M5, prin mecanismul de reglare Mr5 - o cutie de avansuri - şi
mecanismul melc-cremalieră imprimă mesei longitudinale mişcarea de avans II. La
închiderea cuplei C1 se dă mesei o mişcare rapidă de poziţionare. De la motorul M6 şi
mecanismul de reglare Mr6 - o cutie de avansuri - se acţionează mişcările de avans III şi
IV ale unităţilor de frezare. Cuplele C3, C4 şi C5 dirijează mişcarea spre aceste unităţi, iar
inversoarele de sens I1, I2, I3 şi I4 stabilesc sensul mişcării. La închiderea cuplei C2 se
transmit spre unităţi mişcări rapide de poziţionare. Mişcările de poziţionare V şi Vl sunt
acţionate manual şi se realizează prin mecanisme, de tip pinolă. Motorul M7 prin
reductoarele identice R1 şi mecanismele şurub-piuliţă acţionează traversa cu unităţile de
lucru verticale, în mişcarea auxiliară VII, de poziţionare.

9.3. Maşini de găurit

Pe maşinile de găurit se execută:


- Prelucrarea suprafeţelor cilindrice printr-un proces de generare având ca
generatoare un cerc obţinut pe cale cinematică, prin mişcarea de rotaţie a unui punct de
pe tăişul sculei, şi ca directoare, o linie dreaptă obţinută pe cale cinematică prin
deplasarea axială a sculei. Astfel de procese de generare se întâlnesc la burghiere şi
lărgire.
- Prelucrarea suprafeţelor de revoluţie printr-un proces de generare având ca
generatoare o curbă compusă, de obicei, din segmente de dreaptă şi de cerc, materializată

7
pe tăişul sculei, şi ca directoare, un cerc obţinut pe cale cinematică, prin mişcarea de
rotaţie a sculei. Astfel de procese de generare se întâlnesc la adâncire, lamare, zencuire.
- Prelucrarea suprafeţelor elicoidale printr-un proces de generare având ca
generatoare un profil triunghiular, materializat pe tăişul sculei, şi ca directoare, o elice
cilindrică materializată prin elicea sculei. Astfel de procese. de generare se întâlnesc la
filetarea cu tarodul şi filiera.
După structura maşinii şi distribuţia mişcărilor de avans şi auxiliare, de poziţionare,
maşinile de găurit se clasifică în: cu coloană; cu montant; radiale. După precizie, sunt
maşini de găurit: normale; în coordonate.

9.3.1. Structura cinematică a maşinii de găurit cu montant

Pe maşina de găurit cu montant se pot executa operaţii de găurire (fig. 1.13,c), lărgire
(fig. t13,d), adâncire (fig. l.13,e), alezare (fig. 1.13,1) şi filetare.
În fig. 9.8 este schematizată structura cinematică a maşinii de găurit cu montant.
Mişcările care se realizează pe maşină sunt: mişcarea de rotaţie principală I, a sculei;
mişcarea de avans axial II, de asemeni, a sculei; mişcarea auxiliară de poziţionare III a
sculei; mişcarea auxiliară de poziţionare IV, a piesei. Pe direcţia mişcărilor I şi II, în
acelaşi sens sau în sens contrar cu mişcările de lucru, se execută mişcări auxiliare de
apropiere şi de îndepărtare a sculei.
Părţile componente ale maşinii sunt:
subansamblul 3 care conţine cutia de viteze şi de
avansuri; masa 2 pentru instalarea piesei, fie direct, fie
prin intermediul unui dispozitiv; montantul 4 care
reuneşte ansamblurile maşinii şi are ghidaje pentru
mişcările de poziţionare III şi IV; placa de bază l.
Lanţul cinematic principal este antrenat de la
motorul M şi include mecanismul de reglare M,1 - cutia
de viteze. Arborele final al lanţului principal este
arborele principal în care se fixează scula, fie direct, fie
printr-un dispozitiv. Pornirea, oprirea şi inversarea
sensului de rotaţie a arborelui se realizează prin
comanda motorului M.
Lanţul de avansuri este antrenat de la cutia de viteze
şi cuprinde mecanismul de reglare a avansurilor M,2,
cupla C şi angrenajul pinion-cremalieră care transformă
mişcarea de rotaţie în mişcare rectilinie. Cremaliera are
şi ghidajul pentru precizarea mişcării II. Prin inversarea
sensului de rotaţie a motorului M, lanţurile de lucru Fig. 9.8. Structura
devin lanţuri pentru mişcări auxiliare ale sculei. cinematică a maşinii de
Mişcarea de avans II poate fi acţionată şi manual de la găurit cu montant
maneta m1 de pe axul pinionului cu z dinţi. în acest caz
mişcarea de avans mecanic se decuplează, de la C.
Lanţul cinematic pentru mişcarea III de poziţio. nare cuprinde o parte a lanţului
principal de la care este rotit pinionul z Acesta prin rulare pe cremaliera fixată la montant

8
transformă mişcarea de rotaţie a pinionului în mişcarea rectilinie a subansamblului 3.
Lanţul cinematic pentru mişcarea auxiliară IV este antrenat manual de la maneta m2 şi
este format din angrenajul conic z1/z2 şi mecanismul şurub-piuliţă, cu pasul p.

9.4. Maşini de alezat şi frezat orizontale

Aceste maşini sunt destinate prelucrării pieselor de tip carcasă de dimensiuni mijlocii
şi mari. Folosind o mare diversitate de scule, mişcări de lucru şi auxiliare, se generează
suprafeţe: cilindrice, de revoluţie cu diverse profile, plane, elicoidale ale filetelor.

9.4.1. Structura cinematică a maşinii de alezat şi frezat orizontală

Pe maşina de alezat şi frezat orizontală se execută următoarele operaţii: găurire,


alezare, strunjire cilindrică interioară sau exterioară, strunjire plană frontală, lamare,
strunjirea canalelor, frezarea plană şi profilată, filetare interioară şi exterioară.
În fig. 9.9 este prezentată structura cinematică a unei maşini de alezat şi frezat
orizontală.
Mişcările efectuate în ciclul de lucru sunt: mişcarea de rotaţie principală I a arborelui
port-sculă sau a platoului portsculă; mişcarea de avans axial II a arborelui portsculă;
mişcarea de avans radial III a săniei portsculă; mişcarea de avans longitudinal IV a piesei;
mişcarea V de avans transversal a piesei; mişcarea de rotaţie auxiliară VI pentru

Fig. 9.9. Structura cinematică a maşinii de alezat şi frezat


poziţionarea piesei; mişcările VII şi VIII rectilinii auxiliare de poziţionare a
contrasuportului, respectiv, a cutiei de viteze cu arborele portsculă.
Principalele componente ale maşinii sunt cutia de viteze şi avansuri 7, cu arborele
principal 9 în care se montează scula, platoul rotativ 8 cu sania transversală portsculă 10.

9
Cutia 7 se poate deplasa pe montantul principal 6. Piesa se fixează pe masa rotativă 3.
Pentru deplasări transversale şi longitudinale există săniile 1 şi 2. Rezemarea
suplimentară a axului portsculă se poate face în lagărul 4 deplasabil pe montantul
secundar 5. Subansamblurile maşinii sunt reunite de către batiul II.
Lanţurile cinematice sunt antrenate de la motoarele M1 şi M2.
Mişcarea principală I a axului portsculă se obţine de la motorul M1, cutia de viteze Cv,
şi cupla C1 - Mişcarea principală I’ a platoului portsculă se obţine de la M1, cupla C1,
angrenajul interior z1/z’1. Mişcarea de avans axial II a arborelui principal se obţine de la
arborele principal, cutia de avansuri Ca, cupla C2, mecanismul de transformare T1. Acesta
este un lanţ de interdependenţă între mişcarea de rotaţie a axului principal şi mişcarea sa
de avans axial interdependenţa este necesară la filetare. Mişcarea de avans transversal III
a săniei portsculă se realizează de la arborele principal prin cutia de avansuri C a, cupla
C3, mecanismul de transformare T2. Mişcarea de avans longitudinal IV a săniei
longitudinale portpiesă se realizează de la arborele principal, cutia de avansuri Ca, cupla
C4, cupla de fugă Cr, cupla C5, mecanismul de transformare T3. Mişcarea de avans
transversal V a săniei portpiesă se obţine de la arborele principal, cutia de avansuri Ca,
cupla C4, cupla de fugă Cf, cupla C6, mecanismul de transformare T4. Mişcarea de avans
circular Vi a mesei rotative portpiesă se realizează de la arborele principal, cutia de
avansuri Ca, cupla C4, cupla de fugă Cf, cupla C7, angrenajul z2lz~. Toate lanţurile
cinematice de avansuri arătate servesc şi ca lanţuri pentru mişcările repezi de apropiere şi
îndepărtare relativă între piesă şi sculă, în gol în aceste funcţii lanţurile devenite auxiliare
sunt antrenate de la motorul M2 prin cupla s şi cupla de fugă C~. Există două lanţuri
cinematice care sunt numai pentru mişcări auxiliare şi anume pentru poziţionarea cutiei
de viteze şi avansuri 7 şi, o dată cu ea, a lagărului suplimentar 4. Ele sunt antrenate de la
M2, cupa Cs şi mecanismul de transformare T5, respectiv, T6.
i 65

9.5. Maşini de rabotat şi maşini de mortezat

Pe maşinile de rabotat şi pe cele de mortezat se prelucrează: suprafeţe plane având


generatoarea o linie dreaptă obţinută pe cale cinematică şi directoarea; de asemeni, o linie
dreaptă obţinută pe cale cinematică; suprafeţe profilate având generatoarea o curbă
oarecare materializată pe tăişul sculei şi directoarea o linie dreaptă obţinută pe cale
cinematică.
La maşinile de rabotat, mişcarea pentru obţinerea directoarei este mişcarea principală
rectilinie-alternativă şi este realizată de sculă, la maşinile de rabotat cu cuţit mobil
(şepingurile), sau de piesă, la maşinile de rabotat cu masă mobilă. Mişcările pentru
obţinerea generatoarei sunt mişcări de avans şi se execută atât de către piesă, cât şi de
către sculă, la şepinguri, şi numai de către sculă, ia maşinile de rabotat cu masa mobilă:
Şepingurile sunt destinate prelucrării pieselor mici şi mijlocii. Maşinile de rabotat cu
masa mobilă sunt destinate prelucrării pieselor de dimensiuni mijlocii şi mari având,
adesea, o dimensiune de gabarit mult mai mare decât celelalte două (batiuri, traverse,
montanţi, grinzi etc.).
La maşinile de mortezat mişcarea pentru obţinerea directoarei este, de asemeni,
principală rectilinie-alternativă şi se realizează de către sculă. Mişcările pentru obţinerea
generatoarei sunt mişcări de avans şi se realizează numai de către piesă.

10
9.5.1. Structura cinematică a şepingului

Maşina de rabotat cu cuţit mobil, şepingul, este destinată rabotării suprafeţelor plane
şi profilate (fig. 1.13,g) ale pieselor de dimensiuni mici şi mijlocii.
în fig. 9.10 este schematizată structura cinematică a şepingului.
Mişcările efectuate în ciclul de prelucrare sunt: mişcarea principală rectilinie-
alternativă I a sculei; mişcarea rectilinie de avans transversal II a piesei; mişcarea
rectilinie de avans III a sculei pe direcţie perpendiculară pe masa maşinii sau înclinată
faţă de aceasta; mişcarea auxiliară de poziţionare IV a piesei. Pe direcţia mişcărilor II şi
III se execută şi mişcări auxiliare.
Părţile componente ale şepingului sunt culisoul 7 cu ghidaje pentru precizarea
mişcării I; placa turnantă 6; sania portsculă 5; suportul portsculă 4; masa 3 pe care se
aşează piesa, direct sau printr-un dispozitiv; traversa I cu ghidaje pentru precizarea
mişcărilor II şi IV; placa de rezemare 2, batiul 8 care reuneşte ansamblurile maşinii şi are
ghidaje pentru mişcările I şi IV; placa de bază 9.
Lanţul cinematic principal este antrenat de la motorul M. Mecanismele cu mişcare de
rotaţie ale lanţului sunt transmisia cu curele d1/d2, mecanismul de reglare M,, angrenajul
de ieşire z1/z2. Transformarea mişcării de rotaţie uniforme a roţii z2, în mişcare rectilinie-
alternativă cu culisoul 7 este realizată de mecanismul cu culisă oscilantă. Manivela M1 a
mecanismului având mişcarea roţii z2 antrenează, prin piatra de culisă P, culisa C într-o
mişcare oscilantă. Prin articulaţia sa superioară culisa transmite culisoului o mişcare
rectilinie-alternativă. Pornirea-oprirea lanţului principal se face prin comanda motorului.
Lanţul cinematic pentru mişcarea de avans II este antrenat de la arborele roţii z2 al
lanţului principal şi cuprinde: angrenajul z3/z4 mecanismul patrulater format din manivela
M2, biela B şi levierul oscilant LO;
mecanismul cu clichet C şi roata de
clichet z5 mecanismul final şurub-
piuliţă. Mecanismul patrulater al
lanţului transformă mişcarea de
rotaţie continuă şi uniformă a roţii
z4 în mişcare circulară oscilantă a
levierului LO.
Mecanismul cu clichet
transformă mişcarea oscilantă a
levierului în mişcarea de rotaţie
intermitentă a roţii z5. Mecanismul
şurub-piuliţă transformă mişcarea
de rotaţie intermitentă a roţii z5 în
mişcare liniară de avans intermitent Fig. 9.10. Structura cinematică a şepingului
~ mesei 3. Pornirea-oprirea,
inversarea şi reglarea lanţului de avans se realizează de la mecanismul cu clichet.
Mişcarea de avans III se obţine cu un mecanism şurub-piuliţă acţionat manual de la
maneta m sau mecanic de la o camă.
Mişcarea de poziţionare IV se realizează de la un lanţ acţionat manual şi format dintr-
un angrenaj conic şi un mecanism şurub-piuliţă.

11
Poziţionarea culisoului în raport cu piesa se realizează prin deplasarea articulaţiei
acestuia cu culisa. Deplasarea se face cu mecanismul şurub-piuliţă acţionat manual prin
angrenajul conic z6/z7.

9.5.2. Structura cinematică a maşinii de mortezat

Maşinile de mortezat sunt destinate prelucrării suprafeţelor plane (fig. 1.13,h) sau a
canalelor profilate interioare ori exterioare cu diferite forme ale generatoarei. Se preferă
prelucrarea pe maşina de mortezat, faţă de maşina de rabotat, a pieselor din a căror
aşezare mai stabilă pe durata prelucrării, rezultă orientarea pe verticală a directoarei
suprafeţei de prelucrat. De exemplu, prelucrarea canalelor de pană, a canelurilor etc., la
interiorul unor piese de revoluţie (roţi dinţate, volanţi, tamburi etc.).
În fig. 9.11 este schematizată structura maşinii de mortezat.
Mişcările necesare pentru executarea operaţiilor enumerate mai sus sunt mişcarea
principală rectilinie. alternativă l executată de sculă; mişcările de avans intermitent
rectiliniu, longitudinal II şi transversal III, executate de piesă; mişcarea de avans
intermitent circular IV, executată, de asemeni, de piesă. Pe direcţiile de avans liniar II şi

Fig. 9.11. Structura cinematică a maşinii de mortezat

III şi circular IV, piesa poate executa şi mişcări auxiliare rapide, de poziţionare.
Principalele componente ale maşinii sunt batiul 6, care reuneşte şi susţine lanţul
principal şi lanţurile de avans, şi are ghidaje pentru mişcările I şi II; culisoul vertical 5,
care execută mişcarea principală; suportul portsculă 4; sania longitudinală I cu ghidaje

12
pentru mişcările II şi III; sania transversală 2 cu ghidaje pentru mişcările III şi IV; masa
rotativă 6 pe care se amplasează piesa, direct sau prin dispozitiv, şi care are ghidaje
circulare pentru mişcarea IV.
Lanţul principal este antrenat de la motorul M1 şi cuprinde transmisia cu curele
d1/d2,, mecanismul de reglare Mf - cutia de viteze, angrenajul cilindric z1/z2,
mecanismul bielă-manivelă BM şi în final culisoul portsculă.
Lanţurile de avans sunt antrenate de la lanţul principal şi cuprind mecanismul cu
cama tambur T (cama axială), mecanismul patrulater MP, mecanismul cu clichet şi roată
de clichet R~, precum şi cupla de fugă C1. De la arborele de ieşire al cuplei de fugă se
produce ramificarea către elementele finale executive ale mişcărilor de avans. Cupla C1
dirijează mişcarea, prin inversorul I2, angrenajul z3/z4, la mecanismul cu şurub şi piuliţă al
săniei longitudinale, realizând mişcarea de avans II. Cupla C 2 dirijează mişcarea, prin
inversorul I2, la mecanismul şurub-piuliţă al săniei transversale, realizând mişcarea de
avans III. Cupla C3 dirijează mişcarea, prin inversorul I3, la angrenajul melc-roată melcată
al mesei rotative, realizând mişcarea de avans circular IV.
Pe direcţiile mişcărilor de avans se pot efectua mişcări auxiliare rapide, de
poziţionare, de ta motorul M2, prin cupla de fugă Cf.

9.6. Maşini de rectificat şi superfinisat

9.6.1. Rectificarea şi maşinile de rectificat

Rectificarea este un proces de abrazare destinat, în general, realizării prin prelucrare a


unei precizii dimensionale înalte şi a unei calităţi de suprafaţă ridicate. în majoritatea
cazurilor, rectificarea este precedată de o prelucrare de degroşare executată prin alte
procedee şi de tratament termic, dar există cazuri când rectificarea este unica metodă de
prelucrare (prelucrarea materialelor superdure, rectificare de degroşare de mare viteză
“rectificare integrală” etc.).
Scula de bază este corpul abraziv de revoluţie care poate avea diverse forme, corp
format din înglobarea într-o masă de liant a unor granule abrazive, ce reprezintă mici
scule cu geometrie necontrolată, care asigură prin mişcările de lucru aşchierea metalului
Parametrii regimului de lucru la rectificare: viteza de rectificare; mărimea vitezelor de
avans pe diferite direcţii şi adâncimea de pătrundere, parametri determinaţi din condiţii
raţionale de prelucrare, asigură productivitatea procedeului de prelucrare, precizia (IT3-
IT5) şi calitatea superioară a suprafeţei (R8 = 0,8 μm), la o uzură minimă a discului
abraziv.
Schema generală de prelucrare cu principalii parametri de lucru şi mişcările de lucru,
din care rezultă clasificarea generală a maşinilor de rectificat, este prezentată în fig. 9.12.
Schemele de prelucrare prin rectificare ale pieselor mărginite de suprafeţe de revoluţie
(cilindrice, conice, profilate), de suprafeţe plane frontale, plane şi profilate determină
mişcările subansamblurilor maşinilor de rectificat, disponibilităţile lor de reglaj
poziţional.
Caracteristicile generale ale procesului de rectificare în sine (caracteristicile sculelor
şi pieselor de prelucrat, parametrii regimului de lucru etc.), precum şi performanţele

13
cerute unui asemenea proces (nivel de precizie şi calitate a suprafeţelor prelucrate) impun
maşinilor de rectificat condiţii ridicate de rigiditate, nivel coborât de vibraţii, calităţi
dinamice deosebite ale elementelor componente etc.

Fig. 9. 12. Schema generală de prelucrare prin rectificare.


Clasificarea maşinilor de rectificat

9.6.2. Maşini de rectificat rotund

Maşinile de rectificat rotund - destinate rectificării suprafeţelor cilindrice şi conice


exterioare - sunt construite după o schemă structurală tipică, care permite orientarea,
fixarea şi antrenarea piesei de prelucrat, asigură mişcările de lucru necesare procesului de
abrazare şi reglajele de poziţie sculă-piesă. Asigurarea mişcării principate de rotaţie A
(fig. 9.13); atribuită discului abraziv DA la o viteză periferică a discului Vpdr’ specifică
procesului de abrazare (vezi fig. 9.12), a mişcării de avans circular B a piesei, precum şi
avansurile de pătrundere D şi de avans longitudinal C, cu poziţionarea sculă-piesă,
determină un ansamblu de scheme de proces ce se pot materializa pe maşinile de
rectificat rotund.
În cazul maşinilor de rectificat universale (fig. 9.14), pe lângă posibilitatea de
înclinare F, a mesei maşinii 5, cu un unghi mic, (reglaj de poziţie realizat şi pe maşinile
de rectificat simple, pentru prelucrarea suprafeţelor conice), subansamblurile păpuşă
portpiesă 2 şi păpuşă portdisc abraziv 3, pot II rotite faţă de axa lor verticală, stabilindu-
se astfel un reglaj de poziţie necesar rectificării pieselor conice cu unghiuri mari de
înclinare.
Arborele portdisc abraziv este antrenat în mişcare de rotaţie de un motor M1, direct
sau prin intermediul unei transmisii specifice, de tipul transmisiei cu curele.
Păpuşa portpiesă 2, asigură orientarea şi antrenarea semifabricatului.
În vederea rectificării suprafeţelor cilindrice, piesei trebuie să i se imprime o mişcare
de avans circular B, reglabil prin lanţul cinematic cuprins în păpuşa portpiesă (fig. 9.13,

14
9.14).
Mişcările de avans longitudinal C a mesei 4 şi de avans transversal D a păpuşii 2 sunt
asigurate printr-un sistem de acţionare mecanic, hidraulic sau combinat, comandat de un
sistem propriu de comandă, şi de automatizare. Piesele lungi sunt poziţionate între
vârfuri, folosindu-se astfel păpuşa mobilă 6, a cărei pinolă este acţionată mecanic sau
hidraulic. Procesul de rectificare se desfăşoară în prezenţa lichidului de răcire-ungere.
Urmărindu-se satisfacerea unor condiţii raţionale de lucru la rectificare, structurile
maşinilor de rectificat rotund de performanţă asigură reglarea continuă a mărimii
avansurilor circulare, longitudinale şi transversale, folosind sisteme electrice sau
hidromecanice.
Avansul circular al piesei este
obţinut de la motorul electric ME2,
prin transmisie cu curea şi grupă
cinematică cu bloc de roţi
baladoare. Avansul longitudinal,
transversal şi comanda pinolei
păpuşii mobile se realizează pe cale
hidraulică. Mişcarea de avans
longitudinal este obţinută cu
ajutorul hidromotorului MH1,
schimbarea sensului fiind
comandată prin distribuitor. Avansul
transversal al păpuşii portsculă, Fig. 9. 13. Scheme de prelucrare prin rectificare a
realizat intermitent la capetele de suprafeţelor de revoluţie exterioare:
cursă ale avansului longitudinal, sau a - rectificarea suprafeţelor cilindrice lungi;
în mod continuu la rectificarea de b - rectificarea rotundă prin pătrundere;
pătrundere, se obţine prin circuitul c - rectificare cilindro-conică;
acţionat de hidromotorul MH3, d - rectificare cilindro-frontală;
mecanismul clichet - roată de e, f - rectificarea suprafeţelor conice;
clichet, angrenajul planetar 16/40, p - piesă; ∆A - disc abraziv
46/46, ce antrenează şurubul de
mişcare SC1.

Mişcarea de avans transversal rapid se realizează cu ajutorul hidromotorului MH2.


Pinola păpuşii mobile este acţionată de hidromotorul MH4, prin intermediul unui
mecanism cremalieră-pinion-cremalieră.
Subansamblul păpuşă portdisc abraziv trebuie să asigure antrenarea într-o mişcare
stabilă a discului abraziv, imprimându-i o viteză periferică de 28-30 m/s la maşini clasice
şi de 60-80 şi peste 100 m/s, la maşini de rectificat de mare viteză.
Aceste condiţii determină cinematica adecvată şi o construcţie specifică a arborelui
portdisc cu sisteme de ungere şi echilibrare.

15
Fig. 9.14. Schema cinematică structurală a maşinii de rectificat rotund exterior

Păpuşa portpiesă constituie subansamblul de antrenare în mişcare de avans circular şi


totodată unul din elementele de orientare şi fixare a piesei de prelucrat. Cinematica
acestui subansamblu trebuie să asigure o gamă largă de avansuri, determinate de gama
diametrelor de prelucrare şi diversitatea materialelor prelucrate. sunt folosite în acţionare
motoare electrice cu variaţia continuă a turaţiei, variatori mecanici asociaţi cu grupe
cinematice, cu blocuri de roţi baladoare, conuri de roţi cu curea de transmisie sau
combinaţii ale acestora.
Păpuşa mobilă a maşinilor de rectificat rotund, ce serveşte drept al doilea sprijin la
poziţionarea semifabricatului între vârfuri, este asemănătoare construcţiei păpuşii mobile
a strungului.
Dispozitivul cu vârf diamantat pentru corectarea discului abraziv, dispozitivul pentru
echilibrarea statică şi uneori instalaţia de echilibrare dinamică a discului, precum şi
lunetele pentru prelucrarea pieselor lungi completează accesoriile maşinilor de rectificat
rotund.

9.6.3. Maşini de rectificat rotund fără centre

După tipul de suprafeţe prelucrate, maşinile de rectificat fără centre se clasifică în


maşini pentru prelucrarea suprafeţelor cilindrice netede sau profilate exterioare şi maşini
pentru prelucrarea suprafeţelor interioare. Caracteristica dimensională principală la aceste
tipuri de maşini este diametrul maxim de prelucrare.
În funcţie de procedeul de prelucrare folosit remarcăm:
- maşini de rectificat rotund fără centre (centerless);
- maşini de rectificat fără centre, cu reazeme radiale fixe (pe papuci).

16
Organizarea producţiei de mare serie şi de masă, cu impunerea unei productivităţi
ridicate, a preciziei şi calităţii suprafeţelor prelucrate, au determinat o nouă schemă de
prelucrare la rectificare - cu două discuri abrazive şi riglă de reazem (fig. 9.15,a).
Rigla de reazem 2 este plasată între cele două discuri abrazive 1, 3, din care 1 - de
rectificare - se roteşte cu o viteză periferică de 30-40 m/s, iar 3 - de antrenare - se roteşte
cu o viteză periferică de 10-15 m/min, asigurând, datorită poziţiei înclinate şi formei
hiperboloidale, la piesele cilindrice netede, avansul circular şi axial.
La rectificarea fără centre a suprafeţelor cilindrice interioare, semifabricatul se află în
contact cu rolele de reazem 1, cu discul de antrenare 3 şi cei de rectificare 2 (fig. 9.15,b).
Piesa de rectificat capătă o mişcare de avans circular Wr, corespunzătoare vitezei
periferice V2 a discului de antrenare, datorită frecării mai mari cu acesta, faţă de frecarea
cu discul de rectificare, raportul de frecare fiind invers proporţional cu raportul vitezelor
discurilor (75-80 ori):

Wr = V2 cos α [m/min],

Avansul axial ai piesei Wa este determinat de înclinarea axei de rotaţie a discului de


antrenare sau de înclinare a riglei de reazem:

Wa = V2 sin α [m/min],

unde: V2 este viteza periferică a discului de antrenare; α - unghiul de înclinare a axei


discului. La prelucrarea de degroşare se adoptă: α = 1,5 – 6o, iar la cea de finisare: α =
0,5 - 1,50. Maşinile de rectificat fără centre folosesc sisteme de profilare şi corijare a
discului de antrenare, cu vârfuri diamantate care să asigure prin mişcarea a forma
hiperboidală a discului, cu reglajul de poziţie H (fig. 9.15,a), determinat de supraînălţarea
h a axei semifabricatului:

h=(0,15-0,25)·d;

H hd a
da d

Al doilea procedeu de rectificare, realizat pe maşinile de rectificat fără centre, cu


reazeme radiale fixe, permite rectificarea de precizie a suprafeţelor cilindrice exterioare
prin copierea unei suprafeţe cilindrice interioare şi invers, precum şi rectificarea
suprafeţei cilindrice exterioare prin copierea însăşi a aceleiaşi suprafeţe (fig. 9.16).
Semifabricatele inelare 4, sunt orientate după o suprafaţă frontală a unui platou de
antrenare 1, instalat pe arborele păpuşii portpiesă şi după suprafaţa cilindrică interioară
(fig. 9.16,a), respectiv, exterioară (fig. 9.16,b) pe reazemele fixe 3.

17
Fig. 9. 15. Rectificarea fără centre: a - pentru suprafeţe cilindrice exterioare;
b - interioare

Fig. 9. 16. Scheme de rectificare a suprafeţelor cilindrice fără centre pe


reazeme radiale fixe: a – copierea unei suprafeţe cilindrice
interioare; b – copierea însăşi a suprafeţei cilindrice exterioare
Două role de presare 2, apasă frontal semifabricatul pe platou, dând naştere la un
cuplu de frecare care antrenează semifabricatul în mişcare de avans circular B. Cuplul
de frecare poate fi asigurat şi de forţa creată de un platou electromagnetic:
Reazemele radiale fixe sunt plasate în poziţie determinată faţă de verticala ce trece
prin centrul de rotaţie al semifabricatului. Excentricitatea e a centrului de rotaţie al
platoului de antrenare, faţă de centrul de rotaţie ai semifabricatului inelar, dă naştere la
o forţă transversală F, care apasă semifabricatul pe reazemele radiale fixe.
Stabilitatea transmiterii momentului de rotaţie de la platou la semifabricat este
asigurată, dacă forţa transversală F este pasată între reazemele fixe şi are sensul către
reazeme, forţă determinată din analiza ansamblului de forţe de aşchiere, din reazeme şi
de frecare, din sistem.
Particularităţile schemelor de lucru, specifice rectificării fără centre, determină
structuri adecvate la maşinile de rectificat ce lucrează după aceste procedee.
În fig. 9.17 este prezentat principiul cinematic al maşinilor de rectificat fără centre,
caracterizat prin cele două păpuşi portdisc PP1 şi PP2. Discul de rectificare este antrenat
de motorul ME1, printr-o transmisie cu raport constant (de obicei transmisie cu curele
2, 17). Discului de antrenare 13, i se imprimă mişcarea B fie de ia un motor individual
ME3 printr-un mecanism de avans reglabil 7, 6, fie cu ajutorul unui hidromotor de rotaţie
MH1, ce face parte din structura unui sistem hidraulic de acţionare şi comandă a maşinii.
Antrenată de motorul electric ME2 pompa P, din circuitul hidrostatic de acţionare şi
comandă, protejată prin supapa maximală m, asigură alimentarea motorului hidraulic
MH1, ce antrenează discul abraziv 13, printr-o transmisie 12 cu roţi dinţate, iar prin
circuitul II-10-9-8 şi a distribuitorului sertar 3 se realizează mişcarea auxiliară b, a
dispozitivului de profilare 4 cu vârf diamantat, acţionat de motorul hidraulic MH2.
Un al doilea dispozitiv 5 prevăzut cu vârf diamantat efectuează profilarea discului
abraziv 13 de antrenare prin mişcarea a.

18
Cu ajutorul roţii de mână Rm se asigură avansul de pătrundere al păpuşii Pp2.

Pentru o calitate mai bună a suprafeţei prelucrate, discul de rectificare execută o


mişcare de deplasare axială (∆) prin mecanismul melcat 18, 19 şi cama 16. Mărimea
cursei este de 1-8 mm, cu o frecvenţă de 30-40 c. d/min.
Discul de rectificat poate intra uşor în dezechilibru si din acest motiv pe arborele
principal sunt montate sisteme de echilibrare 1, operaţia de echilibrare efectuându-se
direct pe maşină.
În cazul maşinilor de rectificat fără centre cu reazeme radiale fixe, construcţia maşinii
nu este diferită de construcţia clasică a unei maşini de rectificat rotund. Aspectele
particulare ale procedeului sunt determinate de dispozitivele de orientare şi antrenare a
semifabricatului:
platou (platou electromagnetic), reazeme fixe cu posibilitatea de reglare poziţională şi
sistemul cu role presoare.

Fig. 9. 17. Structura cinematică a maşinii de rectificat fără centre

9.6.4. Maşini de rectificat interior

Destinate rectificării suprafeţelor cilindrice, conice sau profilate interioare, precum şi


suprafeţelor frontale cu ajutorul corpurilor abrazive, maşinile de rectificat interior, în
funcţie de dimensiunea şi forma piesei prelucrate, de schema de prelucrare adoptată şi
poziţia arborelui principal, se clasifică conform fig. 9.18.
La maşinile de rectificat interior normale intervin următoarele mişcări caracteristice:
- principală A, executată de sculă;
- avansul circular B, realizat de piesă;
- avansul longitudinal C, efectuat de păpuşa portdisc abraziv sau de păpuşa portpiesă
prin mişcarea rectilinie-alternativă;

19
Fig. 9. 18. Scheme de prelucrare şi clasificarea maşinilor de
rectificat interior
- avansul de pătrundere (transversal) D, executat intermitent de păpuşa discului de
rectificat.
Maşinile de rectificat interior după procedeul planetar, destinat prelucrării găurilor în
semifabricate cu forme nesimetrice sau grele, sunt caracterizate prin modul de realizare a
avansului circular B, executat de subansamblul arborelui discului de rectificat după un
cerc concentric cu axa găurii de prelucrat.
Avansul Longitudinal (axial) C se realizează fie de discul abraziv, fie de masa pe care
este poziţionat şi fixat semifabricatul. Avansul radial D se execută intermitent de către
arborele portdisc, prin aceasta creşte continuu distanţa dintre axa de rotaţie a arborelui
portdisc şi axa de rotaţie în avans circular B.
Pentru ambele tipuri de maşini de rectificat sunt
caracteristice următoarele elemente structurale:
sistemul de acţionare a arborelui portdisc abraziv;
lanţul cinematic pentru avansul circular; lanţul
cinematic de avans longitudinal si lanţul cinematic
pentru avansul de pătrundere.
Vederea generală a maşinii de rectificat interior
este prezentată în fig. 9.19.
Pe un batiu 7, este montat subansamblul mişcării
principale de rotaţie a arborelui portdisc abraziv 5 şi
subansamblul păpuşă portpiesă 1, la care se
asamblează dispozitivul pentru rectificare frontală 4.
Subansamblul arbore portdisc este montat pe masa
maşinii 6, pentru avans longitudinal. Mişcările Fig. 9.19. Vedere generală a
principale imprimate arborelui portdisc şi discului 3 maşinii de rectificat interior
pentru rectificare frontală A, precum şi cele de avans
B, C, D, D’ sunt realizate prin structuri cinematice specifice.

20
Lucrând cu corpuri abrazive de diametre mici (75% din diametrul alezajului de
prelucrat) şi pentru obţinerea vitezelor interior de abrazare optime (30-40 m/s), este
necesar să se imprime arborelui portdisc abraziv turaţii înalte şi supraînalte, cu cât
diametrul alezajului de prelucrat este mai mic.
Lanţul cinematc de avans circular la maşinile de rectificat interior normale asigură
obişnuit mişcarea arborelui port-piesă, a cărei turaţii se poate regla continuu sau în trepte
sau continuu , ca şi în cazul maşinilor de rectificat rotund exterior.
În cazul maşinilor de rectificat de tipul al doilea , cu mişcarea planetară, avansul
circular este realizat de subansamblul arbore portpiatră

Fig. 9.20. Sisteme de avans circular la rectificarea


cilindrică interioară cu mişcare planetară: a) cu ax
radial şi reglare radială prin lagăr înclinat; b) cu ax
vertical şi reglare prin mecanism diferenţial .

În tig. 9.20 sînt prezentate două sisteme de avans circular, bazate pe două principii.
Piesa de pretucrat 3, fig. 9 . 20 ‚a, esle fixată pe masa 2. Corpul abraziv 4, fixat pe
arborele de turaţie 8, execută mişcarea principală de rotaţie A. Arborele dat este montat în
lagărul special 7, iar acesta ia rândul lui, în cilindrul 6. Prin deplasarea axială D se obţine
reglarea radială şi avansul de pătrundere a arborelul portpiatră, prin modificarea,
excentricităţii (e), cu valori variind între: emin = 0 şi emax.
Prelucrarea pe circumferinţă a alezajului se realizează prin mişcarea de rotaţie B a
cilindrului 6. Mişcarea este asigurată de un lanţ cinematic ce conţine ca element final
angrenajul melcat 9, 5. Avansul longitudinal C este executat de păpuşa portsculă 10, pe
ghidajele batiului maşinii.
La al doilea sistem, păpuşa portsculă poartă arborele de rectificat 11, care are mişcarea
principală de rotaţie A şi mişcarea planetară.
Mişcarea planetară a arborelui 11 se obţine cu ajutorul mecanismului de avans circular
al manşonului 3, prin transmisia cu lanţ 4.
Poziţionarea excentrică a arborelui de turaţie portdisc 11 şi avansul radial D se obţin

21
prin mecanismul diferenţial, ce transmite mişcarea, prin roata 8 coroanei l cu dantură
exterioară şi interioară, apoi de la coroană la roata cilindrică 5, angrenajului conic 9 şi
perechii melcate 10, 1. Roata metcată 1, asigură modificarea excentricităţii bucşei 2 între
cele două valori limită.

9.6.5. Maşini de rectificat plan

Destinate prelucrării prin rectificare a suprafeţelor plane, orizontale, verticale sau


înclinate, a unor suprafeţe tip pană de dimensiuni mari, a suprafeţelor profilate cu
directoare rectilinie, maşinile de rectificat plan materializează una din schemele de
prelucrare prezentate în fig. 9.21.
Avînd în vedere precizia inaltă impusă pieselor prelucrate prin rectificare plană de
finisare (precizie dimensionaiă, de planitate şi plan paralelism - ± 5 μm/2000 mm),
maşinile de rectificat plan atât prin componentele structurale şi organologice, cât şi prin
circuitele de acţionare şi comandă trehuie să satisfacă aceste exigenţe.

Fig. 9.21. Scheme de prelucrare la rectificare plană

Fig. 9.22. Structura generala a masinilor de rectificat plan :


1 - consolă; 2 - răcire - ungere; 3 - piesă ; 4 - dispozitiv
portpiesă;5 - masă; 7 - vârf de diamantare

22
Tipurile caracteristice de maşini de rectificat plan au următoarea structură de bază, cu
sistemele de acţionare şi comandă a mişcărilor de lucru specifice (fig. 9.22).
Pentru realizarea mişcării principale de rotaţie a discului abraziv (cu poziţia arborelui
principal: orizontală, verticală sau uneori înclinată), se foloseşte un motor electric de
acţionare cu rotorul montat direct pe arborele principal sau în varianta transmisie cu
curele sau cuplaj elastic. Turaţia imprimată arborelui principal trebuie să asigure viteza
optimă de abrazare (30—40 m/s). Din schemă rezultă că mişcarea principală de rolaţie A,
a discului abraziv 6, se obţine de la motorul MEI prin transmisia 8. Întreg ansamblul sau
numai arborele principal este plasat în consola 1. Mişcarea D de avans vertical (de
pătrundere) este realizată tn general pe structura unui lanţ cinematic mecanic; cu
mecanism de transformare a mişcării şurub-pluliţă. Sunt folosite de asemenea şi sisteme
combinate hidromecanice, acţionarea lanţului cinematic fiind făcută de hidromotoare
oscilante MH2.
Mişcarea rapidă de ridicare şi coborâre a consolei 1, pe montantul 9, se realizează prin
cuplarea motorului electric ME2.
Circuitele de acţionare şi comandă permit la unele maşini: realizarea unui ciclu de
lucru tipic automatizat; prelucrarea cu avans longitudinal transversal, de pătrundere în
mai multe treceri şi retragere limitată pe verticală şi orizontală a discului abraziv.

9.6.6. Maşini de honuit

Honuirea reprezintă o operaţie de finisare, în general, a suprafeţelor cilindrice


interioare, cu ajutorul unor bare abrazive montate într-un cap special (hon), ce asigură o
apăsare radială a acestora şi căruia i se imprimă o mişcare de rotaţie continuă combinată
cu o mişcare rectilinie-alternativă, prelucrarea având loc în prezenţa unui mediu de
răcire-ungere.
Traiectoria unei granule abrazive pe suprafaţa prelucrată reprezintă o linie elicoidală
în dublu sens, formând în proces o reţea de linii elicoidale, reţea caracteristică
procedeului de prelucrare.
Schema de prelucrare şi principalii parametri de lucru sunt prezentaţi în fig. 9.23.

23
Fig. 9.23. Scheme de lucru şi parametrii procesului de honuire
Conform clasificării redate în fig. 9.23 şi a parametrilor de lucru prezentaţi, maşinile
de honuit au schemele structurale reprezentate în fig. 9.24.

Lungimea şi diametrul alezajelor de honuit, precum şi numărul honurilor ce lucrează


simultan, determină principalele tipuri de maşini de honuit.
Sunt cunoscute maşinile verticale de honuit monoax sau multiax (fig. 9.24,a), pe care
se pot prelucra alezaje scurte: inele de rulmenţi, capete de bielă etc., sau alezaje ale
cilindrilor de motoare. Alezajele lungi (cilindri hidraulici, ţevi calibrate etc.) se pot
prelucra pe maşini orizontale de honuit (fig. 9.24,b) cu antrenarea în mişcare de rotaţie a
piesei sau cu poziţia fixã a piesei (c).

Pentru realizarea mişcării principale de rotaţie, maşinile de honuit folosesc o


cinematică simplă cu o gamă redusă de turaţii, de tipul cutiilor de viteze cu blocuri
baladoare.
Mişcarea rectilinie alternativă B a honului S, se realizează de obicei cu ajutorul unor
structuri hidraulice.

24
Fig. 9.24. Structura generală a maşinilor de honuit:
a - maşină verticală (mono-sau multiax); b - maşină
orizontală cu antrenarea plesei; c - maşină orizontală cu
poziţia fixă a piesei; 1 - montant; 2 - păpuşă fixă; 3 - cap
porthon; 4 - masă; 5 - placă de bază; 6 - batiu; P - piesă;
S - hon

9.6.7. Maşini-unelte pentru lepuit

Lepuirea constituie un proces de microfinisare prin abrazare a pieselor limitate de


suprafeţe diverse, obţinut prin mişcarea relativă sculă-piesă, cu schimbarea permanentă
de direcţie, în prezenţa unui mediu abraziv (aplicat liber sau fixat pe sculă), mediu ce
exercită un efect complex de frecare, presare, strivire şi efecte chimice.
Scula pentru lepuire constituie suportul mediului abraziv de lepuire şi, în acelaşi timp,
purtătoarea formei geometrice ce trebuie imprimată piesei. Răspunzând cel mai bine
acestor cerinţe, sculele de lepuit se execută din fontă moale, cu structură de bază feritică
cu zone perlitice, cu HB 140-170. Se poate folosi şi oţel moale (În special pentru dornuri
de lepuit): cupru, bronz, mase plastice sau lemn.
Mediul abraziv compus din pulberea sau micropulberea abrazivă de electrocorindon,
carbură de siliciu, carbură de bor, oxid de crom, oxid de fier, diamant etc., şi lichidul de
lepuire (ulei mineral aditivat, petrol sau emulsie de ulei în apă) determină esenţial
capacitatea de lepuire (μm/h, μm3/h).
Principatele caracteristici ale procesului de lepuire, parametrii de lucru şi
performanţele sunt prezentate în fig. 9.25.

25
Fig. 9.25. Parametrii şi caracteristicile procesului de lepuire

Prin lepuire se pot realiza înălţimi ale neregularităţilor în medie de 0,3-0,1 μm,
ajungând la suprafeţele lepuite de foarte bună calitate mai mici de 0,05 μm. Fig. 9.26
prezintă schemele de lucru folosite în procesele de lepuire.
Lepuirea plană se aplică unor suprafeţe active ale calibrelor, prismelor de control,
maşina unealtă dispunând de un disc sculă sau de două discuri plan paralele (fig.
9.26,a,b).
Lepuirea suprafeţelor cilindrice a pieselor de dimensiuni mici se realizează cu ajutorul
maşinilor de lepuit, cu scheme de prelucrare ce folosesc două discuri (sculă) plan
paralele. Prelucrarea suprafeţelor cilindrice interioare sau exterioare poate fi realizată
după o schemă de tipul celei din fig. 9.26,c,d, folosind un manşon de lepuit alezaje sau
arbori, piesei sau sculei imprimându-i-se o mişcare de rotaţie şi una rectilinie alternativă.

26
Fig. 9.26. Scheme de lucru la prelucrarea prin lepuire: a - lepuire
suprafeţe plane cu un disc; b - lepuire plană cu două discuri; c,
d, e, f - lepuire suprafeţe cilindrice; A - mişcare principală; B, C
- mişcări de avans; 1 - sculă; 2 - piesă; 3 - dispozitiv; 4 -
rulment oscilant
Uneori se foloseşte schema de prelucrare (fig. 9.26,e).
Pentru prelucrarea pieselor limitate de suprafeţe conice se utilizează schema din fig.
arbori, piesei sau sculei imprimându-i-se o mişcare de rotaţie şi una rectilinie
alternativă.
Uneori se foloseşte schema de prelucrare (fig. 9.26,e).
Pentru prelucrarea pieselor limitate de suprafeţe conice se utilizează schema din fig.
9.26,f. Un element important al maşinii II formează colivia (platoul suport) cu fante în
care se aşează, între cele două discuri, piesele de prelucrat.
Colivia, în unele scheme de prelucrare, primeşte o mişcare plan paralelă de la un

27
excentric cu excentricitate reglabilă. Aceste scheme de prelucrare determină următoarele
structuri cinematice ale maşinilor de lepuit.
Maşina orizontală de lepuit suprafeţe cilindrice interioare sau exterioare (fig. 9.27)
asigură printr-o cinematică simplă mişcările de rotaţie A şi rectilinie alternativă B ale
sculei de lepuit 1, piesa 2 fiind fixă. Cele mai răspândite sunt maşinile de lepuit verticale
cu două discuri (fig. 9.28), destinate atât lepuirii plane pe o suprafaţă plană sau pe două
suprafeţe), precum şi lepuirii suprafeţelor cilindrice sau conice. Discul superior 1 este
antrenat de ME2 prin transmisia cu roţi dinţate (z6/z7, z8/z9, z10/zII) şi apăsat de motorul
hidraulic MH. Discul inferior 4 şi Colivia 3 cu piesele 2 sunt antrenate de motorul MEI prin
transmisia z1/z2, z4/z5 şi, respectiv, z1/z2, z2/z3.

Fig. 9.27. Maşina orizontală de Fig. 9.28. Schema cinematică a


lepuit suprafeţe maşinii verticale de
cilindrice lepuit cu două discuri
(notaţiile corespund cu
cele din fig. 9.26)
9.6.8. Maşini-unelte pentru superfinisare

Superfinisare - procedeu de microfinisare cu bare abrazive de granulaţie fină, pe


maşini ce asigură mişcări de lucru complexe, la viteze de aşchiere şi presiuni de apăsare a
corpurilor abrazive reduse, în prezenţa unui lichid de răcire-ungere.
Schema de proces, principalii parametri de lucru, performanţele şi schemele de
prelucrare prin superfinisare a diverselor suprafeţe sunt prezentate în fig. 9.29.
Procedeul este o dezvoltare a honuirii, deosebindu-se de acesta prin:
- mişcarea oscilatorie (A) caracteristică superfinisării;
- presiunea de apăsare (p) a barelor abrazive-relativ mică;
- viteza redusă de avans.

28
-

Fig. 9.29. Procesul de superfinisare. Scheme de lucru: fΔ -


frecvenţa de oscilaţie; A - mişcare vibratorie; A, B, C,
D, E - mişcări de avans; p - piesă; a - pentru suprafeţe
cilindrice exterioare; b - pentru suprafeţe cilindrice
interioare; c - pentru suprafeţe plane; d - pentru
superfinisarea axelor cu came.

Barele abrazive execută mişcări rapide


cu f∆ = 500 - 1 800 c.d/min şi amplitudinea
cursei ∆1 - 8 mm. Viteza de avans circular, în
cazul superfinisării suprafeţelor cilindrice
este de 5-25 m/min. Mişcarea de avans
longitudinal este recomandată a fi de 0,1 mm
la o rotaţie a piesei. Frecvenţa oscilaţiilor şi
numărul de rotaţii imprimate piesei trebuie
să se afle într-un anumit raport, pentru ca o
granulă abrazivă din bară să nu parcurgă de
Fig. 9.30. Schema superfinisării
două ori aceeaşi traiectorie (fig. 9.30).
suprafeţelor cilindrice;
p = forţa de spălare;
Din analiza maşinilor de superfinisat se
Δ - mişcarea oscilatorie
remarcă un număr mare de maşini destinate
A, S - mişcări de avans;
prelucrării pieselor limitate de suprafeţe
β - unghiul de acoperire baton
simple: plan, cilindru, con şi maşini
abraziv
specializate pe produs: pentru pistoane,
supape, arbori cotiţi, inele de rulmenţi, bile, role, pivoţi de automobil etc.
La acestea se adaugă dispozitivele de superfinisare adaptate pe maşini-unelte

29
universale de tipul strungurilor, a maşinilor de rectificat etc. O clasificare a maşinilor de
superfinisat este prezentată în fig. 9.31.
Pentru superfinisarea suprafeţelor cilindrice, în funcţie de forma şi dimensiunile
piesei prelucrate, vom întâlni următoarele scheme de prelucrare, ce ţin cont şi de modul
de alimentare, orientare, şi fixare a piesei pe maşină (fig. 9.32).
Pentru piese cilindrice simple de tipul rolelor, bolţurilor etc. se folosesc maşini ce au
schema de prelucrare (fig. 9.32,a) cu orientarea pe doi tamburi cilindrici poziţionaţi cu
axele încrucişate, pentru ca prin rotaţie să creeze la piesă componenta D de mişcare.
Mişcarea de rotaţie B se obţine prin rotaţia celor doi tamburi 1, 3.
Pentru prelucrarea suprafeţelor cilindrice interioare se folosesc scheme de prelucrare
asemănătoare, cu introducerea unor soluţii de orientare şi strângere adecvate, care să
asigure precizia de rotaţie a pieselor.
Suprafeţele plane simple sunt prelucrate pe maşini cu arbore vertical, scula 2 (corp
abraziv oală sau cu segmenţi) şi piesa 1 executând mişcări de rotaţie şi de oscilaţie prin
bucşa excentrică (fig. 9:32,e).
Suprafeţele sferice complete sau piesele din articulaţiile sferice se pot superfinisa pe
maşini cu modalităţi de poziţionare a piesei pe role prismă (fig. 9.32,f) şi prelucrare fără
centre, folosind drept sculă corpuri abrazive oală.

Fig. 9.31. Clasificarea maşinilor de superfinisat

30
Fig. 9.32. Scheme de lucru pentru superfinisarea diverselor
suprafeţe: a - pentru suprafeţe cilindrice (role); b -
superfinisarea suprafeţelor cilindrice în trepte; 1,3 -
role de orientare; 2 - corpuri abrazive; - piese; A -
mişcare oscilatorie; A, B, C, D, E - mişcări de avans;
c - superfinisarea inelelor; l - intrare; E - ieşire piese;
1, 2, 3 - poziţii ale dispozitivului de transfer piese; d -
pentru suprafeţe interioare; p - piesă; - pentru
suprafeţe plane - dispozitiv portpiesă; 2 - piesă; 3 -
corp abraziv; f - pentru suprafeţe sferice; WA, WB,
WC, WD - viteze ale mişcărilor de avans

31